RELATIA

MEDIC-PACIENT

Dubla natura/dualitate a medicului: umanism si competanta

(profesionalism): mai multa s8inta: mai multa moralitate

Dubla fundamentare: morala si legala (ni le asumam:

impera8ve prin datorie) si/sau ne sunt impuse (impera8ve
prin impunere)

 Suferinta Umanism,
z./psih. competenta

Sistem medical
Pacient Medic

Drepturi, Drepturi,
respect respect
Cand resimtim o obligatie morala fata de o
persoana?

Cand :
1 Se aa in suferinta (si ne obligam sa manifestam empa8e si
benevolenta iar daca vom putea chiar benecenta. De ce?)
2 Am gresit fata de aceasta persoana (si ne obligam sa
reparam. De ce?)
3 Am facut o promisiune (si ne obligam sa o respectam. De
ce?)
ObligaDa morala Valori morale Valori corecDve Apelare

Suferinta EmpaDe, Regret, compasiune, Ne pare rau (regret, condoleante)

compasiuneben incurajare, Cred ca va doare; sDu ca e neplacut
evolentabenec respect (compasiune).
enta FiD curajos! SDu ca doare, va trece
(incurajare)
Suntem alaturi! de dvs. (Respect)

Greseala proprie ReparaDe, Recunoastere, Trebuie sa va spun ca/ exista ceva ce

a nu face rau, a spune adevarul, trebuie sa sDD (recunoastere)
a face bine Iertare, Este prima data cand mi se
reparatie intampla/ nu mi s-a mai intamplat /
este prima data cand incerc (a spune
adevarul)
Ma scuzaD/ma iertaD (iertare)
Nu va speriaD/impacientaD voi chema
pe altcineva imediat/ exista
posibilitatea de a corecta si vom face
Repara)e)
Promisiune Fidelitate, Securizarea increderii AveD increderevom corecta,
respect Ramanem cat va necesar, Vom
face ce este mai bine pentru dvs,
Nu veD ramane cu nimic (Promisiune
de ingrijire/tratament si de
 Rela8a medic-pacient se regaseste in centrul e8cii
medicale (studiul comportamentului moral in
prac8ca medicala)
Sfere rela8onale: medic-pacient; medic-medic;
medic-societate

Condi8o-
Condi8o-
nalita8
nalita8

VALORI MORALE IMPLICATE IN RELATIA MEDIC-PACIENT

Pacient: Medic:
1. Incredere, 1. Empa8e,
2. Nevoie de asistenta, 2. Benevolenta,
3. Adresabilitate 3. Benecenta,
4. Complianta 4. Non-malecenta,
5. Drepturi 5. Datorie,
6. Fidelitate,
7. Respect,
8. Jus88e
 1. ASPECTE MORALE.
IMPERATIVE MORALE ALE RELATIEI
MEDIC-PACIENT
Respectul fata de inta umana: a informa si a
spune adevarul
Datoria in exerci8ul profesiunii
Fidelitatea (ca raspuns la increderea
manifestata de pacient)
 1.Respectul fata de pacient
(respectul fata de fiinta umana)

Respectul fata de inta umana presupune:
o Respectul drepturilor
o Drepturi fundamentale (viata si libertate)
o Drepturi cons8tu8onale: dreptul la informare, dreptul la in8mitate, dreptul la
ingrijire medicala, etc.
o Respectarea unicita8i intei umane, a umanita8i sale

Respectul fata de pacient
o Pacientul este o inta umana in nevoie de ingrijire medicala, in suferinta.
o Are toate drepturile unei inte umane dar are si urgenta/priori8zarea exerci8ului
obliga8ilor de corela8vitate ale celorlal8 fata de sine in sensul protejarii vie8i si a
inlaturarii starii de pericol
o Pacientul este o persoana vulnerabila (orice pacient este o persoana vulnerabila
din perspec8va suferintei si a starii de boala). Orice persoana este vulnerabila la un
moment dat si poate redeveni (varsta, economic, boala zica, boala psihica,
graviditate, etc.)
o Pacientul exprima chiar daca nu exprima (vorbeste chiar daca nu vorbeste) nevoia
de ingrijire/asistenta din interiorul exerci8ului drepturilor sale si a obliga8ilor de
corela8vitate ale celorlal8 fata de exerci8ul acestor drepturi dar si din nevoia
morala de repara8e fata de suferinta sa
 A informa si a spune adevarul

Informarea nu este acelasi lucru cu a spune adevarul. A informa este mai mult
decat a nu informa dar este mai putin decat a spune adevarul.
A informa este mai putin decat a spune adevarul.
Informatia poate fi in raport cu importanta sa relevanta/nerelevanta; intreaga
informatie (cat se cunoaste)/informatie partiala (retinerea unei parti a informatiei
relevanta/nerelevanta)
A informa este o obligatie morala (empatie, fidelitate, a nu face rau, etc.) dar si
un drept decurgand din dreptul la libertate (nimeni nu poate fi cu adevarat liber
cat timp este neinformat lipsit astfel de capacitatea a lua decizii proprii in cel mai
bun interes al sau vezi autonomia-) precum si din respectul fata de fiinta umana
(pacient) si dini aactiunea acestor drepturi decurg obligatii legale
Transmiterea informatiei obiectiv, corect, cuprinzator, relevant, se bazeaza pe
respect, fidelitate, incredere dar legal si pe dreptul la informatie si dreptul la
adevar. Fidelitate,
Pacientul poate fi informat si totusi sa nu cunoasca adevarul. Respect,
Incredere Datorie
Informarea este legal un drept dar nu si o obligatie a pacientului
 A nu spune adevarul vs. a ascunde adevarul
A spune adevarul este o obligatie morala accentuata fata de a informa:
nevoia morala pentru a spune adevarul decurge din nevoia de a spune
adevarul ca valoare morala a binelui si a evita minciuna ca valoare morala a
evitarii raului.
A spune adevarul este si o obligatie legala in scopul apararii si protejarii legii,
dupa cum este si morala spre a mijloci cunoasterea adevarului (moral si legal
indreptatita).
Ce este adevarul? Pot exista mai multe definitii. O definire se refera la
cunoasterea cauzelor care stau la baza realitatii.
Datoria de a comunica adevarul (ex. eroarea medicala atunci cand este
produsa si produce consecinte) este o obligatie morala si legala.
Privilegiul terapeutic: privilegiul de a trata fara deplina incunostiintare a
pacientului privind adevarul cu privire la starea sa de sanatate pe care
medicul si-l asuma in fata unei persoane autonome inspre binele acesteia
sau (Sanatatea pacientului meu este principala mea indatorire , Decl
Geneva, 1948).
Privilegiul terapeutic este moral beneficenta inainte de autonomie si legal
protejarea dreptului la viata vs. Dreptul la informare si a cunoasterii
adevarului.
 Privilegiul terapeuDc
Criteriile care trebuie luate in Medicul nu poate apela la privilegiul
considerare atunci cand se apeleaza/nu terapeu8c atunci cand:
se apeleaza la privilegiul terapeu8c: Pacientul este autonom si asteapta/
Natura patologiei (cancer) si doreste sa cunoasca adevarul asupra
prognos1cul (infaust) starii sale de sanatate, pe cunoasterea
adevarului intemindu-se complianta la
Cer1tudinea asupra diagnos8cului si
tratament si planul terapeu8c
prognos1cului infaust
Pacientul necesita o alta interven1e
Starea psihica (depresiva) cu tendinte
medicala/chirurgicala subsecventa
autoli1ce (care il conduc pe medic sa
pentru al carui consimtamant are nevoie
ia in considerare posibilitatea
de cunaosterea adevarului.
sinuciderii ori abandonului vie8i la
aarea adevarului) Aten8e: ob8nerea consimtamantului
informat de la familie pentru un pacient
Personalitatea pacientului (pacient
major si autonom este nelegala
depresiv vs. pacient luptator)
Pacientul are o boala contagioasa care
impune declarare obligatorie (ex. SIDA,
tuberculoza, etc.)
Pacientul nu are tendinte autoli1ce
 2.Exercitiul datoriei
Datoria este o obligatie morala. Poate fi
asumata sau neasumata dar presupusa.
Datoria implica loialitate si onoare
(integritate): in orice situatie de conflict
interesul pacientului primeaza si auto-
interesul medicului este secundar
Sanatatea pacientului meu este principala
mea indatorire, Declaratia de la Geneva
1948

Profesionalism Competenta

Exprimare ar8s8ca a parabolei bunului samaritean

Vitraliu din Biserica Sf. Eutrope, Clermont-Ferrand)
[h_ps://en.wikipedia.org/wiki/Parable_of_the_Good_Samaritan]
 3. Loialitate, fidelitate
Oferta morala a pacientului: increderea
Dupa cum rela8a medic-pacient centreaza e8ca medicala, tot aseel increderea este
fundamentul ofertei pacientului in rela8a medic-pacient
Contraoferta morala a medicului: benevolenta, benecenta, non-malecenta,
jus88a in actul medical dubla loialitate
respect, loialitate conictul de interese

protejarea unui tert

Increderea > condente > informa8i > > > delitate, conden8alitate > incredere

Securizarea rela8ei medic-pacient

Loialitatea (DEX, care isi indeplineste cu cinste obliga8ile, devotat, sincer, del)
decurge din onorabilitate (DEX, demn de cinste, respectat, onorat, integritate) (a
profesiunii si individuala) iar delitatea (DEX, statornic, devotat, credincios) din
respect si loialitate dar si ca o nevoia de securizare a rela8ei medic-pacient
(conden8alitate)
 Virtuti ale medicului

Onorabilitate Empa8e, umanism

(profesionala, individuala)

Loialitate Datorie Competenta

Fidelitate

Conden8alitate
 Fidelitatea

Fidelitate (DEX: statornicie, devotament, credinta)

Decurge din datorie: se manifesta o tripla sursa de
datorie:
datorie ca obliga8e morala autoasumata,
datorie ca diligenta (deontologica),
datorie ca raspuns individual la oferta de incredere
aratata
Fidelitatea securizeaza rela8a medic-pacient (Este
pacientul meu; Este medicul meu; Va spun cum
sa face1 ca sa e bine; Ma suna1 cand ave1
nevoie)
Fidelitatea vs. conictul de interese
 Dubla loialitate

Dubla loialitate:
Parinti vs. copil, gravida (mama vs. fat)
Terti (pacient vs. institutie, guvern, alti cetateni)

Solutia: Protejarea celor vulnerabili, nondiscriminarea sunt

imperative ale practicii medicale si constituie principiul
fundamental al solutiei dilemei dublei loialitati

Binele social al Binele pacientului

Binele mamei Binele copilului
unui tert
 Conict de interese, incompaDbilitatea
Conflictul de interese implica un conflict ntre datoria publica si atributiile oficiale
(a medicului in cazul de fata) de o parte si interesele personale care ar putea
influenta indeplinirea cu obiectivitate a datoriei publice si atributiilor oficiale de
cealalta parte (art. 70 din Legea 161/2003 ).
Conflictul se manifesta atunci cand are loc intersectarea intereselor personale ori
ale unor terti apropriati, membrii ai familiei (pana la gradul III) cu interesele celor in
raport cu care se exercita indatoririle oficiale, publice.
Conflictul de interese in medicina se poate manifesta in alegeri, ingrijirea
medicala, luarea unei decizii, cercetare, cariera profesionala, publicarea stiintifica,
etc.
Starea de incompatibilitate se refera la situatia in care persoana se afla in
potentialitatea conflictului de interese fiind in exercitiul
unor functii care predispun la conflict de interese si in care
exercitiu devine incompatibil pentru ca nu poate sa isi Binele Binele
exercite functia si raspunderea impartial. Personal Pacientul
- Obligatia recunoasterii conflictului si comunicarii starii, Fidelitatea Fidelitatea
retragerea din calitatea conflictuala si abtinerea de la
exercitarea datoriei publice ori oficiale.
 MEDIC

Datorie fata Datorie

de sine, publica
familie (grd. III),
terti apropiati

Interese Interese ale celor asupra

personale carora se revarsa datoria
(firesti) publica

Solutia la conflictul de interese: Protejarea intereselor

pacientului (obligatie morala) si a celor asupra carora se
revarsa datoria publica (obligatie legala) inaintea intereselor
proprii.
Obligatia morala a fidelitatii genereaza obligatia morala a confidentialitatii
(secretul profesional)

Confidentialitatea ca obligatie de fidelitate se afla in opozitie morala cu

respectul persoanei (unui tert), beneficenta, non-maleficenta (fata de un tert).

Confidentialitatea este insa si un drept decurgand din dreptul la intimitate.

Confidentialitatea se afla in opozitie legala cu dreptul la viata al unei alte

persoane (ex. declararea obligatorie a bolilor) cat si cu dreptul la informatia
publica (ca drept comunitar).

Dreptul la sanatate Dreptul la libertate

Dreptul la viata Dreptul la proprietate Fidelitate Binele social
Dreptul la autodeterminare
Secretul profesional (confidentialitatea medicala)

Dreptul la informatie publica vs. Beneficenta vs. fidelitate

dreptul la intimitate

Dreptul la libertate Binele individual

Dreptul la sanatate (al unui tert)
Dreptul la viata Dreptul la proprietate
Fidelitate
Dreptul la autodeterminare Binele comunitar

* Valori legale in bold * Valori morale in italic

 A trata/a nu trata

A trata vs. a nu trata reprezinta a calcula riscuri/benecii,

non-malecenta/benecenta
Promovarea valorilor medicului in apararea independentei
profesionale si a benecentei actului medical (a binelui);
abordare Kan8ana
Promovarea valorilor pacientului (dorintelor lui, etc.) in
aprarea dreptului de autodeterminare, autonomiei si
liberta8i; abordare u8litariana
 Autonomia si deliberarea morala
Dreptul la autodeterminare decurge din dreptul la libertate si dreptul la
viata (drepturi fundamentale).

In baza dreptului la autodeterminare, fiecare om aflat in deplinatatea

facultatilor sale psihice poate lua decizii prin care sa isi administreze
singur viata si interesele (autoguvernare) manifestand dreptul de a decide
asupra propriei sale persoane.

Medicul trebuie sa se asigure ca persoana (pacientul) este:

1. in masura sa se autodetermine,
2. doreste sa se autodetermine
3. lasata sa se autodetermine (datorie negativa)
4. ajutata sa se autodetermine (datorie pozitiva: datoria de
informare)

Medicul este obligat sa asiste exercitiul liber al autonomiei pacientului su

 Pentru a se putea autodetermina pacientul trebuie sa fie autonom

Autonomia este principiu, stare a psihismului la baza exercitiului drepturilor

civile, baza a unui drept (autodeterminare)

Pentru a fi autonoma o persoana trebuie sa intruneasca 3 conditionalitati

interne apte de exercitiul drepturilor sale (intelegere, voluntariat si decizie)
si 2 conditionalitati externe care sa i le protejeze (libertatea, informarea):

Conditionalitati interne: intrunirea a 3 capacitati (parti ale capacitatii

psihice):
Capacitatea de intelegere: a intelege situatia in care se afla
Capacitatea de a se manifesta voluntar (voluntariat): a se manifesta
voluntar in sensul autoguvernarii (doreste sa se autodetermine;
autos =propriu; nomos= lege)
Capacitate decizionala:
Intelege optiunile/alegerile pe care le are a face
Alege intre optiuni prin rationament adica in interesul sau in raport
cu situatia in care se gaseste
Comunica optiunea aleasa/decizia
 Definitii care stau la baza autonomiei
Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice
(legea 487/2002 republicata in 2012)
Art. 5
h) prin capacitate psihica se intelege atributul starii psihice de a fi compatibila, la
un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile sau a unor activitati specifice;

k) prin discernamant se intelege componenta capacitatii psihice, care se refera

la o fapta anume si din care decurge posibilitatea persoanei respective de a
aprecia continutul si consecintele acestei fapte;

Capacitatea civila de exercitiu (competenta psihica) a persoanei fizice este acea

aptitudine a persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile, dar si
de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice.
Capacitatea civila de exercitiu poate lipsi, poate fi restransa sau poate fi deplina.

Conform Codului Civil, persoanele lipsite de capacitate civila de exercitiu sunt:

-minorii sub 14 ani
-persoanele puse sub interdictie judecatoreasca (incapabilii). Lipsirea acestor
persoane de capacitate civila are ca scop ocrotirea lor in ce priveste incheierea
actelor juridice.
 Capacitatea psihica este umbrela sub care se regaseste
autonomia. Orice persoana se prezuma autonoma, dupa cum
se prezuma cu capacitate psihica.
Autonomia sta la baza capacitatii de exercitiu civila ceea ce in
terminologia psihiatrica judiciara americana este sinonima cu
competenta psihica (competenta legala) a persoanei.
O persoana lipsita de capacitate de intelegere si/sau de
voluntariat si/sau de capacitate de decizie NU este autonoma.
O persoana care NU este autonoma NU are competenta
legala (capacitate de exercitiu civila).
Nefiind autonoma ea nu isi poate exercita drepturile civile
(capacitate de exercitiu civila/competenta legala/competenta
psihica).
O persoana poate sa nu fie autonoma dar sa aiba
capacitate psihica. Adica poate avea capacitate psihica dar
sa nu aiba competenta legala (ex. nu manifesta voluntariat:
reprezentant legal).
 Capacitate psihica
atributul starii psihice de a compa8bila,
la un moment dat, cu exercitarea drepturilor civile
sau a unor ac8vita8 specice

Drepturi civile Autonomie Discernamant Psihism

consecintele unei fapte

Competenta legala (psihica) a aprecia con8nutul si
O fapta anume
de a exercita drepturile civile
 Modele rela8onale medic-pacient
1. Model paternalist: bazat pe atitudinea paternalista a medicului (de
inspiraie european): medicul cu autoritate, ca responsabil, cu beneficenta
si datorie (medicul este in decizie, la distanta de pacient)
2. Model informa1v: bazat pe autonomia pacientului informat (de inspiraie
american): medicul ca si consultant (medicul nu este in decizie, la distanta
de pacient, accepta alegerea pacientului inclusiv neefectuarea actului
medical; pacientul in decizie)
3. Model interpreta1v: bazat pe autonomia pacientului lamurit asupra nevoilor
sale: medicul ca si interpret al nevoilor si dorintelor pacientului (medicul se
coboara la nivelul valorilor pacientului; pacientul in decizie luminat de
interpretarea medicului)
4. Model delibera1v: bazat pe autonomia pacientului lamurit asupra bolii si
optiunilor terapeutice: pacientul beneficiaza ca urmare a unei relatii
dezvoltate cu medicul sau de o auto-dezvoltare a cunoasterii medicale in
masura sa poata face propriile alegeri luminat (medicul ridica pacientul la
cunoasterea sa; pacientul in decizie luminat de auto-cunoastere)
 Model Model informativ:
Model
paternalist: bazat pe
interpretativ
Bazat pe autonomia Modelul
bazat pe
atitudinea pacientului in deliberativ: bazat
autonomia
paternalista a relatie cu medicul pe dezvoltarea
pacientului in
medicului (de inspiraie unei relaii
relatie cu medicul
(de inspiraie american)
european)
Principiul Beneficiena Autonomia Autonomia Beneficena se
etic care prevaleaz asupra prevaleaz asupra prevaleaz asupra mpletete cu
prevaleaz autonomiei. beneficenei (n beneficenei. autonomia
n modelul Autonomia exist extrem beneficena Amndou exist,
de relaie dar e minimizata nu exist). autonomia este
(n extrem nu Denumit i model atenuata fa de
exist) tiinific, tehnic/ modelul
tehnicist informativ dar
decisiv
 Model paternalist: Model informativ:
Model interpretativ
Bazat pe atitudinea bazat pe autonomia Modelul deliberativ:
bazat pe autonomia
paternalista a pacientului in relatie bazat pe
pacientului in relatie
medicului cu medicul (de dezvoltarea unei
cu medicul
(de inspiraie inspiraie relaii
european) american)

Cine decide Medicul. Medicul Pacientul. Pacientul Pacientul. Pacientul.

n modelul de este n control. este n control. Pacientul este n Medicul este un
relaie Medicul i asum Medicul este un control dar poate fi prieten (limitat).
rolul de reprezentant consultant medical: el controlat. Pacientul este n
al pacientului. prezint opiunile de Medicul este un control dar poate fi
ngrijire (ca pe crile interpret medical. controlat.
de joc) iar apoi Medicul interpreteaz Model axat pe
pacientul este cel ce valorile pacientului i dezvoltarea unei
decide. Medicul poate l asista/ajuta s i le relaii (prietenie
face recomandri la regseasc pentru a limitat).
cerere. lua o decizie luminat Aliana terapeutic
astfel nct ngrijirile
medicale s se
potriveasc acestora
valori.
 Model informativ: bazat Model interpretativ
Model paternalist:
pe autonomia pacientului bazat pe autonomia Modelul deliberativ: bazat
Bazat pe atitudinea
in relatie cu medicul (de pacientului in relatie cu pe dezvoltarea unei
paternalista a medicului
inspiraie american) medicul relaii
(de inspiraie european)
Construcia i. Medicul este i. Medicul este i. Prin intuitivism i. Medicul i prezint
modelului de depozitarul cunoaterii depozitarul cunoaterii medicul anticipeaz pacientului opiunile
relaie si firesc el trebuie sa dar firesc decizia este dorinele pacientului. terapeutice att
pastreze decizia. a pacientului. ii. Pot fi situaii n care tiinific ct i din
ii. Se prezuma ca ii. Pacientul este medicul nelege c perspectiva valorilor
pacientul doreste nu informat, i se fac (sau ateptrile pacientului sale profesionale.
sa stie si sa aleaga ci nu) recomandri s i sunt nerealiste sau mai Scopul este de a-l
sa se vindece. se cer deciziile mari dect poate aduce pe pacient prin
iii. Medicul dorete i necesare; obine: atunci auto-dezvoltare
urmrete binele iii. Medicul ca si informeaz dar nu moral la nivelul
pacientului consultant si asistent pentru a avea alte acestei nelegeri i
consimmnt formal in luarea deciziilor decizii ci pentru c astfel s poat s i
iv. Valorile medicului sunt iv. Opinia profesional a resimte apsarea formuleze o decizie
transpuse asupra medicului moral a mpririi proprie care ns vine
pacientului (recomandarea), rezultatului care nu e s se alinieze cu cea a
obligatorie. ntrutotul favorabil. medicului.
v. Medicul ia numai iii. Medicul este un ii. Medicul este prietenul
decizii profesionale consilier si un pe care l ai pentru un
dar care nu devin interpret care l ajut timp scurt i cu un
decizii personale ale pe pacient s se scop anume.
pacientului decat regseasc n faa iii. Decizia decurge
numai prin vointa lui. deciziei pe care o va dintr-o negociere
Medicul nu depete lua ns singur. spre a alege cea mai
rolul de consultant iv. Conceptul de potrivit opiune
vi. Pacientul i autonomie se bazeaz terapeutic.
administreaz singur pe nelegerea
propriile valori informaiei
Limitele i. Relaie i. Relaie i. Relaie uor i. Relatie aparent
modelului de dezechilibrat: dezechilibrata: dezechilibrat: congruenta si
relaie medicul este n pacientul este n pacientul este n echilibrata
controlul actului controlul actului control dar deciziile ii. Implicare afectiv din
medical: medical. sale sunt conturate de partea medicului
ii. Deciziile pot s nu fie Este el apt s interpretarea nevoilor iii. Timp mult consumat
pe placul pacientului. aleag? sale de ctre medic: iv. Eecul actului
iii. Persoana medicului Ii dorete s aleag? un medic lipsit de medical si al relaiei
devine importan Poate el sa aleaga intuiie spre a devine eec personal
prin alegerile/ ntre optiuni, nelege bine v. Mare nevoie de
deciziile sale i beneficii si riscuri? dorinele pacientului obiectivitate
competena sa. Se i. Medicul ia decizii ori un medic care profesional:
afla c medicul poate profesionale dar care influeneaz pot subiectivismul poate
fi providenial sau, nu devin decizii schimba deciziile distruge rezultatul
din contr, s devin personale ale pacientului care astfel vi. Relaie continu ce
sursa nefericirii prin pacientului se dovedete in mod nu poate fi ntrerupt
eecul medical (totul ii. Cine rspunde pentru real lipsit su privat de fr daune
sau nimic) destinul pacientului? o real autonomie vii. Pacientul unui singur
iv. Medicul poate ajunge iii. Cine rspunde pentru ii. Pacientul poate primi medic
s cunoasc boala dar actul medical? mai mult sau mai
s nu i aminteasc iv. Unde este umanismul puin ngrijire
numele pacientului actului medical? medical dect i-ar
v. Asumare integral a v. Care mai este dori.
responsabilitilor de nelesul actului iii. Persoana medicului
catre medic medical? devine important
prin interpretrile
sale
iv. Comunicarea dificil
sau incomplet poate
pava esecul.
Avantajele i. Model umanist. i. Model legalist. i. Model mixt. i. Model mixt.
modelului de ii. Medicul are libertate ii. Pacientul este umanist-legalist umanist-legalist
relaie profesional de a-i autonom, n control ii. Pacientul este ii. Medicul i pacientul
alege calea iii. Drepturile autonom, n controlul au o relaie empatic
iii. Medicul este lipsit de pacientului sunt sau i l are alturi pe iii. Cei doi conlucreaz
condiionaliti din prioritare, legalismul medic care l ajuta s iv. Pacientul tie c
partea pacientului este prioritar se regseasc lucreaz pentru sine
iv. Medicul se afla n iv. Pacientul se implic iii. ncrederea (relaie i este mndru de
lupta doar cu boala n ngrijirea sa i ia fiduciar) n medic atitudinea sa de
v. Implicare personal decizii este la cote ridicate lupttor
psihologica a v. Medicul nu este iv. Deliberarea se face v. ncredere n medic
medicului e redus implicat personal nici atat asupra valorilor (rel. fiduciara este la
dupa cum cea psihologic nici ce in de starea de cote nalte (cele mai
juridica este crescuta juridic sntate cat i asupra nalte) dublat de
vi. Timp minim vi. Medicul rmne un valorilor pacientului ncredere n reuit
consumat cu simplu consultant v. Natura relaiei ia in vi. Rspunderea
deliberarea sau medical considerare medicului, chiar
convingerea vii. ncrederea umanismul dar se dac exist, este
pacientului pacientului (rel. bazeaza pe diluata n decizia
vii. ncrederea n medic fiduciara) este la cote competenta comun
(rel. fiduciar ) este reduse vi. Pot mpri ntr-o vii. Deliberarea se face
la cote ridicate viii. Natura relaiei nu se msur mai mare numai asupra
viii. Medicul poate da bazeaz pe umanism, vina unui eec valorilor ce in de
msur valorii sale ci pe competen starea de sntate i
profesionale nu se extinde asupra
celorlalte valori ale
pacientului (aspect
interpretativ)
viii. Decizia aparine
pacientului
Riscurile i. Risc de eroare i. Risc de anomie a i. Risc de eroare prin i. De deteriorare a
modelului medical izvort relaiei lipsa intuiiei relaiei prin
din lips de medic-pacient valorilor personale aprofundare i
competent, ii. Risc de lipsa de ale pacientului intimidate dincolo
neglijent, uurin, umanism, ii. Subordonarea de profesionalism.
temeritate, toate indiferenta valorilor proprii ii. Risc de eroare
innd de medic care profesional valorilor pacientului medical izvort
i asum iii. Pierderea valorilor greit nelese din lips de
responsabilitatea profesionale i a conduce la eroare competent,
actului medical direciei actului profesional (de neglijent, uurin,
ii. Risc de malpraxis in medical norm) temeritate, toate
caz de esec iv. Medic fr decizie: iii. Risc de influenare innd de medic
iii. ncredere nelat cel lipsit de iv. Risc de malpraxis care i asum
iv. Relaie autonomie este responsabilitatea
depersonalizant (n medicul, act medical actului medical
extrem) la decizia/comanda iii. ncredere nelat
pacientului
v. Absena ncrederii
sau ncredere
limitat, vigilent
vi. Risc de malpraxis:
medicul preia
rspunderea
laboratorului sau
preia rspunderea
actului medical cerut
 2. ASPECTE LEGALE. DREPTURI
Drepturile cetateanului (omului) in relaDe cu pracDca medicala:
1. Dreptul la viata
2. Dreptul la libertate,
3. Dreptul la un proces echitabil si acces liber la jus88e
4. Dreptul la reproducere
5. Dreptul la ingrijire medicala

Drepturi ale pacientului ((Legea nr. 46/2003, legea drepturilor pacientului;
legea 95/2006)
1. Dreptul pacientului la informa8a medicala
2. Dreptul ala a consim8 privind interven8a medicala
3. Dreptul la conden8alitatea informa8ilor si viata privata a pacientului/
in8mitate/secret profesional
4. Drepturile pacientului in domeniul reproducerii/dreptul la libertate
5. Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale/dreptul la
sanatate
 Documente legale care atesta drepturile cetateanului
si ale pacientului
Carta drepturilor omului (Decl. Univ. a dr. Omului)
Adunarea Generala a Organiza8ei Na8unilor Unite la 10 de septembrie
1948)
Conven8a Europeana asupra Drepturilor Omului (1953)
Carta Drepturilor Fundamentale ale UE (Nisa, 7 decembrie 2000).
Demnitatea, Libertile, Egalitatea, Solidaritatea, Cetenia i Jus8ia.
Cons8tu8a Romaniei 2003 (MO nr. 767/2003): dreptul la viata si
integritate zica si psihica, libertatea indivdiuala, viata in8ma familiala si
privata, libertatea cons8intei, libertatea de exprimare, dreptul la
informare, dreptul la ocro8rea sanata8i, alte drepturi (dreptul la un mediu
sanatos,
 Teoria drepturilor a fost fundamentata de J. Locke (1632-1704).
Oamenii au drepturi din nastere (fundamentale) ori dobandite.
Drept fundamental
drept natural (preexistent, manifest nc de la nastere)
egal (pentru to8 oamenii)
inalienabil (nu este apt de a se modica pe durata vie8i omului)
universal (exista oriunde i se manifesta la fel).
Teoria drepturilor apar8ne e8cii norma8ve.
Datoria decurge din cons8tuirea drepturilor: omul este dator sa respecte
drepturile celuilalt i aseel i respect propriile sale drepturi.
Intandirea drepturilor ecaruia este data de incalcarea drepturilor altora.
Th. Jeerson, a intemeiat cons8tu8a SUA pe

).
Din aceste trei drepturi fundamentale ale cons8tu8ei americane se pot
deduce si alte drepturi precum dreptul la proprietate, libera deplasare,
libera exprimare, in8mitate, libertate religioasa, etc.
 O persoana indrepta8ta (aata n dreptul su) nu trebuie sa
multumeasca pentru materializarea sau inarea drepturilor
sale, intrucat acestea decurg din obliga8ile de drept ale
celorlali.

Ex.: Dac dreptul la via este un drept fundamental atunci
devine prin corela8vitate o obligaie pentru toi n raport cu
acel om i aseel acel om nu are a mulumi nimnui pentru c
a rmas n via: din contra poate poate cere asisten
juridic mpotriva oricui i primejduiete viaa.
 Dreptul la ingrijire medicala
a.Extras din Legea Drepturilor Pacientului nr. 46/2003, MO, Partea I nr.70/03/02/2003)

Art. 1. In sensul prezentei legi:
a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care uDlizeaza serviciile de sanatate;
b) prin discriminare se intelege disDncDa care se face intre persoane aate in situaDi similare pe baza rasei, sexului,
varstei, apartenentei etnice, originii naDonale sau sociale, religiei, opDunilor poliDce sau anDpaDei personale;
c) prin ingrijiri de sanatate se intelege serviciile medicale, serviciile comunitare si serviciile conexe actului medical;
d) prin intervenDe medicala se intelege orice examinare, tratament sau alt act medical in scop de diagnosDc
prevenDv, terapeuDc ori de reabilitare;
e) prin ingrijiri terminale se intelege ingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci
cand nu mai este posibila imbunataDrea prognozei fatale a starii de boala, precum si ingrijirile acordate in
apropierea decesului.

Art. 2. PacienDi au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in conformitate
cu resursele umane, nanciare si materiale.

Art. 3. Pacientul are dreptul de a respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.

Art. 35 (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale conDnue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la
vindecare. (2) ConDnuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul dintre diferitele unitaD medicale
publice si nepublice, spitalicesD si ambulatorii, de specialitate sau de medicina generala, oferite de medici, cadre
medii sau de alt personal calicat. Dupa externare pacienDi au dreptul la serviciile comunitare disponibile. (s.n.)
 b.Declara1a Universala privind Bioe1ca si Drepturile Omului UNESCO 2005
Art. 14, al.2 Tinand cont ca bucuria de a a8nge cel mai inalt standard de
sanatate este unul dintre drepturile fundamentale al ecarei nite umane fara
deosebire de rasa, religie, credinta religioasa, economica sau condi8e sociala,
progresul in s8inta si tehnologie trebuie sa con8nue. (s.n.)
c. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 14.12.2007
Art. 35. Sanatatea. Fiecare are dreptul de a avea acces la ingrijiri preven1ve de
sanatate si dreptul de a benecia de tratament medical in condi1i stabilite de
legile si prac1cile na1onale. (s.n.)
d. Declara1a Universala a Drepturilor Omului (ONU, 10.09.1948):
Fiecare om are dreptul la un standard de viata corespunzator pentru sanatatea
si binele sau si al familiei sale, se include mancarea, imbracamintea, casa si
ingrijirea medicala. (s.n.)
e.Cons1tu1a OMS
Bucuria de a a8nge cel mai inalt standard de sanatate la care se poate aspira
este un drept fundamental al ecarei inte umane... (s.n.)
f. Cons1tu1a Romaniei
Art. 34. Dreptul la ocro8rea sanata8i, al. 1. Dreptul la ocro1rea sanata1i este
garantat. (s.n.)
 Dreptul pacientului de a fi informat
Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cap. 2, MO, Partea I nr.70/03/02/2003)
Art. 4. Pacientul are dreptul de a informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a
le uDliza.
Art. 5 (1) Pacientul are dreptul de a informat asupra idenDtaDi si statutului profesional al furnizorilor de
servicii de sanatate. (2) Pacientul internat are dreptul de a informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
Art. 6 Pacientul are dreptul de a informat asupra starii sale de sanatate, a intervenDilor medicale propuse, a
riscurilor potenDale ale ecarei proceduri, a alternaDvelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra
neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre
diagnosDc si prognosDc.
Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa e informat in cazul in care informaDile prezentate
de catre medic i-ar cauza suferinta.
Art. 8 InformaDile se aduc la cunosDnta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea
terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informaDile i se aduc la
cunosDnta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de
comunicare.
Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu e informat si de a alege o alta persoana care sa e
informata in locul sau.
Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot informaD despre evoluDa invesDgaDilor, diagnosDc si tratament, cu
acordul pacientului.
Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obDne o alta opinie medicala.
Art. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al invesDgaDilor,
diagnosDcului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii