Circa o suta de detinuti din Penitenciarul Timisoara, sub incidenta legii ant

Aproximativ 1500 de persoane ajung, anual, dupa gratii pentru consum sau trafic de droguri. Chiar
si in detentie, multi dintre detinuti continua sa consume droguri si se folosesc de cele mai
ingenioase metode pentru a-si face rost de doze, arata un studiu recent realizat de Administratia
Nationala a Penitenciarelor impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Nationale Antidrog. La
Timisoara, consumul de droguri in penitenciar nu reprezinta o problema printre detinuti, sustin
reprezentantii Penitenciarului.

Profilul consumatorului de droguri in inchisoare

In custodia unitatilor aflate in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor erau, la finele

anului trecut, 26.807 detinuti. Dintre acestia, 1.455 executau o pedeapsa cu inchisoarea pentru
infractiuni privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri. In ultimii cinci ani, media
anuala a numarului de detinuti condamnati pentru acest gen de infractiuni a fost de 1.450, rezulta,
potrivit Optimal Media, dintr-un studiu recent, realizat de specialisti ai Administratiei Nationale a
Penitenciarelor si ai Agentiei Nationale Antidrog.

In ceea ce priveste durata pedepsei acestor detinuti, 261 au primit o condamnare de pana la cinci
ani, 289, o condamnare intre cinci si zece ani, iar 84, o condamnare de peste zece ani. Niciunul
dintre cei condamanti nu au sub 18 ani, 106 au varsta cuprinsa intre 18 - 25 de ani, 314 au intre 25 -
35 de ani si 214 au peste 35 de ani. Majoritatea persoanelor private de libertate condamnate pentru
trafic de stupefiante sunt fara ocupatie – circa 67%. Din analiza datelor asupra profilului
condamnatului care a comis infractiuni legate de droguri mai rezulta ca 37 dintre detinuti sunt
analfabeti, unul are studii primare, 346 au studii gimnaziale, 220 au studii liceale, doi au frecventat
scoli profesionale, sapte au studii post liceale, iar 22 au studii universitare.

Heroina, drogul cel mai raspandit printre condamnati

Majoritatea consumatorilor de droguri isi reduc sau inceteaza consumul de droguri la intrarea in
inchisoare. Totusi, multi detinuti continua sa consume droguri dupa incarcerare, iar unii chiar isi fac
debutul de consumatori cand ajung dupa gratii.

Potrivit A.N.P., la mijlocul anului trecut, in penitenciarele din Romania se aflau, oficial, 1.787
persoane cu antecedente de consum de droguri, dintre care 1.556 erau barbati (87,07%), iar 231
erau femei (12,92%). Mai mult de jumatate dintre persoanele cu antecedente de consum de droguri
au fost consumatoare de heroina, iar aproximativ 25% au utilizat combinatii de mai multe droguri :
heroina – 971 (55,90%), 116 (6,49%) fumau cannabis, cocaina foloseau 95 (5,31%), ecstasy,
46 de persoane (2,57%), diferite medicamente, 43 (2,40%), alte droguri, 40 (2,23%), iar combinatii
de mai multe droguri au consumat 436 (24,39%) de detinuti. Calea principala de administrare a
drogurilor a fost cea orala (974 detinuti au utilizat aceasta cale de administrare – 54,50%), in
timp ce 813 – 45,50% au utilizat calea de administrare injectabila.

Modalitatile de introducere a drogurilor in penitenciare sunt diverse, cele mai utilizate fiind, insa,
formarea unor bilute invelite in folie de plastic, sigilate prin ardere si ascunse in interiorul alimentelor,
fructelor, hainelor sau pachetelor de tigari primite de detinuti la vizite. Cu alte cuvinte, se
indeparteaza tutunul din tigari si se inlocuieste cu drogurile vegetale, tigarile "speciale" fiind apoi
introduse in pachet cu cele obisnuite, iar ambalajul pachetului restaurat si sigilat.

In 2007, la nivel national au fost descoperite 147 de cazuri de incercare de introducere a drogurilor
in inchisori, in 2008 au fost inregistrate 214 de tentative, in timp ce anul trecut au fost depistate 132
de astfel de cazuri.

Program anti-drog pentru dupa gratii

La incarcerare, odata cu triajul epidemiologic, fiecare detinut primeste informatii cu privire la

asistenta medicala disponibila, in special cea de urgenta, precum si informatii privind asistenta
specifica disponibila in cazul consumului de droguri. Daca detinutul se declara consumator de
droguri sau medicul suspecteaza un caz de consum de droguri, detinutul este informat despre
posibilitatea evaluarii si includerii intr-un program integrat de asistenta. Programul poate cuprinde,
pe langa detoxificare, activitati de consiliere, psihoterapie individuala si de grup, ergoterapie, suport
psihologic, tratament pentru afectiunile asociate, testare voluntara pentru despistarea HIV sau a
hepatitei B si C. In cazul in care consumatorul se afla in situatii de urgenta (sevraj complicat,
supradoza, afectiuni asociate complicate), personalul unitatii ii asigura transportul de urgenta la o
unitate medicala de profil din reteaua sanitara publica.

Potrivit Optimal Media, incepand cu 2008, cu sprijinul Biroului Natiunilor Unite pentru Droguri si
Criminalitate, in penitenciarele Rahova, Bucuresti - Jilava, Giurgiu si Penitenciarele-spital Rahova si
Jilava a fost implementat proiectul „Activitati de prevenire si asistenta HIV/SIDA printre
consumatorii de droguri injectabile in penitenciarele din Romania". Prin intermediul acestui proiect a
devenit operational un centru-pilot de initiere a substitutiei cu metadona, la Penitenciarul-spital
Rahova.

"Am auzit ca la (Popa Sapca) nu prea pot ajunge droguri"

La Penitenciarul Timisoara sunt putini detinuti incarcerati pentru infractiuni privind combaterea
traficului si consumului ilicit de droguri. "In acest moment sunt 960 de persoane private de libertate
depuse in Penitenciarul Timisoara. Dintre acestea, pentru incalcarea Legii privind combaterea
traficului si consumului de droguri sunt 37 de persoane condamnate definitiv si 12 arestati preventiv
(prima instanta), 42 fiind declarati fosti consumatori", spune Ramona Ilies, de la Biroul de presa al
Penitenciarului Timisoara.

Aceasta afirma ca, la Centrul de Reeducare Buzias, nu a fost niciun minor condamnat pentru
aceasta infractiune, fiind foarte putine cazuri in care acestia au declarat la intrarea in centru ca au
consumat diferite droguri. Potrivit acesteia, detinutii care s-au declarat fosti consumatori de droguri
sunt inclusi in activitati de educatie si asistenta psihosociala, fara a urma un program special de
detoxifiere sau un tratament special in acest sens. "Tine foarte mult de vointa persoanelor private de
libertate, incadrate in aceasta categorie. Dar la noi nu au fost situatii cand, din cauza lipsei
drogurilor, fostii consumatori sa se fi manifestat violent sau sa se automutileze fie pentru a atrage
atentia, fie din disperare de cauza", mai spune Ramona Ilies.

Doi dintre cei condamnati pentru consum de droguri de mare risc sunt Szekeres Csaba Raul si
Cojocaru Robert.

Szekeres Csaba Raul, de 27 de ani, din Periam, un detinut condamnat la doi ani inchisoare pentru
fals, uz de fals si consum de droguri de mare risc, ne declara ca a ajuns dupa gratii pentru ca, de la
fumul ametitor al marijuanei, a trecut la injectiile cu fortral. Pentru a-si procura derivatul de morfina a
ajuns sa falsifice retete medicale.

Un alt tanar inchis la Penitenciarul Timisoara, condamnat la trei ani si sase luni pentru furt, Cojocaru
Robert, de 24 de ani, din Bucuresti, ne declara ca a comis fapta pentru ca avea nevoie de bani
pentru a-si putea cumpara heroina. "Toate au pornit in clasa a noua, cand am intrat intr-un anturaj
nepotrivit si am renuntat la scoala. In Bucuresti, heroina e la mare cautare si asa m-am apucat.
Cand am vrut sa ma las, tratamentul parca nici nu exista. Doctorii iti dau cateva pastile de somn,
atat. Stateam inchis in casa, sa nu ma intalnesc cu cei din anturaj si sa o iau de la capat", spune
detinutul. Afirma ca, avand frisoane, il dureau ingrozitor muschii si articulatiile, era irascibil si nu
reusea sa scape de starea de agitatie permanenta, si-a facut zeci de crestaturi adanci, de la umeri
pana la incheieturile mainilor. Autoflagelarea nu a substituit, insa, nevoia de droguri. A continuat sa
consume droguri chiar si in puscarie, cand isi executa pedeapsa pentru prima fapta, la Jilava.
Primea "marfa" ascunsa in pachetele trimise de prieteni sau isi procura de la alti detinuti
consumatori de droguri. "Nu era deloc greu acolo sa obtii drogurile de care aveai nevoie. De aia am
cerut sa fiu transferat la Timisoara, pentru ca am auzit ca aici drogurile e mai greu sa ajunga si doar
asa as fi putut sa scap de dependenta", afirma Cojocaru.