1.

Detaliati caracteristicile tipurilor de imunitate innascuta/dobandita; activa/pasiva (comparati)

Mecanisme innascute (Imunitatea Innascuta)

Prima linie de aparare

Nespecifica

Mecanismele Adaptative (Imunitatea Adaptativa)

A doua linie de aparare
Specificitate inalta si memorie

Imunitatea Activa
 Lmfocitele sunt activate prin Ag de pe suprafata patogenilor
Imunitatea Activa Naturala - dobandita ca urmare a unei infectii
Imunitatea Activa Artificiala vaccinare

Necesita un timp suficient pt producerea unor cantitati suficiente de celule B & T pentru a obtine un
raspuns eficient.

Imunitatea Pasiva (avem Ac)

Organismul nu este trebuie sa intalneasca Ag pentru a produce Ac.
Celulele B & T nu sunt activate iar plasmocitele nu produc Ac.
Ac apar imediat in sange dar efectul lor protector este doar temporar.

Imunitatea Pasiva Naturala (Ac materni)

Ac materni traverseaza placenta spre fat unde persista cateva luni.
Colostrum (primul lapte matern) contine cantitai importante de IgA care se ataseaza pe suprafata
intestinala a n-n si apoi trec in sange

Imunitatea Pasiva Artificiala

Utilizata in cazul necesitatii unui RI rapid (ex dupa infectia tetanica).
Sunt injectati Ac umani (tetanos: antitoxina tetanica).
Ac provin din sangele donatorilor sanatosi vaccinati antitetanic recent.
ofera o protectie de scurta durata (Ac sunt distrusi de fagocite in splina si ficat).

2. Prezentati caracteristicile generale ale receptorilor imunitatii innascute (tipuri, liganzii

lor exemple)

Liganzii microbieni recunoscuti in RII

Pot fi recunoscuti in starea lor naturala* numai de celulele SII

Cunoscuti drept pathogen-associated molecular patterns (PAMPs)
Sunt prezenti la toti microbii
PAMPs sunt recunoscute nu numai de animale dar si de plante > RII a aparut inaintea impartirii in
regnuri

RECEPTORI CELULARI PRR

S. Innascut
Receptori preformati
-recunosc structurile straine (non-self)
- Asemanatori pe toate celulele II,
-mosteniti genetic comuni tuturor indivizilor
- Nr limitat ((102)
-detecteaza molecule de pe bacterii
- 1st line of defense

SGR
S adaptativ
Generati somatic
-recunosc self & non-self
- Fiecare celula efectoare B/T are receptor unic
- Fiecare individ are propriul set de receptori
- Nr enorm**
- Memorie imunologica
- 2nd line of defense

Recunoasterea self-ului Este importanta pentru ca permite celulelor unui organism multicelular sa (se)
recunoasca daca
celulele cu care vin in contact apartin aceluiasi organism
interactiunea cu ele este sigura
Structurile caracteristice self-ului lipsesc in mod normal de pe
Celulele microbilor invazivi
Celulele anormale proprii (maligne)
 Celulele altor indivizi din aceeasi specie

Recunoasterea self-ului si a absentei self-ului

Fiecare celula proprie (self) prezinta o CI reprezentata de un set de molecule de suprafata denumite
major hstocompatibility complex I (MHC I)
MHC I trebuie sa fie prezente pe toate celulele normale nucleate din organism.
Celulele care se transforma (malign /infectios) devin anormale isi reduc/ elimina expresia
moleculelor MHC I

3. Definiti antigenul si explicati clasificarile sale (exemplificati)

Antigen:

orice substanta* origine exogena/ endogena care poate fi recunoscuta de prin receptorii
specifici ** (SGR)

membranari (ai limfocitelor)

solubili (Ac) si este capabla sa stimuleze un RI specific

Ag bacteriene
Ag capsulare (a)
Ag membranare (b)
Ag flagelare (c)
Ag struct fimbrii/pili (d)
Ag rezultate in urma eliberarii de toxine (e)

*Toxine: endo/exotoxine
Ag parazitare
Ag somatice (f) externe/interne
Secretii (polipeptide cu propietati Ag) (g)

Ag Exogene
Exotoxine:
Polipeptide bacterii G+/-
ligand+ toxic
Efecte directe: citopat, citotoxic, neurotoxic
Endotoxine:
LPS bacterii G-
Efecte sistemice indirecte (CK): febra, hTA, CID

Antigene Endogene
1.Ag Tumorale :
Ag prezente pe suprafata celulelor tumorale
a.Tumor specific Ag (TSA): exprimate doar pe suprafata celulelor tumorale NU si pe cea a celulelor
normale.
b.Tumor associated Ag (TAA): exprimate pe suprafata celulelor tumorale (conc crescute) si pe suprafata
celulelor normale (concentratii scazute) ex CEA.

2. Antigene Virale :
Molecule exprimate pe suprafata celulelor infectate ale gazdei

3. Autoantigene:
Ag care declanseaza reactii imune impotrica structurilor self:
Ag self Modificate
Ag Sechestrate

-proprietatile imunologice-
1.Imunogene/Ag complete:
Caracterizate prin: specificitate & imunogenicitate
Da recunoastere specifica Da activare

Limfocite efectoare Da RI

2.Haptene/Ag incomplete:
Caracterizate doar prin specificitate
Da recunoastere specifica Nu activare

Limfocite efectoare RI

Ag T-dependente :
Necesita prezenta Th
Declaseaza RIU si/sau RIC
Determina producerea de IgG, IgM, IgA
Natura: proteica (majoritatea)
Prezinta n tipuri de DA

Ag T-independente:
NU necesita prezenta Th
Declaseaza numai RIU
Determina producerea de IgM
Natura: polizaharidica (majoritatea)
Prezinta DA unic /DA repetitiv
4. Definiti carcteristicile antigenului si prezentati conditiile de obtinere ale acestora

1.Imunogenicitatea
capacitatea unui Ag de a stimula sistemul imun propriu pentru a induce un RI specific.
2. Specificitatea/Antigenicitatea
capacitatea unui Ag de a se combina in mod specific cu Ac corespunzator (sau cu receptorul specific
al limfocitului T).

Imunogenicitatea = Capacitatea de a declansa un RIU/RIC

II. Specificitatea/Antigenicitatea Capacitatea Ag de a interactiona specific numai cu receptorii

antigenici a carui productie a fost declansata de acel stimulul antigenic (ex. solubili-Ac si/sau receptori
membranari)

Ex: Haptenele = molecule care se leaga specific la Ac sau la receptori membranari, totusi nu pot induce
RI specific independent (non-imunogenice)
Toate moleculele imunogenice prezinta
specificitate/antigenicitate Reversul nu este adevarat

Conditii de imunogenicitate
-Intrinseci
1.Foreignness
2.Dimensiunea (GM)
3.Complexitatea & Heterogenicitatea
4.Proprietatile chimice
5.Procesabilitatea
Extrinseci-
1.Fondul genetic
2.Gradul de maturitate si imunocompetenta
1. Doza imunogenului
2. Calea de administrare
 3. Adjuvanti

Conditii de imunogenicitate -Intrinseci-

Orice molecula care nu este recunoscuta drept self
Gradul de imunogenicitate depinde de nivelul de indepartare pe scara evolutiei filogenetice
1. Foreignness/ Non-self
Ag xenogenic: Antigene provenite de la o alta specie ex: LPS

Antigen allogenic: Antigene provenite de la indivizi diferiti care apartin aceleiasi specii ex : Ag
sistemului ABO, Rh

Autoantigen: Agntigene proprii care in anumite conditii (trumatisme) RI

2.Dimensiunea (GM):
Proteine cu GM > 10 kDa sunt puternic imunogene
Proteine cu GM <500-10 kDa sunt slabe imunogen
3. Complexitatea & Heterogenicitatea
Homopolimerii sunt lipsiti de imunogenicitate in ciuda GM mari
Copolmerii (diferiti AA) prezinta imunogenicitate
+ AA aromatici (Tyr, Phe) creste imunogenicitatea
Proteinele : structurile primara, secundara, tertiara si cuaternara cresc imunogenicitatea

Procesabilitatea: Macromoleculele care nu pot fi degradate enzimatic sunt slab imunogene

Macromoleculele mari insolubile sunt mai puternic imunogene decat cele mici si solubile Polipeptidele
ce contin L-AA sunt mai puternic imunogene decat polipeptidele ce contin D-AA
Carbohidratii, steozii si lipidele sunt slab imunogene
Aminoacizii : non-imunogene
Haptenele : non-imunogene

Extrinseci

A.Factori care tin de gazda

 1. Factori genetici (individ, specie)

2. Gradul de maturitate si imunocompetenta

3. Varsta, sex, starea de sanatate

B. Factori care tin de administrarea Ag

1. Doza
2.Calea de administrare
3.Adjuvanti

Imunoresponsivitatea este codificata intr-o subregiune a genelor MHC

Proteinele codificate de MHC joaca un rol central in determinarea gradului de imunoresponsivitate la un
antigen
Intensitatea Raspunsul imun este influentat de genele ce codifica:
1.Receptorii celulelor imunocompetente B, T
2.Proteinele implicate in mecanismele imune

Factori care tin de administrarea Ag

1.Doza imunogenica -Dozele scazute de Ag nu reusesc sa activeze suficiente clone cellare lipsa
de RI -Dozele foarte mari de Ag Limfocitele intra in stare de non-responsivitate -Doza unica RI
redus/0 -Dozele repetate amplifica proliferarea clonala B&T

2. Calea de administrare Subcutanata > intraperitoneala > intravenoasa / digestiva Ex: subcutanata
gg limfatici intravenoasa splina

3. Adjuvanti Substante care cresc imunogenicitatea unui Ag atunci cand este amestecata si injectata
impreuna cu acesta. Adjuvanti sunt utilizati pentru a amplifica RI atunci cand:
Ag are imunogenicitate scazuta
Cantitatile de Ag disponibile sunt foarte mici
5. Definitia si clasificarea epitopilor

Determinantii Antigenici (epitopi) = unitatea structurala si functionala elementara a unei molecule

antigenica

- Decide specificitatea antigenului

- o modificare mica (compozitia chimica, numar & conformatie) poate afecta specificitatea Ag.

Determinantul antigenic reprezinta locusul de combinare a Ag cu Ac baza structurala chimica a legarii

Ac

Clasificarea epitopilor
1. dupa structura si localizare
liniari / secventiali
constituiti 8-15 AA dispusi in serie
caracter amfipatic: contin AA hidrofili si hidrofobi
localizati in interiorul structurii Ag nativ
recunoscuti in urma cooperarii celulare de catre L T

conformationali:
constituiti 8-20 AA juxtapunere prin foldare structura tertiara/cuaternara
caracter hidrofil
localizati la exteriorul Ag nativ
recunoscuti de receptori solubili ai limfocitelor B (Ac)

2. dupa accesabilitate

I. dominanti (functionali):
-DA dispusi pe suprafata Ag c
- pot fi usor accesibili BCR
II. sechestrati:
-DA dispusi in interiorul Ag si c
 nu pot fi recunoscuti de (BCR/Ac) fara prelucrare prealabila

6. Prezentati tipurile de bariere naturale de aparare si detaliati componentele si caracteristicile lor

Bariere naturale: I. Fizice II. Chimice III. Biologice

Suprafete epiteliale
A.Externe: tesut cutanat
B.Interne: mucoase tract GI, respirator, urogenital
Incorporeaza si
barierele chimice & biologice

Epidermul (stratul cornos): impiedica:

Deshidratarea,
Atasarea microbilor
Dezvoltarea microbilor

Glandele cutanate pH acid, sare

Substante antibacteriene
Dermis:
Molecule : a,b, -defensine, cathelicidine, RNA-ze, DNA-ze
Celule (fagocite: Ne, M)

Microbii Comensali
inhiba colonizarea cu alti microbi

Mucoasa epiteliala
Localizare tracturi:
Respirator
Digestiv
Urogenital
jonctiuni stranse interepiteliale
 mucus: mucine
cili epiteliali: miscari
miscari peristaltice

pH: ~1.5 (stomac)-~ 5.5 (cutanat

Secretii antibacteriene:
1.Cutanat:
, defensine, cathelicidine,
enzime: RNA-aze, DNA-aze, Lizozim
AG, Sare
2.Tract gastrointestinal:
defensine (criptidine)
Acizi (HCl, biliari)
enzime

Defensine
Structura:
Peptide cationice mici (29-35AA)3 lanturi
, pozitia leg 2S
Produse:
Cel epiteliale
Granulocite (Ne, NK)
Cel Paneth:
Actiuni:
Toxicitate directa anti-bacter, fungica
Activarea celulelor inflamatorii

Cathelicidine:
Structura:
Peptide precursoare (18 kDa
2 lanturi active fiecare
Fragment terminal (LL-37)*
Produse:
Cel epiteliale
Granulocite (Ne, NK): cutanate, GI, TR, UG
Actiuni:
Toxicitate directa anti-bact, fungi
Activarea leucocite & alte cel inflamatorii
neutralizarea LPS

Factori fiziologici:
Temperatura corpului
Presiunea pulmonara a oxigenului

7. Precizati sistemele componente ale apararii innascute; descrieti caracteristicile

functionale ale principalelor tipuri de celule care apartin imunitatii innascute

A doua linie
Componente:
I. Celule
1. NK
2. Fagocite
II. Factori solubili
III. Mecanisme: inflamatie

Celulele
A.Limfocite: T, B, NK
B.Plasmocite: celule B secretoare Ac
C.Monocite/macrofage: fagocite (circulatie/tesuturi)
D.Celule dendritice: fagociteaza, proceseaza si prezinta

Fagocitele nespecifice Neutrofile Eozinofile Macrofage

Celulele fagocitare
Definitie: Celule specializate pentru capturarea, ingerarea si distrugerea microorganismelor patogene
Tipuri
Leucocite polimorfonucleare:
Neutrofile, eozinofile si bazofile:

granulocite circulante in sange

Monocite:
in sange
Nuclei cu forma asemanatoare cu boabele de fasole
Precursorii macrofagelor Macrophage: in tesuturi:
Celulele fagocitare mononucleare

MACROFAGELE sunt MONOCITE care au iesit din circulatie si s-au stabilit in tesuturi

Celulele NK

Definitie : limfocite granulare mari

limfocite citotoxice ale II
Sursa : Precursori din maduva osoasa
Localizare: 10% - 15% limfocitele periferice
1% - 2% limfocitele din splina
Functii:
Celulele tumorale Celulele infectate viral
Bacterii, fungi, paraziti
Citotoxice pt Responsabile pt citotoxicitatea celulara dependenta de Ac (Abdependent cell
mediated cytotoxicity, ADCC)
8. TLR: clasificare, distributie, liganzi, cai de semnalizare (enumerare)

TLR Recunosc:
1.PAMPs
1.structura chimica
2.Localizarea
3.Origine
2.DAMPs
1.HSP*
2. HMGB1*

Distributia TLR Receptor

cell type
TLR1 Ubiquitous
TLR2 DCs, PMLs, and monocytes
TLR3* DC and NK cells, upregulated on epithelial
and endothelial cells
TLR4 Macrophages, PMLs, DCs, ECs, but not
on lymphocytes
TLR5 Monocytes, immature DCs, epithelial, NK,
and T cells
TLR6 High expression in B cells, lower on
monocytes and NK cells
TLR7 B cells, plasmacytoid percursor DCs
TLR8 Monocytes, low in NK cells and T cells
TLR9 Plasmacytoid percursor DCs, B cells,
macrophages, PMLs, NK cells, and
microglial cells
TLR10 B cells, plasmacytoid precursor DCs
TLR11 Not Determined
TLR-L
Activarea cailor de semnalizare intracelulara
+ factorilor de transcriptie (Nfk/ IRF)
rata de transcriptie a genelor
Produsi: protein Raspuns inflamator Activitate antivirala

Recunoasterea L
2.Dimerizarea TLR (TIR)
3.Recrutarea proteinelor adaptor
4.Activarea kinazelor
5.Activarea factorilor de transcriptie
6.Cresterea ratei de transcriptie a genelor CK, CC, CAM, IFN

9. Detaliati caractersticile receptorilor non-TLR

Receptorii tip C lectinici (C-Type lectin Receptors)

Structura:
domeniu conservat de recunoastere a carbohidratilor (conserved carbohydrate-recognition domains,
CRD).

Domenii specifice
Rol: stimuleaza
Fagocitoza

Raspunsurile SIA subiacente

Tip I:
 Structura: mai multe CRD & CRD-like
Reprezentanti: MMR (macrophage mannose receptor)
Rol : favorizeaza legarea patogenilor M
fagocitoza

Tip II Dectinele:
Structura: 1 CRD
Reprezentanti: Dectin1 si 2:
leaga B glucan respectiv alte OLZ din compozitia peretelui Candidei albicans
Rol: Leaga componente fungice + secretia CK pro-inflamatorii+ inflamatia

Tip III: receptorul pentru manoza (MBL, CD206)

Solubil
leaga resturi oligozaharidice (D-manoza, L-fucoza si N-actil-D-glucozamina
Nu se cunosc functii de semnalizare intrinseci
Rol: se ataseaza membranelor patogenelor +fagocitoza M, CD

Scavenger receptori
Structura eterogena:
Expresie
Reglare diferite
Rol:
Recunosc PAMPs & DAMPs fagocitoza
markeri de activare ai M (CD14, MARCO)

Receptorii N-formil
Structura :
Domeniul de recunoastere: bucle etracelulare responsabile legarea rest N-for-Met-Leu-Phe (Nfor-
MLF)
Domeniul efector :helix transmembranar + semnalizare intracelelara
Rol:
Recunosc presturi peptide bacteriene (Nfor-MLF) chemoatractie
+ fagocitoza
inflamatia

10. Detaliati caracteristicile receptorilor citosolici

Receptori citosolici

localizare exemple Liganzi PAMs DAMPs

Membrane endosome: TLR3, 7-9 Molecule microbiene:
fagocite (CD, altele) CpG (DNA prokaryote),
Ac nucleici virali:dsRNA,
ssRNA
Citoplasma fagocitelor NOD 1,2 NALP fam Peptidoglicani (perete
(inflamazomi) bact), flageline, muramil
dipeptide, LPS: DAMP
cristale urat
Citoplasma CD, M, alte RIG-I RNA viral
cellule: fibroblasti MDA-5
NOD-like receptor (NLR)
Nomenclatura: Nucleotide Oligomerization
Domain R
Structura: familie ~ 20 proteine citosolice
diferite
Liganzi:
1.PAMPs:
Produse bacteriene: muramyl dipeptide
Produse virale : DNA
2.DAMPs:
SRO
conc Kcitoplasmatic
3.Produse de mediu:
Exogene: Cristale derivate din mediu: silica,
azbest,
Endogene : cristale rezultate din celulele
moarte: uratul monosodic (MSU**), calciul
pirofosfat deshidratat (CPPD), ATPextracelular*

Structura generala:
Domeniul de recunoastere (senzor) bogat in
LRR ~ TLR
Domeniul efector:
CARD: domeniu specific de recrutarea a
caspazelor
PYR: Pyrin domain
AIP: domeniu specific: act Apoptosis
Inhibitory Protein

Membrii:
NLRCs (den. anterioara: receptori
NODNOD1,2)
NLRPs (den. anterioara: receptori NA*LPs)
NAIP: N(LR)
Alte NLRs: MHC Class II transactivator
(CIITA)

Functii:
Recunosc moleculele endogene (DAMPs) /
PAMPs
Formeaza oligomeri care activeaza caspazele
inflamatorii ( inflamazomi)
Determina clivarea activarea IL-
1inflamatie

RIG-like R (RLR)
Receptori pentru
dsRNA: recunosc virusurile RNA
ssRNA: recunosc virusurile DNA (transcriere)
Structura: Domeniu recunoastere: RNA-
helicaze: Domeniu efector: 2 domenii de
recrutare al caspazelor (CARD-like)
MDA-5: melanoma diffrentiation-associated
gene 5;
RIG-I: retinoic acid-inducible gene I

Functii RLR
RIG-I
MDA-5

Functii:
Recunosc moleculele de origine virala
citosolice
Semnalizare
Activarea IRF (3,7) IFN tip I
Activarea Nfk CK

Fagocitoza
1.Recunoasterea si atasamentul
2.Captarea
3.Distrugerea / degradarea

Activarea Fagocitelor
Distrugerea patogenului
1.Activarea NfB:
Secretia de CK proinflamatorii:
Activarea altor celule SII & SIA
Stimularea activitatii celulelor II
Secretia de CC:
Chemotaxis alte celule
Semnale activatoare celule SIA
Secretia CAM:
Etapele initiale ale inflamatiei
1.Activarea IRFs:
Secretia de IFN (microbicide)

Mecanisme efectoare ale fagocitelor (II)

Distrugerea patogenului:
fagocitoza inflamatie
Captarea patogenului procesare prezentare de Ag
Secretie:
CKs, CAMs, CCs: Inflamatie (acuta)
CK semnale activatoare pt celulele SIA
CK: IFNs Antiviral defense
Altele:
participa la homeostazia lipidica (scavenger R )

Celule NK
Prima line de aparare impotriva:
1.Celulelor tumorale
2.Celulelor infectate viral
3.Altor patogeni intracelulari

Implicate in:
4.Respingerea grefei
5.Autoimunitate
6.Avortul Spontan

caracteristici
Denumirea: semnalizeaza functia citotoxica
Localizari: 5-15% populatia limfocitelor circulante splina, ficat, uter
Identificare: CD3- & CD56+ & CD16
CD3: implicat in transducerea semnalului prin TCR
CD56: ? CAM
CD16: receptor tip Ig FcRIIIA rec reg ct a molec IgG fctie efectoarea NK (ADCC)

3 Subseturi
Majoritatea: CD3- CD56dimCD16+
Contin perforine si granzymefctia principala:citolitica
Moduleaza secretia CK
Minoritate: CD3_CD56brightCD16-
Secreta cant crescute de CK (IFN, TNF, IL-10)
Activitate citolitica redusa
Rare: CD3-CD56-CD16+
Activitate citolitica foarte redusa
Secreta numai cant scazute de CK

Receptori* Kill Activator Receptors (KAR)

caracteristici Kill Inhibitor Receptors (KIR)
Recunoastere: celulele proprii infectate
celulele proprii modificate
Recunoastere: Lig (P/DAMP) cel proprii modificate (KAR)
(Nespecifica) Lig (MHC I) cel proprii nucleate N (KIR)
Activare: echilibru semnalele activatoare ~ inhibitoare
Actiuni: liza celulelor-tinta
secreta CK implicate in apararea antivirala

ce recunosc NK?

Prezenta & absenta Selfului : MHC I: HLA-A, -Bw, -Cw, -G

Self-ul indus/ modificat: proteine care semnalizeaza stresul celular: HSP, MIC-A, MIC-B, (MHC I chain-
related proteins type A, B)

Receptorii Activatori ai NK (KAR)

Celulele nucleate self N (sanatoase)
Nu ligand pt a fi legat de KAR Nu transmite semnal activator
NK recunoaste tinta ca fiind N, sanatoasa
NK se detaseaza fara sa lizeze celula-tinta
Celule infectate/transformate malign
Legarea ligand la NK Da semnal activator
NK recunoaste tinta ca fiind self indus (ex proteine de stres MIC-A, B, HSP )
NK recunoaste tinta ca non-self ex proteine virale + molecule MHC-like
DA liza celulara: degranularea perforinei & granzimelor

Receptorii Inhibitori ai NK (KIR)

Celulele nucleate self N (sanatoase)
Legarea ligandului la receptorul NK semnal inhibitor
NK recunoaste tinta drept celula self + N (sanatoasa)
NK se detaseaza fara sa lizeze celula
Celule infectate/transformate malign
Pierderea ligandului inhibitor (ex moleculele HLA cls I) Nu semnal inhibitor
NK recunoaste tinta drept celula self absent missing self
DA liza celulara: degranularea perforinei &granzimelor

Mecanisme efectoare NK

1.Citotoxicitate directa
Liza celulei tinta prin perforine & granzime

Mecanism mediat de Ac (ADCC: Ab dependent cellular cytotoxicity

2.Secretie de citokine:
Activitate antivirala

Amplifica activarea M

14. Interferoni: caracteristici, mecanism de actiune, efecte

 Familie de proteine & glicoproteine secretate in mod natural
fiecare tip de proteina prezinta efecte biologice similare dar nu identice
genele (chr 9/12*) care sintetizeaza IFN sunt activate cand celulele gazdei sunt invadate de virusuri

IFNs sunt secretati de:

celulel sistemului imun : NK, lymphocytes
celulele eukaryotice ca raspuns la infectii virale, tumori, alti stimuli biologici

Principalele functii ale familiei IFN

1.stimuleaza celulele sanatoase care se afla in vecinatatea unor celule infectate viral
activeaza genele secretie proteine antivirale
blocarea replicarii viral in celulele sanatoase adiacente unor celule infectate viral
1. activeaza macrofagele
2.mobilizeaza NKs

Mecanism general de actiune al IFN

tesut infectat viral secretie IFN difuza in mediul extracelular celulele adiacente IFN se leaga de
receptorii pt IFN de pe mb acestor celule activeaza productia PKR* blocheaza sinteza proteinelor
proprii virusului

Interferonii tip I

Alpha: produs de leucocite Beta: produs de fibroblaste

Receptori: interferon cell receptors type 1:
stimul pt expresie: infectie virala
afinitati de legare diferite
efecte biologice similare
Rol
Mobilizeaza linia I de aparare impotriva organismelor patogene

Tip II (gamma)

Gamma: produs de
TH1, CTLs NK
L B & APC profesionale
stimuli pt secretia de IFNg:
activarea imuna
Statusul inflamator*