GRUP COLAR ECONOMIC DE TURISM IAI

Proiect pentru susinerea

examenului de certificare a competenelor
profesionale Nivel III

CALIFICARE: TEHNICIAN N ACHIZIII I

CONTRACTRI
TEMA: CREDITE BANCARE PE TERMEN
SCURT

NDRUMTOR,
prof. Avdnei Cristian

CANDIDAT,
Elev: Condrea Alexandra Paraschiva
clasa a XII-a D

Iai, 2010
TEMA: CREDITE BANCARE PE
TERMEN SCURT
 Cuprins

ARGUMENT..................................................................................................................................................................4
CAPITOLUL I. INTRODUCERE IN LUMEA CREDITELOR BANCARE ..................................................6
I.1.1 ESENTA SI ROLUL FINANTELOR INTREPRINDERII 6
I.1.2. FUNCTIILE FINANTELOR INTREPRINDERII 8
I.1.3.CAPITALUL INTREPRINDERII CONCEPT SI FORME DE MANIFESTARE ALE ACESTUIA 9
CAPITOLUL II. SURSE DE FINANTARE.CREDITUL PE TERMEN SCURT...........................................11
II.1.1. FONDURILE PROPRII SI CELE IMPRUMUTATE DE LA PERSOANE APROPIATE 11
II.1.2. CREDITUL BANCAR 12
II.1.3. EMITEREA DE ACTIUNI SI OBLIGATIUNI 13
II.1.4. PROGRAME SPECIALE DE FINANTARE 13
II.1.5. FONDURILE DE CAPITAL DE RISC 14
II.1.6. LEASING 15
II.1.7. CREDITELE DE LA FURNIZORI SI CLIENTI 16
II.2. CREDITELE BANCARE PE TERMEN SCURT 17
II.2.1. DESTINATIE 17
II.2.2. AVANTAJELE CREDITELOR PE TERMEN SCURT 17

CAPITOLUL III.STUDIU DE CAZ...................................................................................................................25

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................30
 Argument

Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere
cu activitate industriala, comerciala, de servicii sau de alta natura, efectueaza in mod curent
tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.

Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei

comerciale a unei firme si se efectueaza pe baza politicilor de cumparari si vanzari stabilite de
managerii firmei.

In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret

cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade
de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se
achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale .

Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la

pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat
intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare
initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei
brute.
Pentru realizarea funciilor contabilitii: de informare, decizie i control, este necesar ca
n urma lucrrilor curente de contabilitate s se sintetizeze periodic informaiile generate de
conturi i calculele contabile, n documente de sintez expresiv i relevante, accesibile nu numai
specialitilor, ci i celor interesai de gestiunea unitii patrimoniale n calitate de: investitor,
administrator, banc, creditor, fiscalitate i alte organisme economice i sociale. Aceste
documente de sintez constituie obiectul de baz al contabilitaii financiare, deoarece redau o
imagine fidel asupra situaiei patrimoniale, rezultatelor i situaiei financiare a ntreprinderii.
Potrivit Legii 31/1990 privind societile comerciale i a Legii Contabilitii 82/1991, toi
agenii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligai s ntocmeasc bilan contabil.
Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil
contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i
asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:
- respectarea cu bun credin a regulilor privind
evaluarea patrimoniului;
- respectarea principiilor: prudenei, permanenei
metodelor, continuitatea activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere,
a noncompensrii;
- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu
datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu inventarul.
Procedeu principal al metodei contabilitii i baz informaional fundamental, bilanul propriu-
zis este un tablou care cuprinde n form sintetic i n expresie valoric mijloacele economice
 Bilanul este documentul contabil de sintez, prin care se prezint activul i pasivul
unitii patrimoniale la nchiderea exerciiului, precum i n celelalte situaii prevzute de Legea
Contabilitii.
Importana bilanului contabil deriv din funciile pe care acesta le ndeplinete:
1) funcia de generalizare a datelor contabilitii;
1) funcia de cunoatere a mersului activitii economico-
financiare;
2) funcia previzional.

1) Funcia de generalizare a datelor n ciclul contabil de prelucrare a

informaiilor izvorte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitii curente, dup
criterii bine stabilite, ntr-un numr restrns de indicatori, care s poat oferi o imagine de
ansamblu asupra situaiei economico-financiare a unitii patrimoniale.

2) Funcia de analiz a mersului activitii economico-financiare se manifest

prin aceea c, pe baza bilanului contabil se analizeaz periodic, gradul realizrii indicatorilor
proiectai i a rezultatelor, se identific rezerve i se stabilesc msuri de perfecionare a activitii
economice i financiare.
Adunrile Generale ale Acionarilor, Consiliile de Administraie, managerii
unitilor patrimoniale analizeaz periodic situaia economico-financiar, pe baza bilanului
contabil, a anexelor sale i a raportului de gestiune, componente de baz ale drii de seama
contabile.

3) Funcia previzional const n posibilitatea oferit de bilan de a orienta

activitatea viitoare. n acest scop, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pentru perioadele
urmtoare se fundamenteaz pe situaia patrimonial i a rezultatelor din perioada considerat
baza de raportare.
 Capitolul I.
Finantele inteprinderii

I.1.1.Esena i rolul finanelor ntreprinderii

Teoria financiar se mparte n 3 compartimente mari:

1. Finane publice studiaz modul de formare i repartizare a
fondurilor bneti aflate la dispoziia organelor de administrare public.
2. Finanele ntreprinderii studiaz modul de formare i
utilizare a fondurilor bneti aflate la dispoziia agenilor economici.
3. Finanele individuale analizeaz modul de formare i
investire a banilor persoanelor private (populaia)
Toate aceste 3 forme de manifestare se afl ntr-o interaciune continu deoarece populaia
pltind impozite contribuie la formarea veniturilor finanelor publice, ntreprinderile prin salarii i
impozite iari contribuie la formarea veniturilor publice i venituri personale, iar bugetul de stat
prin funcia lui de repartiie contribuie la formarea veniturilor ntreprinderii i populaiei.
cuprind relaiile economice care apar n procesul formrii i
distribuirii resurselor financiare aflate la dispoziia ntreprinderii n scopul obinerii profitului
maxim. Domeniul de studiu al finanelor ntreprinderii sunt banii i relaiile care apar n
momentul utilizrii i ctigrii banilor, ct i toate formele pe care banii le pot lua n procesul
circulaiei lor ( bani, materie prim, materie n curs de execuie, produse finite, creane, bani).
Rolul finanelor ntreprinderii este legat de argumentarea diferitor variante de decizii de
investire i finanare, asigurarea utilizrii eficiente a resurselor ntreprinderii, determinarea exact
a necesarului de resurse materiale i financiare i procurarea lor la cel mai mic pre reprezint
responsabilitile de baz a gestiunii financiare n cadrul ntreprinderii.
Finanele ntreprinderii iau parte activ la realizarea circuitului fondurilor, contribuind la
asigurarea resurselor bneti necesare procurrii mijloacelor fixe, activelor circulante i salarizrii
personalului, avnd un rol important n desfurarea procesului de producie, desfacerea
produselor, i n final repartizarea veniturilor obinute.
Bazele conceptuale ale fiecrei tiine pot fi formulate prin definirea obiectului de studiu.
Obiectul de studiu al finanelor ntreprinderii sunt relaiile financiare, resursele financiare i
fluxurile financiare.
n vederea obinerii unei nalte eficiene, unui profit maxim, activitatea financiar a
ntreprinderilor trebuie organizat n mod tiinific pornind de la obiectivele pe care i le propun
fiecare ntreprindere, innd seama de cerinele economiei de pia, de exigenele cererii i
ofertei.
Asupra organizrii, funcionrii i eficienei finanelor ntreprinderilor influeneaz ntr-o
msur important metodele de management al ntreprinderilor.
Finanele ntreprinderii pot fi privite din 3 puncte de vedere:
1. din punct de vedere practic finanele fac obiectul unei aciuni spre atingerea unui scop
definit. Analiza financiar este o prim aciune a practicii financiare i reprezint un studiu a
situaiei trecute n scopul consolidrii ntreprinderii n viitor. Scopul analizei financiare este
identificarea posibilitilor viitoare de cretere i generare a fluxurilor pozitive de numerar.
Gestiunea financiar este o alt component a practicii financiare i reprezint ansamblul
aciunilor de administrare a resurselor financiare ale ntreprinderii. Deosebim gestiune financiar
pe termen scurt care cuprinde gestiunea stocurilor, creanelor, pasivelor curente, numerarului i
gestiune financiar pe termen lung care cuprinde gestiunea investiiilor, capitalurilor proprii,
datoriilor financiare.

2. finanele fac obiectul unei politici a managerilor ntreprinderii privind alegerea unei
strategii financiare ce vizeaz atingerea obiectivului principal. Componentele principale ale
politicii financiare sunt:
Politica de investiie care caracterizeaz comportamentul
ntreprinderii vizavi de iniierea proiectelor investiionale;
Politica de finanare care caracterizeaz modul n care
investiiile vor fi finanate (surse proprii, surse mprumutate);
Politica de dividend caracterizeaz modul n care profitul
net va fi distribuit.

4. finanele reprezint o teorie sine stttoare care dispune de o metodologie capabil s

gseasc soluii la toate problemele financiare aprute.
I.1.2Funciile finanelor ntreprinderii
Funcia financiar a ntreprinderii poate fi definit ca ansamblul activitilor de
asigurare i repartizare a fondurilor bneti necesare desfurrii rentabile i continue a activitii
ntreprinderii, precum i de analiz i control a rezultatelor obinute.
Se evideniaz trei funcii principale ale finanelor ntreprinderii:
 - funcia de asigurare presupune asigurarea ntreprinderii, n
cantitatea necesar i la timpul oportun, cu resurse financiare. Criteriul principal care st la
baza realizrii funciei de asigurare este costul capitalului;
- funcia de repartiie prin realizarea acestei funcii se constituie i
se repartizeaz un sistem cuprinztor de fonduri n scopul satisfacerii necesitilor de
producie i ale altor necesiti la nivel de ntreprindere. n acelai timp funcia de repartiie a
finanelor se manifest n procesul formrii i repartizrii veniturilor, precum i n cel al
constituirii i utilizrii unor fonduri din afara ntreprinderii cu titlu definitiv sau temporar.
n cadrul ntreprinderilor manifestarea funciei de repartiie se
concretizeaz prin formarea unor fonduri financiare:
1) fondul de dezvoltare economice
2) fondul de cercetare tiinific
3) fondul de stimulare suplimentar a muncii
4) fondul de asigurare n situaii de risc
5) fondul pentru protecia muncii
6) fondul de rezerv
7) fondul de invenii, inovaii i raionalizri.
Funcia de repartiie nu poate fi circumscris numai la mecanismele, formele, metodele,
structurile i prghiile financiare privind formarea i repartizarea unor fonduri bneti pentru
scopurile menionate mai sus. Organele financiare nu pot s-i ncheie activitatea odat cu
formarea i repartizarea fondurilor, dimpotriv aceast activitate trebuie continuat i urmrit.
Concomitent cu funcia de repartiie se manifest i funcia de control a finanelor
ntreprinderilor.
Funcia de analiz i control - care are ca scop asigurarea utilizrii eficiente a capitalului i este
executat att de persoane cu funcii din cadrul ntreprinderii ct i de organe cu funcii n acest
domeniu, cum ar fi: CCEC, Inspectoratul fiscal, Ministrul Finanelor, Departamentul Vamal, etc.
Deosebim trei forma de control financiar:
* preventiv se exercit asupra documentelor ce angajeaz pli din resursele financiare ale
firmei avnd ca obiectiv ncadrarea n prevederile bugetare i este executat naintea efecturii
operaiunilor economico financiare. Scopul acestui control este prevenirea unor operaiuni ilegale
i prentmpinarea imobilizrilor de resurse financiare.
*Curent (de gestiune) se execut n timpul realizrii operaiunilor economico - finaniare;
*Posterior se execut dup ncheierea exerciiului financiar i are ca scop identificarea
factorilor ce au contribuit negativ la obinerea unor rezultate nesatisfctoare i contribuie la
luarea deciziilor privind activitatea de viitor a ntreprinderii.
De asemenea deosebim control intern i control extern:
*Contorului intern este executat de ctre persoane abilitate n acest domeniu din cadrul
ntreprinderii (contabilul ef, ditrectorul financiar, managerul general, acionarii) i are ca
obiectiv evitarea imobilizrilor de fonduri n urma nerespectrii termenilor de ncasri i pli,
nendeplinirea contractelor de producere i livrare.
*Controlul extern este executat de ctre organele financiare centrale i locale care urmresc
veridicitatea calculrii impozitelor i taxelor datorate la stat, modul de aplicare a preurilor i
tarifelor, calcul salariilor, etc. Organele cu funcii de control sunt: Curtea de Conturi, Serviciul
fiscal de Stat, CCEC, Ministerul Finanelor, Bncile, Creditorii, etc.

I.1.3.Capitalul ntreprinderii: concept i forme de manifestare ale acestuia

Capitalul este un stoc de valori sau de active, care intrate n circuitul economic pot
genera profituri posesorilor lor.

Din punct de vedere economic capitalul poate fi caracterizat ca:

1. factorul principal al produciei;
2. resursele financiare a ntreprinderii care aduc venit.
3. sursa principal de formare a bunstrii deintorilor lui, etc.
Capitalul poate fi clasificat conform urmtoarelor particulariti:
I. Dup apartenen:
- capital propriu
- capital mprumutat

II. Dup scopul de ntrebuinare

- capital de producie caracterizeaz mijloacele ntreprinderii investite n
activele operaionale pentru efectuarea activitii;
- capital mprumutat reprezint acea parte care se folosete n procesul de
investire n instrumentele monetare (depuneri pe termen lung i scurt n
bncile comerciale), precum i n instrumentele bursiere (obligaiuni,
certificate de depozit, cambii);
 - capital speculativ caracterizeaz acea parte a acestuia, care se ntrebuineaz
n procesul efecturii operaiunilor speculative financiare (bazate pe diferena
de preuri la procurarea derivativelor cu scopuri de speculaie )
III. Dup formele de investire, capitalul este n form material, nematerial i bneasc, care este
folosit pentru formarea fondului statutar
IV dup obiectul investirii:
- capital fix;
- capital circulant.
 Capitolul II.
Surse de finantare.Creditul pe termen scurt

II.1Sursele de finantare ale afacerilor

Sursele potentiale de fonduri pentru finantarea activitatii sunt:

- fondurile proprii si fondurile imprumutate;

- creditele bancare;
- emiterea de actiuni;
- emiterea de obligatiuni;
- finantarile din programe speciale;
- fondurile de cfapital de risc;
- leasingul;
- creditele de la furnizori si clienti;
- creditele pe efecte de comert

II.1.1.Fondurile proprii si cele imprumutate

Acestea reprezinta cel mai frecvent punct de plecare in cazul afacerilor mici si noi. Institutiile
financiare sunt mai putin deschise - in special in perioade de instabilitate economica - firmelor
aflate la inceput decat celor cu o "istorie" deja bine conturata. Aceasta decizie se bazeaza pe ratele
mari de "mortalitate"? inregistrate de afacerile noi.

Fondurile proprii ofera avantajul unei sigurante mai mari - nu vor fi retrase in cazul deteriorarii
situatiei financiare, ca in cazul unui credit bancar. Nu este necesara expunerea detaliata a planului
de afaceri in fata unor parteneri externi, si nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor
importante.

Aceasta sursa de finantare asigura deci flexibilitate, siguranta si independenta. Totodata, in

perspectiva atragerii de surse de finantare exterioare firmei angajarea unor fonduri proprii
reprezinta o garantie a motivatiei intreprinzatorului pentru asigurarea succesului afacerii.
Dezavantajele finantarii din surse proprii sunt si ele importante:
- fondurile proprii sunt in general destul de limitate si pot frana dezvoltarea afacerii;
- in caz de nereusita, pierderea va fi suportata in intregime de intreprinzator (sau de apropiatii sai);
- firma va fi putin cunoscuta de institutiile financiare si va putea mai greu mobiliza fonduri in
situatii speciale.

Data fiind conjunctura economica care a caracterizat evolutia economiei romanesti in perioada de
tranzitie, majoritatea intreprinzatorilor nu au avut rezerve suficiente si nici nu au avut intotdeauna
posibilitatea sau curajul de a apela la credite bancare.

Aproape fara exceptie, prietenii si cunoscutii au reprezentat una din cele mai importante surse de
capital initial de imprumut pentru exemplele de afaceri prezentate in cadrul acestui curs.

II.1.2. Creditul bancar

Creditul bancar reprezinta o sursa principala de fonduri, in special pentru firmele mici si mijlocii.
In cazul Romaniei, accesul la credit al firmelor noi sau de mici dimensiuni este mai dificil.

Avantajele creditului bancar:

- obtinerea de fonduri suplimentare, peste cele proprii;
- stabilirea unei relatii cu o institutie financiara cunoscuta, accesul mai usor la alte servicii
furnizate de catre banca;
- obtinerea unui credit poate functiona ca un semnal ce atesta viabilitatea afacerii in fata altor
investitori potentiali;
- in cazul anumitor forme de credit exista un grad de flexibilitate in ceea ce priveste sumele
angajate, datele la care se angajeaza sumele respective, dobanzile si termenele de rambursare;
- necesitatea de a convinge banca de viabilitatea afacerii sau simpla completare a unei cereri de
creditare poate "forta" intreprinzatorul sa isi analizeze in mod obiectiv afacerea, sa obtina o
imagine clara a situatiei sale financiare si un tablou al punctelor slabe, punctelor tari,
oportunitatilor si amenintarilor care caracterizeaza situatia firmei.

Dezavantaje ale creditului bancar:

- reticenta bancilor in ceea ce priveste finantarea noilor firme, banca avand nevoie de siguranta ca
va primi inapoi banii acordati drept credit, in timp ce firmele nou-infiintate nu ofera aceasta
garantie, din diferite motive (nu au istoric, nu au experienta, nu au foarte multe elemente care sa
faca din aceste firme elemente stabile in cadrul economiei);
- riscul de a pierde garantiile depuse sau chiar riscul de faliment in cazul nerestituirii creditului;
- implicarea unui factor "extern" in managementul firmei, aparitia unor restrictii;
- expunerea la riscuri noi - de exemplu riscul ratei dobanzii;
- riscul intreruperii creditarii in cazul unor evenimente nefavorabile pentru firma.

II.1.3. Emiterea de actiuni si obligatiuni reprezinta o sursa importanta de finantare pentru

firmele mari, dar sunt foarte putin accesibile firmelor aflate la inceput.

II.1.4. Programe speciale de finantare

Firmele au acces la diferite programe de finantare nerambursabile. Surse potentiale de finantare

sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului Romaniei, ale USAID etc. (O sursa
cuprinzatoare de informatii in acest domeniu este website-ul www.finantare.ro).

Obtinerea unor astfel de finantari presupune:

- informarea permanenta asupra programelor existente;
- studierea criteriilor de eligibilitate, a documentatiei necesare, a termenelor de depunere a
cererilor de finantare si a conditiilor de derulare a finantarii si de evaluare a proiectului;
- selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;
- alcatuirea documentatiei necesare si depunerea proiectului.

Este recomandabila evaluarea riguroasa a sanselor de reusita ale cererii de finantare inainte de a o
initia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp si bani.
Este posibil ca insusi programul sa sugereze posibilitati de extindere/diversificare a activitatii
firmei.

Inainte de a se angaja pe aceasta cale, intreprinzatorul va trebui sa estimeze corect efectele unei
astfel de miscari strategice. Fondurile acordate in conditii teoretic avantajoase se pot dovedi o
problema in cazul in care firma nu are capacitatea de a le folosi in conditiile prevazute de
finantator.

In plus, intreprinzatorul trebuie sa fie constient de importanta conditiilor referitoare la contributia

proprie in cadrul proiectului, precum si la eventualele garantii.
Mai mult, contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finantare este, in ea insati,
a activitate care comporta o serie de riscuri: pe langa riscurile legate de confidentialitatea datelor
privind firma, uneori consultantul nici nu are intentia de a realiza macar documentatia solicitata.

De obicei, persoanele care incearca asemenea actiuni se incadreaza intr-un anumit "portret robot":
- Se arata foarte sigure pe ele;
- Se lauda cu relatii in institutiile care deruleaza programul de finantare;
- Pot incerca sa obtina bani pentru ghidul solicitantului sau pentru alte documente din pachetul
informativ, care sunt disponibile gratuit la sediile agentiilor si pe Internet;
- Cer toti banii inainte: de regula, in cazul consultantei reale, se solicita o parte din bani inainte -
procentual din valoarea finantarii, aproximativ 2% - si un comision de succes - de exemplu, 5% -
daca proiectul e aprobat;
- Sumele cerute variaza foarte mult de la un client la altul;
- Pot practica preturi de dumping, foarte reduse in comparatie cu firme concurente sau,
dimpotriva, pot cere foarte mult.

II.1.5. Fondurile de capital de risc sunt surse de finantare specializate in investitii in cazul
carora probabilitatea unui esec este mai mare - dar cazurile de succes sunt suficiente pentru a
compensa pierderile.

Fondul de risc investeste in capitalul firmei - de regula ca actionar minoritar -, urmand sa isi
retraga aceasta participatie dupa o anumita perioada (de regula 3-5 ani). Fondul de risc castiga din
diferenta dintre valoarea participatiei intre momentul efectuarii investitiei si cel al lichidarii
participatiei la capitalul firmei.

Principalele avantaje ale acestei forme de finantare sunt:

- primirea unei infuzii de capital pe o perioada indelungata, timp in care nu trebuie platite dobanzi
(nici dividendele nu sunt o prioritate a acestui tip de fond);
- primirea unei sume care nu figureaza in evidentele firmei ca datorii ci ca surse financiare proprii.
Prin urmare, capacitatea de indatorare a firmei nu este afectata;
- o data cu banii, fondul aduce si specialistii sai care vor asista intreprinzatorul la managementul
firmei;
- pastrarea controlului majoritar asupra capitalului firmei;
- existenta unui semnal asupra viabilitatii firmei pe termen mediu.

Exista si dezavantaje ale acestei forme de finantare, cum ar fi:

- dificultatea de obtinere a fondurilor (in general, in economiile dezvoltate, se apreciaza ca numai
1% din cererile de finantare sunt aprobate);
- necesitatea de a participa cu fonduri proprii considerabile la afacere (fondurile de risc sunt de
regula actionari minoritari);
- implicarea unui partener extern in managementul firmei;
- necesitatea unor eforturi suplimentare privind prezentarea regulata a situatiei firmei catre fondul
de investitii;
- necesitatea gasirii unei surse alternative de finantare in momentul retragerii fondului de risc si
posibilitatea interpretarii acestei retrageri ca un semnal negativ privind firma.

In Romania, fondurile de capital de risc nu sunt destinate in special IMM-urilor, ci mai ales
firmelor mari care doresc o infuzie de capital pentru o anumita perioada.
Evident, exista posibilitatea ca un fond de risc sa doreasca sa fie partener si cu o firma nou-
infiintata.

II.1.6. Leasing

Leasing - ul este o forma speciala de realizare a operatiei de creditare pe termen mediu si lung
pentru procurarea, de regula, de echipament industrial.
Echipamentul este cumparat de catre societatea de leasing si se inchiriaza ulterior
solicitantului. De multe ori, solicitantul insusi este mandatat in numele societatii de leasing sa
cumpere echipamentul de care are nevoie.

Contractul de leasing se incheie apoi intre societatea de leasing si solicitant si prin acest
contract solicitantul primeste in folosinta echipamentul. Aceasta forma de leasing se mai numeste
si leasing comercial, si reprezinta forma principala de leasing.

Forme speciale de leasing sunt lease-back si time-sharing:

- in forma de lease-back, posesorul echipamentului se confunda cu solicitantul care are

nevoie urgenta de bani. In acest caz, el vinde utilajul unei societati de leasing, inchiriindu-l apoi
de la aceasta;
- in forma de time-sharing, sunt mai multi solicitanti care vor sa utilizeze acelasi
echipament, dar fiecare il foloseste o anumita perioada de timp.

Indiferent de forma in care se face leasingul, la sfarsitul perioadei solicitantul are mai
multe optiuni:
1. Incetarea contractului;
2. Continuarea lui pentru o noua perioada de timp;
3. Cumpararea utilajului la pretul prestabilit.

II.1.7. Creditele de la furnizori si clienti

Din momentul in care firma a primit bunurile/serviciile livrate de catre furnizori si pana in
momentul platii efective, intreprinzatorul beneficiaza efectiv de un credit din partea furnizorului.
O situatie asemanatoare apare in cazul in care clientii firmei platesc anticipat.
Evident, acest tip de finantare reciproca se face intre parteneri de afaceri care prezinta
incredere unul pentru celalalt, iar sumele care se vehiculeaza nu sunt foarte mari, dar sunt
suficiente pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pentru o perioada scurta de timp.
Este in interesul firmei sa prelungeasca perioada de plata a furnizorilor si, in acelasi timp,
sa isi incaseze cat mai repede creantele. Aceasta "optimizare" nu trebuie totusi sa afecteze relatiile
de afaceri ale firmei.
Acumularea unor datorii excesive intre parteneri poate duce la blocaje financiare.
Cunoasterea metodelor alternative de plata si negocierea avantajoasa a contractelor sub acest
aspect se pot dovedi extrem de utile in managementul firmei.

II.2 Creditele bancare pe termen scurt

Creditul - operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de
rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobinzi ce remunereaza pe
imprumutator.
II.2.1 Destinatie:

Credit pe termen scurt destinat sprijinirii activitatii curente;

acordat pentru acoperirrea temporara a deficitelor sau ciclurilor de capital de lucru;
Plati in activitatea curenta (contracte de achizitii sezoniere sau
ocazionale);
Plati ale furnizorilor de materii prime, bunuri sau servicii,
executarea contractelor destinate vanzarii sau retailului / distributiie;
Finantarea TVA, ca supliment al creditului de investitii accesat
de catre client;
Plata datoriilor la bugetul de stat (ramas dupa eveniment);
Preluarea creditelor de la alte banci (acordate pentru sprijinirea
activitatii curente);
Alte destinatii a activitatii curente.

II.2.2.Avantajele creditelor pe termen scurt

Abordare flexibila si rapida

Beneficiati de lichiditati in maximum 24 de ore de la semnarea
contractului de credit
Acoperirea a pana la 80% din valoarea efectelor de comert
Puteti oferi clientilor termene de plata pana la 90 zile, mai lungi
decat cele cu care i-ati obisnuit
Nu aveti nevoie de garantii materiale
Dobanzi si comisioane competitive
Produse personalizate in functie de necesitatile dumneavoastra

Credtele pe termen scurt reprezinta solutia ideala de finantare pentru societatile care:
Au nevoie urgenta de capital de lucru
Detin creante ce provin din livrari de marfuri, executari de lucrari si
prestari de servicii
Doresc sa ofere/ ofera clientilor termene de plata mai lungi
Nu detin alte garantii in afara de propriile incasari
Sunt societati mici sau mijlocii
Sunt infiintate de curand
Doresc sa fie judecate dupa activitatea curenta si de perspectiva, nu
dupa marimea patrimoniului detinut
Au o crestere rapida a afacerilor sau activitati sezoniere
Au acces insuficient la alte surse de finantare

Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:

1. credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se elibereaza in

scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara;
 2. credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza pentru
finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare;

3. credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti de

familie si alte cheltuieli personale;

4. credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru

finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina
electricitate, etc.;

5. credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune acordarea

de overdrafte temporare;

6. credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor.

7. credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea industriei,

comertului si in scopuri profesionale;

8. credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea

imobilului;

9. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate pentru

constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;

10. alte credite acordate clientilor.

Operariunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta parte il
primeste. Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cit sub
forma unor acorduri personale simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in
cadrul unor contracte complexe.

Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit,
sunt extrem de diverse. In amplitudinea sa, esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza
trasaturilor caracteristice:

1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce

priveste apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si
durata angajarii sale etc.
 In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati
monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri de
rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei
nationale. In acelas timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in procesele
economice, prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a facut din populatie
un factor major in operatiuni de creditare, in primul rind in rol de creditor.

In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din

principalii debitori. In tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si
statul este un debitor major. Indatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale populatiei si
interprinderilor.

2. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri, si

necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit, riscurile probabile
sunt:

- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de plata

datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau dificientelor imprumutatului.

- riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinator de depozite, care nu este in masura
sa satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.

- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care
debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra
indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul care exista
mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei solidare garantul poate
fi tras la raspundere pentru a plati, concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent
prezinta conditii preferabile de solvabilitate.

3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la

termene foarte scurte, 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si incheindu-se cu
termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte.

Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor, sau credite de consum,
este caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele de termen mijlociu si lung implica
adesea rambursarea esalonata.
 4. Dobinda, este o caracteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a incetatenit
clauza dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce variaza in
dependenta de inflatie.

5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii

unice; acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In ultimul
timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la
intervale liber alese de debitor.

Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia creditorul trebuie
sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.

In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau apeleaza
la agenti specializati care studiaza capacitatea de plata si, respectiv potentialul economic al
firmelor.

In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti agenti ultimi sau unitati
de cheltuieli), care sunt apreciati dupa rezultatul bugetului lor:
unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru aceste economii)
aceste unitati fiind de fapt familiile;
unitatile deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal, sunt superioare propriilor
lor acumulari sau economii, aceste sunt intreprinderi non-financiare;
unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare, situatii in
care se afla administratia si exteriorul.

Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei general

acceptata: economii = investitii, care exprima orientarea fluxului economic general si deci releva
faptul esential ca in economie exista doi poli: imprumutatorul final si imprumutatul ultim,
participanti preponderenti ai procesului de redistribuire a capitalului in economie, intre care se
desfasoara multiple circuite, un prin circuit este reprezentat de datoria primara.

Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetari sau bancari (respectiv bancile
comerciale si banca de emisiune). Intermediarii financiari bancari emit active secundare,
constituite esential prin diferitele forme de moneda in circulatie. O alta categorie de
intermediari financiari, intermediarii financiari non-bankari, in principal organisme
specializate in colectarea economiilor, casei de economii, fonduri de pensii, companii de
asigurari, nu au putere sa creeze moneda. Acestea emit in principal quasi-moneda si uneori si
active financiare specifice, valori mobiliare.
 Un rol deosebit in creatia datoriiei secundare si efectuarea finantarii indirecte il au
intermediarii financiari bancari. Acestea acitoneaza prin operarea unor transformari care sunt
necesare sau sunt dorite de clientii lor. In primul rind, intermediarii financiari bancari care
transforma active financiare in active lichide promovind preferintele pentru lichiditatile clientilor
lor. Detinatorii de acitve finaciare, formele datoriei primare, care, prin natura lor, sunt
conitionate si riscante, le ofera bancilor spre achizitie, obtinind active lichide, expresia datoriei
secundare.

In al doilea rind, intermediarii financiari bancari transforma economiile pe termen scurt in

imprumuturi pe termen mediu si lung. Se rezolva astfel o contradictie fundamentala in fluxul
economiei-investitie. In timp ce familiile prefera in general sa formeze depozite pe termen scurt,
fapt ce corespunde preferintelor lor pentru lichiditate, intreprinderile doresc sa beneficieze de
inprumuturi pe termen mediu si lung, in masura sa asigure infaptuirea proiectelor lor de
dezvoltare.

Astfel aceasta armonizare a capacitatii de finantare a familiilor cu nevoile de

finantare a intreprinderilor, care constituie continutul finantarilor indirecte, evita devenirea
inutila a unei parti din economii si creaza implicit conditii pentru un inalt nivel al finantarii si
deci al investitiilor si dezvoltarii economice.

II. Particularitatile operatiunilor creditare in ROMNIA.

Operatiunile de creditare sunt efectuate pe baza urmatoarelor legi si regulamente:

1. Legea institutiilor financiare nr. 121-p din 27/12/97;

2. Regulament provizoriu a BNR cu privire la creditul bancar, nr 14 din 26/03/93;
3. Regulament BNR nr. 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;
4. Regulament BNR nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane afiliate
bancilor comerciale, inclusiv eliberarea creditelor din 10/11/93;
5. Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina
din 02/02/96
6. Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII, 23/05/96;
7. Regulament provizoriu al BNR privind modul de eliberare a garantiilor si
cautiunilor;
8. Legea cu privire la anreprenoriat si intreprinderi;
9. Codul civil;
 10. Codul de procedura civila;
11. Codul penal.

Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea urmatorilor pasi:

a) definirea scopului creditarii;

b) analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii
creditului;
c) analiza creditelor ;
d) asigurarea rambursarii creditelor;
e) urmarirea creditelor .

Definirea scopului creditarii.

Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistare pe linga ministerul justitiei in

mod stabilit care au deschis contul de decontare in banca, pot beneficia de credite pe un termen
nu mai mare de 12 luni (credit pe termen scurt) pentru efectuarea platilor necesare legate de
activitatea curenta, de la un an pina la 5 ani (credit pe termen mediu), credite investitionale si
ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza unor programe binedeterminate.

Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri:

cerearea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea, reconstructia, reutilizarea
tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate si in vederea majorarii capitalului de
circulatie al agentilor economici;
acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare, de productie
nefinisata, de productie finita si marfuri;
evidenta cambiilor;
satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;
rascumpararea patrimoniului de stat;
alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei
capitalului propriu.

Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:

1. credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se elibereaza

in scopul finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara;
2. credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza pentru
finantarea constructiilor si imbunatatirii funciare;
 3. credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti
de familie si alte cheltuieli personale;
4. credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru
finantarea producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina electricitate, etc.;
5. credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune
acordarea de overdrafte temporare;
6. credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului si municipalitatilor.
7. credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea industriei,
comertului si in scopuri profesionale;
8. credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea
imobilului;
9. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate
pentru constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;
10. alte credite acordate clientilor.

Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare, lipsei de spirit

gospodaresc si pierderi.

Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii creditului

Pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:

a. cererea clientului de acordare a creditului;

b. informatia de baza despre client: darile de seama - contabile pentru anul precedent
(inclusiv bilanturile lunare); contractele privind actiunile creditare; business-planul pentru
perioada curenta; prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire a creditului,
pe linga aceasta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata argumentarea
tehnico-economica, documentatia de proiect si deviz, concluzia respectiva a organului
corespunzator, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare;
c. argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii acestuia

In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente:

1. permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent

2. contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie directiei
operatiuni bancare
3. documentele prezentate de client
4. documentatia privind asigurarea creditului
 a.) in caz ca se depune gaj:
contract de gaj;
certificat de inregistare notariala;
nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;
alte documente prezentate la intocmirea gajului;
informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.
b) in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:
garantie, cautiune legalizata notarial;
analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;
aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea
executarii scrisorii de garantie.
c) in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului:
acord despre cesiunea numerarului
 Capitolul III.

Studiu de caz

STUDIU DE CAZ PRIVIND CREDITELE BANCARE

Studiul de fa s-a bazat, n principal, pe studierea paginilor de internet ale bncilor. Bncile
prezentate au fost cele incluse n pagina de internet a Bncii Naionale a Romniei, ca entitate
care supravegheaz i reglementeaz funcionarea bncilor comerciale. Din aceast list au fost
ignorate bncile care nu lucreaz cu persoanele fizice sau care nu ofer credit de consum. De
asemenea, nu au fost studiate ofertele de credite imobiliare sau ipotecare, ntruct ele constituie o
categorie aparte a crediului, care nu face parte din legislaia referitoare la creditul de consum
uzual.

Nu au fost luate n studiu instituiile financiare nebancare, care sunt companii comerciale, i nu
bancare, dar oferind i ele credit pentru consum (de exemplu Credisson). Ele au fost ignorate
pentru c situaia lor este n prezent n disput, autoritile urmnd s elaboreze o serie de
reglementri privind obligaiile acestor firme astfel ca s se elimine ceea ce Asociaia Bncilor
susine c este concuren neloial, referindu-se mai ales la situaiile de credit doar cu
buletinul. Exist informaii precum c proiectul de reglementare prevede chiar c aceste
companii s nu mai acorde credit pentru populaie, adic pentru consumatori.

Aceste instituii financiare nebancare duc o politic de publicitate agresiv, n care cel mai des se
ntlnete promisiunea credit doar cu buletinul. Recent, magazinele Altex i Flanco au lansat
sistemul de a oferi perioade de graie, adic n primele luni din termenul de creditare nu se
pltesc rate. Dar orice avantaj are un pre, n acest caz dobnda ajunge uneori chiar s dubleze
preul (de exemplu, la cumprarea unui bun de uz casnic, se percepe o dobnd anual efectiv
detalii despre ea mai jos de 32,59%, care va duce la dublarea preului ntr-un termen de 4 ani).

nainte de a trece la prezentarea detaliat a concluziilor, este potrivit s oferim o serie de

explicaii privind unele abordri generale ale creditului de consum. Ctigul cel mai rapid, n
aceast situaie cnd se cumpr astfel de bunuri n rate, este obinut de magazine; bncile ctig
i ele, i nc frumos, dar ntr-un interval mult mai lung. Cu toate acestea, msurile de limitare a
creditrii vizeaz n primul rnd consumatorul final, cruia i se impun o serie de condiii
restrictive.
Ne referim la politica dus de Banca Naional n acest domeniu, o politic urmrind reducerea
nivelului de credite contractate de consumatorii persoane fizice; aceast politic se concretizeaz,
printre altele, n obligaia impus bncilor de a nu accepta solicitri de creditare din partea
persoanelor care, pentru a plti rata lunar, trebuie s renune la mai mult de 30% din veniturile
lor.

Motivul acestei atitudini a BNR de limitare a creditului neguvernamental (adic cel care nu
este contractat de autoritile guvernamentale, precum Ministerul Finanelor) const n faptul c
se import prea mult, n comparaie cu exporturile. Iar aceste importuri sunt puse pe seama
aparatelor electronice, a bunurilor casnice de folosin ndelungat. Este o realitate faptul c se
cumpr n rate astfel de echipamente din import, dar problema nu trebuie pus n seama
consumatorilor, ci n seama productorilor interni; dac fabricile romneti de televizoare,
frigidere i alte asemenea aparate nu au reuit s realizeze produse de calitatea cerut de
consumatori, este o soluie greit, dar comod, de a penaliza discernmntul consumatorilor. Pe
de alt parte, ponderea deinut n totalul importurilor de astfel de produse electrocasnice este cu
mult mai mic dect importurile echipamentelor industriale.

STAI LA RND S DAI BANI

Trebuie inut cont i de modalitatea de plat a ratelor la credit. Cea mai obositoare metod este s
mergei n fiecare lun la banc, s stai la dou-trei cozi ca s pltii rata. n plus, puine bnci au
program cu publicul i dup-amiaza.

Din contra, o metod comod este s pltii rata prin bancomat; pentru aceasta trebuie s avei, n
primul rnd, un card, i n al doilea rnd trebuie s avei o convenie cu banca privind efectuarea
acestui tip de pli. Majoritatea consumatorilor au card fcut prin serviciul unde lucreaz, ei
avnd un cont unde primesc salariul.

La fel de comod este s pltii folosind serviciile prin internet, denumite n general e-banking
(electronic banking), dar i aici, n prealabil trebuie s ncheiai o convenie special cu banca,
prin care vei primi o parol special prin care putei efectua transferuri dintr-un cont n altul, de
la distan. Desigur, trebuie s avei i un cont unde primii regulat veniturile, din care vei achita
rata de credit.
BEIA DE CUVINTE

O dificultate n compararea ofertelor de creditare const i n faptul c bncile obinuiesc s

particularizeze, prin denumiri specifice, fiecare tip de credit. Exist astfel denumiri care, la prima
vedere, ascund tipul de credit de baz. Astfel, de exemplu pentru creditul pentru nevoi personale,
nenominalizate, adic prin care clientul este liber s cumpere ce vrea, exist denumiri precum:
Alpha4All, Divers, Clasic, Expresso, etc.

NTI BANII, APOI VEZI I MARFA!

Un handicap pentru comparararea ofertelor de creditare l constituie faptul c n multe cazuri

costul creditului se afl doar dup depunerea actelor de solicitare de ctre client. Transparena
informaiilor devine i mai problematic n cazul n care pentru evalurea documentelor banca
percepe un comision de analiz; dac, dup analiz, clientul dorete s opteze pentru alt
banc, mai ieftin, el va fi obligat s abandoneze nu doar solicitarea de creditare, dar i
cheltuielile percepute pentru acest comision.

TE VD, TE VD !

Bncile i-au luat msuri de protecie i consult bazele de date pe calculator n care sunt trecui
toi clienii care au obinut credit, precum i situaia restituirii acestora. Astfel, dac un client este
ru-platnic, acest lucru este ilustrat n aceste evidene, iar banca poate refuza acordarea unui
credit.

Bncile solicit acordul clienilor ca informaiile despre ei s fie nregistrate n aceste baze de
date. Acest acord se d prin semnarea unui document cu diverse nume, de genul Acord de
transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor la S.C. Biroul de Credit S.A. sau Acord de
consultarea a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare

Dup cum se vede, exist mai multe organizaii care dein astfel de baze de date, din care cele
mai cunoscute sunt S.C. Biroul de Credit S.A i Centrala Riscurilor Bancare.
Dar, atenie: n contractul dintre Biroul de Credit i bnci e stipulat c orice sum restant ,
indiferent de nivelul acesteia, trebuie s se transmit instituiei! n legtur cu aceste informaii,
un client declara unui ziar central: M-am trezit c sunt refuzat de cinci bnci, pe motiv c sunt
ru-platnic. Cnd m-am dus s m interesez la Biroul de Credite, aflu c nu tiu ce dobnd
rezidual de 1 leu i aptezeci de bani mi calculaser la banc. Culmea e c nimeni din banca aia
nu mi-a spus de aceast sum, c v dai seama c a fi achitat-o! Aa, m-am trezit cu o groaz de
necazuri din cauza unor funcionari incompeteni.

COSTURILE UNUI CREDIT

Probabil c nimeni nu va fi surprins, astzi, c trebuie s plteasc o dobnd pentru banii

mprumutai. i totui, nu dobnda este primul lucru care l atrage pe un viitor client, ci suma pe
care trebuie s-o plteasc, reprezentnd rata lunar prin care restituie creditul. El i face
socoteala: atia lei pe lun am de dat, m descurc ce rmne? Uite c-mi ajunge! Aa c, fuga la
banc, s iau un televizor cu plasm, cu ecranul ct peretele!.

Dar, de ce s nu alegem oferta cea mai avantajoas i n domeniul creditelor, cum facem cnd
cumprm un obiect sau un serviciu clasic? Pentru aceasta, trebuie s urmrim dou elemente:
dobnda i comisioanele. Dobnda este un cost mai uor de aflat, dei nu toate bncile
informeaz clienii despre dobnzile practicate; de multe ori, dobnda nu se afl dect dup ce
clientul a naintat dosarul de creditare, pentru analiza cruia va trebui s plteasc o sum, din
categoria comisioanelor. Or, aceste comisioane sunt mai puin transparente i reprezint un cost
foarte serios, pe care bncile l includ n creditul oferit.

Iat mai jos o serie de comisioane practicate de bnci, nu de toate, dar multe dintre ele sunt
prezente peste tot:

comision de deschidere cont, cuprins ntre 8 i 15 lei noi, n funcie de banc

comision de retragere, aprox. 1,5-2% din valoarea sumei retrase

comisionul de administrare a contului curent, n valoare de aprox. 0,5 euro pe lun. comision de
transfer, de aprox. 0,5-1% din sum; dac mai intervine i o banc intermediar, comisioanele
ajung pn la 3%.

comision de analiz a dosarului de 5-10 euro

 comision de acordare a creditului. n unele cazuri, acesta este prestabilit (ntre 500 i 800 RON)
sau este calculat ca procent din valoarea creditului (ntre 3 i 6%).

comision de nregistrare n arhiva electronic, care n majoritatea cazurilor este de 20 euro.

tax de management a dosarului care poate fi perceput o singur dat pe an, de 1,75-2,5%, sau
care trebuie pltit lunar, de 0,1-0,15% pe lun.

comision de risc. Dac este reinut o singur dat, acesta ajunge pn la 800 lei noi, iar dac este
inclus n dobnd este n jurul a 0,15% din valoarea creditului.

comision de evaluare a imobilului n cazul creditelor imobiliare/ipotecare, care ajunge i la 100

de euro. Unele bnci cer, prin intermediul firmelor de evaluri, doar 25 de euro.

Pentru ca un consumator s poat compara ntre diversele oferte ale bncilor, legislaia european
(preluat i n ara noastr) a introdus conceptul de dobnd anual efectiv (DAE), care
reprezint costul total al creditului, compus din dobnd i comisioane. De aceea, v
recomandm s v interesai de acest indicator DAE cnd v atrage un anumit credit, pentru a
cunoate costul mai real al mprumutului. Despre DAE, citii detalii n capitolul urmtor. Un
exemplu demn de urmat este dat de Banca Transilvania (detalii la capitolul respectiv).

Privind dobnda, o serie de bnci atrag clienii prin afirmaii care, la o citire mai atent, sunt
inutile; de exemplu, se percepe dobnd numai asupra sumei datorate. Altele susin c ofer
credit cu dobnda de 0%; dac este aa, atunci trebuie s tii preul cu care cumprai frigiderul,
televizorul sau calculatorul este mult, mult mai mare dect preul practicat n alte magazine.

Dm mai jos o list informativ privind o serie de aparate care se pot cumpra pe credit, conform
ofertei Carrefour valabil 1-13 martie 2006, unde magazinul vinde produsul, dar creditul este
oferit de Banca Comercial Romn. Am grupat produsele n acelai tabel, unde am calculat
preul final dup achitarea creditului, diferena n lei i n procente. Dup cum se poate constata,
cumprnd un produs pe credit, a crui restituire se face n 5 ani, costul acestuia crete cu aprox.
58% fa de preul pltit la cumprarea cu banii jos.

Trebuie menionat un fapt foarte important: i pe piaa bancar, ca n general n via, lucrurile se
schimb. Aadar, nivelul dobnzilor se poate schimba de la un an la altul, sau chiar mai des. n
prezent, dobnzile au o tendin de scdere. n aceast tendin intervin o serie de factori, precum
rata inflaiei, dobnda practicat de Banca Naional, reglementrile n vigoare, concurena dintre
bnci, dobnda pe piaa inter-bancar (vezi detalii la prezentarea bncii Piraeus Bank) etc.
Tocmai din acest motiv a aprut pe piaa romneasc un nou tip de serviciu bancar, brokerii
bancari. De exemplu, firma Creditlink i ofer serviciile privind refinanarea unui credit: este
vorba de a gsi o alt banc, unde costurile creditului aflat n derulare sunt mai mici dect la
banca unde s-a fcut iniial mprumutul.

DOBNDA ANUAL EFECTIV (DAE)

Dobanda anuala efectiva (DAE) este definita ca reprezentand costul total al creditului pe care
clientul il are de platit si contine o serie de costuri asociate cu creditul respectiv: dobanda anuala,
costul asigurarii, comision analiza dosar. DAE trebuie s fie prezentata in fiecare oferta de credit
de consum in care apar elemente de cost ale creditului respectiv: dobanda anuala, comisioane,
rata/ anuitate.

DAE permite compararea ofertelor de credit ale bancilor prin prisma costurilor suportate de
consumator in cazul contractarii unui credit. La o dobanda si durata similara in cazul a doua
oferte de credit, in urma comparatiei DAE pot rezulta valori diferite deoarece DAE include tot ce
trebuie platit in plus fata de dobanda creditului.Cunoscand DAE, se poate sti intr-adevar cat costa
un credit si se pot face comparatii intre diferitele oferte de credit.

Calculul DAE este obligatoriu numai pentru creditele de consum, adic pentru: nevoi personale,
bunuri de folosinta indelungata, credite de vacanta, carduri de credit, precum si pentru credite
pentru achizitionarea de autoturisme. Rata de plat (anuitatea) nu este influentat de DAE.

APLICATIE

1. Societatea comercial SC.PETA.SRL. primete un credit n sum de 6000 lei, pe o perioad de

3 luni, pentru care se percepe dobanda simpl de 12 % pe an.Creditul urmeaz s fie restituit n
trane egale lunare.Se cere determinarea anuitii i componentele acesteia.

Rezolvare:
Perioada Credit iniial Dobnda Sum dobnd Rata Anuitate
1. 6000 12% 180 2000 2180
2. 4000 12% 120 2000 2120
3. 2000 12% 60 2000 2060
Total 5000 360 6360
Bibliografie
Capot, Valentina Finanarea afacerii, manual pentru clasa a XII-a,
Editura Akademos Art, Bucureti, 2007

Pntea, Iacob Petru Contabilitatea financiar romneasc, Editura

Intelcredo, Deva, 2009

Ristea, Mihai Contabilitatea financiar a ntreprinderii,

Editura Universitar, Bucureti, 2005

www.clopotel.ro
www.bancatransilvania.ro
Www.google.ro
www.referatele.com
www.referate.ro
www.romexterra.ro
http://www.studiidecaz.ro