| [DK feceeieker ume MUNN S43 ENCICLOPEDIA Ba ILUSTRATA A NVM \i-0 PESTE 12.000 DE FOTOGRAFII COLOR TIC BAUUUB SS V SU C0) Moms eer MICOS CAUk sy : bu cSA UCR LIND) OR Sha aUDorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEIMATEMATICA rua, Geomeni perce ci eat resid propeigle SUNTEM CU TOTI MATEMA- i a Aiertcor forme, puncte. bit cube, TICIENT, deoarece cu tofi folosim “elon sprang pea numerele in viaga noastri de | 9 Studiul numerelor, formelor gi cantititilor poarti numele de matematica. Oamenii au inventat matematica in urmi cu mult timp pentru a putea numira si misura diferite obiecte, pentru a putea construi clidiri sia evalua terenuri, Matematica este 0 stiinga necesari ingelegerii mediului inconjuritor. Astiizi oamenii de stiingi o folosesc pentru a-si testa teoriile, inginerii pentru a elabora noi masini Drip Feet clad n dood mar cen geomene plank care sled gui plea cry gemein tere see corp cm Scabuce psc. Geometra plans ‘Aed arcea angine Ibn area line ‘to bilmensenle (2D) Au Spr dr ny volam. Poe ae in i rep, rem pre hgh dine cam Suemleocaa si structuri, iar afaceristii pentru it a-si monitoriza vinzitile si venitu- os ‘Gomer in spat rile. Existi multe ramuri ale Sep scieenaede OD, ‘matematicii, precum geometria sau inde Cab / OT, Unghie Unghiuri : cpio, | feo oe apne asdaeteiece | Sten e Sgn ocasdoliniere | oe punet. De exemplu, UnCDar Uinphine cle indicatoare ale | dimerd ‘reflexe a ‘unui ceas formeazi a MP diferite unghiur, pe imasurace rece timpul. | Pi (x) Minutarulexecutio | Dscinpinin paaaacas Samer seri vm lie ode 3.14 bard nG Clasificarea unghiurlor ‘Unhltve mvn nitg nenie grae ‘he nmi epi agra die enfin ‘Unghie roe un ghia. Unga ficcare ori, iar ‘Eametrl wna cv imcedenona cla formar pit we Pe indicatoral unas inden de cere Se mune duptana dite name gh dee Unghinicomlerae 36. cca 12 one Teele aber recy ee snob ‘Triunghiuri dreptunghice Get Bare 5.0m de pra ecamn 9 08 Teor Plo ic ‘Triunghiul drepeunghic ese cell care doi dinte atari eh Pgs formeaz3 un unghi de 90°. Ingineci, matematicieni si ‘oamenii desing folosescasemenea riunghiuri pentru a ‘masura ungimi sau inaimi. Exist dou metode pentru a face aces lucru: cunoscind dimensiunea celor2latui, 0 pputem ala pe cea de-a ecia folosind teorcma Iai Pitagora (cca 580 — cca 500i.HE.) sau, aplicind regulile trigonometric, pure afla dimensiunea laturilor cu ajutorul un Lins dee dete te gh od {npg login : Sees cornet \ Pope men pce Fon 659 eet peers ogi late) gh dene atu Care 5 Cates dare om deci om de pa (89) mle inc 53.4 ‘pti m,n 25 om ‘Etec aceangie Tine ce ime He statistica. Pobre pecun honda ph S @ ‘brie ppm, ere Pomitt of savage ape se es eS, ia Dak pemoca i naar trea olime dap scons lps in dat mits nice Fm cress propre nme meee Lina ‘ts se ame in de arti ‘soil el ine 8 ini de Euclid Macrae Each (oc. 5001) fo tl ee Fendi power Lc sata [Sere om lonesome ‘xr gr geome inporate accent ‘ee cate ena le efi dege — role inn Xx 561Algebra Inlsie numerdor ens i il {ifment) poaresnumecle de alge fracas cou, Banana presi un mums nanos chr vlar xe, inmod evident Eagle lgeric reson flores waraiklor (numer at i por chin valoares) sia Constantelor (mumere caren se modi) ste any v, > Statistica : Statistica se ocupa aie cu colectarea datelor sub form de cife, cit sien analizarea acestora, Suditl static le ppermite matematicienilor si analizeze 5} ‘endure din serie de date. Grficele fac prezentiri viauale care permit . Ingelegerea facili atrendurilor. tele Grafie ew bare por f impargie in categoi strate prin grafice cu bare sau grafice tip placine. ‘cog eb dd Probabiliatea ‘Asn ind dm cu ana. ass oes ry Felcbits nied pode ep ‘rae de Ere de 30h, Florin | See orespala concurs obnte | Fe pnane i pen rapa al acon Bant Ciupuna Cuma 562 ae qv”. w* v®@ Gn es bare expe duce dire MATEMATICA, Funct +2=6 Cu sral ace CGacicete cg font pot cle crap cane SLAF conopund sponge 27°C Matematica moderna ‘Matematica mu se rezuma doar la numer s corpuri. © mare parce din matematica modern ‘seudiazslegiturle dine gruputi de obiecte num mulkimi. Alte ramuri importante sunt logic, flosits pent testarca teoremelor matematice,sihaosul, care | seudise8 comporeamentalsstereloe ‘imprevzibile | Mle (herds dino cine pot fame, hese cig i. Lepr de mob depum Ve smi te as dea ince rns Sy cle de bucerByefect onus sachin won? afc ip plicines feu lintar cele ee cis Modi cm pin unhi ‘ke cimp oe crn ‘i racer pti es actrees empties pe ‘Sind alia mae marprenecanal | Once pecar Napier flv stim le Ne 1660 Engler Kaa Newon item! Konead Lie 1960 Mazen 2500 Sefilonego stile marermatce din (rei nda Chia Frzica Newro, Fevror Nuwere borane agora |MATERIAL PLASTIC $1 CAUCIUC Polime PLASTICUL A DEVENIT unul dintre cele mai rispandite materiale din lume. Poate lua multe forme, ins’ toate au doua lucturi in comun — moleculele sunt alcatuite din Janguri lung de atomi si pot fi usor mode- Cea mai mare parte a material plastice sunt sintetice, alcituite din chimicale care pot fi extrase usor din petrol. Plasticul obignuie variaza de la polistiren si polietilena, folosite pentru obiecte, precum pungile de plastic, pan la policlorura de vinil (PVC) si nylon, folosite la imbriciminee, Cauciucul, un fel de gumi extrasi din copaci, este un tip de plastic natural. Cauciucul sintetic, ca si plasticul, este produs folosind substangele petrochimice. Matrigarea plasticului Ingener mmc natcrialele plastce sunt gare, un proces prin cate plasticullchid este injectat sou sala inte-o mats, Prinere ‘celalte metode se numira ‘extrudara, in care plasticul top este impins prnero gaia diner-o matsga (an bloc modelt) si metoda ca ‘vacuum, in cae ofoiga de plastic ete asin intro mate — Modeee rin neti ges Componente dete mate Cauciucul Cauciucul poate fi sinete sat natural, Cauciucul natural este prelevat din arbori de caucine din plantai, mai ales din sud ‘stu Asie. Acests este creat prin procesarea sevei sau latexulut dela copaci eiay, Cauciucul sintetie este realzat prin polimerizare, la fl ca oricare alt tip de plastic Comporiit nero plane din Mai Increbuingirlecauciucult seinen pers bars Amvelops FRR ee, CAnnune ‘Une rte plate st eek prin rie fb eds anton cm eal cu Red ect. Comportica Sek de ie domes nares ne Propritiilecaucineui Decteteraiat dow dnkie, | De “Teves pts Doe eel mart dea Perrot Polisi lcci PVC lo llnpermebie Tipuri de plastic Asse floes ni mule mate psc sn fang de Ino eae econ lr eens mpare indole {Tizae Saban emoplacesc mesic yer eyes hose thet cin sue eae eines, mend oma ane lod empertrs sade Out eta oe dete sce Acrilicele ‘Shea sn un xem — = ane dpa ‘leeching eee por enn Fema sacra nig gna cpa ee ‘tell ols pns moda Se nln gee de plcondar ic Blan ot in so bade ti oe Impala need acid Unite dept a) infil | Bachelita ficken G6. 19h fe impose Ballin spp prima soe ‘ra e108 Resa parte muna po Sebel erp wer de filens sone yd ec, mc ptf sop Cae Bio eer chm ped napus oe Pla prog penn eke Powvane Tennonoaieinte ete deg aceon MATERIE FIECARE OBIECT $1 FIECARE SUBSTANTA care exista in Univers — inclusiv aerul pe care il respirim, apa pe care o bem, pamintul pe care calcim, chiar si corpurile noastre - sunt alcatuite din materie. Oamenii de stiinga definese materia ca fiind orice ocupa un spatiu. Materia este alcatuita din mici particule, precum atomii i moleculele. Forgele numite legituri chimice leagi particulele in diverse moduri, pentru a forma diferite tipuri de mate Apece cag tre cali Lichidl Masa gi densitatea Starile de agregare a Manauncl ble ene repent de | Majostatea subsea pot Se ‘eantitatea de materie pe cate 0 congine Masa este misurai in unieigi numice ‘unui object ‘exist ca solide, lichide sau gaze = impreung,acestea reprezints cele tei stiri de agregare ale ‘materie. Srarea une substange pirgind masa Densiatea se eleuleaza i tiniobicelavolumal iu, Unblocde,&pinde de modal in care sane lem areun volum mai mare decieunal | #a8jte particule sl, de Aplamb cu acceagi asi deoarece | eergia pe care o posed acestea " umbul este mai dens, cu particulele | side fortalegirurilor dincre ele. pallens i ai seins unite Plasma Hla, Kee Niome dat Cilura exter sun cer sesdeplens i ete Sec pean pe dopa L y \ aa eo 066 ge 0.9 Ser anions oop Gon bee Cine OOO a © evden Plumb ee Cie dnd cee cd Conservarea materiei earns en ing Sooper sac cad nae Matera este intordeauna conservatA in timpul__stcsalun sem eda une react chimice, cea ce inseamni ei atomil mmaterialelor care reacioneaza (reatanilor) nu sunt distri cirearanjai, pentru a forma noi materiale (produgit de reacie). Masel combinate ale reactangilor sunt egale cu masel ‘Dept fied geems 4 See id | 49 @.. ee ee |e aifeees |\ aa foloseascd \ ad sige = \ a ~ } = ee ean eee Desmne Gee foe eee eeMAYA Acu 2,000 AN1, cultura mayasi a apirutin (7 Africa Centrala. Punctul culminant al acestei culturi — epoca sa clasica — a avut loc in perioada 300-900. Mayasii erau un popor sofisticat, cu astronomi si matematicieni priceputi. Au inventat un fel de a scrie gi au construit orage spectaculoase, precum Palenque si Tikal, ale ciror ruine inci mai domina padurea tropical. Mayasii ficeau comert cu mezoamericanii din Mexicul central, se inchinau multor 2ei si efectuau o serie de titualuti religioase in functie de propriul calendar. Au trait in zona pani la sosirea spaniolilor, in sec XVI. Ritualuri = ‘Mayagii organizau ritualuti et speciale inant le din Cae calendar ritual lacae participa dwn pe siregele Vinareadesingedin Placa ‘actificile umane sa animale ra ar 6 practic oboe in cadul actor iar doarece may credeau ci singeeihrineste pe 2ei Viednel acer rita «rau prizonier de ribo sa ees = Ae dt ubnge Accra de edn sepa ‘chan tape dcr Rep umd droge Dene Leccidterted Damme i rr gp iXtreme din mle sce antes ‘Beas jidea ae dejaguer va Organizarea sociala Sa mY Pestana oro ‘baba care fuseser lug prizonier in izboi care iceau munca cea mai bee grea de exempl conserucile Conducitort ayes Acar dt dino 700 He mene Agricultura sso Jace ences apy Fede ae Sa Senta Sculpturile vege. Sul din eremene ta emi dean ina comercani peo. | Acme ot Sub aceyia se afla muncitori din ferme, aon cones bbc at meer cama | tetera De Stier out ape se fa la ane 9 Templele Oral mage seas Mtr ero se allaaempe sere, Aceata ca dee lor dcafimalaponpedezelese ffs nerf ucmenes un tno de in rr dpa recht enor Pls Zook a pls campan mice Sinope mare ka" Hieroglife dterasefter_ sistem de sctiee care se iene baa pe anumite semne umitehieroglife, Acestea as rau foloste pentru a eae Inregistra numeroascle date radiinle $i festvaluri din calendarul sya foarte complex, care Spindle depe se Baza pe migcarea sini bus soarcli. Hieroglifele era rare siecle folsige pentru a nota fal mele szille de natere ale conduciorlr maya Hicroghifele er piston pictograme (imagini are Donut folosite pene a feprezenta wostmbs di) De exemple, acca care reprezents.un set gio biel reprezenta izboi Hie pieaicn tacts dra ia dc pope mere rpraneat inset) Istoric 55090 Reindscicteiie: goodie | str Vapitoarea Se Sees soda cus crsnetiecatnfertn Orde meee ibe mye Serrgieh | cgeeeton covenant, nda peninaa al eemeween | tees en pen eran $cc eu edn | ieee olor maa. ‘mimonge heal ial " aeeiomecin fmbl dove, | Sted din acon a prt ocd Stwiedecrmis ot ela, | ahem nol mes, Venda reno sens MEZoaMERICANII PIRAMIDELE 5651 M AN A STIRI Partile componente ale unei manastiri In cenerul unei minitr crestine se af biserca, unde ANA A nal sry clit sau maicuele xe adni pentra rugiciune in Cae Ds cap unas anumite momente ale zile. De asemenes, cupeind eid in care aceytia ties, cu camer pentra serve mass, pentru sila, pneeu dosmit i pentru studs. Unele ‘minis a spat de giaduire a musafirilor. cilugiri, oameni care au ales si trdiasca departe de societate, dedicindu-si viata religiei. Cele mai multe religii organizate au ministiri, mai ales cele de rit crestin sau budist. Pe langa faptul ca este o biserica sau un templu, o minastire este ocul in care calugirii muncese gi se roaga. Calugiritele, femei care aleg si duci 0 viagi inchinati religiei, triiese in mod normal in ministirile de maici. Cap poe mae Siranaefltiin parca de rte cei op ore ttl esl sie pea ince de mica ‘deere eg epi pind sat deemed Plot a cine Ace lies aia pens Minin de di scope in itera mini Cr min one penrsoding ete Refoia Viaga eerste monahali ote Adee mine seme dail pen coma prop Viaa monahali ee Crem canoe 1 ‘ % > ’ Antibioticele ‘ecer mele or et ped ders ‘Sots joensen in ‘aban ce pro Se angen aketacer Inhale pews Analgeticele ‘euler met de doe etc pcr marin ccna te apace ere din ac no acon ca purctumoll cre eons Citoraicee See rl ce cle dar medeameele ‘Grove sls irene orl (En col din ore lpn ou be ine pe ec caine, Aces Chirurgia trata © boal suo distance, Chirurg tesla nee chive sll operatic nvcrenple pot fino ca eavrparea une! poe de pe pcs fuji procamton Upp cardinc car fee Sal de operas rete pec Ancstcricle Acted at wacamenice fier de Clidescn eae ene pai Tehnica medicala Tehnica medical a avansat rapid in secolul doutzeci Tehnicile de imagistca precum radiografile si tomografile permit diagnosticarea unei boli irda fi nevoie de deschiderea pacieneului, Ca ajatorul echipamentelorchieurgicalesofsicate, medicii Patrick Steptoe si Robert ‘executi tratamente din ce in ce mai complexe, vindeca mai multe boli si Edwards jin Bi ia al alec penmvene ’ . one stn Fs Tema Resale “rege Endoscopal Pet san Males precisa corpb found deci yam ox Ting sino ng fa ean enc dere pasar Serape Ope ‘il ron alo imagine Ass mere Fines bien erate gcse pes Bee aa pont en me dkseri acl erp care abordeardvindectea, : bei ier a de medicine tana antic, iar altele,ca homeopatia, dateazi din secolul XIX. In lee noastn Reel homeepte inlocuiese sau completeazd medicina traditional Acupunctura (cure ome Parte ip Q per parla ener MM sor Copper Tyas: Mepicamenre Mepicixa, —Phawnn Paiwt Sindrare gt Sorrate ur SENT PED Werowe’ Uniti SSR MAGIAMEDICINA, Istoric 7 DovEziLE DESPRE MEDICI care trateaz’ bolnavii dateazi de peste 4.500 de ani. ‘Totusi, in mare parte a acestei perioade, doctorii aveau pugine cunostinge temeinice, bazandu-se in principal pe superstitii i eacuri vegetale. Stiinta medicala asa cum 0 cunoastem a inceput acum 300 de ani, cAnd inflorirea cunostingelor le-a permis mediclors descopere cum funcgioneaz corpul uman. Mai tarziu, descoperiri precum imunizarea au dus la vindecarea multor boli. In zilele noastre, progresele medicale permit salvarea mai multor viegi decit in orice alta perioada istorica, dar medicamentele ating preturi considerabile, pe care oamenii mai saraci nu gi le pot permite. Ale Roma gi Grecia antici Doctor ge! aunt chirurgie matin rine de ab punind cio eee pe sexma voi! divin. Roman aim ste de Sine pin rizr ape pote a sstncor de cana Asclepis i Hygieia Zealgeed wed Blancas pooch Cele 4 umor | Hippocrate Salis ‘Saisie Site eat dtd aft ince dear ied ‘nein inp 0 | Caled Medicina islamica Regine of Caples ‘pnd el eg Trine Meri en ace pr nets gine ogre meal ek seFrtc tar ope tresses Meicinaislmiclrecunetes Medicina preistorica Schekecengopat poate de indi despre tanec me ‘Sdn acne exe incre mua wepaagi pei chung din pl nil pac or or bai conving find case benava igi a Arbol an iter some ded purl concern toy cl cae siren ome Lesexre eipene ‘ep ien makin : mecca mde ing Eien ent ‘pie ” & Acupancears| ede spat ofl 2ceponcos pape ea eps Sepgt ope Ace peer seapctr cate din aon Medicina medieval “Timp de L000 dean n Bop medioals, doctor baaa peli, astologe 8 invigiuleai Gaen. Chia peso Reng eracarcteriza deo mare igoran in pris Bolle eatamencll aor Scolile medicale ‘din Fans deed el Pah nae XVL0 ‘lidar pei senai we d Timiduitonree ‘Sohne cee ann ‘eels nar psi pe ‘pepe iT at ind dn yee year se Se rgiot cds pet arta eciariaae Pdbel flode ponera elma nc Labeetorl dente,— Revolugia stiingifica Incepind cu sec. XVI, medicina a beneficiar de pe urma unui ‘medicul englee William Harvey (1578-165 pompeaza in permanent’ singele in corp. vic indore wie end Tiere proces eal ence pci Bolile mentale ‘Teatameneul persoanelor eu boli mentale consea in legatealr eu languri in ‘celile, entra ale controla scbuni In see. XVII spitalele au renungac la celle slang Psihoterapiaa piu aproape un secol mai ez, ‘nd medicul AF, ra ama * austria Sigmund Freud (1856-1939) Incepur i discute cu pacientit despre induril care Catone nm de ioe a deo ome tnta p fs pms Paint | Joseph Lister p id Tae ape prea Lines ein pes oval os Istoric see Rol As Cele Sold) aiewns dre pine Gide me Aes Von {Eeorptlt amin se XI a op, spe Pines imbues medal Ties ica 2, bier erat ceca ndepiness airay. FBR isses, tee ere: hy Force sat al mull, row spirit de observatie investigate care a revolugionat toate stingele,cunoscut sub denumirea de Revolusiesiinifica. Una ‘intr cele mai importante descoperii a fost reaizata de cere tet din soi Paliowe vd . ‘mae mane y scp es igus Src (18183) pete shrug raan chin Dene Cercetarea medicals Medicina moderna In sec. XX, cunostingele medicale au avan- Cent bor inecose sav crepe ‘eal peal hace copa nasa dpe S90 vr pen ec 25 de a mat tuedok ct nisl inceprl seo ici: Dacor unc! inleger mai profnde 2 modal in cae Richness gai il omen de ing a escopet noi fino! rene caren permit acta ‘empl are pomecmec Se paula heath ‘ducem o viagi mule mai sinitoas si mai hangs CAT (omogete computa} % — ——- =r Ze ot ‘ t Reincoarcerea la remeilile tradigionale Tatiapee mec Xara ‘eileen apae To ‘ede tomacla pin endoncop| pe pop Imagistca medicals Raped irri ni'30mcc ic pertcpona pom cncop | Ste ieee ce pie ‘ates anal rin Btw rd cnn Frees de corm, teal! in apne Nene | 18131858) fice Seng pc : 1928 Races Aker ening dpe pe 196 Jon Chey (1911-19 {poms de medi 1979 tnunizara in ma eres sold pe go it, 186 Pascrdocoper bese 1953 Jo Gio eae ‘Sates jcrlapr sali por ab col ‘simpli news cm sigreyrut MEDICAMENT: Meprciwa m, Fru, Vesauius, VaAuTOARE fe MSGS: SURGEONMedicina timpuri Medicamente folosite in Usain est a” Chive Instrumentar jeavamen Sigmomanometral ime Seng ioe se XIX Seoscopel Laden, Carrell in oeeereeeen Spay antec vapor de Slee 375MEDUZE, ANEMONE DEMARE st BURETI ACESTE ANIMALE PRIMITIVE triesc in oceane de peste 550 milioane de ani. Toate sunt are - eae coralii. Ce sicelule iritante, incarcate cu otrava, pe care le folosese pentru a-si omort prada. Buretii apartin unui grup de animale numit Porifera. Traiesc in toate apele, din adancurile oceanului in apele dulci, pugin adanci. Exista bureti moi si bureti duri cu schelet de siliciu. Buretii Bure sant pene le ma simple animale Phe cana Soe ere dole Coelenterata, din care mai fac parte si mai multe au tentacule / adie Anemonele de mare forma de vad, avind pe corpului poros, sustnugi de un ,schelee” de mineral dur sau de fibre proeic. Apa intr n burcte prin pererele corpului ies priner-o deschidere conte Heinirea Inc pin rae Frotberantcarese dive iacd emit pe Burt eliernd perms Desbidee poepoma de ‘ro dap pe saul Acetone lave aap pce rin conn Capatt a aie Meduzele oui staturi de celule separace de un | ids material frm, gelatinos,alcituiese corpul unei meduze. Corpul are forma de cupoli, ca o umbreli gelatinoas delcati.Frumasegea i este ins una ingcitoare: 0 rmulime de eeneacule tie in ‘urma ei ascund un arsenal de celuleireante care por caprura gi imobiliza o prada. Tentaculele introduc prada prin gurl in caviatea digesivi, Resse Tose I cue eG ; Pet pp wma pow fore imide tml i entrap ‘eermfora nen polip case ‘lip, prodacind maine de Madara de ‘mango surat pen taculee iiante medaca orld medeecongincek pce Migcarca en octestoan: Stee icf! Omen sind x traci pon2 sor pe dee Ap pea ont cap pee tpt ps Sense ec mia edge aie sich meds eu Simbiona "Anemonele de mare at coepul moale,alituit dinero coloana purernici, musculoas ce se terming ca un disc bazal.Discl produce o substan’ lipicioaa aseminitoare ‘unui ciment, care ixea’ ancmona de Fund mari san de opiate. Tenraculeleiritante formeazi un eee in jurul gurl scuar central, cate se deschide in caveat central ‘Anemona de mare foloseste tentaculele pentru ase apira si pentru a prinde prada Dei adesea par frumoase datoriticolorculi lor, uncle anemone sunt prditor agresv chiar ‘anibal, Scapa atacuilor plating, ascunzinduse in desprinzindy se | defundul mic atc an pris pte ‘Stoned pnge arson Aen Strep depp snl Annee Tau devs peng pine chun ic orp cab batre MeDUuza DE MANGROVE | tne prineriek Casi. = prmreeen Ge Coser cruitment prow praia pra Poe at ‘een Al Giasa Sophos Imangorecvapepuin anc | Hana orisme mi Dienst gies: pind. om |_Dorarae paca Fauna Fauna pe aagring aon saa oclifiton PAY Fagurg®Incepatui Te Vens, Ai copie, elie wii Sens pe Universe din Viera MEITNER, LISE @ @ UNELE DINTRE CELE MAI IMPORTANTE descoperiti din fizica nuclear’ au fost ficute de I @ Lise Meitner, o femeie care s-a luprat adesea cu g lipsa dorarilor necesare pentru cercetare. In pofida fapcului ci s-a confruntat cu prejudeciti, flind femeie si de origine evreiasca, aceasta a publicat peste 130 de articole stiingifice pe parcursul unei indelungate cariere desfigurate in Austria, Germania si Suedia. Multe descoperiri au fost Facute impreuna cu colegul su, fizicianul Otto Hahn (1879-1968). Printre Radioactivitatea acestea s-au numirat fisiunea nucleara, procesul care sti la baza tn 1896, canal fancra Hlenti Beequerel energiei nucleare si a armelor atomice. A cAstigat nenumrate premii (1852-1908) a descopere radioactvitatea pentru activitatea sa, inclusiv Premiul Enrico Fermi, in 1966. (ee nis de anumite subse). Ativan [at Mciner a avr o conti ural a ; Injlegerearadioactivigi [nip petrecu in O femeie fizician acy chip oe ei labora {se cea adena re, devaree tain La inceputul secolului XX, era ‘ends ecopeies ee ceva neobignuit cao femeie si devin’ fizcian, deepe pentru care Meitner a avue de infruncat mulee prejudeciqi, La Universitatea din Berlin, unde a fox profesoar’ intre contact cu substan periculos de radioactive si cu vapori de mercur 1926 si 1933, lucrainer-un atelier 1: Universe In 917, vechi, pentru ci femeile nu aveau meaeaioe Kaber voie in clidirea principals On Fhe al weir Hak Colegii birbay o ignorau yi 11 descoperio form inporans senate | ‘um proses Namek cm ine de | discutau doar eu Hahn, ‘ind sce proc epee ‘ation Spano floie vader y resets a mami Fane dea cant oe re de cme Energia fo se neue nee ‘ilsaec mcr Meiners fat Be npn Lise Miner Oto Hab can expla Proce de sme cere Setboare cr smn Melero ope ‘Ercoperie procaciil serps Exilul in Suedia fener pees bere ere Lise MEITNER in 1938, Mcitner, find evreica, a fost rh secteieemet fina a Bel 159 i de was pak vise = big fa tn Geman nate din Bike| ncn Otamserrvt | iagbcacntenl a i ‘cauza persecutiilor. Un alt mare om de iy = eile fica mclear, = fea : sir canal dacs Ni Boe a Seed Scitccrccmnscert | Pacmaetanni ca $Sjutat-o scape gis igi continue munca cde cercctare la Universitatea din Stockholm, Suedia. ia continuat tvoare, | _ Endo tained 90d tu JB18 Inprin cu One Fm cop cece yep, Oo pat ea Taber Cdn | Febch, cae oh il earn Suedia, Wey ha : ais 2 ple shod Gopenaasae | Incexprotare sun sual Sextotn So a nas Sc, eran (Garter capers nt nina ns Meer ispan Soa nour monde str daicwc Nei dre ne hea Lie Mt 249 Devin ein de - Cue, Buengia Fuca, Nigurrixcaze,MELCI SI ALTE MOLUSTE ACESTE VIETUITOARE a coconronMoxcea toate un picior muscular, Gai vacenl oman Majoritatea produc o cachilie pe ba: de calciu, care la celelalte este redusa sau lipseste cu desivargire. Cele 80.000 de specii de melei si moluste se clasifics in bivalve, cefalopode, gasteropode si scafopode care se intalnesc in aproape toate zonele globului. i 1 Banca wai cect ‘malin capa mele Tesirea din cochil mune Bivalve asemanitor gasteropodelor. Unele bivalve se Scola rep oe Din clasa bivalvelor fac parte molustele comestibile si midile. Bwalvele acvatice au branhii peneru a respira gi un picior lipese de stinci eu ajutorul unor flamente subsist numite byssus, Majortatea bivalvelor au dows tuburi,unul absoarbe apa si hrana, | iar cella liming reziduurile. Bivalvele, pprecum molusca gigantica de Pacific ating 1.2 min diamecr Cefalopode pda te Esa, daca aged ies ts econ a ced animalului. Cfalopodele inoae’ impinging jeturi de aps priner-o palnic afl la partea vente Pentru ase protej, unele elimina un nor de ‘cereal, Cel mai mare tun calmar de 20 m, Spi led ern 578 2 Tec ang ies Eeveid abty oc cefalopod cunoscuta fost Fauna, Gasteropode Din aveasti categorie fac parte melei si liacyiTowegteropole e depart prin erie, cu ajucorul piciorului in forma de rlpa, au tentacule si 0 piesi bucal aspri ‘numit’ radula. Cei mai mulfi au 0 cochilie protectoare, ia specile marine au branhii, Majoritacea meleilor de apa dulce sau terest au branbiletransformate in plimni Coc tii pila Piseige dap ‘ion prada mace son ki nc pe ‘seein doce (Gelber cov chee cre theese Sone pci ee poker idler de ma Strid Sn ewe te ce cnc ‘ae nun dog sn ep ndlsSO demi ee dain inden aims fore obtie t nt Scoicile-cly Astaire in paeidtor vena L Meleul he psi ming Mekal gut cena ‘ines cie cea alg vod Simp Sun hema a se epee prolate in th Timbre cape and Mele ican gga Limaxal Lime enw des de cece sence ci bent po mecca slip anor pedro, "Ua mn erin ar pric Chivonul {Gh ae nie ih ope pt ‘seas aan spe (Peto Sine cn Ses ‘MELCUL AFRICAN GIGANT.Medlci gi alte moluste 4 CAND MERGETI INTR-O DRUMETIE, cind mergeti cu bicicleta sau cind conducegi pe o distanga mai mare, mai intai va planuiti siapoi verificagi din cand in cind daci nu v-agi abatut de la acesta, pana cand ajungeti la destinagie. Acest proces se numeyte navigatie. Cu exceptia cazului cind stigi dru- mul, veti avea nevoie si de instrumente de navigare, precum hartile, $i de o busoli, Navigaria precisi este importanti mai les pe mare siin act, unde nu sunt vizibile puncte de referinga. Primele instrumente de navigagie simple, precum farurile, au permis primilor marinari si piraseasc’ apele continentale si si navigheze in sigurangi peste oceane. Navigatia electronica Inscumentle de nage modene floc aprate lecronic fare presse Acre detecteans scm ie floes: peta determina pri, ’ entra determina poi Teceporll Cela obign 9c mai GPS Sete Global de Posionae), Actes deecealsemnaee une eel de sacs sparse de bor pe em nalele caren dels cin ee icmp Resear GPS (Siem (Glob de onions) Radarul sonaral ce ac Ui eras ier ced ete in pet dened wd solic roe Comedy Luminile si geamandurile = enum ceeeawaGaoumdos Pere Istoric $30 Gp mad Fuse mobi AstoNoMtA Latiodinea i longiudinea wigan c eal Instrumente | pentru navigatie Timp de seco icra 1 Tribe angi dine dou bees dep nz precum eee vn ourckinek ene Busolele magnetice Dense Puna Ind de ‘sbedcmage Ac gromopu See ld dar chon cin, coeltertinlpense Macerisw "BaNAVIGATIA SI ALTE SPORTURI NAUTIC AMBARCATIUNILE DE TOATE Navigatia TIPURILE se pot gisi pe rauri, lacuri, Barcile cu vele folosesc purerea coliand pentra a canale gi pe mare, att pentru petrecerea inant pe pd. Ambucjunle vara Sel lupe timpului liber, cat si in competiti sshd 12 Sale pour Spout Echipele si sportivii, in mod individual, fanaa vine dec din papa su tind viel vaslesc si navigheaza in canoe, salupe si iahturi. Se ins in acest caz, cebuie rat an cus in | pluteste pe plici de surf, se schiaza pe api si se eee aes conduc ambarcagiuni cu motoare puternice. : eee Competigile variaza de la cei 200 de metri ai Comedie i sprintului in canoe, care dureazi mai pugin de un Siw in ca minut, la curse de iahting in jurul lumii, care sericea Cn dureaza luni intregi. Navigatia, vislirea, canotajul, SiS sne penser de sa slalomul cu canoea in ape repezi si windsurfingul Sistema au fost incluse in Sporturile Olimpice. ‘tran ee | coe | | | | Canotajul Saenes cocch prising pe Soe Gradina. Ingram cia, use apse, | Cm nist eompert de ca ngs a Peninsulei Scandinavice, Norvegia se invecineazi la__| Poreesr.tstn000 sto est cu Suedia, Finlanda si Rusia. Coasta sa de nord este | imtsr™ncirsArensin | 2” spilata de apele inghegate ale Oceanului Arctic, iar la | Mwuossonenmcons vest, de Marea Norvegici si Marea Nordului, bogate in | Srrsssra pe vista 79k peste, petrol acta a side un nivel de trai ridicat. Sistemul de educatie este bine dezvoltat, iar | \isunreaaa > gaze naturale. Mica populagie se bucura de drepeuri egale rata somajului este scazuta. a | Relief Norvegia are muni inali si vai abrupce. Cei 21.900 km ai si formeazi cea mai lung’ regiune de coast din lume, crestata de florduri(estuare ‘nguste) si presirati cu 150,000 de insule stincoase Riurilecu cursuri rapide au ‘cascade spectaculoase ‘fom B ATLANTIC = Locutoei Frordarile Incampal Glace ghia sc Clima we 260 or ols Hind ‘ini cng Leryn a aa SESE | mina Folosireaterenului Timed: foes promen che Sond pnea ptr, Stavanger, alin oral Aer Pimdia FO ane ENexcie Funora, Giaciapiunea Mong svar Pescurrut Perno Scaxpinay Panwa 617al NOUA ZEELANDA Roun Nova ZEELANDA, ASEZATA LA JUMATATEA DISTANTET dintre Polul | coma Sud si Ecuator sila 1.600 km est de Australia, Noua ae Zeclanda este alcituita din doua insule principale si mai tis | Mon dau eesti | multe insule mai mici. Fiind o nagiune a Pacificului de | racirvosisaracesion Sud, a dezvolrat legaturi deosebite cu Australia, cel mai 5 apropiat vecin al siu, si are legiuri comerciale care se dezvolta rapid cu | SAXA2ASnt alte giri din Pacific. Este membru al Commonwealth-ului si al Nagiunilor | Gevranass denen maki Unite gia fost prima fara care le-a acordat femeilor dreptul la vor. sen Relief Ambee insule, atit cea de nord, cits cea de sud, au munsi, ddealuri eren arail feel, piduri sirduri scurte, cw cus rapid, care foferd o sursi valoroasi de energie hidroclectric3. Insula de Nord este activ din punct de vedere vuleanic. Insula de Nord : Zelandecaean meses pli vr palstorwer tle Frente pecan Imontde Ngurahoe | 2 lente peal ga pe scp gc a (cure Cook) cela ne wif Nok Zchnde one Ses pe Fa Cine Sebi Sud Neal ect ‘hea Ron perce maret: Clima InccimimaeparesNoi Zande gg e chien gel we tp Co c {ones in Nowa epen ic acbeopicle ain Apbainnad, 6 ° pee cher tinge ‘Spud Vemes ene des loa OCEANUL PACIFIC mel terenului - 2 /C4nterbury sorta ic mporn Pade aay SION Wallingon ‘erated penpals rode nal dine cle al mal ong ‘Shaoure de protic Renee de leo Zeca Wellgo, Sere ne bundete arsvind 7 ‘Shope de apoage 336500 rece dechtune pol ge Local oF ese el de ke 9 Sree ‘al at por i cnr el pccce reneke ite Peieestait comet caida te Sin mame de Sp inca, grculeura gt induseria eee alent, Névs Zend eee ma ‘conn din tue xporode dra ‘one diame on are Pie pmdanese cr na pre inca mort Apoape oe opal woe pad N 6 A tet nah Tenn deol dese oe end thw Seo oe vie pos ‘Se pl lie Inder preurnare 4 No Ze *idemol inannd prods dni. prec coo ‘cde de Lv sunt export nto ame Nagree Nowazeniesrs QSeane Ausreatasta CUTREMURE ORR 618NOUA ZEELANDA, ISTORIC wie IN JURUL ANULUT 1350, 0 flora de polinezieni a navigat Primi locuitori peste o zona foarte intinsi din ocean pentru a se ageza in primi locuitori ai Noii Zeelande au Noua Zeelands, unul dintre ultimele locuri nelocuite de pe fox polinceens care au wece Pamant. Acestia au creat o cultura rizboinica ce a rimas este Oceanul Pacific, in pirogile lor netulburati pani la sosirea primilor colonisti curopeni pe inane. in url scoll 0 He insule, in secolul XIX. In ciiva ani, europenii au pus Mie geS ee cealesps stipanire pe insule, lisindu-i pe maori si lupte pentru supravieyuire ins i dup ce au soit au sipentru pimintul lor. Noua Zeeland’ a adage! lox pee, iss mentinut legituri stranse cu Marea Britanie, eee ee insa, recent, fara s-a indreptat mai mult citre a vecinii sii din insulele Pacificului gi citre Asi aoe pentru comers si prosperitate. Conc noi pnp : Colonizarea european Natiunea independent Dupi ceJames Cookarevendicat Nowa Zeeland pentru | In 1907, Noa Zeeland a devenic dom Matea Brian, in 1769, comercangteuropen i vanitori_-ion independent initial peru bale usta ince peo In 1840, annals Bani cai Ansa Canada Marea Ptaedaag toy apetin ane ocupt tn coninsare de cea nial mae pare afacelor eneme se Nod Zeca pris 1947 Lagi colon cau trim in Marea Marea Bian au hms fore seins ar Btanie de Compania NoitZeclande, ype Noi Zelande au up de patea Incigivaani,colongtibrtaniciau | Alor in ambele aboae mondiale depayc numarullocutorilor maori Sanipe agerare permanent’ european. Toi ee Protecya social Dip ohing: pena de Soin 50 eng ice Acorn ace hee ee Ec ected THS3 Nia Zac deni pear din ‘avlea due Aeplsce Abel Tasman Prima eropean cna ie Now Zend ravine hase Ale! Teun (161 9) cme tt lm de Nod a Nts Zadedo jr canon Noua Zeeland moderna In ciuda une istorii marcare de difculigi ete ahaa ‘economice,reformele demarate in 1984 Rzbosicle ew populaia maori tala di beteteeee meas ia au sprijnie economia. In 1986, Nowa rawitecinds ppl nows in Trataol de la Waitangi cnaicaminincnems Lefora icles I ibaa Gpel _eheakaleacaie ine mon yobs caeadara pace Je6 bute eit me pene Zeclandi a semnat Teatatul de Rarotonga, in arme nucleare in Pacfial de Su. Sema Tt de Ws saNot Zend. decisretrocedareaterenurilor ancestral confiscate maorilor. | Apirana Ngara : Aas Naa (18 1950) for mma lop faites cee’ ‘Sooo Pets Tce a, Simrad eg nee —aeeaocees filiepmaniemedonede Facnortpeai Nota Senha Reto Istoric Sone S40 Scifi le ISSZ1S6Now Zeeland 9141918 pao Bos Welling inne de Nord pam pra 1993 Fone bn ‘Save mindale eae et fee Taman ee pimal uopean 184 Taal dela cern Tornoe a 1907 Now Zee ne independene eater Ria a In 1998, Tribunal dela Waitangi a pare Alar ance EXPLORAREA — POLINEZIA nd o zona libers de Toros Wale Rape. 619Numirarea Folosirea nume »CINCT, PATRU, TREI, doi, unu... am N@ decolae!” este numiritoarea inversi pe care 0 auzim inaintea fies lansari de racheta. Este foarte normal si numirim. Cel mai simplu mod de a numira este cu ajutorul unor semne simple, numite jetoane, in care fiecare jeton reprezinti o | unitate. Cu toate acestea, este dificil si | reprezentim sau si citim un numér mare daci | cesta apare sub forma unui grup de jetoane. | lor pentru aafla cite obiecte sun inc-un anumit loc se numeste numarae. De exemplu, cu ajurorul eurnichetelor de ls seayile de tren sue numragi claeori din fiecare zi, Namerele pe cae le folosim penetra a ichete hmewouldin Pris mara se numese numere nacurale Proce mnt Propriul nostru sistem numeric, care foloseste cifrele de le 0 la 9, ne permite si scriem, si citim sisi lucrim cu numere mati fara bataie de cap. Aritmetica este stiinfa care se ocupi numerelor si al calculelor. studiul ai De Seen ic Clasificarea pl Fata X cst egal.c3 excommoll des nuimerelbe imped sera Folosim numerle ineegi pentra a rnumira obiecte precum prjiurile, Paerle rtd eo ua nm Totug, pentru a rumirs doar o ana ecu ny Deca mit pare dinero prijtars, ebuie si folosim o parte corepunzicoare a Alc tpeidenencresmelatide Wheahatet Tita diide aides Se gist Sisteme numerice tnd pro Ecuatiile ‘valoarea unui num, valoareadepinde de de ciffe sau simboluri separate de povige. Asc a numirul 22, 2ul din sings ‘alorea de 10 ori mai mule deci 2-ul din semnul ,=". Numerele i simbolurile de pe fccare part trite si aiba aceeasivaloare afl cum taerele une balange ‘pentru ase echilibra ceeaceinseamni 3, dact adaugim un numie la una dreapea. Folosim un sistem bazat pe cifa 10, dar orice num poate i folosit pentru a tal baza unui sistem numeric similar, De «xem, locuitori Babli antic bu si aiba acceasi greutate foloseau un sistem buzat pe numsiral 60, dinere expresile ceuatici,trebuie si adiugim acelagi numir ila calale. Sistema bine Siemeltmrscbocea | —Simbolurarimetie fealaafesitecpae | Siblinis Clase) tama)s | John Napier Saad Speicpadceodsha de | Suman yun bo Np icidrapals | sue nmerorin cle De 1550 6) sw mae docs as spin tc fdanares cama Imire ncn | ald complete Maly Seder Tepe fc CompureRE MATRMATICA STIINTA TrunwoLocia STINTA ROR E 20OCEAN, PLATOU mst omiog. Girordl sonarus Line: f Oamenii desing cunoscuy sub BD numcle de oceanografi carrografiazs b funda ocean folosind inser mente de ip sonar (Sound ‘Navigation And Ranging-orien- DEPARTE, SUB VALURI, existi mungi,canioane, cAmpii sivai care alcituiese fundul oceanului. Acest % tare cu ajutorul sunetelor), care emi elif subacvatic cae a eens gizduieste 0 fauni de o diversitate fancastici | own tlt cram nale fon de sot Ear ects pe seers, _tagenerao imagine arcu oceanic nt, acoperi peste Forme de relief a topiti iese la ncripicuri asemenea oricirui alt conti 60% din suprafafa Pamancului iau nagtere mereu, in timp ce r0 suprafagi din interiorul ferbinte, p ale scoargei terestre. Odati apiirute, aceste forme de relief se schimb’ foarte pu deoarece sunt acoperite curind de straturi protectoare alcituite din rimasigele fiingelor Prospectareaplarouli oceanic Peisajul subacvatic Placoul oceanului eprezine’ de ape intzeaga intindere care incepe de la acvatice, care sc Lael pe Rinses ‘marcajul de reflux, insd cind oamenii se refer la fundul oceanulai, de asd pe Fundul oceanului obieei se refer la bazinul oceanic. Aceasta este acea parte a fundulai mii cate se giseyte dincolo de povirnigul continental, Cea mai mare parte din bazinul oceanic e afi la peste 2.000 de metri sub api. Este neted in cea Pode comin xe ‘mai mare parte, presirat din loc in Toc eu mungi marini Bogitii naturale de pe platoul | Marie Tharp ww oceanului No Platoul oceanului este bogat in materi prime si | ene rete ua ml incearc sl giseasd metode de ae extage Deja 20% din petrol din lame vine din plectoae dela supra ape. Roce conin tilde derone de nod de mangan (bgt de pata ogg in mineral). Char nora de pe -neslefaite 7 eC y » Se OF Conriveyre MARig1 PAMANT——Rapast Rocrsi Vurcant ean OCEANUL ARCTIC UNUL DINTRE CELE MAI RECI B Sondmepprtess =} ar] G locuri de pe Pamant, Oceanul 1 a eS = Arctic, este inconjurat de marginile ER Pa hii nordice ale Europei, Asiei, Americii aeerejNGA2 7 "orenn TN "de Nord si Groenlandei. Aceste yp iit J taramuri ingherate sunt bogate in minerale si in Faw adipostesc foarte putini oameni. Vara, cand temperaturile ajung la 0°C, curengii calzi din Pacific si din Atlantic topesc 0 parte din ins t gheaga. Cu ajutorul spargatoarclor de gheaga, care Te croiese drumul, vasele pot naviga de-a lungul NUL ARCTIC | Heres coastelor Asiei si Americii de Nord. % Relief DATE ESENTIALE ] Oceanul Arctic exe cel mai mic si | OCEANUL ARCTIC mai puyin adine diner oceancle | So sscno conta : Tamia mai mare parte din | SUTMAYATA 14089400 b supe sa este acoperth de Sea iates pea | © mast plurtoare de gheati de paseeesd easel Gerfa a sense aproape 2 m grosime.Polul Nord | C™4avvoasi rowrinaruns . | 5 se afl in cenerl Ocean ie clepletae ah ot ects, Anicjpeobunchitpaitowe. | a tte) Groentanda om foanemars) “ B dane srl irs Derece ‘buro mil pedi ser, ceaacee if f mee cunoha| | Locuitorii ginuurilor Groenlanda DATE ESENTIALE jig PaiGrmaintcsessimi | GHOENIANDA Giese scope pemnaneneca heat fect fe loca de Feat pel camel, Coa mai populsh tueweaiedeapdaalncceninsia | ei ia Pca sel poimar 200000 de tye omncgeg in | | | cout Comin Faced pcre po ‘ong y aac “ pre rmrsopers ‘Aroea Ihr mea pth petaberen Ace Gomme eet Fein ne oe arting ei de Fane ypi dia Alaska cad shee pore AMBUNDIENI. ATMosrERA —CLIMA -Exguonagia Fauna, GLactatiowea Manyg1 PescurruL TuvDmaENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI Un amplu material, in 16 volume fundamentale pentru cultura generala. COO eee Ea eee CROCE + Peste 12.000 de fotografi si ilustratii color Be ee CRM UO RG Lat ee) ce Cele CORt Moo ten UMM CaCO Cool Penman Cine ceeren enema tenete tr PS Re Renn racccn cur renm cette mum tnti pe se” Planeta Marketing’ LIBERNOVUS oriflame