EXAMENUL COMPLEX AL MOTRICITII

1. TESTUL OSZERETSKI

2. EXAMINAREA MOTRICITII ORGANELOR FONATORII

3. EXAMINAREA PRAXIEI

4. EXAMENUL LATERALITII

5. EXAMENUL DE RITM.

1). TESTUL OSZERETSKI : valabil pentru 4 - 16 ani.

Pna la 10 ani indica performantele pentru fiecare vrsta. Dupa 10 ani aprecierea se face din 2 n 2 ani si

consta din 6 probe : 1. echilibrul; 2. probe fine ( praxie ) ; 3. miscarea ntregului corp ( miscari globale ale

membrelor inferioare; 4. iuteala miscarilor minii; 5. coordonarea motrica a celor doua mini, apoi

coordonarea mini - picioare; 6. miscari parazitare ( evaluarea mincinosilor ).

2). EXAMINAREA APARATULUI FONATOR ( buzele, limba, palatul moale, muschii obrajilor)

3). EXAMINAREA PRAXIEI : urmareste mimica gesticulara si manipularea obiectelor obisnuite ( cheie,

cutit, furculita, piese joc constructii ). n cazurile de apraxie grava nsasi ntelegerea verbalizata a cerintelor

motorii este greu receptata. Probele se pot efectua si prin imitatie.

PROBA LIEBMANN :
a). Miscari simple: strnge pumnii, bate din palme, strnge - desfa minile, degetele rasfirate, scoate limba,

umfla obrajii.

b). Mimica gesticulara : ameninta ! fa pa ! mngie ! stmba-te ! fa bezele ! saluta ! mpreuneaza minile !

c). Miscari de imitatie si cu scop : bate la usa! prinde muste ! cnta la pian ! suna la sonerie ! numara bani !

noata !

d). Manipularea obiectelor : fumeaza ! aprinde chibritul ( bricheta ) ! aprinde lumnarea ! toarna apa n pahar

! fa un nod ! bate spuma !

e). Imitarea unor miscari simple sau complicate : pe cale vizuala 24124u208y , prin imitatie, pe cale

chinestezica. La nceput l ajuta terapeutul, apoi l lasa sa efectueze singur miscarile ( scris, sarit, dans, sters

tabla, ridicat n picioare, alergat, gimnastica, rostogolire, punerea unui scaun dintr-un loc n altul, deschiderea

jaluzelelor, urcat - cobort scari etc ).

4). EXAMINAREA LATERALITII :

a) Probe motorii pentru determinarea lateralitatii minilor : apucarea diferitelor obiecte; manipularea
obiectelor ( minge, creion, creta ), bataia din palme, ncrucisarea minilor n fata, proba dinamometrica.
b) Probe pentru stabilirea lateralitatii membrelor inferioare : saritura ntr-un picior (sotron),
saritul corzii, shooting.
c) Probe pentru lateralitate oculara : sighting ( privirea printr-un tub ), tintirea n punct fix, suprapunerea
la distanta a creionului peste o linie verticala pe baza de control monocular ( masurarea - compararea a
doua marimi de la distanta ), masurarea acuitatii monoculare ( sa citeasca de la distanta litere de diferite marimi ).
d) Probe pentru lateralitate auditiva : astupa o ureche si se verifica de la care distanta aude si ntelege
 soaptele.

5). EXAMINAREA SINCINEZIILOR DIGITALE :

Aplicarea probei la degetele ambelor mini simultan: ( dupa Rey ):

Material necesar : o foaie de hrtie si un creion.

Tehnica de aplicare : se cere copilului sa puna ambele mini ( palmar ) cu degetele rasfirate pe foaia de hrtie.

Logopedul traseaza cu creionul conturul celor zece degete.

Instructaj : ti arat cte un deget la fiecare mna si tu trebuie sa-l ridici numai pe acesta. Fii atent ! sa nu le misti

pe celelalte ! ncepe ! (se poate face demonstratia de catre terapeut ). Modelul succesiunii grupelor de

degete :

mna dreapta : index - major - inelar - auricular - index - mic.

Mna stnga : major - index - auricular inelar - mic - index.

Notarea : se noteaza pe desen cu + si - pentru fiecare grupa. Proba este corecta cnd nu ridica omologul minii

opuse.

EXAMINAREA CAPACITII DE ORIENTARE SPAIAL : adaptare dupa Piaget - Head

Conditii de aplicare : copilul trebuie sa fie asezat la aceeasi masa cu examinatorul, n fata acestuia.

Sunt necesare urmatoarele obiecte uzuale : o papusa, o masinuta, un cub. Testul se desfasoara n doua etape :
Etapa I : n legatura cu orientarea spatiala fata de mini;

Etapa a II-a : n legatura cu orientarea spatiala fata de obiecte.

Etapa I : Instructaj : Spune-mi care este mna ta dreapta ? care este stnga? Acum fii atent ! care este mna

mea dreapta ? dar stnga?

Etapa a II - a : Instructaj : ncruciseaza bratele pe masa ! ( stai ca la scoala). Voi pune n fata ta trei lucruri :

papusa, masina si cub. Fara sa te misti sau sa desfaci bratele, spune-mi repede : papusa e la dreapta sau la

stnga masinii ? cubul n care parte e fata de masina? Masina fata de papusa, masina fata de cub.

( obiectele vor fi asezate astfel : papusa - masina - cub la o distanta de 15 cm ntre ele.

ORIENTARE SPAIAL : Cum se numeste partea de sus a camerei ? unde e tavanul ? dar partea de jos?

Covorul e asezat pe .. Unde e podeaua? Usa e ...la ( stnga). Fereastra e la ...( dreapta). Eu sunt ...( n fata).

Tabloul e n ...( spate ). Repeta directiile si arata-le ! sus - jos - la dreapta - la stnga - n fata - n spate.

EXAMINAREA VRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI

1). PROBA ALICE DESCOEUDRES

Materiale necesare : se prezinta copilului 10 obiecte cu proprietati contrare (n starea lor sau imaginea lor).

a) Imaginea unei ciuperci mari si contrara ei - o ciuperca mica;

b) O penita noua - una veche;
c) O bucata de fier tare - o bucata de cauciuc moale;
d) Un bloc ( copac ) nalt - o casuta scunda;
e) O hrtie neteda - glaspapier ( smirghel ) zgrunturos;
 f) Imaginea unui batrn - a unui tnar;
g) O stofa calcata - una mototolita;
h) Un copil vesel - unul trist;
i) Desenul unei linii drepte - o linie curba;
j) Doua cutii de aceeasi marime : una goala, usoara - alta umpluta cu nisip, grea. Se aseaza una pe
o mna a copilului, cealalta pe cealalta mna.

Instructaj : se prezinta copilului obiectele succesiv, cu urmatoarele precizari verbale: " aceasta ciuperca este mare

( se arata imaginea ), iar aceasta este....copilul trebuie sa spuna contrariul - mica. Alt calificativ nu este luat n

considerare. Se procedeaza la fel pentru toate cele 10 obiecte. Se reia proba invers. " aceasta e o ciuperca mica,

asta e una ..."se consemneaza iarasi raspunsurile exacte. Se aduna cu primele. Se face media.

2). COMPLETAREA LACUNELOR NTR-UN TEXT VORBIT

Instructaj : se explica copilului ca i se va spune o mica poveste si ca acolo unde povestitorul se opreste, copilul

trebuie sa completeze cuvntul potrivit. Se consemneaza nr de raspunsuri corecte.

Textul : S-a facut frumos. Cerul este ... ( senin, albastru ). Soarele este foarte....( fierbinte, stralucitor ). Ioana

si Maria se plimba prin....( cmp, padure ). Ele aduna... ( flori ). Ele sunt foarte bucuroase auzind cntecul micilor...

( pasarele ). Deodata cerul se ntuneca si se acopera de ...( nori ). Fetele se grabesc sa ajunga... (sa se ntoarca
( acasa ). nainte de a ajunge acasa, a izbucnit o mare ... ( furtuna ). Fetele se sperie de zgomotul... ( tunetului ). Ele se

roaga sa fie adapostite ntr-o... ( casa ), deoarece ploua puternic si nu aveau... ( umbrele ). Hainele lor erau

complet... ( ude ).
3). REPETARE DE NUMERE

Instructaj : " Asculta ! eu ti spun niste numere. Tu trebuie sa repeti numerele spuse de mine.

Daca copilul nu a nteles, se repeta de trei ori, dar seria raspunsurilor nu mai este luata n considerare.

Daca nu poate repeta dect prima serie, primeste coeficientul 2, pentru seria a II-a coef. 3 , samd.

Se consemneaza coeficientul ultimei serii reproduse corect.

Testul are urmatoarele serii de numere :

Seria I : 2 - 4 seria IV : 8 - 4 - 6 - 5 - 9

Seria II : 5 - 6 - 3 seria V : 6 - 9 - 2 - 3 - 4 - 8

Seria III : 4-7-3-2

4). CUNOAsTEREA A 6 MATERII

Instructaj : din ce este facuta : cheia, masa, lingurita, fereastra, pantofii, casele, (blocul) ( cel putin 3 materiale :

caramida, lemn, ciment ).

5). PROBA DE CONTRARII ( fara obiecte sau imagini )

Instructaj : daca copilul nu ntelege termenul contrar, i se explica concret despre ce e vorba. Vom expune

8 termeni :

Cald - ... ( daca nu e cald, e... frig, rece ) uscat - ...( ud sau umed )
 Frumos - ... ( urt ) neascultator - ... ( ascultator, cuminte )

Curat - ... ( murdar ) mare - ....( mic )

Vesel - ... ( trist ) usor - ... ( greu ).

Se noteaza raspunsurile exacte.

6). CUNOAsTEREA DENUMIRII A 10 CULORI

Se prezinta culorile : rosu, verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben, maron, albastru. Se cere copilului sa le

denumeasca. Se noteaza cu numere de la 1 la 10.

7). CUNOAsTEREA SENSULUI VERBELOR

Instructaj : testul are doua serii. Seria I de verbe : a tusi, a frectiona, a cstiga, a arunca, a spala, a respira.

( mimam tusea si cerem copilului sa spuna ce facem.)

Seria a II-a : a scrie, a se apleca, a se balansa, a se ridica, a sari, a mpinge ceva.

Cerem copilului sa imite prin actiune sensul verbelor. Mimam scrierea si-i cerem sa faca si el la fel. Apoi sa spuna

ce a facut. Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12, dupa nr de raspunsuri corecte.

CALCULAREA VRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI

PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZTOR VRSTELOR

3 ANI 4 ANI 5 ANI 6 ANI 7 ANI

1. CONTRARII - 4 - 5 - 6 - 8 - 10

( obiecte si imagini )

2). LACUNE - 2 - 3 - 4 - 6 - 8

3). CIFRE - 3 - 3 - 4 - 5 - 5

4). MATERII - 3 - 4 - 5 - 6 - 6

5) CONTRARII - 4 - 5 - 6 - 7 - 8

6). CULORI - 2 - 3 - 4 - 6 - 8

7). VERBE - 4 - 6 - 8 - 9 - 11

TOTAL : 22 29 37 47 56

NOT : avnd valorile realizate de fiecare copil la cele 7 probe, le scriem n ordinea respectiva pe verticala si

n dreptul lor scriem vrsta limbajului corespunzatoare din tabelul de mai sus. Adunam cele 7 vrste ale

limbajului, suma o mpartim la 7 si obtinem vrsta psihologica a copilului care poate sau nu sa corespunda

cu vrsta cronologica.

8). PROB PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

a). NELEGEREA UNOR CUVINTE FAMILIARE

PROBA RENE ZAZZO : Instructaj : ti voi pune cteva ntrebari, iar tu sa raspunzi ct mai bine ! ce este
un scaun ? o papusa, un cal, o gaina, o furculita, un mar, o masa, o ploaie, mama, soferul.

Precizari tehnice : ntrebarile se pun n ordinea indicata. Se insista sa se obtina raspunsuri cnd copilul

repeta cuvntul. Notarea : se vor nregistra fidel toate definitiile date de copil indicndu-se n final nr de definitii corecte.

b). PROBA DE FLEXIBILITATE ASOCIATIV : ( U. schiopu, M. Giroveanu, A. Turcu ):

Scopul : de a cuprinde capacitatea de exprimare verbala si flexibilitatea asociativa.

Material necesar : 4 categorii de cuvinte si un cronometru.

Categoria A : avion, zapada, burta, dulce, portocala.

Categoria B : poimine, cel mai mic, ridica.

Categoria C : lup, veverita, dune, izvor.

Categoria D : strada, ploaie, tramvai, vitrina.

Tehnica de lucru : se cere copilului sa alcatuiasca o scurta povestire cu cuvintele date de experimentator.

Se noteaza textul expunerii.

Instructaj : se dau primele cuvinte din categoria A si i se spune copilului : cu aceste cuvinte tu trebuie sa

alcatuiesti o povestire. Dupa ce se noteaza povestirea, dupa o pauza de 5 min se dau cuvintele din celelalte

categorii.

Notarea : se noteaza tot ce spune copilul si timpul de expunere. Se va da o nota pentru fiecare poveste n functie
de : nr de cuvinte folosite n plus, asociate cu cuvintele date, nr de imagini artistice, mod de compozitie dupa

relatia dintre titlul dat si povestire.

9). TESTAREA VORBIRII INDEPENDENTE ( alfabetul ilustrat )

Copilul priveste ilustratiile si denumeste obiectele. Sunetele se prezinta n cuvinte, n diferite pozitii :

a - ac - copac - mura f - fata - ceafa - cartof c - casa - vaca - sac

o - os - fasole - radio v - vapor - tava - morcov g - galeata - lingura - steag

u - usa - lup - leu t - toba - palton - caiet h - haina - pahar - sah

e - elefant - fetita - sapte d - dulap - lada - pod ce - cerc - secera - zece

i - inel - pisica - ardei n - nas - banca - sapun ci - cirese - caciula - papuci

a - asta - mazare - papusa s - sapa - fusta - pas ge - gene - deget - minge

- noata - nger - nvat z - zapada - buzunar - autobuz gi - gimnast - argint - covrigi

- pine - cine - dmb s - sapca - peste - cocos che - cheie - pachet - ureche

p - pusca - lopata - dop j - joc - cojoc - patinaj chi - chibrit - rochie - ridichi

b - balon - soba - porumb l - lacat - fular - cal ghe - ghem - lighean - veghe

m - masa - lampa - salam r - roata - carte - topor ghi - ghiocei - unghie - triunghi

t - tap - cutit - cotet

 10). PROB PRIVIND DETERMINAREA TEMPOULUI SPONTAN

sI REPRODUCEREA STRUCTURILOR RITMICE

Material necesar : un cronometru, creion. Se pune metronomul sa bata la un anumit interval de timp n fata

copilului.

Instructaj : " Ia acest creion n mna ! vei lovi cu creionul n masa la fel ca mine, nici mai tare, nici mai ncet.

ncepe ! dupa 21 de lovituri : nceteaza ! se va cronometra n ct timp executa cele 21 de lovituri precum

si eventuale accelerari sau ncetiniri, neregularitati de interval si la a cta lovitura.

Continuam examinarea cu evaluarea simtului ritmic al copilului : miscarea ritmica, ritmul vorbirii,

( lent sau rapid ), coordonarea celor doua, n cazul blbitilor, tahi sau bradilalici.

11). EXAMINAREA VORBIRII REFLECTATE

Se examineaza : sunetul, silaba, cuvntul, propozitia. Aceasta proba ajuta la depistarea dislexiei si

disgrafiei. Copilul citeste si scrie dupa dictare literele, cuvintele si propozitiile de mai jos.

A - apa - copac - sa. Tata si mama sunt acasa. O - ou - cos - acolo. Oprea si Ion fac un avion.

U - umar - legume - tablou . Uite o papusa. E - elice - peste - lapte. Elena bea lapte.

I - ibric - masina - pui. Irina are o pisica. - ala - caramida - cofa. Ma spal pe fata.

- nvat - lamie - se vr. Gsca are gt. P - perna - vapor - dulap. Am pus perna n dulap.
B - banca - laba - alb. Belu are banca alba. M - mama - camasa - gram. Mama are mere.

F - fusta - poftim - pantof. Fanica face cafea. V - vulpe - cravata - elev. Elevul are cravata.

T - telefon - sertar - soldat. Ticu are trotineta. D - doua - uda - strand. Dudu are dude.

N - nor - cana - tavan. Nicu tine n mna un creion. S - supa - pasta - compas. Sandu are un compas.

Z - zidar - buze - viteaz. Zoica are bluza roz. s - servet - postas - pusca. Postasul are o pusca.

J - joc - pijma - garaj. Ion este n garaj. H - hora - zahar - vazduh. Horia se uita n vazduh.

Ce - cer - rece- soarece. Cerul este rece. Ci - cinci - muncitor - arici. Cinci arici sunt aici.

Ge - ger - regele - fuge. Afara e ger. Gi - gingie - pagina - fragi. Gica are doua mingi.

Che - chenar - racheta - ridiche. Fac un chenar. Chi - chitara - deschis - urechi. Am doua urechi.

Ghe - ghete - bagheta - veghe. Ghetele sunt noi. Ghi - ghiocel - burghiu - junghi. Ghita are oi.

L - lingura - galosi - copil. Copilul are o lingura. R - rata - mare - fular. Rica are mere.

- taran - rata - mot. aranul merge pe cmp. C - carte - macara - butuc. Pun cartea pe butuc.

G - gura - gogosi - plug. Gogu are gogosi.

12). PROBA DE COMPLETARE A LACUNELOR

Scopul : se verifica utilizarea adecvata a cuvintelor n propozitie precum si posibilitatile de ntelegere a unui

context.
Tehnica aplicarii : se completeaza propozitiile cu cuvinte potrivite ca sens.

Instructaj : asculta cu atentie ce spun si adauga ce trebuie !

Notarea : se acorda cte un punct pt fiecare raspuns corect. ( cnd propozitia este completa si are sens si acord

gramatical ). Se verifica si bogatia vocabularului si imaginatia lingvistica.

1. Primavara este .............. ( un anotimp frumos )

2. Copiii se joaca n .....( gradina )
3. Pasarelele se ntorc din ... ( tarile calde )
4. Razele soarelui sunt mai ...( calde )
5. Se aude peste tot... ( duduitul tractoarelor )
6. Copiii pleaca veseli la ... ( scoala )
7. Ziua este mai.... ( lunga ) iar noaptea este mai ....( scurta)
8. Mama pregateste .... ( masa )
9. Copiii asteapta .... ( vacanta )
10. ara noastra este... ( Romnia )

13). PROBA DE GNDIRE - DEFINIRE DE NOIUNI

Cotare : cte 1 punct pt fiecare raspuns corect. Se dau definitii - nu prin ntrebuintare care sunt specifice pna

la 4 ani - ci prin apartenenta la gen si specie.

Proba : ce este o masa ? un scaun, o papusa, un cal, o gaina, un sofer, mama, ploaia, masina.

De exemplu : copilul trebuie sa defineasca astfel : masa este un lucru care foloseste la diferite activitati. Calul

este
un animal domestic. Papusa este o jucarie.

14). PROBA DE GNDIRE - COMPARARE DE NOIUNI

Reusita n stabilirea asemanarilor si a deosebirilor - esenta comparatiei - depinde de calitatea analizei si sintezei.

Al. Rosca spunea : " Comparatia este o conditie a analizei si sintezei, ea fiind implicata n ele."

1). Stabilirea deosebirilor : prin ce se deosebesc :

Cinele si vrabia, marul si para; fereastra si usa; paharul si ceasca; caruta si sania.

2) Stabilirea asemanarilor : prin ce se aseamana :

Pruna si piersica; pisica si soarecele; vaporul si automobilul ?

3). Stabilirea asemanarilor si a deosebirilor : instructaj : " eu numesc doua lucruri iar tu sa-mi spui prin ce se

aseamana si prin ce se deosebesc ?

Mingea si portocala; avionul si porumbelul; fetita si papusa; masina si caruta.