Sunteți pe pagina 1din 11

3.1.2.

Aparate de măsură electronice

Pentru a efectua masurarea unei marimi fizice, aparatele electrice consuma


energie din proces, aceasta fiind necesara miscarii organului mobil. Daca
marimea de masurat are o energie mica, comparabilă cu energia necesara
aparatului de masurat, atunci procesul este puteric perturbat si masurarea
complet eronata. In vederea evitarii acestui inconvenient si pentru cresterea
preciziei masurarii, a fost necesara realizarea aparatelor electronice.
Schema bloc de principiu şi elementele componente principale ale unui
aparat de măsurat electronic sunt următoarele:

- amplificatorul A;
- aparatul indicator I;
- sursa de alimentare Sa.

Amplificatorul are impedanta de intrare mare pentru a nu perturba procesul


si a permite masurarea unor marimi electrice foarte mici.
Aparatul indicator este in mod obisnuit de tip magnetoelectric. Aparatul de
masura electronic, consuma din proces o energie foarte mica, care apoi este
amplificata pana la valoarea necesara producerii cuplului activ al aparatului
indicator I. Restul energiei necesare este preluata de la sursa de alimentare Sa.
Amplificatoarele de masurare, dupa tipul marimii ce se masoara, sunt de
curent continuu sau de curent alternativ.

3.1.2.1. Amplificatoare electronice de curent continuu

Sunt utilizate la masurarea de tensiuni si curenti continui şi pot fi de


tipurile următoare:
- amplificatoare care au cuplaj direct;
- amplificatoare cu modulare-demodulare;
- amplificatoare cu izolare galvanică.
Aplificatoarele care au cuplaj direct pot fi:
- amplificatoare operationale (A.O.)
- amplificatoare instrumentale (A.I.)

23
Amplificatoare operaţionale
Generalităţi privind amplificatoarele operaţionale

Amplificatoarele operationale (A.O.) sunt amplificatoare de curent


continuu cu amplificare mare, care permit realizarea diferitelor operatii
matematice si indeplinesc functii speciale in echipamentele electronice.
Principaele proprietati ale unui A.O. ideal sunt:
- amplificare infinita si independenta de frecventa;
- rezistenta de intrare infinita;
- curenti de intrare egali cu zero;
- rezistenta de iesire egala cu zero;
- tensiune de iesire egala cu zero cand tensiunea de intrare este egala cu zero;
- tensiunea de iesire urmareste instantaneu variatia tensiunii de intrare.
Desi A.O. se pot realiza cu dispozitive electronice discrete, aparitia
circuitelor integrate a facut posibil ca A.O. sa fie privit ca o componenta
electronica de circuit.
Termenul de operational se aplica la inceput amplificatoarelor incorporate
in circuite de calcul pentru a efectua operatii matematice cum ar fi: adunare,
derivare integrare, logaritmare, sinus etc. (in calculatoarele analogice).
Deoarece tensiunile de intrare si de iesire ale unui A.O. pot lua valori atat
pozitive cat si negative, A.O. necesita doua surse de alimentare: U+ si U-.
Simbolul unui A.O. folosit în schemele electronice este următorul:
U+

+
UN
UI
-
Uo

U-

Borna inversoare se noteaza cu “-“, iar cea neinversoare cu “+”.


Notam AUd amplificarea diferentiala asu amplificarea in bucla deschisa a
A.O. si avem:
Uo = AUd . Ud = AUd .(UN – UI)

Relatia este valabila numai daca Uo este cuprinsa intre U+ si U- conform


caracteristicii statice (nu se ating zonele de saturatie pozitiva sau negativa) .
Excursia semnalului de iesire este in domeniul (U-,U+).

24
AUd ≈105 pentru circuitul integrat βA 741.

Uo[V]
U+

Ud[V]

U-

Deoarece tensiunea de iesire este in faza cu tensiunea UN si in antifaza cu


tensiunea UI, borna notata cu + se numeste borna neinversoare, iar borna notata
cu – se numeste brona inversoare.
Diferenta de tensiune care trebuie aplicata intre cele doua intrari pentru a
aduce tensiuena de iesire la valoarea zero se numeste tensiune de decalaj la
intrare sau tensiune de offset.

Uoffset = UN – UI a.i. Uo = 0

La A.O. reale rezistenta de intrare este finita, avand valoarea de ordinul


sutelor de kΩ, curentii de intrare ai A.O. au valori de ordinul nanoamperilor,
rezistenta de iesire are valori cuprinse intre 100Ω si 2kΩ.

Aplicaţii ale amplificatoarelor operationale

A.O. sunt concepute sa funcitoneze neconditionat stabil intr-o bucla de


reactie negativa. Amplificarea de valoare mare mentionata pana aici constituie
asa-numita amplificare in bucla deschisa a A.O.
Reactiile negative asigura o functionare stabila, dar micsoreaza
amplificarea. Valoarea amplificarii poate fi stabilita la o valoare dorita cu
ajutorul circuitelor de reactie.
Reactia negativa se realizeaza prin conectarea intre terminalul de iesire si
terminalul inversor al unui circuit, corespunzator scopului urmarit. De
asemenea, intre sursa de semnal si intrarea amplificatorului se conecteaza un alt
circuit, care face parte din circuitul de reactie.

a) Amplificatorul inversor

A.O. este inchis in bucla de reactie negativa si astfel, amplificarea


circuitului nu mai depinde de amplificator, ci numai de circuitul exterior.

25
i2 R2

i1 R1
-
Ui
A.O.

+ Uo

i2 R2

i1 R1
-

Ui A.O.
RN
+ Uo

RN = R1 // R2 RN se conecteaza pentru anularea erorii statice datorate


curentilor de polarizare ai A.O.
Deoarece curentul de intrare in A.O. este zero, rezulta:
i1 + i2 = 0

i1 = (Ui – UI) / R1 şi i2 = (Uo – UI) / R2

Rezultă că (Ui – UI) / R1 + (Uo – UI) / R2 = 0

Pentru A.O. stim ca Uo = AUd .(UN – UI)


Deoarece A.O. ideal are amplificarea infinita, atunci

AUd = Uo/(UN - UI) → ∞ daca UN = UI

si cum borna neinversoare este legata la masa, rezulta că UN = UI = 0

26
Ui / R1 + Uo / R2 = 0 Uo = -(R2/R1).Ui

Notam cu AUr amplificarea circuitului cu reactie şi putem scrie


u o = − Aur ⋅ u i . Atunci avem

AUr = R2/R1

b) Amplficatorul neinversor

R2

R1
-

A.O.

+ Uo
Ui

Uo = AUd .(UN – UI)

AUd = Uo/(UN – UI) → ∞ daca UN = UI = Ui

Caderea de tensiune pe R1 este

UI = Ui = [R1 / (R1+R2)].Uo

ui R1 + R2 ⎛ R ⎞
Rezulta uo = uo = ui = ⎜⎜1 + 2 ⎟⎟u i
R1 R1 ⎝ R1 ⎠
R1 + R2

AUr = 1 + R2/R1

c) Repetorul de tensiune

Pornim de la amplificatorul neinversor pentru care avem AUr = 1 + R2/R1.


Dacă R1 → ∞ atunci AUr → 1.

27
R2

- -

A.O. A.O.

+ +
Uo Uo
Ui Ui

Pentru cea de-a doua schemă R1 → ∞, R2 = 0 ⇒ AUr → 1 deci


Uo = Ui.

d) Amplificatorul sumator

i1 R1 i4 R4

Ui1 i2 R2
-
Ui2 i3 R3
A.O.
RN
Ui3 + Uo

Amplificatorul mai este cunoscut şi sub denumirea de circuit de sumare


ponderata.
Deoarece curentul de intrare in A.O. este zero:
i1 + i2 + i3 + i4 = 0
Deoarece AUd → ∞ UN = UI si cum borna neinversoare este legata la
masa, avem UN = UI = 0.

Ui1 / R1 + Ui2 / R2 + Ui3 / R3 + Uo / R4 = 0

Uo = -(R4/R1).Ui1 - (R4/R2).Ui2 - (R4/R3).Ui3

RN are rolul de a micsora eroarea introdusa de curenti de intrare si se


calculeaza cu relatia:

28
1/RN = 1/R1 + 1/R2 + 1/R3 + 1/R4 RN = R1//R2//R3//R4

e) Amplificatorul diferential

Chiar A.O. este un amplificator diferential care prezinta o amplificare


foarte mare in circuit deschis. Fara reactie A.O. nu se poate utiliza.
R2

R1
-
Ui1
A.O.
R3
+ Uo
Ui2
R4

Deducerea expresiei tensiunii de iesire se efectueaza aplicand principiul


superpozitiei, deoarece circuitul functioneaza in regim liniar.

Uo = Uo|Ui2 = 0 + Uo|Ui1=0

R2 R2

R1
R1
- -

Ui1 A.O. A.O.


R3
R3 Uo Uo
+ +
Ui2
R4 UN R4

Uo|Ui2=0 = -(R2/R1).Ui1 Uo|Ui1=0 = (1+R2/R1).UN =


=(1+R2/R1).[R4/(R3+R4)].Ui2

Uo = -(R2/R1).Ui1 + (1+R2/R1).[R4/(R3+R4)].Ui2

Se aleg: R1 = R3, R2 = R4

29
Uo = -(R2/R1).Ui1 + (1+R2/R1).[R2/(R1+R2)].Ui2

Uo = (R2/R1). (Ui2 - Ui1)

3.1.2.2. Aparate electronice pentru mărimi continue

a) Voltmetre electronice
Un voltmetru electronic cu amplificator de curent continuu cu cuplaj direct
are următoarea schemă de principiu:

Ue

Tensiunea de masurat Ui este aplicata amplificatorului operational (AO) in


montaj neinversor. Se obtine o rezistenta de intrare Ri ≈ ∞. Diferite domenii de
masurare se obtin prin realizarea diferitilor factori de amplificare, cu ajutorul
divizorului de tensiune R6, R7, R8, R9, R10 si a comutatorului K.
Rezistoarele R1, R2, R3, R4, R5 au drept scop echilibrarea curentilor de
polarizare ai amplificatorului operational.

b) Ampermetre electronice
Un ampermetru electronic pentru masurarea curentilor mici se poate realiza
cu ajutorul unui amplificator operational în montaj de amplifivator neinversor,
utilizand principiul masurarii caderii de tensiune la bornele unei rezistente
cunoscute, produse de curentul de masurat. Schema de principiu se prezintă în
figura de mai jos, în care notaţia corectă cu + şi - a bornelor de intrare ale AO
este inversă celei din figură.

30
Curentul de intrare Ii produce căderea de tensiune Ui pe rezistenţa Rsk

Ui = Rsk · Ii .

Tensiunea de ieşire din amplificatorul neinversor este

Ue = (1 + R2/R1)Ui ,

iar curentul de ieşire prin dispozitivul de măsurare DM

Ie = Ue / (R3 || (R1 + R2) =Ue [(R1 + R2 + R3) / R3(R1 + R2)] ≈ Ue / R3

deoarece R3 << R1 + R2.


Alegand corespunzator valorile R1, R2, R3, Rsk si utilizând un DM modest (la
care Imax = 1mA) se pot masura, cu ajutorul ampermetrului electronic, curenţi de
1μA.

3.1.2.3. Amplificatoare electronice de curent alternativ

Prin utilizarea amplificatoarelor de banda larga de frecvenţă se obţin


voltmetre de banda largă.
Prin utilizarea amplificatoarelor selective acordate pe anumite frecvenţe
se obţin voltmetre selective.

Amplificatoare de curent alternativ de banda larga (ABL) pot fi realizate:


- cu componente discrete;
- cu circuite integrate.
Amplificatoarele operationale (AO) si cele instrumentale (AI) pot fi utilizate
si in curent alternativ, ţinând seama de specificul functionarii in curent
alternativ. Functionarea in curent alternativ este caracterizata prin dependenta

31
dintre factorul de amplificare al amplificatorului si frecventa semnalului electric
masurat.
Diagramele Bode sunt reprezentari grafice ale
- variatiei factorului de amplificare in functie de frecventă in circuitul deschis
(fara reactie)
- variatiei fazei semnalului in functie de frecventa.
Diagrama Bode amplificare-frecventa pentru AO si AI arată astfel:

Se determina banda de frecventa in care poate fi utilizat amplificatorul


respectiv. Frecventa maximă permisa fB este acea frecventa la care amplificarea
scade cu 3 dB fata de amplificarea in curent continuu (la o frecvenţă de 0 Hz).
Liniaritatea amplificatorului reprezinta mentinerea constanta a factorului de
amplificare in interiorul benzii de frecventa.
Utilizarea mai multor etaje de amplificare in componeta ABL presupune
introducerea condensatoarelor de cuplaj intre etaje, pentru eliminarea
componentelor continue din semnalul util. Acest lucru poate conduce la
micşorarea benzii de frecventa.

Voltmetre electronice
Voltmetrele electronice de curent alternativ utilizează, ca si cele de curent
continuu, un aparat indicator de tip magnetoelectric (polarizat). Acest lucru
impune conversia curentului alternativ (c.a.) în curent continuu (c.c.).
Convertorul c.a. → c.c. furnizeaza la iesire o tensiune continua egala sau
proportionala cu valoarea efectiva, valoarea medie, sau valoarea de varf a
tensiunii alternative de intrare.
Tipurile de convertoare c.a. → c.c. sunt următoarele:
- de valoare efectiva;
- de valoare medie;
- de valoare de varf.
Schema bloc generala a unui voltmetru de curent alternativ este urmatoarea:

32
33