Sunteți pe pagina 1din 24
Interiorul a CORPULUI CET Ceo nir rl Pe bibliorat! l§ DIABETUL: Cum se pot salva vieti prin monitorizarea corecta a acestei boli @ SISTEMUL IMUNITAR AL NOU-NASCUTILOR: Armele lor vitale impotriva bolii @ TESTAREA HIV: Oamenii si tehnologia din spatele rezultatului crucial @ IMAGINEA MARITA A OCHIULUI: il | = Vedem cu ajutorul muschilor oculari f@ SALMONELA: Cauza principala a intoxicatiei alimentare D&AGOSTINI Interiorul eee CORPULUI ss Ss pee es eer ee eee pampering oe) Socaeente “rat lscnnvaettana cmnape Seatcaaaoawi, "wil nfl de prot sult de resp SNOMNWASTNS WT ny Sanka ctl sine se bazseh pe ntermaile sprue La NUMARUL 2 CUPRINS a fs ofatntanlomen [re CCAZURIIN URGENTH: Rie minre \WRUSOLOGIE: Test HIV acest iptv prezentim para canst | Testareaprzere usu munodefisenet umane tice 5 totus supsritoare, ce pot ine nic | (MIM este ometad sip, ce ofr rezutatul in orice cabinet oer sou unitatoUPU Intean tp seu O parte eset 2 procul LUntate Prime Urgertel De Theodore Walch tstecorsiere de usinare, De Wark Zuckerman ENDOCRINOLOGIE:Diabetu zaharat ‘bel rahart ate opal ret n ‘ices de insulins, norman eae relean3 PARTEA LATERAL A CRANIULUI austen eran din ater ini mae despre | tcp letras ex. Dereetpurige cae = railed ele stamina acess» dos Slinintasige Seowitcaeéas | Tn eae Same teotiedemtycemntytsmntcanmte | pom a eee Ne Saw SS Sionaae eure Foca. ex acu. Sie Settee ammou wraex com Sutcnnamewoneeclcrtomadanind | accra neato coma Inet ne ot Saaieneacnss (eee ena Copan ane ot ir eeeeaitemcrsane’ Segmabecaed antes precise pau rpansm dr rotegiest | muycdergiigonenetrce maa emarca—— Saalcaea¥rerseyuaesiniie: Siprat nace icntarcngorsanes. | pe i ae ae Botan con OE RAPLEVIETI ae wranraen SSS MUEACPLLL Senate dager Oger ise Yonggui ec a harachaminrapagenince guleaccvaaaenmartsce,” Geureieasrarn™ Simdinaiirane nakunbtepenniee | Tyinewsannmecesarcapen Sioremcane TavkfnapttGaiscsaccepemce | cutrnsmcuisune aie poration ee perry aspire De Michael Caen De Riek Ostrov ‘ss mt eesutn 1 INDEXUL BOLILOR samen. re Sher eee eet an COLABORATORI ‘Seca ceroy tree ee [Eran cons “Dems Rgencter MO PO usc zeman se or) EBS FOR NST yn.os, | Rees Anenokraoiconcers AGP uve MRG>em ‘ fri eccweurtresenioeeas Dracmnencnnambores unin cnnpe ney na ‘toe pmatsoonne tlud respira profunds cone ‘antl deshiratare sian mies e aceon’ al respiate Ibom- bane de mere. Tratameatl = Blk administrare ravens e 2p shrug inslins CCOMPLICATILCRONICE _ ‘e-alungltipulu abet Seen eontaatprweace ale: 1 face, deosrece glucoze nu ‘este 0 substan chimes ine a pote reactiona cu proteinele din eulaje sou dope suprafala tulle, cum arf free ner ‘oats si clulele de pe poretsle \aselor de singe. Srutura pro- {eis funclonaliata pat ate tatepermanent. csi proces este ‘nove ea gicazlare este re Supus fenuza ultorpobiens petermen lng, szcatedabetu ti oa maicunoseut cauzdde mor taiotetn abet este arteropati ‘in special boalaarterelorcoro- reduce acre de rims, 9 alecate in organi iii eri ere de Ietoresvasslor de singe dn ful oh duce la rovnapate re reduce vederea $1 srecaslectorre, ncn insu Comal ne afctaroa ‘eruor lesa a vasaorIndabet Ponte ace recente eaten uti eare a mariots sub ra de oa cman Sennen cepts mae a Pisbrut in Sour perder! Figen ou ange, ‘acento gabe! epost, {nce mamociaz, pont ta Ineufllonts ronald Roots re pe fermen tng arnenier, ‘Grants nivelunoecreseute & glucoss ike cane de abet. Cataract opactarescristlintl sedenll cin cauzaalierripro- tension cristal, Afegiunle por, dela bola arterial, la neuropate sunt o> mune. Se pede sansaitatea i= ruins sunt exp nin. Corbina cu aportl scl zt de singe, acsta pote cauza inietis deers ganrend tla nein, state jemerali fo agirerare de cap tarel,_provctnd glomeruas cleroza diabetics, cae se mani fest prin prezeniaprotsnelorn Un, Tensunessengaul ees turing afetare renal gun Sine paint au nevoie ded [akg de transplant eral Disb fivey Beals renal vr dezvls broad ceronarand MEDICINA GENERALA®? Endocrinologie Capitola Controlul diabetului FOBAS Al&turi de injectiile zilnice, diabeticii insulino-dependenti trebuie s& isi controleze regulat nivelul glucozei in sange. De asemenea, pacientii vor trebui 88 find un regim alimentar strict, adaptat nevoilor lor specifice Salteemras eer Aaron Eonceaeae Soca rea elated din carole Testareainivelulunglucozerdin'sangs Bolnavi de sabe montorgesré fell ror insinge separa or pe a aceasta ae foe prin addugoea nei peur de sange eo bands de. lstare, care Feactonearé pan schrmbares eu lara infoced conte de ur coud preset Exe dternatvi, ibetetisipoate Aeterminacanttea de gucert Sim urns Un sek detest ete ne trodusn und ar scmbores cu Ten este raportat a un etalon ‘cur, un eau peat at pe: ene gucore a uri pare cing fivlulglcoze este dea pree rar, De aceeg este de prlerat Tonoriare sige dabel eraagresteat estates lice fy using e mai putin folost,de cbnd testoree Bngelus deve ma ecvent Barrdbe eu neo de serve ehrarglealemet lame deo mis patente (se porte eere Supimentar un est ern tia ire elctele secuncore ale vel reset de qlucood ia pine de honabid themagisona geist Masue Fares ‘ivelurior sestcia in Snge este o models impor” tant de apreclere a gradu de onivalpecore dabeteat saat ‘Seuprastamentuicu insulins See lungul une’ perisde de teva luni de ale, Aces est se efectueazd in sit. de catre ‘medicu care supervizeaz tr {mental pacertlu, $i este Tolest peru a modiics rea ‘mul autoadmristrari de ns Un, dupa eum este necesor. Tratamentul/cuinsulina ‘nutina poate scminrats {ate conc penta a ‘Sefoostn att cop ouch ‘vt mal normale acini agnostic diabet sunt rat aca, eu excep ce- lorgravtolnan care necesta rae tament in pital La Inceput sar pula i fe neo se adrini- treze insulin intavencs [prt el, dar meat cv ete posi, ea Va fi sdmmistratssubewtant (sub peel Pci sunt inva fact injectia to parte superigars @ bratulsaua pir orn ab omen, Pane a tine po len sunt eapabl ai adrin= treme sogur nena, fat fae aegce neue exit, serdvnch coe mal are important de ware cece noun tres ede mmateonpea Lear denne {arvana petunia dsr. font MEDICINATGENERALA® Endocrinologie Jn moment are dabei tu dagnosien #0 ane Cale produc insuoa sunt Ssptase sce ste prtnel arsaelganere tna ptt dete aga ch Engi frp pol. per Sibat, ee fatamental ie tense iawn 2,309 tne se preeanh,anepatl dene parrenie Staite acl posi trodes admit eis ersconele cus ce dab, ic ater cite ured pour nln secretore nau Princ care a baa aces feteci este chp acini trende iecicoedng ne sone pncrese sn, Forres sete nafs isbclbe ena prep Transplantul de pancress este o rata careening an emia. alr! normale ale oze in sange) pe o perioadh lung de im. Ur suai recent, privind bolnavit cu traneplant Pancreat, a ardat cB este ne Eesarhasigufarea und nel normal at glcemil, pe ¢ pe Flosdé de Wan, pertuafact ca hetrpatia (metifiegrie in r= Fichiled devng reversibs Nu se sie de ce este necesara Sceastd peroads de timp, dar ste posib eo bipergleemia Migr pancreas przits secure ial ‘araplataren uno nsto MESUFIprEVEREIVe tune end eelulele producs- toare de insulin sun afecate einamate. ‘est fal este numit a pune in Fepnus panereasu si se crede (2 astel organut devine mai pun suscepibi a ditrugeres futeimens, In prezent, ruse ste durata op tind de acmnistrae a insula, Ia'ce eu rise, care 8 permits pancreasuluisSfuetionezenor- Inal Recent, 0 tahmc de ima (jst practicats in spa fost, Gervoltata pentru a. permite identiaresnflsmatil din pan creas, ainte ca dstrugerea i Sulelor de eelue secretoare de ieulina £8 8 fr produs. Decl scest tees va vail, oF putea sie folasitd pentru sta Biirea tls tatamentall ie reps ev insulins ‘Se cede cd sco! epaue“al pancreas! IMpropatoyo porta 9 evra nals» ol Testarealgravider pentru diaber ‘Transplantul prelungis 2B induck terre fersibie ih celulle rich, In cluds normals glcemiei lage-numit elect de memeril Nase gle dacd atamental in tena eu insulins njectabis Subeutanat, pe aceeas! duratd elim, poste ameloracompll- spite da tate Sansplantul de pancreas este mai bun dechttatementul fener cu neu, Insulin oi La nel fe ibe apacein input sarcnk acest fap ete fndentat ponican tate nga gee peated ard a st perso sub forma {hui dabet permanent nstlt dips sareink Coot lt se faceprnragim cate uneo: ‘ese needa trtamentey inet. Fr on contr te, tal tine 8 cease anormal de repde, evening supropandea core ganele interne nu se deol Seeing itm Ls nagtere,copi pat suferi de hipoglicemie. Aceatta se intim= lg deoarece pancreasul fetal, ste obigput eu valor anormal decrescte ale glucoel din uter fi produce singur mari cant Seinsutin. Uni intre acest copi se nase prematur si suer8 de probleme Fespirtor. Female cu satin timp srcnt nase sever sete un uncer ronan pours ce pega ae pancreas beratd.ritmic” de pancreasul ‘rameplanat vata neeetaie ‘oth cu produsolenecesare dir geste dm fea Inslia adm Fisraté subeutanatnu poate re produce aceasta metads de Inprezet pce cu iba tuts recomande apeat de Pancins chun devin kee Spies noroglcei eon. ‘ate peo penent ung de timp sunt dminuate do un nue mur de Serovanije. In ral Tang traneplata Se pancreas tele geet maak cares {St hvot goes rang, poste 8 Sparbrespngeres grees inal ifeea rdnd watamentel Unasupresor, admmnstat pe As aetna propre Der Uses ene necesarranelaral sermch, pone main ct n tranpiot de pancreas. Inoretent se tsar 9 toda mim mviavé sain gu Kesar tos pte nou, in ele dn urns, compliatile oneplantull ge pancreas 3° pinsorvn camps alah lil ardeum notropata 5 rene pata. Noun. metost mpd Tsp de male de ule paneraaie sereoare in pan Seas. Aceaststennicl este romisosrepertuter, arin Brecon are ret sabe indrumar pentru imunitatea copilului Orice copil este permanent atacat de diversi agenti infectiosi. Rezultatul acestor infectii depinde de echilibrul dintre réspunsul imun si virulenta cu care organismul este atacat, Imunitatea copii se refers a capacitatea slsteruluimuntor at acestuia doa uptaimpotrva ‘eroorganismelor ce invadears oepul Aenasa se realiear3 prin oud ci, cu mecanisme de ap rare .nespectce” sspeciice IMUNITATEA NESPECIFICA Imunitatea nespeciica este as surat de barerele fice ch ‘ice impoteva infect Un ax plu de. barierd chimich este Fagocta Aceste clue nespec fice ale sistem units 95 sescin singe jesuur Ee mi ane [sau fagocteazl infecile Sin organism, fr discriminare Fogocitul este poteat deo alt substan in organism, rum omplement. AceastS substan perforce suprfaeorgpnsmu= str, apteare duce a expo- 2a ell din ur ila atacl f= Salter. agentlinfecis este fliinat rapid in organism. IMUNITATEA SPECIFICA Sistemut imuntar specie este lest gin elu umorale care ‘irculd fn singel $1 muntates meat cellar Armbele pur de Imunitate proteeaz3orgnisml de invasia organismelorsiraine 53 previn stacu organismulu, ‘supra prorilertesutur Immnitates umorals impli pro Ghar Beles bnpan Inaceste stati, meciut va exe See ee make mina copiuh petra a vedes cat, ae Inte chle pose de medi: ‘de inet funchanears mecanis: zaman: ‘Cop oe rorra rere? ma ome Tesco canons mab. CN ae cs - ‘Saree ngin 2 croutons . rage? SINDROAMELE D& ‘aul ga peu cop Bea ad itor IMUNODEFICIENTA Est un numérdesineroame de ‘es eon eine onc, pean ged ecer | eames heal 2a bel poatalun em define Imunadeicent ee inclu hor sept ivelun eckaute de antics, yy rg, carious meres (are diminueazi capacttes mtr ao tle ‘organzmuli dea asigure Nv iminsiettngar eect a at copie pik protetieprinanicorp Dosen spetetenpeani- scun? Irunodefcient sever com- (enor dvi ow vs bina SCID) ~ 0 alectune este ___VIRUSUL HIV HIV Wirusut_imunodefiieteh Uumane ip 1512 este gine i= ral, cares poate transite pe (i dient, incuzind contact onal, folsieain comuna ace lor ia seringlor de etre consu- ‘hall de dru pin sige 9 produse de singe contaminate, Ge aserne, dela mam la (3 HiVde tpt este pincipalacauzs 2 pandemic de HN tip 246 infectie este localizat mai cu Seam n anumite zone geogrs- fee, Testl HIV include detecta- re ambelor virus. Indica Infectie HIV pot $8 au aii sim tome ani ge ae, cuph care sb ezwolte sinéromul Imunodi- Clenfelautodebandite, numit Testu impli recaltarea une probe de singe dela patent, (rucarese pate faceinr-unca- binet de mescins genera tr- tn spital sau into clieS de educatie sexual. Rezlatele pet Tobin uneoriin auatestulu, saulaclteva le dupa CONS PACIENTULUI Consierea pre-testare este im portant pentru a dscuts o sere esubiecte. Acesta include ave tale gi dezavantjele tests, ‘amar utes rSspunde un nid {a un test pz la cine a ‘eo pela panty apein'n eae de ‘ezullat poz, Alte subiecte i= ud impliatite boli asupra re- lait pacer eucedinjurs| supra ccupatit sale dace Zultatl ar putes infvenaasigh rile medicals gi procesul de dueaie pentru Sanstate in ve ‘even seSderi ical de nec Se reolteazd proba de singe ‘are este Wimicl la laborator. PATOLOGIE: Virusologie Testul HIV Este necesard o analizi de sdnge pentru a identifica prezenta virusului Imunodeficientei Umane (HIV). Totusi, consilierea inaintea testarii ‘oar progres bol ik 2 ‘timibe vse in corp nd juge la lborator, single ben 9 cheng Fogu inhi. Dupe fnregstrarea rabein computeulaboratoru- {uy sert galben este separat plasatintr-un at tub ~ aeeasth rob va fi analiza pentru pre- Zenfaancorlr IaH. Dacdopersoan este infest cu Unvitus, un alt organism strin, va produce un aspuns imum 0 parte a réspuneuat ge 2parare implied producers anti arplor~ sees sunt cbutatn proba de singe. Lanceputl in Tec earte devreme, ar pu- tea s¥ nu fexstat timp pera ‘organisms producsanticorpico Fispuns, apc rebueefectuate teste suplmentare timp dete Paci ut igo cine de fuse con oc: eee ‘SECS ~Socttes deEdafe Conca Sot sua a secre corte. Sitti dart tor noc ‘Mosul de wre i Singur ear tie cs a sour dre eu veut FOAIA 2 ea importanta pentru pregatirea pacientilor pentru rezultat. lun. In alte cazuri acd 0 per= Sard nu se simte bie ga fost, ‘apusd stu de infec abe- Fatorl ar putea sé cear oat Drab de singe pentru 3 eft rezena virus Testele HIV implies analizarea séngelui pentru ‘Gutarea anticorpitor HIV. Dack acestia sunt gsi, urmeazl alte teste de confirmare, Celmaitinecunoscut test este tes- tu de mirescopi cu fuorescents pentru rach mungoraimatic ~ ELISA. cesta presupune inrod Cerea roel de singe pe un suport fu goseur, in forma de U, in exe ‘Sunkaplete pretend FN. Vs $ prabele se singe sunt rut in artact pentru o periad de incu fare Supertl ese apo splat daca nu sunt present anor i sr, proba esecursat, Dac sunt ore Een antiorp HIV se aga de mgeele ce pe suprataa vl DETECTAREA VIRUSULUL Urmitorul pas este pentru 2 ge un inestor cares arate 8b aticorpt sau fat pe vrs. Aeesia este rumit stad de de tea Pate fg detectare de anti- opi secandar care st leans deo ‘rama care vedestace un compe ‘ent adsugat in pasul urmBtor ‘eset component echims {oares, dad toate parle laf sunt complete egitra ius taarticor, car, randul legat a al dala rand periru detect la erzim. ELIMINAREA ERORILOR Personal abrateri svn toare apollo raba al inane de ai separa ~ 5 aceasta va f ‘aia ire losing un tie rigetest HI caste sefacepen- ‘rua eeaasiguarescdrus-apro fs. @.efeare La separare, in labeatr seas bine acai ce pula. nin, proba a fi anal pent ‘face dierent frre pu 91 2de virus, decarece avo evolu usar (feria cin motive de staat ep ‘emilgic populaonall Seva fem un raprt pent anticorpi povti Ia HW vo cera oats Probl, pantrva avenaigrares cS iva foto problema la rectare Desiacest ru este pu prebabl, povopire erorcdnase recaltard proba prin entre cu mums sou {uname increta Este recomanast ca rerutatul 8 ie dat de acesaporsoandimali> cath consilere. Daca se un ela pri urmeazs 5350 re. oltre 0 probi de singe in unite ‘rmtare pena asad canta: leadevirusansange testlindr- cri. 0 imagine laterala a craniului arat’ complexitatea tui structural’, cu multe ase separate si cu articulatile dintre ele Cateva dntreoasele craniuui Sunt oase peceche, placate de pate 9de alta inl de ‘mjlge a copuu. Otul naza. ‘al zigomati, parietal tem poralse supun aceste sime- {rc Alle, recum emo sfenoidul, sunt unice, det lungu linet mediane. Unele ase se demvlts din dou ju mBtai separate, gi apo! se Uness pe nia mediands sees tea fing osu omtal | mand bola Imaxlrul inferior Onsele eraniulu sunt supuse permanent unui proces de re- trodelare: La suprafaisedez- ‘oll osul nou, tn timp ce ex- ‘esuldin inarar este rasorbt {influx sanguin Acest proces dinaric este faclitat de pre- Zonta numeroaselor celle §i {de un aport bun de singe Ocazional, «deficient a celu- lelor responsable de sore tulburd metabolemul sul, fap care are conee Cinfe Severe prin ingrogarea lui ~osteoproza sau boala Paget — consecutiv putind pares surzene say orb, ENCICLOPEDIA MEDICALA eT Partea laterala a craniului ™ Foetus § ees) Cah sees ‘ara en eos do cae io Seat ent area 9 ll suone Soccueratichss enone (a ce 4 Sora Siesta Eramenben fame uot Hable Singtel cra care ined esis ankuaje omporonenou | ect de moar! {aie sores treieart tmp pwriad’S mgre ai a Snulipemiiedmes= Sula Ga up agape Tat tte cas sit ate uct do Ms, prin are eum suse eset roub ve depune & manne ‘Acoa cranky clara rats frie defi oun mse sani onda de pte coguan {lc oct f ankle (ocntooren csr 1 case tnportante ‘Se cronlulg!suturie cole nese: ‘op culo: ENCICLOPEDIA MEDICALA = ee In interiorul craniului Interiorul jumatatii stangi a craniului arat bolta p> ne craniané [calvaria] si scheletul facial in sectiune. — fora tncpar te 2 | {oe ipe seein din rca Ute rac in pl, Pores upon steel 9 pul nape Stepan eta ares ran woe prt ferpendelrs» a8 ems Insestra snare sece hie st rar Fon ile, teecmine ganda pete dem Sinead mares (ches on, cu snore fret mareneocs pron ce arspunicpordarareatipe Sogn eeroriy come Sra prota cer 5 verte rat camene pt Se toy par Oaed ise Lire profi pe pata lt ‘alg ul temporal pete Seca artera menngee mos Ee hemornge onset ‘eat and sige as sose Can meng a Stem acre ar ete ‘ip engele ce eae in pt ‘are ponte pode pretane be cnt van erie Oech estes, pote dice rapa forte Are ete seers ‘hrrgarprinsbrdare'n ona Setar pero em ae grengrs rs grt eos pois sonra Oaseleauostructurs densi dur, frontal, parietal ocipitalstem-toare un buete, care conine normal a neritr si muschilr mineraizals cutre componente: poral sunt ease late, eampuse ridwa oscad Diploes este structurs unica Ho mate organs ce Sin doud rater’ subir de os Cellelesangeluisuntpredusein cranilu, care permite zonelar presi sproxsmatv 25% din compact, intre ele xistiné 0 médued, in imp ce osu sine _esoaseininse ce prtsesz&cre- (peut, compusain Structurd mal mosle numta de (a fel ca peste tot n organism - ru sie ugoare dar reistente ajrtat di ibeoecolagen: loc. Aceasta esto subsan(S este-o sured de oni de cally, sis hrEneascdcreierut org tale minerale de fest de bsossh spongicass, asemné- esenfalS pentru funcjionares le desi vale. ‘alu scarbonat de alta (65 de grate, cunoscut sub mumele 6 Nerosiaptt sm sproximat 10% a8 Combai inre mates org: ekg argo anda: Tene pngdaten can a piesa i rao deve agi, in abeorbia prestumtor cxerette Sosele cranial ~ adie osut ENCICLOPEDIA MEDICALA aS Cum focalizeaza ochiul ™' Vederea este principalul simf al omului, iar noi ne baz&m pe acest organ relativ mic, pentru toate feetssebchfncesdiad Feet 8 ne concentrm asupra unei stele depSrtate sau a unui fir de praf, s8 vedem in lumin8 strélucitoare me sau in intuneric aproape total, ta. informatiite vizuale. in ciuda m&rimii lui, noi putem | Ronan eg Chiat man funcanent ca ca rer ft, Ral de un Seo Unbecl rec pro deschaere Kouta sso oncertratede cr tee retin un sat toner Si de pe indi ech Caltae fea opted "st aaplablistes eh sun ul be cet Ade oneare camer it Retna tebe eigen. ‘tual defi 3 camer te eke membrans ietorenit ‘empist dn sour de re ner sate ister ce cong un pg. Inentotosenmtt Cone sous purrde cele: onurg bsstorae, -CONURILE $1 BASTONASELE. Gorrie rt see ito (etar pert creer sé ite - peseeinmpse lot Cs Schsisacitesrsn cect. Severo cvnonren cose Bissau sles oon pk Slereriasrie cece nsec eae Tyee Aonagee sunt egate de crete pan to cali reas ca at ae spite bul ocr. oe Fondren : miru-a vedes obiectele clar, Semele Teeehoha revesiog) RaceSlSaly er aon ert care va courfa iin peeing buchos poe Seren our ane sis St ch elec, magines Spare nacre eate noe de heh say thar eileen argc Irisuesteostructurt muscular functie de cone n care per- ‘informa de ine, eu a gout in scana nesarca se vad. rjc, care se numeste pup. Mugeh File geese incor insulconpreunpigmentdistine- pul cilar, care este o parte ce tvspeciie Mugen irulu sunt eaga insul de cored [statu folostipenruamar saumicsora modal pera glbullocu- pupil prin aceasta permiténdin- lar {rarea unl canitatimaimarisau Corput ilar este fermat din ‘mai mich de luminé in och, 1 inelu liar, ce se unegte cu cords ‘Acgasts magine compuss rocesele ilae, 70 de {atinge arth acta unui gid Orie iare dn ct ‘ua dn err ea : Iona magi eos, c2/ulu clr: ‘Foch reg, une est ML MURchi clan, care conro- Tint ete scope de comee. (eaes eurbura crtatnul, Lumina care intra in ochi trece prin cornee i umoarea apoasi, fiecare dintre ele producand refractia (fragand) lumina in interior. arena react cs mai mare parte din umira inal ar sar~ in de reali are cristal, ‘are concentreas ast razele titimagines cade exact pe retin. Cretan este ents cu sue turd Umpede constitu in eb teva traur Ese legal de corpul liar prin lgamentele suspen igcrite mugeilor eli modi- ‘ied forma erstaliull, i funetie de dstantaiacar se ats obectul pe care chil trebule sso con- Feniezs,Imaginea alaturata (ee brats ecu in interior girespec- tain lateral demonstreazs cum teste juste orma ental a fine ge neces, ENCICLOPEDIA MEDICALA Focalizarea pe retina (PVN OBIEERESprOpISCE | Privind obrecte inaepartate ace ge ele lumine le oiitect Spropatcurtma divergent cestana 9 reraia al mare. Hast lis ae contact ‘uctensunea Ugomensor su Dou rte detec cig ‘ech sun apa iperet me lpi ex apace oa aden ‘bare meen sa b= ‘el ora pt lb ocr fete pin mol mse, cas ce i {arn ob mien es a eds ‘See se forma nr ipermetopl, in con’, 9 in nd JS! ser eat pres co, vied rato eh ane crt» imu obec alt Shecone mens nest a Mp e caacwsnpurtndctla leo ete de conse cao cess lol cere eset bovuhk Mpemeropssecoreant focsind ce ot nla sone mt ones perenne or ad Card lumina eee prt ian Bambara srg brveeinsona Sn fund vel oxi de veden flr obi stein apron et recat eal et os. Tul: Defcrs apar in med ns ‘wr ofthe nine est eso inoaptl vit dele ripote eect tcuna cen Toto carverere, Aces ete ear primul momar cna o pee fend we neon oko pens tga ts aus th gu ocr ee det to ‘ra ik on rng us ie {dei deforma ant Oe ‘soa crc input Horculeecinies ewe rust (etre cia oe ek fang prowing slant Spit son pape paral cnd Song ince poe neesta an Panes eosin e haste ma ‘cs Mop ln se reas 9) lamenie upesre ster na ene rer voge mee cial ret Medes ssh eases rcv efi che ENCICLOPEDIA MEDICALA eS Implantarea Pana? Fertilizarea este doar inceputul dezvoltarii unui copil. Rezultatul fuziunii dintre ovul si spermatozoid este numit zigot; el are de urmat un drum de-a lungul trompei uterine spre uter, reluand traseul facut anterior de spermatozoid Oat ceaungetn ter, oul fri zat treble 38 gseasd un oe pe pretle erin unde sa seim= Hlarizze, loin care vaginas Sinsingele mame Darinsinte de 3 aungeln er. celle rebule sb igi erlascs drum prin trompele _OCELULASOFISTICATA ups fertizare, gol ssc'8aprcmat 15m. In acest eaph ese aba wert cu chil Uber. de este cea ral tare cell umans 1, probabil ‘ams cfatens ceasing tmiireminuscul cone nega Intrmate genet ce stars modu in eae eis va Ge Vola fic, precim a heulosre Pratl a chien Oe asemenen, Font format care corbue {Seatsrmrareacorsterl ab Utaar mentale personal copii DIVIZIUNEA CELULARA intimputin care igotl rece prin ‘Yompa urn tbl allan = ee diinea cellars, cnexcua Sica segmental. Prvind prin mieroscep,primul sern a Uiprocs este oadinetursin Jurul son de mijoe 2 celut Foeasta de lao dane ce One ce cvitune nro ‘se aetna cord. Zone ‘od nora nr uth (ul, cu un nur egal de crome- zum mater patra care re {atiecare din celui fice, num {etsstomere Priel elec ‘Seid sunt mult mai mar deeht allele ebenutes!sevormicsors ulterior pentru sjunge la ddmendinicermate, Floss els comineun nu le central care estireonrat eur ud numa ctoplas. Cond elu inl se awe. 2 fr ‘eaza uel securdar care a Drsleseeromozomi card ave. Oude din idl rine cet BLASTOCISTUL lemrainnouaceulatea aelea Acestproces de dusiune ae oe rndrmeagibala etre celue aproximativ (a fiecare 12 ore reduce Aces procsarelocde Dupl crea gatru ale, sigetul or tftov oii eu Recare divaiune, ginal crescut In micime, and trarmescelue seade, prin flo: aprovimatv 16 pans 20 de ce Sire actos canta de co (le gi ae aspectul une forma: plasma fui fotunde, numa mort ‘dat ceceluleesjungiacmen- Pe misurcedivzuneaceuiars Sunes normals sesull umane, coring, in morula se produce «| Se declangearb un macanim es acumlare treptatd de Uenid produce sit ckoplasm cats) Acesta da morulel aspectul de hud’ tn fecare subdvtunece-minge de eelule, numa Blase (urs ost SOSIREA IN UTER intr aus a cincea si a saptea supa fertilize, clus bu ent prin trompa uterndubutFllo- pian $1auojun nuter- Ota ce Blasccstl sjunge in uler, se sajat in cavtaea uteri pentru fase dente, ‘acum, teat dvi ce (ulae au ate subnets - gol, zona pellucida, Peniruca mbrionul 3 se pootd dezlta nai departe, acest strat tretule indepta, ar eretile mucsa soiutrine jut a dzlarea _—_IMPLANTAREA _ ii dk, pa ptr ate dea omental aungers In eaviatea tenn ar oe mplantare, Se chia nev pe toe pert foserorat tent Bast $e sedate in endomey Ge ‘etjl ternal terol, rae specie penta gers ebietereonurtcare Grigen ude s nutrient ‘argu liberate endometrs Sum abserte de ero do. lose estan Dachau merge bine, Satoru sa plants insur infin ce secre fonetat harmon peu sem: falgcerp mame chsarchas dparut Fete este important dos. fete afl mamas coma st ruse fncar lnk decd ot Sea loc mensta, inel sul dren sr Gescvamia co parte frase 3 cet lunar, anee= nnd ice-baimlorialbas- ENCICLOPEDIA MEDICALA strate uns) Fetes = ‘moron ae #6 cola nl dou tera ‘lastomerie mar 9 gabon) Beve deanery fe) tocist, acest luru ar cauzacoea emedii nuresc avert sponta. in beest stad de cenvlars cst doud grup dstinete de ‘tlle In Blostaist. O mass de fell rtunde fn centr, ce sunt Separate pritr-un fu, de un perele exer, Compusdi elle Splalzate,Aceasta masa Se co ie eantrle va forma in curdnd femronu stat exterior de c= {Ute trtte va dover placenta, care va furia nutrient embrio ruluitn devote nor, moron ge impanea ineun lo ao. Dick eo impanast In uo da aptcepe de ich nde corp ute ‘ics pote spade anor numt pact rae- (ia Pe fer ca plceta re ponte acpar ot ‘al Uneoracarta ra rere problems, ‘he cto ponte cus eangerarmaiva ‘Hansa sari ed places apr Serna etopie In at imlateaad na pre dct n ste Cl ma evo ‘inp nro tre, dar sional poste ‘Sif gin ovre, cosa cave bora Swrnu elo seo problem sins, pat 8 femianu ara so deeots pout produce afctares ul cin nr, ere ula singer masie four mar Solmoneloe este cunescuh ca gastoerteri su toni al rene Ete orf produ de Salmonella, bacerie ce oeue ingle in intstinole emul gale snimaltr. NUto el inecta cu salmeneia selmoolndvec, In ficare tae de intxeate sla, pot sf fioameni care aungertbacte- rin io exeret ulterior prin f= caleba prezenta icin fl de simptome. [Ati mai putin nococogi sur de Diagnostic cic! epscade de dare si vir~ Stun imp de d0u8 pln tel ale, sun num mie ie pot sult un episod prelngit de bald Delain ind, pot apars Sindreame (medele)difete de bons Ati specie acciate infects czas de slmonela ineos (Fob eteri Aceasa este ‘ig paratis(eare ete 0 form ma putin gra dct crated Simptomel sun in ganerl su lente pentru agnete meiles ‘neanunte ure: sceste {Uap maleate cesar rio ate mai grav neces fanalle de abort petra con frmarea agent patogen sat ul scestua, Se vor roclta probe din fecal, pet clin Laborato. care po identifica var ate pur retacn de Satno- ‘ala Un tratament lo bordare ‘pected vr reeamandate,n fneje. de pul -creset neat, Paes se vor da reci- pent stril pentru recat (area probelar de fecale ttichelte, de oben pens tru tet al, Aeestea re ble duse direct la abo tor pentru examiare. ENCICLOPEDIA MEDICALA Salmoneloza “PreRROStIE simptome mEnterocls Acrasa este oin- flamatiearucoaselintestnu- mateeae imGastroener,Infamstiea ‘stomacul’ iitstinlr a Special muccasliniestinuui Subtire;maicunoscu sub de rursirea de intoecafie alimen- ta. sm Cstoritit su arr Aces- tea sunt lama ale calor Sirespectv articulator de Intec acalaat savin oar estemult mal rar. Bernas de ica las tin belied de goss eh Sime apa ne sere tae, ve oben, de 12 Bede ae ar, Sr a8 pote fringe re Sab dor Bebteark bie rise cu Sereda, Sei reese Sirti Slate 2" ee a nana 24 co ee ingen pot nde ten slo pane numa rons pen Gh ap Chr abdominal severe: fobs woah eu ers {une de inge nv sou sain, «ap, dures abdominal su forms Se compe, ree vert Pot apirs Irsoae fed caioal pare daree sever cu Scaune hide ver cave got cot sge sau masse Firetree, Saimoncioza este, de obi. 0 Boal evel acar ges ae, des mojaniatessacenptor ‘on 3 elmane Samonelain fecal tinp deco an dod incre eslonal informe sever, pa- nips se mbounsesess Senos, necesitane sptazare pant ehaar, ENCICLOPEDIA MEDICALA DEXUL BOLILOR “cauze Salmeneloza este cauraté de yey Bactera Samora pares! Transteres se foe prin al- Bactoritce s propagd dea lun- Sasori cae tit, | merce contrinate ups nge- gu tract intestinal Esta aa onoa ‘ra mute pur al aro ume feet” ste de oben! dat de locl in Gare au fost dpistte intial precum Saimereta dubin Eri trel pec deta de salnoneli 1 Salmon paratyps Simone ph grads sirsspect toi 1 Sameneliacholessus B Salmonella enters eauza icninfetilor aliments la caren Sle, acest organisme se in- imultese in intestinal sire incozurile severe, ele pot 38 reaed, pin sistemel lima, insinge'iin stem retical: dott slg eat sridora ‘sone. Aces sistem este res ponsabil de apirarea organs: Full impotri infecilor. enemies totiniumeinspocalin ecunie su. | Salmonelog pecomplcats cei masur spe, pentru Drongomerstes i cae condile | Satament smotomate. fe gent i dota sanitre sunt etictare, Clee calatorese'nsrb- | Daren virtue uve feat cunt suscepti med pe- | Nuconsurat cn de ak Props ater, presum alg rebule sea masu" spec ale | ere imp de 24 eo; bet dear etoterami pot admis, ‘de precautia, malalescind ellto- | psd cunghane mie, ——‘e ore rec acl sein ie Wopicale. | Trante de actor stsinstte, | ar tea tung arirebisseinereseze de | Rea nena nibs dproviorarea locals cu ops 3158 | areca pul ing oust ‘trprecauj eu slatele crude pre- | orn ucuraespectn, Debate paratle do fructe de mare, carne Peeters oreo ‘ibtornd despot colo, Besant pean ot dees sae cars, wojortte acest" sil ebaeeren feclipet ipreventepiniganaper- | Partie abdomine < a | Rninnere pri sav ecu cea eaten sonal riguronss, legate man pularea alimentlar, toaleta si | fniidecodetleponta urn potas, urdenie generals Infctia poate fi rspind rin are de, ui, pre cud, pro- use octate 9 produse de mare Contactol ieetcu animate n= fectate produce sprasieinfect. Props mites teem tee gant curcani, +e cipro couse gsrimalete de e358 ptf fi SS furtateare ale inicio 1 Purr termi Prepaatee contaminate, prove y Shigeo spose de find deta aessts animale inrtin S| _ erie nina fanjulalimentar sunt ingerate sm Eats fs ‘eoamanDeziltares ners bois eres ‘sermeler, cv alemerares sn 3 tailor tmaelorsiproducia de almente lect De scar largS,auncuriat s+ Imps etre oie indies salmoneloei Dorulte eee fr infeile pot fprevocte de Incomplete, ei minwase Slimante groveite inner. flog a acunde nerd ce oti Sava gt tak eseae Ceres cra alimentele gbtte, lier pe supe oem abasr. purson de Saona vor carne pul sau alte animale, pads ett pines ongelts = dacd a fst depos: ‘neat prbelor proven | {atbtncorectdeagheatésauin-balate, gata de consum, sunt preparatle cu carne contami- | dine coprocturSaimeres | Sutcent preluerta termic - sursedeinfectie—toatenecesté nate, poste smn arora {oate pol provoca infect Aces! prackearea unr standardecres- Ifecanuse transite de la.om | vita bird #38 Be exceed | fetimpane gris decent fe de ge Epiemiinaiay eam. cuescepieomuntier | Weekday | prelucrare industri dar sila fost declansate de laptleico- inchs, cum af spale ou c meee gat cas, 58 Meck posteurizt, ouble pross- mie, femellegraideprezintsun | Pewnpalesforparra ma Erie Eateringlsalimentalepream- pete, prafu de oud, cioclata gris supimenar Interiorul — CORPULUI UMAN Interiorul CORPULUI UMAN

S-ar putea să vă placă și