Codul Calimach

Codul Calimach a fost a fost un cod civil al Moldovei, alcătuit

de Christian Flechtenmacher şi Anania Cuzanos, cu ajutorul
lui Andronache Donici, Damaschin Bojincă şi al altor jurişti, la iniţiativa
domnitorului Scarlat Callimachi (Calimach), care l-a promulgat în 1817.
Acest cod mai este denumit şi Codica Ţivilă a Moldovei. La promulgare,
codul era scris în limba greacă.
Aplicarea lui a devenit mai consecventă abia după 1833, când s-a
definitivat, prin traducere, redactarea în limba română a codului, de către
Christian Flechtenmacher şi Damaschin Bojincă, începută odată cu cea
greacă. La alcătuira acestui cod s-a urmărit să se îmbine dreptul local,
bazat pe obiceiul pământului, cu dreptul
bizantin (bazilicalele sau legiuiriile împărăteşti), folosindu-se totodată în
fapt, ca model principal, codul civil francez de la 1804 şi codul civil
austriac de la 1811.[1] Păstrând trăsături feudale, el conţinea şi norme de
drept burghez, ceea ce reflecta începuturile descompunerii orânduirii
feudale şi ale formării în Moldova a relaţiilor bazate pe proprietatea
privată şi pe capital. Codul Calimach a fost aplicat până în 1865, când a
intrat în vigoare codul civil.
Codul Calimach, structurat în trei părţi şi cuprinzând 2032 de articole,
consacră răspunderea civilă întemeiată pe vinovăţie, indiferent că este
intenţionată sau nu, dar aduce şi unele noutăţi reglementând două cazuri
de exonerare de răspundere, în cazul nebunului şi a pruncului, pentru
care, însă, vor fi răspunzători cei care îi au în îngrijire. [2]
Codul avea şi prevederi care nu mai sunt tolerabile în zilele noastre, prin
caracterul lor discriminatoriu. De exemplu, în ciuda faptului că in cod se
condamna robia, considerând-o împotriva firescului drit (drept) al
omului[3], el prevedea totuşi că se întăreşte interdicţia căsătoriilor
mixte:între oameni liberi şi robi nu se încheie căsătorie. [4]

Reeditări
 Codul Calimach, ediţie critică, Editura Academiei RPR, Bucureşti,
1958
Note
1.  Dreptul în prima perioadă a regimului turco-fanariot
2.  Marius Mureşan: Aspecte teoretico-normative şi practice ale
motivului şi scopului infracţiunii
3.  Curs-Protecţia Juridică a Drepturilor Omului
4. Breviar de istorie a rromilor
Bibliografie
 Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic
Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964