Analizele de sange-informatii esentiale

Analizele de sange permit numararea celulelor sangvine si dozarea diferitelor

substante care circula in plasma. Pentru a le interpreta, exista doua reguli:
raportarea la normele de laborator si luarea in considerare a contextului. In functie
de varsta, sexul si istoria sanatatii bolnavului, concluziile nu vor fi intotdeauna
aceleasi. Astfel, nivelul de colesterol de 2.80 g/l este mai putin ingrijorator in cazul
unei persoane de 60 de ani, fara antecedente particulare, decat in cazul unei tinere
femei care urmeaza un tratament cu pilule anticonceptionale, si al carei tata a
decedat in urma unui infarct la varsta de 45 de ani. In fine, nu este cazul sa intri in
panica! Fiecare rezultat anormal trebuie confirmat inainte de a va lansa in
tratamente sau analize suplimentare.

Cine are nevoie de analize de sange? Chiar daca crezi ca esti perfect sanatoasa,
este recomandat sa iti faci o analiza completa de sange in momentul in care ajungi
la varsta adulta, macar pentru a verifica ca nu exista un exces de zahar sau de
grasime in sange. Este foarte adevarat ca, daca vii dintr-o familie in care exista
acest tip de probleme, aceste analize trebuie facute in mod regulat. Ulterior, vei
putea face un control o data la fiecare 5 ani, in absenta unor probleme particulare.
Persoanele care sufera de o boala cronica, cum este diabetul, trebuie sa isi faca
aceste analize mai des si de o maniera mai regulata. In acest caz, ritmul analizelor
de sange este hotarat de catre medic, in functie de dificultatile intalnite si de
tratamentul necesar.

Numaratoarea formulei sanguine (NFS) corespunde unei numaratori a celulelor

prezente in 1 mm3 de sange: numarul de globule rosii (hematite), de globule albe
(leucocite) si de plachete. Formula sanguina da proportia dintre diferitele tipuri de
globule albe: polinucleare neutrofile, basofile, eosinofile, limfocite si monocite.
Aceasta analiza ofera informatii, in acelasi timp, despre cantitatea de hemoglobina
din interiorul globulelor rosii, despre marimea acestora din urma si despre volumul
pe care acestea il ocupa in sange (VGM, CCMH, TCMH si hematocrite). Nu este
necesar ca, in momentul prelevarii, pacientul sa fi postit in ajun.

Valorile normale sunt: leucocite - intre 4000 si 10 000/ mm3; hematite - intre 3.5
milioane si 5 milioane/ mm3; hemoglobina - intre 11.0 si 15.0 g/ ml; hematocrite -
intre 33.0 si 50.0 %. Ce depisteaza aceasta analiza? O scadere a numarului
globulelor rosii si a hemoglobinei sunt un simptom al anemiei. In schimb, un exces
indica o poliglobulie. Numarul globulelor albe creste, de obicei, in cazul unei infectii
bacteriale sau virale si in anumite cazuri de leucemie. Acestea scad in cazul unei
rezistente scazute la agresiuni.
Viteza de sedimentare (VS) arata, in milimetri, inaltimea depozitelor de globule rosii
masurata dupa una, apoi doua ore de coagulare. Intr-o eprubeta cu sange tinuta la
verticala, globulele rosii se separa incet-incet de plasma, care ramane la suprafata,
si se depun pe fundul eprubetei. Nici in cazul acestei analize nu este necesar sa
postesti din ajun. Ce depisteaza aceasta analiza? VS-ul tinde sa creasca o data cu
inaintarea in varsta. Este, deci, usor mai ridicata in cazul persoanelor in varsta. Dar
o crestere anormala poate fi semnul unei inflamari (o boala reumatismala, o
infectie) Valoarea sa este in general sub 20 mm in prima ora, si sub 40 mm la
sfarsitul celei de-a doua ore.

Nivelul zaharului (glicemia) din sange se masoara cel mai des pe "stomacul gol", de
preferat dimineata. Dar variatiile sale se pot evalua si dupa masa. Este vorba atunci
despre "glicemie postprandiala". Valoarea normala se situeaza intre 0.70 si 1.10 g/l.
Ce depisteaza aceasta analiza? Un exces de zahar in sange indica un diabet,
imediat ce nivelul depaseste 1.26 g/l, in urma mai multor prelevari. Un deficit de
zahar arata o hipoglicemie care, daca este importanta, poate da nastere unei boli.
Tinerea sub supraveghere a diabetului se bazeaza si pe un alt test - dozarea
hemoglobinei gliceice HbA1c) - care ia in considerare echilibrul glicemiei din cele
trei luni precedente analizei.

Nivelul colesterolului este legat de anumite grasimi care circula in sange. Ficatul
produce cea mai mare parte a acestora, restul provine din alimentatie. Masurarea in
anasmblu a colesterolului (colesterolul total) este suficienta pentru un examen de
rutina. Pentru o analiza mai detaliata, se masoara substantele care transporta
colesterolul in sange (lipoproteinele): HDL-urile sunt grasimile "bune", iar LDL-urile
sunt grasimile "rele". Pentru aceasta analiza se recomanda ca pacientul sa manance
o cina frugala in ajun, iar dimineata sa nu manance nimic. Valoarea normala se
situeaza intre 1.50 si 2.50 g/l. Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul de colesterol
"rau" face sa creasca riscul unui accident cardio-vascular, pentru ca acesta se
depune de-a lungul interiorului arterelor, sfarsind prin a le astupa. Vasele de sange
din inima, creier, picioare pot fi atinse. Se recomanda o atentie sporita in cazul
persoanelor cu un nivel de peste 2.50 g/l. O data cu varsta, este normal ca acest
nivel sa fie usor ridicat. Cresterea poate proveni dintr-o dieta bogata in grasimi
animale saturate (unt, produse de patisserie, branzeturi, mezeluri) sau dintr-o
anomalie familiala. O valoare prea scazuta nu este normala si poate indica un
dezechilibru hormonal.

Trigliceridele sunt grasimile prezente in sange, care provin, in principal, din

alimentatie. Acestea apar mai ales in urma transformarii zaharurilor de catre ficat.
Aceasta analiza se face pe "stomacul gol". Ce depisteaza aceasta analiza? Excesul
de trigliceride ameninta sanatatea inimii si arterelor, pentru ca favorizeaza formarea
placilor de aterom. Acest lucru se observa in cazul consumului exagerat de zahar,
alcool si tutun, precum si in cazul persoanelor obeze si diabetice. Pentru unele
femei, pilula anticonceptionala joaca un rol important in cresterea nivelului de
trigliceride. In plus, exista niveluri excesive de origine ereditara. Valoarea normala
se situeaza sub 1.60 g/l.

In cazul testelor pentru ficat, se analizeaza transaminazele - enzime continute in

special de ficat, care intervin in sinteza si dezintegrarea aminoacizilor (care dau
nastere proteinelor). Doua dintre transaminaze prezinta interes: SGPT-ul si SGOT-ul.
Ce depisteaza aceasta analiza? Nivelul transaminazelor este crescut in cazul unei
distrugeri celulare, in principal al celulelor ficatului (ciroza, hepatita etc). Cresterea
SGOT-ului poate indica, de asemenea, o distrugere a celulelor cardiace si se observa
in cazul unui infarct. Normele variaza de la un laborator la altul. In general, insa,
SGOT-ul se situeaza intre 5 si 80 de unitati internationale (UI), iar SGPT-ul variaza
intre 5 si 26 UI.

Bilirubina este un pigment galben-maroniu care provine din degradarea

hemoglobinei in sange. Este principalul constituent al bilei. Ce depisteaza aceasta
analiza? In mod normal, sangele nu contine decat o foarte scazuta cantitate de
bilirubina. O crestere a acesteia, care indica o boala a ficatului sau o obstructie
biliara, se manifesta printr-un icter. Bilirubina totala normala are un nivel sub 10
mg/l. In cazul testelor renale, se analizeaza nivelul creatininei, care este o substanta
azotata provenita din deteriorarea creatinei (un constituant al muschiului). Nivelul
sau variaza in functie de varsta si sex, pentru ca depinde de masa musculara, care
este mai ridicata in cazul barbatilor. In schimb, nivelul sau este foarte putin
influentat de alimentatie. Ce depisteaza aceasta analiza? Atunci cand exista o
insuficienta renala, nivelul de creatinina creste mult inaintea nivelului ureei. Este,
deci, un indiciu pentru buna functionare a rinichiului. Valoarea normala este sub 120
mol/l.

Nivelul TSH-ului este masurat in cazul analizelor de tiroida. Acest hormon, numit si
tireostimulina, este secretat de o mica glanda aflata in creier, hipofiza. Rolul sau
este de a stimula producerea de hormoni de catre tiroida si cresterea celulelor
hipofizei. Acest hormon poate fi masurat foarte precis, cu ajutorul unei metode
ultrasensibile. Ce depisteaza aceasta analiza? Un nivel anormal se traduce printr-o
dereglare a tiroidei. O crestere a THSului indica o hipotiroidie (scadere a secretiei
hormonilor tiroidieni). O diminuare arata contrariul - o hipertiroidie (adica o crestere
a acestor hormoni). Valorile normale variaza de la un laborator la altul, dar de obicei
se situeaza intre 0.1 si 4 mU/l.

Studiile efectuate au confirmat faptul ca prevenirea este o arma eficienta in calea

imbolnavirilor. Pentru oricare dintre noi, a face controale medicale periodice
inseamna, pe langa o nota buna la capitolul civilizatie, o sansa in plus pentru a avea
o viata lunga si sanatoasa.

Acest articol se doreste a fi un mic indrumar pentru toti cei ce doresc sa inceapa o
activitate sportiva, de orice natura, si care sunt obligati (parerea mea, care
concorda cu a tuturor specialistilor) sa-si verifice starea generala a functionarii
organismului. r4j2jz

1- Determinarea indicelui masei corporale. Indicele masei corporale= greutatea (in

kg) impartita la patratul inaltimii (in metri). De exemplu: o persoana cu inaltimea de
1,80 m si greutatea de 90 kg are indicele 28. Cum se interpreteaza rezultatul: - mai
putin de 20 - deficit ponderal. - de la 20 la 25 - normal. - mai mare de 25 dar mai
mic de 30 - supragreutate. - mai mare de 30 - obezitate. - mai mare de 40 -
obezitate grav.

2 - Determinarea adipozitatii. Adipozitatea reprezinta procentul de grasime din corp,

si constituie un pericol atunci cand valorile sunt mai mari decat cele optime.
Procentul de grasime care ne caracterizeaza poate fi aflat prin mai multe metode,
cea mai folosita fiind metoda masurarii pliurilor de grasime subcutanata. Ea are
avantajul ca nu necesita decat un caliper ( un fel de subler) si da rezultate destul de
exacte. Masuratorile se fac la jumatatea fetei posterioare a bratului, sub varful
omoplatului, pe marginea pectoralului (la barbati), lateral de ombilic, deasupra
crestei iliace, la jumatatea fetei anterioare a coapsei si pe fata laterala a gambei, in
treimea sa superioara. De obicei aceste masuratori se fac in cabinete de
specialitate, dotate cu un astfel de caliper.

3 - Determinarea indicilor cardiovasculari. Frecventa cardiaca - luata dimineata, in

repaus. Valori normale: 60-80 batai pe minut. Sub 60 batai pe minut = bradicardie,
constituie semn de antrenare, daca persoana practica exercitiu fizic regulat. Peste
80 batai pe minut = tahicardie, semn ca, din diferite motive, ce trebuie neaparat
investigate, inima lucreaza neeconomic. Tensiunea arteriala, luata dimineata in
repaos. Dupa cum se stie, tensiunea este data de doua valori, cea maxima si cea
minima. Valori normale pentru maxima: intre 10 si 14,5. Sub 10 reprezinta
hipotensiune arteriala iar peste 14,5 reprezinta hipertensiune. Valori normale pentru
minima: cel mult 8,5. Peste aceasta valoare se considera hipertensiune.

4 - Cum citim analizele de sange. De obicei, cand ne facem analizele, mergem sa le

citeasca doctorul, pentru ca nu prea stim ce reprezinta lista aceea de cifre si
denumiri pe care o primim de la laborator. Evident ca doar doctorul ne poate spune
rezultatul final, dar hai sa intelegem cat de cat aceste analize si sa ne dam seama
de starea noastra de sanatate. Hemoglobina: valoarea normala este de 12-14 g la
100 ml de sange. Sub aceste valori= anemie. Glicemia (concentratia glucozei in
sange). Valori normale: 60-120 mg la 100 ml de sange. Sub 60= hipoglicemie
(intalnita de obicei la infometati). Peste 120= hiperglicemie, semn de diabet. Lipide
totale: valori normale cuprinse intre 500-800 mg la 100 ml de sange. Colesterol. Se
vorbeste de trei tipuri de valori ale colesterolului: colesterolul total (CT), colesterolul
cu densitate crescuta (CDC) si colesterolul cu densitate scazuta (CDS). CDC este asa
numitul colesterol "bun" (de aceea este bine cand valorile lui cresc), iar CDS este
colesterolul "rau", nefavorabil. Raportul CT/CDC nu trebuie sa fie mai mare de 5.
5 - Alte analize si valori care pot fi indicii pentru starea de sanatate: - numar de
leucocite: normal 6000 - 8000 / mm3 de sange. - calcemie: valori normale 9-11 mg/
100