*+.r.-,ri*n jiidi;-,"...:!,;:i _..:,a:-.

jl:=:

.1.'|. \_-\.1rr, ;....r .i.

,l+.li . . ,-:.:, t-'r,-,:..,: .::l

TE STUL ON{ULUI (.1DESENE,{,A O_B.O3SOANA")

1. NATURA TESTULUI

Testul .,Drarv a person" este rezultatul eforttrrilor nrai nrultor clirricieni din SUA, in fiunte cu w
Urban, de a elabora o tehnicd expresiv6 prin care sd putern descrie nersonalitatea individului,
analizAnd desenele acesruia.

in acceptiurrea Iui de tehnic[ proiectiv{, tesil.rl Onrului pleaci de la principiul cl in desertttl tntei
.vilttete ltmatte sftieclii iSi proiecleazd modt),\fir care se tr)et'cep pe e ; inSiSi, cu problentele sau
cotrflictele specifice care lin de'ifiaginea dd sine.
f
2. APLICAREA
Instnrctajttl: ,,Desenafi o persoand in intregime". Dup[ ce srtbiectul a terminat, i se spune:
,.IIltoarceti pagina gi desenali acum o perscand de ser opus primei 1:ersoane desenate'".

TERPRETAREA

zuTERII GE}IERALE

Ina Ite de a trece la analiza elementelor desenului, este intpofiant s.i ne facem o impresie de
ans mblu asupra acestuia. intrebdri referitoare la personajul desenat
o este schematic sau complex
3 mare sau mic
G anlonios sau lrearnronis
o ce exprinrd figr-rra sau postura lui
este tanAr sau bltrAn
o este desenat in rnod realist sau conline elemente bizare. absurde
o ce diferenle gi asern6nf,ri existd intre desenele celor dou6 sere
o ce elernente ale siluetei a ceutat autorltl sd pund in evidentd
o ce elenrente sunt ou:ise, tratate superficial
e cine a fost desenat prinrul: barbatul sau ferneia

A e intrebdri pot oferi informalii cu privire la: inraginea de sine, :olurile cu care se identificE
SU ul, starea de spirit a acestuia, atitudinea fafd de sexul opus, r:aturitatea cognitiv6.

As tul de ansamblu al silrretei:

a) po:iyicr s'att cttittrdirrcq pct..tocurci desettcte

ta clesenath in exdcutAnd o anuluith fire clinamica. activa

ne
tc cicselite cur,.'.r*1. ,l.jrlr1at" $, asertivitate ;i dorilt!6 de afir't-ltare s;ociali i
ile riclicate I

c_ irrciinate_

a rlesenatli dirr profil sau din

11tate __
L)) dili,rctrtalt, flct,qrcrttit, dc ttrcit"ima (t par.;orrit.jtrItri
t)at.. fo!t1 dc ctI ft,tttittitt ,ttrrr
nttr.sc'trIirr .l(
 a) ery)eclctttlele de rol sexual- carapteristici sexuale ale desenului reprezentand o persoanl.
de acelagi sex cu subiectul - identificare cu propriul sex

s.iluete feminine cu p6rul lung, i,rh, -.=-

detalierea capului gi a felei (buze, ochi, pir), inrpodobesc silueta discret cu
diverse elemente decorative (bijuterii, cercei
baielii elemente care tin de asculinitate, milsivitatea siluetei, pdrul scurt,
barbi, imbriciminte' sculin5, brate si picioare solide

d) acceiltuarea, exagerai'ea, futgroSarea, hastrorea excesit,,l sau nttiliplicat.ea ttttot.

elernettle ale des,enuhri - importanta pe care subiectul o acordh, elerrr,rntului resfectiv i1 viala sa
accentuarea detaliilor sexuale (sAni, coapse, dorinfe erotice inre.nse sau tendinta de
buze, pir) exhibitionisrn sei,'ual
uneori, hagurarea excesivd nevoia dr: ascunrl,: sau de a caurufla arurnit"
aspecte conflictr;;le sau iritante din inraginea de
sine; ex: ascunde:e pudica a zonei picioarelor
figurii feminine p,rin desenarea unei rocirii lungi,
liaSurate excesiv

e) ontilerea nejuslificatd sau lralarea ntpetficictlit a trilot' iertlettte * conflicte in zona

respectiv[ sau lips6 de irnplicare in sarcin[, evaziune.

intreaga figurd desenat6 pare schematica (uneori subiectul a evrtai sarcifla

c6teva Iinii caricaturale

0 s'en?Ite bizare.sotr de irealisnr gta.fic --, conflicte interioare puternice, o atitr-rdine luclici,
batjocoritoare, pierderea sinrlului realitalii. De regulh, cu c6t personalitatea
subiect.lui este mai
deteriorat[, nlarcat5 de conflicte, Eul prirnitiv * cu atAt se constati niai
des astfel de sellne.

Exenrple transparenfe neplauzibil e (organe

nrembre lips[ sau amputate
siluete hidoase sau deformate

g) elemenle distinclive, alipice, indit,icltrcrle (in comparafie c,: v6rsta, sexul sau nivelul
edtrca!ional) * amprenta persoapei
l

Penlru co intcrprctul ponfir confirnut irrtuiliile snle despre des,lr, cste hittc ,stiJ intreltc
.si-si
subiec:t cfitevr lrtcntri despre pcrsortiele descno'te:
pc
Cc-yi t-upritnri lt,,rsrtlttu? C.le.fel tlc pnr eslc? *,
i,i.brnratii despre starea de spirit, proble,ra care il I}hmAntl

B,I,NAI-IZA FORlr.4/rLA

a) rrttuli:t tr.ri.siilttt.ilot. gr.ct/ic,c

._.....
' llrrlr zrnt1ale, tclrdirrfa cle a colrtlrr-a urrclc detalii aq|cs j\'r1a1e
-
r_gl! GiSS.f |e) 1r ri rr I ni i
l
: _!_tll il9 r a scu rri c
I I iirii irrlrr.rr rr"rto
 b) onqliza spaliului g'artc. plasaqea ?n paginr gi mdrimea clesenurui

ael'. Ud. spiit. supra.sensifl foc,

ueatrt. dir.in. co:rstieut
seop,
iur:rina.
dr:rirta. \. slarsit,
moarto
ret aeerc t.,
Zona pasirr;itatii
Vi6f[,fl6, Zona gonfmttrii
' active Cir via.r
.;: ,speitaioli:

nlall'r a. Ir?ia. \ijio1.

ti crit.
e

Lriio\.ei si: e:iir.aveis i:

/
Regresia. fixatia Pnlsiune,' conllict.
, la rur stidirr ',
"rtrrstalsia
prirnitir.- tlecuful tioroiului" :

alla: \
it-,cel,-li ,/ \\
lli s i!-re.
oiigirre rIleieiie. tr]:i.c ouslitnl, il)ctliisiiei:i :ri.
grersor:11 / col:ctir;) Ceil:a_,iI!'

persoane desenate in zona superioar6 a pagi:nii fie indilridul se simte rara o Daza soltda de -v

ancorare in realitate; fie nevoia de putere sau de

exDansiune
desen erecutai in iosul paeinii subiectui sinr.e nesiqllr si neada Dtat
Se
ocuparea preferenliali a spatiulr-ri din stAnga retragerea in trt,.ut, replierea spre sine, pozilia
sivl de sDectator
)asare pe partea dreaptb.
a pac,injj orienlare spre lt.1lte sarr sol'e viitor
desenele mari, care acoperi aproape toati niqina omanie, c{::ntrare pe sine, entuziasn-r
siiuete mici
'*C;Us!sli)r@
C. ANALIZA DE CONTINUT

Se iau in considerare. modul cunr sunt executate diferite detalii corlorale (gi accesoriile
lor).
intelegerea semnificaliei proiective a acestora r. U"r..la p* functiile biologice sau sociale pe
care
le indeplinesc in realitate.

1' Capul- sediul gdndurilor, al erloliilor, al conceptiei clespre sine gi lunie, al cgntrolului
orgarismului.

Fula - principaltrl elenlelt ale expresivitl!iireniolionale, cu roi eseri!iai in recurrca$tei-ea atitgclirrii

sau dispozitiei celuilalt. in general, i se acord6 cea rnai mare atentie in cicsen

?tr..r.*orA a;a;o,,rr,,",1 f' l"'. fi;A d*rof ,e,= n - su bi ect eui i ii,. tl rt t-t r, r.st aiclircn ri,i_---
rnentallJep-lll {___ "i.r ". I

; iir . .
--l
;*
I

cap descnat rnarc iafa c{e restul corpului i" I,a * n, u . ..--_ 1" oI .. oG;["]; *
1
",i "
acordatii proces,,lor ntelltale sau cclnlroirrlrri I

clnolional: utLec,'i, ;ri.'slrene sau cclhlcc: in

,,1 I

gclreral, colliii r:, serreazi Ltn Cap c1,: ,t,'.,,,n,.t'i rnai I

1r,:A,,,'..,., I
 , :r
i,1,.,.
.'; .'-:rij.i .
. 1,:
i,i.,::a.r.
i : :1f,,;di{a:-:.i
:,ri-', j,'Jij:i,i,::,. ..-'t a-' , r,ai:l.t.,
I
.,1 :: ; : :.'. :.ililil:.

pro er Ia obsesio ii chinuili de

inhibi afei;tive
Gura * organul de asimilare a hranei dar atexperienfelor
$i afective (stadiul oral
organul de -
hr[nirq prinra leg6tur[ de ataganrent, cunoagie qi tatoieaze realitatee
exprimarea ento!iilor,
semnificalie eroticA particularl; sadisnr oral _
agresivita;e,
gura desenati deschisa
atituoinepasiv*rcffi
dependenf[ orali, dorinfd intens[ infantiii de
9i
a primi-necondilionat supoft emotional _ copilul
hrdnit de mamd
gura deschisi qi cu dinti
atitudinerapaca iffi
dorinla de se buc:r;.a aici gi acum de pldcerile
vielii, incapacitaiea de a tolera frustrarea, foamei
de experienfe no,, dorinfa de a devora lumea
intr-un rapturs ccnsumator, agresivitate sau
ostilitate
ura strAnrhatd intr-un rictus siu cottrlit"
i,-l ios dezqust sau de resie, dezarnd ire fllta de lunre
ra desenatd cu colrurile in sris
mascd, zimbet confornrism social
buze accentuate
senzualitate sau erotisnr
sau pi p d. (si mb oluri far,-^ c e dorinta de afigarc a miscutinita

O c hi i -,,ferestrele sufl etului,'

asigur[ expresivitatea fe1ei, dar qi furrclia de
din lunte. receptor al infornratiilor

ochi desenatimici
inchiderea fat[ c'r
ochi desenaii mari,
eroticd evidentl "r@ dorinfa de afiqarti a feniinit[1ii sau il erotisrirului
la nivel social - apare mai frecvent Ia fete gi
fenrei
ochii eoi
imaturitate ionai
Pimrl - element decorativ (mai ales la fernei),
reminiscentl
omului, Iegati de instincte (sexuale sau agresive).
a bl5nii asociat cu partea aninralici a

pdr deseirat foarte@ preocupiiri sexuale qi an"ietate l.gaG

h4qurat, in dezordine de acest
aspect; agresivitate necontrolat6
coafuri elaboratl, ing.r.ij itE cochetS; sprdncene
rnai ales in desenele fatelor ferneilor,
desenate fin,ingrijit sugereazl clorinla de plEcea de a-gi exprima
feminitate
prilozitatea faciala
doringarutri..tui,ffi
nrasculinitate sair nraturitatea _ posibile
sentirtente de sli,.riciune sau neiiguranll in
aceastl zonl
t/ret:Jtile * reprezintI un elerileltt rtlal']c
a cirui onritere din deselr lrr r3ste se,rnilicati'ii
l)lascatc de parsari considel-a1e cic Arlcsea surrt
arrtor.ca o:componertta fari
desenate.-Sunl irnportantein altalizi l)i.ea;r?l.e re]eya1.[i 5i ;u lirrttt
aluirci cAnd apar o...niror" (d, euate niari
ct'idcttti i, alt nrocl) Scrnnificalia clati,l. sau scoase ilr
fi,,;;i;;i;;..i;i;;;j,,ind or,,,,.,,area in ,recriu .-., srar.e rrc
lriper-r,igilenta, suspici,,,,., r.nrit.,ilitate
la critici
 .-
i==!._F.5.:r1_F-].=*r*.-:i--_-i=p_+-;_.-:..i.:{i+'-_.::.-+__!:.=_,..i,i_.-
::a_-,::..;:::!_

desenat rnare sau ascutit dorinla,Ce afi$are a masculinitdtii, dominare,

aeresivitate
semnul unei trarline. asresi
fetele desen eazi. \n general nasul expilmare
de ansamblu a fc,nrinit[tii

Rdrbia - indicator social al fermithlii saLr al ,pasivit[lii, sensibilitEtii

coituroas[ sau pdtratd anare

rnicl, oval6. desenat[ fin feminitate sau sl[biciune

2 Githt - legdtura ain,r. centrul de control (capul) gi restul corpului (partea executivl,
sediul inlpulsurilor vitale); simbolic: funcf ie de canal de conrunicare intre minte gi corp, intre
gindire qi emolii, planificare qi execulie, inqongtient gi congtiinl[

strangulare vizibil[ (guler, cravatf,, colier) control sau limiti, blocare a impuil;urilor
cerebrale; inhibirii afective, control atent al
erprimdrii emotiilcr

3. Trunchiul - zoila organelor vitale, a impulsurilor vitalt l coordonate de cr,eier qi puse 1n

act prin membre, expresie a fo4ei $i stabilitAtii persoanel

lIaS1V dori:rta rje forti n'rasculinitate

subtire. fraeil sentimente de si:,tricitrne sau iirferioritate
tendinta la barbaii de a desena mugchii preocupdri irarc rice, griji fa1[ de uLspectul
i trr-rnchiului sau abdomenrllui exterior

{Interii - fo4a qi masculinitate

mari, musculoSi, eventual cu accesorii dorinta de a ex rinra forta si autoritatea

senzatia de ne utint6, sentirnente d e inferioritate
ri.eizi. pltrati riciditate in ex rimarea impulsurilor

Transparenie neplauzibile ---* apar la schizofreni, Ia persoane care a,r

suferit inten,entii chirurgicale
sau au probleme somatice majore
:

Sdtii- sirnbol al maternitIlii; semnificalie de caracter sexual securr ar, rnocl de exprinare a
ferninitliii adulte

atitu d in e cl ep en c etr t i. recep t i;f a s,., u t,= g. *=..ri . I

orali ) i

I-lttrlq - loctrl urlde aiung aliltienlcle, loculuncle stau coprii -* legat,. iie sirribolr-rl oi.ali,ialii
dcpelrdentei de rnanri
li al

__--- -_--..-..*-..-
l, u rt,i l, i,r g ;;;;il;,ii *,di ( il t,., er ;
-
i i nct
- accent i)e rrevoiz, c:e ilrgestie orali; lircc-,ulie, I

Ilrrrt cct.rase) ilvirlir at c: cottct Itli,ieeirtl {irrr:l inlrr'.r (,'rrl' rrlicprilr, i

I

trupeyi); uneori este scoasE in eviden|[. la

femeile care dor,sc sd r6m0n[ insdncinate,
la cei care au prulrleme cu stomacul

Linia laliei - informalii Iegate de controlul impulsurilor; ea separ6 simbolic trunchiul propriu-zis de
zona organelor genitale gi astfel este asociatE cu controlul impulsuriior sexuale.

linia taliei accentuatl - cordon, centurd, socializare a exprimdrii sexualit[1ii sau, la

lirnit6, o inhibilie a ei, dac[ este mult scoasi in
evide

4. Brafele gi miinile - componenti instrumentalE care asi"ur6 manipularea obiectelor din

rrtediu pentru satislacerea trebuinlclor organisnrrrlui. cu ele rnanipu:'nr, apucdnr, indeF,drtim,
exprintim dorinta de contact afectiv sau de respingere, atingere seru:uall (dorinfa de masturbare----+
cLrlpabiiitate)

Brcrlelc

absenla bra!elor sentiment de anr;,utare, retragere din lume;

castrare simbolic6 - sentiment de culpabilitate
le.qat cie sexualit?te (masturbare), depresie
mAini desenate Ia spate. ascunse dorinta de ascunrlere a intentiilor sau vinovitie
rarea excesivd sau innesrrrea elor vinovltie "

brafe subliri, fragile sentimente de sla.biciune, lipsa increderii

propria capacitaie de a rnanipula nrecliul
b*1" l",g d"r"h"" nevoia de contact afectiv cu ceilalti; dorinla de
tere
bra!ele lungi ambiiie, irevoie de putere; corllpeniiare a
sentimentelor de in sr"rfi ci e d

A[ainile

omiterea mfrinilor / hagurarea excesivd a sentinlente de nc'adaptare, senzaf ia de a fi

mAinilor neindemAnatic (:tflngaci in plan interpersonal);
sentimente de cr;lpabilitate legate de impulsurile

Degelele

gheaie ascutit
forml de petaie ciorchine
vitate _:___r
- LryEqg!,rlsl-
{4llrrjLl,,,llp __ -Lry*rylyig1n,-u-qr.' __---]
.,ltccertt pLls pc iitclieietura mAinii (rnanSete, elerreirte clare dc tlenta"::ittic) --+ inhibitic'. cot.rtrol al
irnpulsLrrilor-- ca ;i la uuler sau centurir

5. I'icioarcle - asigLu'A cleplasarea 5i eclrilibrrrl aritoliornia llcrsoanei

-,
 De asemenea, picioarele constituie element corporal incdrcat de semnificafii sexuale (mai ales la
femei) ---, Ia fete, conturarea delicatd a genunchilor sau linii fine ale coapselor

ZLri sau conflicte I te de sexualitate

6. Accesoriile - importanf6 specific[ in interpretare, in func1ie Ce tipul gi de accentuarea lor

;,
-
aparefrecvent in desene; absenla ei trebuie privitd ,.a un senrn atipic in desenul
tnlDt'crc(tt,trtttcct
omului. Imbrdc[rnintea are func]ie s.ocial6 specific[, adesea caractertzeazd persoana in ochii
celorlalti qideci reprezintdun.semn al statusflui s.ocial gi al identific,"rii cu rolurile caracteristice pe
care qi Ie asuml persoana. in acelagi timp, haineleprotejeazZr dar qi r.1 pun corpulprivirii celorlal$.

gapca sau palSria sirnbol all mascul,titAti sau alrangului social;

c6nd apar in deser, jndicl nevoia de afirrnare a
poziiiei sociale sau a virilitdtii; pii6ria (deoarece
acoperd pdrul - zri;ociat cu impulsurile sexuale)
poate trimite $i l;, clorinla de cantuflare a
sexualit[rii
cravata - plasatd in zona gAtului controlul exprinririi impulsurilor; sinrbol falic -
apare mai des la b6rbali, la femei - dorin{a de
identificare cu roiul masculin
nasturii element asociat cu dependenta motricf, de
mam6, care trebuie s6-l descheie pe copil; dacS
apar accentr:ali, s.rgereazi regresie [a ro]u1 de
copil deFrendent ,'e un personaj surogat d" ,rltlrl
cordoltrl,cLrre@, controiul saLr inh oilia nranifesthrilcr
elemente,,con strictive" instinctuale, S0\/r itatea data de accentul
_] ,UU:SSLpe aceste accesorii _
minugile I apar rareori; sugr,.eazf, ascunderea sau
I

bLrzunarele scoase in evicierith l ,,mal-supli" nrinil u;-ale, reve,rclica.(rc*lA a

bijuteriile ntai ales ta 6inei ,rioO acceptat sociui Oe

arnre, bAte, trabuc sau
exprimare a feminitStii gi de punere,?n valoare a
corpului; tendinf r narcisicd cu cAt numdnri sau
ntlrimea qrafic5 i)ste mal ntare
tigari nrii ates ta-ba,tai, terd,rt" ag,=*,e *,
dorninatoare ;i care",incearc[ sd conrpenseze
sentinrentele lor cie slz=rbicir-rne sau de
jlgertiturline vizi'r,i de rolLri lor sexLral

4. TJ:|I LITAI'EA I'ESTLT LUI ON,i ULUI

Arrartta.iele rtcesle tehnicr surtt sinrilare altor tehnici de crprc,sie graficir rapiditatea aplicarii gi laptrr)
ca poate fi utilizata pe grupuride srrL;iecti clefar,orizati cultrrral

I)c721';1111ni Prrnciltal *
ir:srrllcienta valirlarc pl'in strrdii sllecificc Ao,;s,r-A, intcrpl'ctarca este'l.l'r:a
irrlLritivi, bazAnritr-sc ntult 1re sinrlrrl conrun sau pe o scl'icr clc sinrbol ri psihodinanrice.

Se l'econtaltcli si fLe lolosira irrlr'-t-l lralcrie dc tcstarc l;i ltLr ca ulticir 1 rtbi c]e iltvcsliqarc a
 .Degipoateficorrsideratgicaprobfldeinvestigareapgrsonditafi i! acest test ilermite
gi stabiliiea nivelului de inteligent['
se cere copilului sE deseneze pe o foaie de hErtie un
om' '
,o,prio**"
rrouo"rl-p-oulr'i, ira"idr^r sau colecttv, in icest caz avBndu-se grdi sE se evite c?f-t:111'
"rt"ror"r"_ui*pre. ,
. La once intt'ebare 1
Est.-iiOiiJ ra de evite orioo sugestie din partea examinaton-rlui,
. se Spune ,,FE cum vrei"'

Notarei
Caregoti? A:
' t. O*olepl de nerocunoscut (m0aghlea16) 'O punc-te
2.
pqr*-q,rrlt
Existaun .""*oisl o oraon*" a-tirriito. (1er.c rriung,hl
^_--^:L
-': ffi;"0il#;l;'"H;;;"*#;;o"+ti"""*i-i.ie-i':uCleguEje-qqregen+-P,-*--- -

Cateeoria B;
1. Prezenla capului * 1 p
?. .Prezerrfn picioarelor (douE c0rtd e in fa16, unul aind e profil) - 1p
3. Prezenfa braplor, chiar daci degetele nu sum evidente -.i p
4. a) Prezer4a trunchiului - I p
b) Lungimea mairnare ce lllirtea trurrchiului - i p
' c) Prezenga umerilor - 1 p
5" a) Bralele $i pieioareie tangente Ia corp - 1 p
b) Bralele gi picioarele atasete, dar incbrect
" - 1p
6. . a) Prezenla g[tului - 1 p
b) Conturul gfrtr:lui e o linie contiiltle ?ntre trunchi $i oap -. 1p.
.7. a) Prezenla ochilor(unul din profll) - 1 p
b) Prezenla nasului
-1p
c) Prezonla
-t -'- --- a - 9.---' gurii
- 1 p
5
d) Nasul pi gura reprezentate ooreotl lrezenfa brlzelor -1.p.
' e) Prezcnla ndrilor .
-Ip
8. a) Prezenla pErului - i p
b) Parul bine plasat, dai cap:r:t sBnu fie vEzut (transparent) - I p
F. a) Prezenla hainelor (prIa nasruri) ' - 1 p
b) Lipsa transparenlei gi prezenla a dciuE. elementevestimEntare .- i p
c) Deseuul conrplet al velmintelor - f p
d) Patru arricole vestinrentare (pEllrie, vestE, czavatE, irantaloni otc.) - I p
e) Costumui perfecr, far6 defecte - i p
I0. a) Prezeula degeteior . 1 p
.b) NurnErul corect al degetelor - I p
c) Detalii corede ale degetelor : 1p
d) Pozi;ia policelui - I p
ei Evidenflerea pahaei irrtre degete gi brale - L p ' :

11. a) Bralele articulatolaumeri gi coate - Ip

b) Articularea gambelor la genunohi gi'coapse - 1 p
12. 'a)Fropo4iacapului (,mai mic decat l,4dinrrunchi
qi mai mara de I/10 din corp) - I p
b) Propo4ia bralelor (egale In lungime ou trunchiul,'

'. cJ Propo4ia gambelor (iuegalatn lungime cu corpu[ sau pufin mai scurte)
d) Proporgia picioarelor (lungimea mai mare ca lElirnea
-Ip
gi mai qicE decit tnillimea corpului) - I p
e) Prezer:fa.a doud" gambe gi a douE.braie (articuldrgqmainii gi a i;icioarelor) jIp

. 14. a) Coordori&rea motricE a conturului - 1 p

' b) Coordons.rea motrice a articulaliilor I p
-
c) Coordonarea motricE a articulagiei
'l\
capului -l p'
Fa^-n^-EFaa qlA+FiaX a h-rral^r al a^-"Lal^* t
 Ls .;:.i- urechiror - t p
a
tli'"7n'#i,T:;Xli1,
gene' sprincene - 1p
f 6. a)Detalii oto'u'"t
b)Detalii o-tiirar"' iupile :'l"g a orbitei - 1 P
'^
;i il;;itt
d) Detalii
oculare: P'?P.T'1 -oI
;.tl"ffi' Ii'}iu"o"u
t* -t P

9i3P"*de Uuru L['io*'a

*:,1'-:;*- - 1p
't1'' [i-BatUi"'oet distincttr
t a) Prezenlabarbiei
fala .,
"-'*' "
J"* a membrelor) - r p
il$li;l,'Ht'[Iti:["$*:'t'l'::']h]
r5
EtaIon ul testului: t2 13 1_4

4 5 6
,l I I 10 11
'5+ 38 42 46 ,.50
\/arsta J 22 26 30
6 10 14 r8
Puncte- 6 ani un copil cu
de
vdrsta reai[' se consideri
pentnr stabilirea QI. r: i:::Tnf' 29 zile'
vtrstaintre 5 ani, 6 ffigi
i;;i6 ani' 5 '1unr ii

o=l+#tr
unde: V.M. : varsta rrunra!-a (tnJuni)
V.C. : VArSta cronologic-a
140 = exceP$onal
Semnifica$aQI: superioarl-'^--*
120 -ii-9 =: intetigenF
il;
'il:- 1-tb inteli
gen16'r$ol.s"l1'o T3.
ioterG"nta medie (normall)
iiit =
;; -;;= in'-elifensr syu.leffe
linritl
Xi - is = intelGeng de e'r
'o- fl=6;;'i###Jno,narurui
dizabi'#ffi-li medie (debilit'ate
mintal6;
s0 - 6E2Q== dizabiliiite minrda severatimbecilitate)
qg- profur:dh (idiolie)
$rb 20 : di=auiritil. "ri.raa