1. Factorii ce influenteaza toxicitatea unei substante.

Toxicitatea unei substane depinde de o varietate de factori, cum ar fi:

a) Doza
b) Durata expunerii, numrul de expuneri i frecvena acestora
c) Calea de ptrundere a toxicului n organism sau calea de administrare (substana este aplicat
pe piele, inhalat, ingerat, injectat)
d) Structura chimic a substanei (inclusiv forma geometric tridimensional, stereoizomerii i
chiar enantiomerii, ca n cazul talidomidei ce a fost administrat sub form de racemat ca
medicament pentru ameliorarea strilor de grea la gravide, dar s-a dovedit ulterior c
determin apariia malformaiilor congenitale) i poprietile fizico-chimice ale substan ei
(stare de agregare, solubilitate, constanta de aciditate, coeficient de partiie etc).
e) Mrimea particulelor substanei
f) Factori individuali specifici organismului (specia, rasa, sexul, vrsta, factori genetici, starea
general de sntate a organismului)
g) Factori de mediu (prezena altor substane n mediu, temperatura, radia iile ionizante, lumina,
umiditatea, altitudinea)

2. Fazele evoluiei unui toxic in organism (schema).

3. Activare si dezactivare metabolica - implicatii in toxicitatea selectiva. Exemplificati pe

cazul insecticidului malation.
Dac, ntr-o specie biologic procesele biochimice implicate n detoxifiere i n excre ia
toxicului sunt rapide, atunci aciunea toxic asupra acestei specii va fi mult redus comparativ
cu alte specii pentru care procesele mai sus men ionate sunt mai lente sau chiar absente. Un
exemplu n acest sens este insecticidul malation, care are o toxicitate relativ redus pentru
mamifere.
Toxicitatea redus a malationului fa de mamifere comparativ cu insectele, se explic prin
faptul c n mamifere viteza proceselor metabolice de deazactivare (detoxifiere) este
superioar vitezei proceselor de activare metabolic prin transformare n malaoxon, pe cnd la
insecte situaia este exact invers, si anume activarea oxidativ decurge mai repede dect
detoxifierea hidrolitic. Cu alte cuvinte, n insecte predomin activarea metabolic fa de
 dezactivare (detoxifiere), pe cnd la mamifere procesele de detoxifiere predomin fa de
procesul de activare metabolic [38, pp.64, 42].

4. Tipurile de interactiuni posibile in cazul expunerii simultane la mai multe substante

toxice.
Efectul aditiv. Cea mai simpl situaie este aceea n care ntre dou sau mai multe substan e
nu exist interaciuni, ceea ce nseamn c la o administrare simultan a acestor substan e
efectul produs asupra organismului va fi unul aditiv.
Efectul de sinergie se refer la situaia n care administrarea simultan a dou substan e ce
prezint acelai tip de efect toxic, produce un efect mai intens dect suma efectelor
individuale ale substanelor. n termeni matematici : 1 + 1 = 4 sau 1 + 5 = 10

Efectul de potenare se refer la situaia n care o substan care ea ns i nu produce efecte

adverse intensific efectul toxic al unei alte substan e. n termeni matematici : 0 + 1 = 5 sau 0
+ 5 = 20.
Antagonismul se refer la situaia n care o substan chimic contrabalanseaz efectul advers
al altei substane, sau cu alte cuvinte expunerea concomitent la dou substan e chimice
produce un efect mai puin intens dect suma efectelor pe care le-ar produce cele dou
substane dac ar aciona indepenedent una de alta. n termeni matematici : 1 + 1 = 0 sau 1 +
5 = 2. Pe efectul de antagonist se bazeaz aciunea substanelor antidot.

5. Explicai hipersensibilitatea (reactie idiosincratica) prezentat de anumiti indivizi la

nitriti.
Un alt tip de reacie idiosincrazic este sensibilitatea deosebit a anumitor oameni fa de
nitrii i ali compui capabili s oxideze ionul Fe 2+ din hemoglobin la Fe3+, formnd
methemglobina. Aceasta din urm, spre deosebire de hemoglobin, nu poate lega oxigenul. n
mod normal, methemglobina este redus napoi la hemoglobin de enzima NADH-
methemglobin reductaza. Pacienii cu reacie idiosincrazic la nitri i prezint o activitate
redus a acestei enzime ca urmare a unei modificrii genetice ce are ca rezultat nlocuirea
unui singur aminoacid din catena polipeptidic a enzimei normale (un rest de serin este
nlocuit cu unul de prolin). Persoanele care prezint acest tip de modificare genetic pot s
sufere de hipoxie (aport insuficient de oxigen) ca urmare a administrrii unei doze de nitri i
care este inofensiv pentru oamenii normali.

6. Intr-un experiment de determinare a valorii DL 50 a unui insecticid s-au obtinut

urmatoarele rezultate.
Doza Numar de insecte moarte in fiecare grupa (dintr-o suta)
(mg/L)
2,6 12
3,8 33
5,1 52
7,7 86
10,2 88
Estimati valoarea DL50 pentru acest insecticid folosind formula de calcul a valorii medii
a unei serii de distributie cu grupare de date.

Folositi exemplul din curs ca sa rezolvati. Problema e cea de la tema.

 7. Acidul benzoic este un acid slab, folosit ca aditiv alimentar cu rol de conservant sub
indicativul E 210. pKa-ul acidului benzoic este 4,2. Calculati gradul de disociere si apreciati daca
acidul benzoic este mai bine absorbit la pH = 2.0 (in stomac) sau la pH = 6,6 (in intestin).
8. Alegeti varianta corecta:
a) O substanta este cu atat mai toxica cu cat valorea DL 50 este mai mica/mai mare.
b) Siguranta terapeutica este cu atat mai mare cu cat indicele terapeutic este mai mic/mai
mare.
c) Cu cat panta curbei doza-raspuns este mai mare, cu atat deviatia standard a frecventei
mortalitatii fata de valoarea medie DL50 este mai mica/mai mare.
d) Daca doua substante toxice diferite au aceeasi panta a curbei doza-raspuns, aceasta poate
fi o indicatie a faptului ca cele doua substante diferite actioneaza prin mecanisme diferite/
actioneaza prin acelasi mecanism.
e) Expunerile repetate intr-un anumit interval de timp pot avea un efect cumulativ atunci
cand interactiunea toxic-receptor este una reversibila/ireversibila.
9. Alegeti afirmatiile corecte privitoare la insecticidul DDT.
a) Atunci cand DDT-ul patrunde in organismul uman, este usor excretat cu urina, deoarece
este solubil in apa.
b) DDT-ul este stocat in oase.
c) DDT-ul nu este toxic, dar este metabolizat enzimatic la un compus toxic.
d) DDT-ul este liposolubil si este stocat in tesuturile adipoase.
e) DDT-ul este un perturbator endocrin.
DDT