BAREM DE CUNOSTINTE MINIMALE PENTRU STUDENTII ANULUI I,

SERIA C
2012- 2013

1.Definii fiziologia si indicai obiectul ei de studiu.

Fiziologia este ramura a biologiei ce se ocupa cu studiul mecanismelor de functionare
a organismelor vii,cu legile de desfasurare a acestora,in mod particular fiziologia umana
studiaza mecanismele de functionare a corpului uman,legile care guverneaza aceste
mecanisme,interactiunile ce se stabilesc intre aceste legi precum si influentele pe care
le primesc din exterior.

2.Indicai i descriei simbolul grafic al medicinii.

Toiagul lui Esculap care are un sarpe incolacit pe el.

3.Enunai principiile etice (normele i regulile) impuse de scoala hipocratic n

medicin.
-medicul este slujitorul naturii medicul trateaz, natura vindec.
pacientul trebuie sa fie cruat: moral si fizic
medicul sa nu pretinda onorariu disproportionat
medicul sa recurga la sfatul colegilor, la nevoie.
Medicul trebuie sa depuna un juramant juramantul lui Hipocrate

4.Indicai care savant este considerat printele fiziologiei i care sunt

contribuiile lui majore la dezvoltarea medicinii?
Claude Bernard este considerat patintele fiziologiei.Una din contributiile sale notabile
pentru progresul medicinei a fost descoperirea rolului jucat de glanda pancreatica.
Bernard a dovedit ca secretia acesteia joaca un rol important in digestie.Un alt domeniu
original de investigatie a constat in studiul functiei glicogenice a ficatului.Bernard a
dovedit ca ficatul este cel care face ca zaharurile sa se repartizeze,prin intermediul
sangelui,in intregul organism.O a treia mare contributie in fiziologie a constituit-o
descoperirea mecanismului vaso-motor.

5.Definii: esutul, organul i sistemul functional.

Celula este unitatea anatomic si funcional a tuturor organismelor vii, inclusiv a
organismului uman.
Mai multe celule grupate formeaz un esut care are caracteristici structurale si
funcionale proprii
Agregarea mai multor tipuri de esuturi formeaz organe, ca: inima, plmnii,
ficatul, intestinele, rinichii, creierul etc.
Dou sau mai multe organe alctuiesc un sistem functional.

6.Enumerai sistemele funcionale ale organismului uman i indicai funciile

principale ale acestora.
Sistemul respirator - format din plamni, ci aeriene i muchi preia oxigenul din
mediul extern i-l transport la celule; elimin n atmosfer CO2 rezultat din
metabolismul celular
Sistemul cardiovascular este format din inim, vase de snge i esuturi asociate
.Oxigenul circul n interiorul vaselor de snge, de la presiune mare la presiune mic,
sub aciunea pompei cardiace
Sistemul digestiv-Ficatul sintetizeaz substanele nutritive de care au nevoie
esuturile, att pentru cretere i repararea acestora, ct i pentru producerea de
energie.
Sistemul excretor este format din rinichi i ci urinare din care face parte si vezica
urinar. Funcia major a rinichilor este de a controla compozi ia lichidului extracelular
(lichidul care nconjoar celulele).
Sistemul de reproducere este format din gonade (testiculul i ovarul), care sunt
glande cu dubl secreie: endocrin i exocrin i organele genitale interne i externe,
caracteristice fiecrui sex.
Reproducerea este una dintre caracteristicile fundamentale ale organismelor vii. La
baza reproducerii sexuale este fuziunea game ilor de sex masculin i de sex feminin
(spermatozoid i ovul), rezultnd un ou, n care, caracteristicile genetice a dou
persoane distincte sunt amestecate pentru a produce urmasi care difer genetic de
prinii lor.

7.Definii mediul extracelular i precizai componentele sale

un compartiment lichid n care moleculele se dizolva. Lichidul din acest
compartiment formeaz, alturi de lichidul din vase sau caviti mediul
intern.
o matrice de polizaharide si proteine care confera forma tesuturilor =
matricea extracelular

8.Definii mediul intern i precizai care sunt compartimentele sale.

Mediul intern reprezint mediul lichidian n care se desfoar procesele fizico-chimice
i biologice caracteristice materiei vii.
Compartimentele mediului intern
Compartimentul intracelular
Compartimentul extracelular

9.Definii materia vie i enumerai elementele chimice care o formeaz.

Materia vie reprezinta forma de materie superior organizata a carui sunbstrat sunt
proteinele cu capacitatile de reinoire continua.Proprietate de a reactiona frecvent mai
puternic,amplificat la modificarile energetice ale mediului prin manifestari ale
iritabilitatii,excitabilitatii(miscare,secretie,producerea de lumina,electricitate)

10.Enumerai rolurile Ca2+ -ului n organism.

Constituent principal al scheletului si al dintilor,participa la coagularea sangelui(factorul
IV),a laptelui,excitabilitate neuromusculara,influenteaza permeabilitatea membranei
celulare,intervine in metabolismul renal,activeaza unele enzime(lipaza,fosfataza
alcalina,fosfodiesteraza)
11.Enumerai rolurile Na+-ului n organism
-este cationul specific mediului extracelular,are o concentratie de 144 mEq/l
-rol in generarea depolarizarii membranare si formarea PA,alaturi de Ca2+
-mentine echilibrul osmotic,alaturi de Cl,cu care formeaza serul fiziologic
-in mentinerea echilibrului acido-bazic
Reglarea metabolismului sau este asigurata prin interventia mineralocorticoizilor si a
rinichiului
Aportul zilnic necesar este de 4-6 grame

12..Enumerai rolurile K+-ului n organism

Este cationul specific mediulul intracelular,unde are o concentratie ca
cca.140mEq/l;Participa la:generarea potentialului de repaus,intervenind astfel in
excitabilitate;mentinerea echilibrului acido-bazic;la conditionarea integritatii sistemelor
coloidale.

13.Enumerai rolurile fosforului n organism

Reprezinta 0,6-0,9%.Este preluat de plante ca fosfati si apoi folosit in in sinteza unor
compusi organici,ca de ex.fosfatide,fosfoproteine.In organismul uman se gaseste sub
forma de derivati ai acidului ortofosforic.
Rol:constituent esential al membranei celulare si al componentelor intracelulare;ca
fosfat de calciu intra in structura scheletului si a dintilor;formeaza sistemul tampon al
fosfatilor;este implicat in metabolismul glucidic,in contractia musculara.

14..Enumerai rolurile Mg2+-ului n organism

Concentratie de 1,5-2mEq/ll.
Rol:are actiune inhibitoare la nivelul neuronilor,axonilor,sinapselor si intracelular;este
cofactor al enzimelor din metabolismul oxidativ al glucozzei;este miorelaxant;scaderea
lui are ca efecte:cresterea excitabilitatii neuromusculare,scade efectul cardioprotector
prin cresterea rezistentei coronariene,induce aritmii sau tulburari de repolarizare.

15.Enumerai rolurile Cl- -ului n organism

Este anionul specific mediului extracelular,are o concentratie de 102-104mEq/l.Este un
constituent normal al tesuturilor si umorilor,asigurand izotonia mediului intern prin
fenomenul migrarii ionului de Cl.In organism il gasim in HCL din sucul gastric,si sub
forma de cloruri.Serul fiziologic este o solutie de NaCl 0,9%.Se gaseste in toate
compartimentele lichidiene ale mediului intern.Sub forma gazoasa provoaca arsuri ale
aparatului respirator.

16.Enumerai rolurile sulfului n organism

Intra in structura:aminoacizilor ci S(metionina,cisteina),glutatiol,acetil CoA,acidul
mucoitilsulfuric(mucina) si condroitinsulfuric(insulina,ocitocina,vasopresina),
vitamine(timina).Sulful are roluri esentiale in multiple functii ale organismului,confera
prin puntile disulfidice S-S regiditate polimerilor organici(fibrine) ,asigura structura
tertiara a proteinelor prin gruparile SH,detoxifierea organismului prin procesele care au
loc in ficat.
17.Enumerai rolurile fierului n organism i precizai cum se numete proteina
transportoare de fier?
Transportor de electroni s oxigen,intra in structura mioglobinei,citocromilor,intervine in
formarea eritrocitelor la nivelul maduvei hematogene,intervine in integritatea
parului,unghiilor si epiteliilor,elibereaza energie in lantul respirator prin citocromi.
Proteina transportoare de fier este Transferina.

18.Indicai care este sideremia normal i care sunt consecinele carenei de fier
n organism.
80-15- micrograme% la barbati si 70-130 micrograme% la femei.
In carenta de fier se produc anemii hipocrome feriprive microcitare,deficiente in
cresterea unghiilor,glosite,fisuri la comisurile bucale,ingrosarea mucoasei esofagiene,cu
disfagie
tulburari neuro-psihice(in special la copii cu deficit de Fe)

19.Enumerai rolurile cuprului n organism i indicai cum se numete proteina

transportoare de cupru?
Rol:-in integritatea peretelui arterial(prin lizioxidaza)
-in hematopoieza
-in formarea melaninei(tirozinaza)
-in mielinizare,prin citocromoxidaza
-in protectia antiinfectioasa,antiinflamatorie,anticanceroasa.
Ceruloplasmina este proteina transportoare de Cu.

20.Enumerai rolurile zincului n organism.

Intra in componenta mai multor enzime(30), dintre care cele mai importante
sunt:anhidraza carbonica,dehidragenaza lactica si glutamica,fosfataza
alcalina,carboxipeptidaze,aminopeptidaze.
Prin enzimele din care face parte intervine in:stimularea me6tabolismului
celular,dezvoltarea oaselor si a organismului,sinteza si efectele insulinei si si ale
hormonilor sexuali,secretia gastrica si in secretia gustativa.
Actiune farmacologica:participa la cicatrizarea plagilor,prin actiunea sa asupra
metabolismului colagenului

21. Enumerai rolurile cobaltului n organism.

Microelement esential,este activ fiziologic doar prin vitamina B12,unde reprezinta 4%
din molecula.Din Co ingerat,se absoarbe in proportie de 90%.Excretia are loc majoritar
pe cale renala,eliminarea fiind in relatie cu depozitele de Fe.
Rol:prin vitamina B12 stimuleaza hematopoieza.Deficitul de vitamina B12 duce la
aparitia anemiei megaloblastice;are efect neurotrofic,intervine in cresterea si
regenerarea nervilor;s-a descris si un efect cardiotoxic,evidentiat la cei care au baut
bere in care se adaugase sulfat de Co,pentru marirea spumarii.

22. Enumerai rolurile iodului n organism.

Microelement esential,este necesar pentru sinteza hormonilor tiroidieni.Necesarul zilnic
este de 250-300microgr.Doar 1/3 din iodul ingerat este folosit in sinteza hormonilor
tiroidieni,restul este eliminat prin saliva,prin rinichi saudepus in
muschi,oase,piele.Farmacologic,iodul este folosit ca antiseptic extern sau ca adaos in
sare si apa pentru prevenirea hipotiroidismului.Carenta de iod produce la
copii,cretinismul gusogen iar la adult determina mixedemul:edeme,piele
uscata,neelastica,pierderea parului,diminuarea activitatii mentale.

23. Precizai care sunt valorile normale ale principalilor cationi i anioni din
plasm.
CATIONII
Na= 138-144 mEq/l, 300-350 mg%
K= 4-5 mEq/l, 16-20 mg%
Ca= 4-5 mEq/l, 9-11 mg%
Mg= 1,2-2 mEq/l, 2-3 mg%
ANIONII
Cl= 102-104 mEq/l, 300-350 mg%
HCO3= 27 mEq/l
Anionii proteici= 16 mEq/l
Acizii organici= 3-4 mEq/l
Fosfatii= 1-1,5 mEq/l
Sulfatii= 1 mEq/l

24. Definiti notiunea de normal in biologie si medicina. Exemplificati variaii ale

unor parametri fiziologici.
Din punct de vedere teoretic,normalul reprezinta valoarea,aspectul,comportamentul cel
mai apropiat de cel gasit la majoritatea indivizilor studiati aleator.Din punct de vedere
practic,reprezinta linia,nivelul de referinta,pentru compararea cu parametrul masurat de
noi.Valorile normale stabilite prin studii populationale pentru TA sunt:
TA sistolica(maxima)=100-130mmHg
TA diastolica(minima)=60-80mmHg

25. Homeostazia definitie.

Propietate a organismelor vii de a-si mentine constantele fiziologice in conditii diferite de
mediu.

26. Enumerai factorii care induc variatii ale parametrilor fiziologici.

sexul:concentratia hemoglobinei este mai mare la barbati decat la femei;
Varsta:concentratia hemoglobinei este mai mica la copii decat la adulti;
rasa:majoritatea populatiei de culoare are Rh negativ;
efortul fizic:TA si frecventa cardiaca cresc in timpul efortului.
factorii de mediu:
-altitudinea:la inaltimi mari creste nr de eritrocite pentru a compensa scaderea
concentratiei de O2
-temperatura:la temperaturi ridicate diureza este mai scazuta
stari fiziologice:
-sarcina:la gravide hematocritul este mai mic
menstruatia:creste usor VSH

27. Descriei pe scurt componentele unui mecanism de meninere a homeostaziei

-Senzorul sau senzorii
-Centrul de integrare
-Efectorii
ntre componentele mecanismului de reglaj se stabilete o relaie de feed-back, care, n
majoritatea cazurilor este de tip negativ

28. Definii situaia n care homeostazia mediului intern deviaz n mod

semnificativ de la normal.

29. Definii noiunea de feedback.

-retroaciune care se manifest la nivelul a diferite sisteme (biologice, tehnice etc.) n
scopul meninerii stabilitii i echilibrului lor fa de influen e exterioare;
-se mai numete i retroaciune invers sau conexiune invers;

30. Indicai tipurile de mecanisme prin care este meninut homeostazia.

Homeostazia este meninut, n general, de dou tipuri de mecanisme:
Intrinseci i n acest caz vorbim de autoreglara funciei unui organ
Extrinseci n care reglarea unei funcii sau a unui parametru este realizat de ctre
sistemul nervos i cel endocrin.

31. Definii celula i enumerai funciile fundamentale ale acesteia.

Celula este unitatea functionala de baza a oricarui organism.
functiile fundamentale:crestere si metabolosm,reproducere,sinteza proteica,miscare.

32. Descriei pe scurt structura membranei celulare.

Membrana celulara este formata dintr-un dublu strat lipidic si proteine asociate,ambele
componente avand un grad mare de asimetrie.

33. Enumerai funciile majore ale proteinelor membranare.

Functia de transport,activitate enzimatica,functie de receptor,recunoasterea celula-
celula,rol in adeziunea celula-celula,atasarea la structurile din citoschelet sau ale
matrixului extracelular.

34. Numii cele dou caracteristici ale membranei cu implicaii majore n

funcionalitatea
celulei.
Permeabilitate selectiva,Incarcatura electrica a membranei
35. Enumerai factorii determinani ai permeabilit ii selective a membranei.
Prezenta bistratului lipidic,care se opune trecerii molecululor solubile in apa.Membrana
este:permeabila pentru molecule liposolubile,partial permeabila pentru apa si molecule
hidrofobe mici,impermeabila pentru molecule hidrosolubile.
Interactiunea ionilor cu apa
Prezenta canalelor ionice

36. Enumerai categoriile de transport ale ionilor si moleculelor prin membrana

plasmatic.
Transportul pasiv si transportul activ.

37. Definii transportul pasiv i indicai caracteristicile acestuia.

-Reprezinta transportul moleculelor si al ionilor n sensul gradientului de concentratie
-Nu necesita consum de energie
-Include toate mecanismele de transport care NU utilizeaza proteine carrier sau
transportoare: difuziunea, osmoza i difuziunea facilitata

38. Definii difuziunea simpl i indicai tipurile de substane care se transport

prin acest mecanism.
Difuziunea este un proces fizic prin care diferenele de concentraie dintre 2 soluii
desprite de o membran semipermeabil dispar prin migrarea moleculelor din
compartimentul cu o concentraie mare spre cel cu o concentraie mai mic.
Prin difuziune se transport:
-moleculele nepolare (fr ncrctur electric) si cele liposolubile, ca O2, CO2,
hormoni steroizi, uree, etanol
-diferii ioni, cum sunt cei de Na+ si K+
-apa, care dei este insolubil n lipide poate difuza prin membrana plasmatica doar n
cantitate foarte mic

39. Definii aquaporinele i precizai rolul lor.

Aquaporinele transport volume mari de apa n cursul unei zile;
Aquaporinele 2 si 3 joaca rolul central in reglarea reabsorbtiei de apa de catre ductele
colectoare ale rinichiului, iar aquaporina 5 joaca un rol semnificativ in producerea
secretiilor salivare.

40. Definii presiunea osmotic i indicai valorea acesteia n plasma.

Presiunea osmotic a unei soluii este acea presiune care aplicat unei soluii mpiedic
orice deplasare a moleculelor de ap (solvent).
Valoarea normal a presiunii osmotice este de aprox. 6000 mmHg, i ntr-un procent
de 89% este dat de NaCl din plasm

41. Precizai factorii de care depinde valoarea presiunii osmotice.

42. Definii osmolaritatea i osmolalitatea unei soluii i indica i valorile acestora
n plasm.
Osmolaritatea exprim numrul de mOsm prezeni ntr-un litru de plasm, n care apa
reprezint 93%, restul fiind reprezentat de proteine, lipide, glucide i electrolii
valoarea normal este de 300 310 mOsm/l
Osmolalitatea exprim numrul de mOsm prezeni ntr-un Kilogram de ap (care este
egal cu 1L de ap la 4 grade C)
Valoarea normal este de 285300 mOsm/Kg

43. Dai exemple de soluii izotone izoosmolale. Ce se ntmpl cu o celul

suspendat ntr-un mediu izoton?
Exemple de soluii izoosmotice: NaCl 0,9%, glucoz 5%, soluie Rienger
Dac o celul, de exemplu hematia este introdus ntr-o soluie n care concentraia
electroliilor este de ~ 300 mOsm/l (osmolalitate normal) NU vor avea loc modificri
ale volumului celular, deoarece concentraia este egal de-o parte i de alta a
membranei, iar electroliii nu pot intra sau iei din celul. o astfel de soluie este
izoosmotic i ea, nici nu mrete, nici nu micoreaz volumul celulei

44. Dai exemple de soluii hipotone hiposmolale. Ce se ntmpl cu o celul

suspendat ntrun mediu hipoton?
Solutiile care au o concentratie mai scazuta de solvit decat plasma si deci si o presiune
osmotica mai scazuta se numesc hipoosmotice. Daca solvitul este osmotic activ, aceste
solutii se numesc hipotonice.
dac o celul este pus intr-o soluie cu o concentraie mai mic, osmolalitate < 280
mOsm/l (de exemplu NaCl 0,6%), de o parte i de alta a membranei ia natere un
gradient de ap: exces la exterior, deficit n celul; apa va intra n celul i va dilua
mediul intracelular;
-primind ap, celula se umfl, eventual pn cnd membrana se rupe i coninutul
celular este eliminat n soluie.

45. Dai exemple de soluii hipertone hiperosmolale. Ce se ntmpl cu o celul

suspendat ntr-un mediu hiperton?
O celul pus intr-un mediu cu osmolalitate > 310 mOsm/l (de ex. NaCl 1,5 %) va
pierde ap, care va migra, prin osmoz, de la compartimentul cu concentraie mai mic
(interiorul celulei) la compartimentul mai concentrat (soluia NaCl 1,5 %)
Celula se deshidrateaz, volumul scade, membrana se zbrcete - se ratatineaz

46. Precizai care trebuie sa fie caracteristicile osmotice ale unei solu ii
perfuzabile pentru a nu modifica homeostazia plasmei.
Fluidele intravenoase introduse prin perfuzii trebuie sa fie izotonice cu sangele pentru a
mentine presiunea osmotica corecta si pentru a preveni expansiunea sau micsorarea
celulelor prin pierderea sau castigul de apa.

47. Precizai ce mecanisme se declaneaz n momentul n care o persoan este

deshidratat.
Cand o persoana este deshidratat, sangele devine mai concentrat n sruri, iar
volemia (volumul de plasm) scade. n schimb, ingestia de ap determin scderea
osmolalitatii plasmei i cretera volumului plasmatic.
Deshidratarea poate fi determinat de pierderea de ap prin vrsturi intense, boal
diareic, transpiraiile din efortul fizic intens, expunerea la temperaturi crescute, febr
etc. sau de ingestia de sare.

48. Precizai care sunt consecinele ingestiei de sare n cantitate mare, la o

persoan cu volemia normal.
O persoana cu o volemie normala care mananca foarte sarat va avea de asemenea
sete i va fi secretat o cantitate crescuta de ADH.
Consumul crescut de sare, prin ncrcarea de volum duce la creterea presiunii
arteriale!

49. Precizai care sunt consecinele pierderii masive de sruri.

n cazul lipsei de sare scade osmolalitatea iar osmoreceptorii nu mai sunt stimulati atat
de mult; se secret mai putin ADH i se excret mai multa apa n urina pentru a reface
concentratia normala a plasmei, scazand nsa volemia.
Deficitul de sare poate conduce astfel la hipovolemie si hipotensiune care pot fi fatale.

50. Definii difuziunea facilitat i dai un exemplu de substan transportat prin

acest mecanism.
Pentru a sustine metabolismul, celulele trebuie sa capteze glucoz, aminoacizi si alte
molecule organice din mediul extracelular.
Aceste molecule sunt ncrcate electric i sunt prea mari ca s treac prin membrana
lipidic prin difiziune simpla. Transportul acestor molecule este mediat de proteinele
carrier din structura membranei i se numete difuziune facilitat.
Implica un transport net din zona cu concentratie mai mare in zona cu concentratie mai
mica.

51. Enumerai caracteristicile proteinelor transportoare (carrier).

-specificitatea
-competitivitatea
-saturatia

52. Enumerai tipurile de proteine transportoare (carrier) n func ie de felul n care

transfer moleculele de o parte i de alta a membranei.
Proteinele carrier (denumite si transportoare) sunt divizate n 3 grupe principale,
conform felului n care transfer diferitele molecule de o parte i de alta a membranei.
Proteinele uniport (sinonim cu transportul uniport) leag o molecul de o fa a
membranei si o transfer pe cealalt parte
Simport, cnd sunt transportate 2 substane n aceeai direcie;
Antiport, cnd sunt transportate 2 substane n direcii opuse.

53. Precizai modificrile aprute n compoziia urinii n funcie de nivelul

glicemiei.

54. Definii excitabilitatea membranar i preciza i factorii determinan i ai

acesteia.
Excitabilitatea este proprietatea unei structuri de a rspunde specific, rapid i
localizat la un stimul extern sau intern.
Suportul excitabilitii celulare este reprezentat de dinamica repartiiei ionilor de o
parte i de alta a membranei celulare i de existena si funcionalitatea
sistemelor de transport ionice transmembranare.

55. Precizai care este polaritatea membranei celulare n stare de repaus i care
sunt factorii care determin aceast polaritate.
Prin folosirea microelectrozilor s-a constatat c, n repaus membrana este polarizat
electric, cu sarcini electrice pozitive la exterior si negative in interior.
Migrarea ionilor prin membran este conditionata de permeabilitatea membranei
dependent, la rndul ei de:
-tipul i numarul canalelor ionice deschise la un moment-dat;
-de gradientul de concentraie i gradientul electric
-de activitatea pompelor ionice.

56. Definii noiunea de gradient de concentraie sau chimic.

Diferena de concentraie a unui ion sau a unei substane dintre interiorul i exteriorul
celulei.

57. Definii noiunea de gradient electric.

diferena de potenial electric dintre interiorul i exteriorul celulei. Se datoreaz
dispunerii inegale, asimetrice a ionilor

58. Definii depolarizarea membranei celulare i preciza i modificrile ionice care

apar n urma depolarizrii.
Inversarea polaritii membranei, fa de starea de repaus (sarcini negative la exterior i
pozitive la interior).

59. Definii repolarizarea membranei celulare.

revenirea la polaritatea iniial, de repaus (sarcini pozitive la exterior i negative la
interior).

60. Precizai valoarea potenialului de repaus la fibra miocardic i neuron.

61. Precizai care sunt ionii determinani n stabilirea poten ialului de repaus i de
aciune.

62. Precizai rolul ATP-azei Na/K n excitabilitatea membranei celulare.

transporta 3 ioni de Na+ in afara celulei si 2 ioni de K+ in interiorul celulei

63. Definii transportul activ.

reprezinta transportul ionilor si a moleculelor impotriva gradientului de concentratie

64. Clasificai tipurile de transport activ.

-primar activ
-secundar activ

65. Precizai rolul pompei Na+/K+.

-se gaseste in toate celule corpului uman;
-este o enzima ATP-azica;
-transporta 3 ioni de Na+ in afara celulei si 2 ioni de K+ in interiorul celulei
-este un transport activ pentru ambii ioni: Na+ si K+, care se deplaseaza contra unui
gradient de concentratie
-intr-o celula se gasesc in permanenta active mai multe pompe Na+/K+ ;
-acest gradient este necesar desfasurarii activitatii normale a celulelor-

66. Precizai rolul pompei de Ca2+.

-este localizat in membrana plasmatica a tuturor celulelor i in membrana reticulului
endoplasmatic al unor celule
-se realizeaza impotriva gradientului de concentratie, amplificand aceasta gradient.
-datorita gradientului de concentratie astfel creat cand canalele ionice pentru Ca2+ vor
fi deschise, Ca2+ va difuza rapid conform gradientului de concentratie in citoplasma;

67. Definii respiraia.

Respiratia este o functie vitala care se desfasoara continuu si ciclic pentru a asigura
schimbul de gaze dintre organism si mediu,transportul gazelor respiratorii la tesuturi si
reactiile de oxidoreducere de la nivel celular.
68. Enumerai funciile sistemului respirator.
Schimbul de gaze
Mentinerea echilibrului acido-bazic
Functia de aparare
Functia metabolica si endocrina
Fonatia
Tusea si stranutul

69. Precizai frecvena respiratorie normal n funcie de vrst, sex, activitate

fizic.

70. Definii termenii: tahipnee, bradipnee.

71. Precizati care sunt cile aeriene superioare i ce rol au?

Segmentul nazal,segmentul cavitatii orale si faringeale pana la orifiziul glotic.
Etajul nazal-are rol olfactiv,in special la nivelul cornetului superior;rolul respirator este
atribuit cornetului mijlociu si inferior.Are o mucoasa bine vascularizata,cu glande cu
secretie seroasa si mucoasa.La intrare prezinta fire de par care retin o parte din
impuritatile din mediu.La acest nicel,aerul este filtrat,incalzit la temperatura corpului si
umidificat.
Faringele-reprezinta locul de intersectie a traseului digestiv cu cel respirator.Prezinta o
bogata componenta limfatica(ganglioni si vase)cu rol in aparatea organismului.

72. Definii acinul i precizai care sunt componentele din care este format?
Acinul pulmonar=regiunea deservita de o singura bronhiola terminala,care da 2-3
generatii de bronhiole-bronhiolele respiratorii.BT impreuna cu bronhiolele respiratorii si
ramificatiile lor(ductele alveolare,sacii alveolari,alveolele pulmonare) formeaza acinii
pulmonari.La nivel pulmonar exista 25000-65000 acini pulmonari.

73. Definii ventilaia pulmonar i precizai fazele acesteia.

74. Indicai valoarea presiunii intratoracice n inspir.

757-759 mmHg,cu 2-3 mmHg mai mare decat cea atmosferica

75. Indicai valoarea presiunii intratoracice n expir.

763-764 mmHg
76. Denumii factorul determinant al schimburilor de gaze dintre atmosfer i
plmni?
Este gradientul de presiune dintre cele doua medii.

77. Precizai componena aerului atmosferic inclusiv n procente?

Azot N2 78,6%
Oxigen O2 20,9%
Bioxid de carbon CO2 0,04%
Vapori de apa H2O 0,46%

78. Indicai presiunile pariale i concentraiile O2 i CO2 n aerul atmosferic.

pO2=20,03
pCO2=0,3 mmHg 0,03-0,03%

79. Indicai fazele ciclului respirator i precizai ce se ntmpl n fiecare dintre

aceste faze?
Inspirul si expirul.
In inspir,o cantitate de aer patrunde din atmosfera in plamani,datorita diferentei de
presiune dintre cele doua medii.
Expirul consta in revenirea la pozitia initiala a structurilor toraco-pulmonare,dupa ce
forta deformatoare si-a incetat actiunea.Se datoreaza elasticitatii componentelor toraco-
pulmonare.

80. Definii spaiul mort i indicai ce capacitate are?

Spatiul Mort reprezinta fractiunea din ventilatia pulmonara,care NU participa la
schimburile gazoase cu sangele din capilarele pulmonare.Are doua componente:spatiul
mort anatomic si cel fiziologic.
Valorile normale ale spatiului mort sunt de 150-180 ml.In patologie,ponderea spatiului
mort fiziologic creste.

81. Enumerai rolurile spaiului mort.

-la nivelul sau aerul este incalzit sa saturat in vapori de apa datorita bogatei
vascularizatii a mucoasei respiratorii;in cavitatea nazala aerul poate fi incalzit si de la 6
la 30 grade celsius.
-retine particule straine,microorganismele
-alaturi de Vr aerul din spatiul mort reprezinta un volum de aer tampon care face ca
variatiile mari ale componentelor aerului atmosferic sa nu fie resimtite imediat,brutal la
nivel pulmonar.

82. Enumerai muchii care intervin n respiraia normal.

Respiratia normala este formata din inspir si expir.Muschii ce intervin sunt:
Inspir-diafragmul si intercostalii externi
Expir-este un fenomen pasiv ce se realizeaza fara contractie musculara.

83. Precizai care sunt muchii inspiratori accesori?

Sternocleidomastoidieni,pectorali,dintati,trapez,muschii aripioarelor nazale,muschii
limbii.

84. Indicai muchii expiratori de repaus i de efort.

Sunt muschii care participa la expir fortat si sunt intercostali interni si abdominali

85. Definii urmtorii termeni utilizai n exprimarea parametrilor func ionali

respiratori: valoare real, valoare ideal, valoare de referin (normal).

86. Definii i precizai valorile normale (de referin) ale TV.

Volumul de aer inspirat sau expirat in timpul unei respiratii normale,de repaus 500-800
ml valoare normala.

87. Definii i precizai valorile normale (de referin) i n % ale VIR.

Volumul maxim de aer care poate fi introdus in plamani printr-o inspiratie fortata,care
urmeaza dupa un inspir de repaus.
VIR=1800-2600 ml(60% din CV)

88. Definii i precizai valorile normale (de referin) i n % ale VER.

Volumul maxim de aer care poate fi eliminat printr-o expiratie fortata,la finalul unei
expiratii normale.
VER=800-1500 ml(20% din CV)

89. Definii VR (volumul rezidual) i indicai valorile normale (de referin ).

Volumul de aer care ramane in plamani dupa o expiratie fortata.
1000-1500 ml

90. Definii CV i precizai componentele acesteia, inclusiv n % din CV.

Capacitatea vitala este egala cu suma dintre VIR,VER,VT si reprezinta cantitatea de aer
expirata fortat dupa o inspiratie fortata.
CV=VT+VIR+VERCV=3500-5000 ml

91. Definii i precizai valorile normale pentru: CI, CRF i CPT. Indica i care dintre
aceste capaciti se pot msura pe spirogram.
CI-Este cantitatea maxim de aer care poate fi introdus printr-un inspir forat care
urmeaz dup un expir de repaus. Se calculeaz pe spirogram ca suma VT + VIR
CRF-Este volumul de gaz care rmne in plamni la sfritul unei expiraii normale.
CRF=VER+VR
CPT-Este volumul de gaz coninut n plamni la sfrsitul unui inspir complet (poziie
inspiratorie maxim). Determinarea CPT se face:
- prin calcul, pe spirogram: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF ;

92. Definii i precizai valorile normale ale ventilaiei de repaus (debitul respirator
de repaus).
Ventilatia de repaus sau volumul respirator pe minut este cantitatea de aer deplasata
respirator in conditii de repaus intr-un minut si este egal cu produsul dintre volumul
respirator si volumul de repaus.
6-8 l/min

93. Definii ventilaia maxim (debitul respirator maxim) i indica i valorile

normale.
Ventilatia maxima este cantitatea de aer maxima ventilata intr-un minut in conditii de
effort.
Vmax=120-150 l/min
Sportivi=180 l/min

94. Definii consumul de O2/ minut i indicai valorile normale.

Consumul de oxigen pe minut reprezinta cantitatea de oxigen retinuta in organism intr-
un minut in conditii de repaus.
200-250 ml/min

95. Definii VEMS (FEV1) i indicele Tiffeneau. Preciza i valorile normale ale
acestora.
Volumul expirator maxim pe secunda sau FEV1 este volumul de aer expirat maxim in
prima secunda a unui expir fortat efectuat dupa un inspir fortat.
VEMS=2800-4000 ml/s
Indicele Tiffneau-indicele de permeabilitate bronsica,este raportul dintre VEMS si CV
x100 adulti >80, batrani >60.

96. Definii surfactantul pulmonar i enumerai efectele prezenei acestuia.

Este o substanta de natura lipoproteica in care cea mai mare parte este reprezentata de
dipalmitoilfosfatidilcolona.
Deoarece surfactantul pulmonar are o componenta hidrofila in contact cu faza lichidiana
si o componenta hidrofoba in contact cu faza gazoasa,surfactantul pulmonar are
propietati tenso active:
-scade tensiunea superficiala in raport cu volumul alveolar,de la 70 dyne/cm2 la 25
dyne/cm2
-face ca alveolele pulmonare sa nu se colabeze in expir si de asemenea este limitata
densitatea alveolara in inspir,daca nu ar exista surfactant,scazand raza,ar crezte
tensiunea si astfel alveola s-ar colaba
-realizeaza pastrarea in stare de functionare a alveolelor cu dimensiuni mici pentru ca in
lipsa lui serul va trece in cele mari iar cele mici vor fi scoase din circuit.

97. Indicai presiunile pariale i cantitile (volumele) de O2 i CO2 n sngele

venos.
pO2=36-40 mmHg
pCO2=44-47 mmHg
volumul O2 liber= 0,13 ml%
volum O2 combinat= 14,4-15 ml%
volum CO2 liber= 32,53 ml%
volumul CO2 combinat= 2,7-3 ml%
98. Indicai presiunile pariale i cantitile (volumele) de O2 i CO2 n sngele
arterial.
pO2= 91,7-95 mmHg
pCO2= 40 mmHg
volum O2 liber= 0,3 ml%
volum O2 combinat= 19,4 ml%
volum CO2 liber= 45-49 ml%
volum CO2 combinat= 2,4-2,6 ml%

99. Indicai presiunile pariale ale tuturor gazelor i vaporilor de ap din aerul
alveolar.
pO2= 104-105 mmHg
pCO2= 40 mmHg
pN2= 573 mmHg
pH2O= 47 mmHg

100. Precizai principiul general al schimbului de gaze la nivel alveolar i capilar.

Schimbul de gaze la nivelul alveolelor si capilarelor pulmonare se realizeaza pe baza
diferentei de presiune de-o parte si de alta a membranei alveolo-capilare.
Conform legilor de difuziune a gazelor O2 va trece prin membrana alveolara dinspre
aerul alveolar spre sange si CO2 din sange catre alveola.

101. Indicai saturarea n procente n O2 a hemoglobinei sngelui arterial i a

sngelui venos.
Hb in sangele arterial 97-98%
Hb in sangele venos 70-75%

102. Precizai formele de transport ale O2 n snge i n ce cantiti (volume).

-sub forma libera dizolvat in plasma 1-3% O2; in sange arterial 0,3 O2; in sange venos
0,13 O2
-sub forma de combinatii cu Hb-oxihemoglobina 97-99% ;
In sangele arterial 19,4 ml%
In sange venos 14,4-15 ml% O2

103. Indicai formele de transport ale CO2 n snge i n ce cantiti (volume).

Este transportat in sange sub mai multe forme:
-sub forma libera 5-8%,in sange arterial 45-49 ml%, in sange venis 52-53 ml%
-sub forma de combinatii:in sangele arterial 2,4-2,6 ml%, in sangele venos 2,7-7 ml%

104. Definii sindromul restrictiv; ce entiti patologice cuprinde i cum se

modific parametrii respiratori?
Cuprinde mai multe afectiuni,caracterizate prin manifestari comune:excluderea de la
ventilatie a unei portiuni din testul pulmonar sau reducerea amplitudinii miscarilor
respiratorii:fibroze pulmonare,pneumonii,colectii pleurale,afectiuni neuro-musculare.
Scad CV,VIR,CPT,FEF 25-75%,dar valoarea raportului FEF 25-75%/CV ramane
normala.
105. Definii sindromul obstructiv i indicai ce entiti patologice cuprinde i cum
se modific parametrii respiratori n acestea?
Instrueste afectiuni in cursul carora se produc obstructii sau/si ingustari ale lumenului
cailor respiratorii:astm bronsic,bronsita tabagica,emfizem pulmonar.In aceste conditii
creste rezistenta in caile aeriene.
-scad:VER,VEMS,Indicele Tiffeneau,FEF 25-75%,FEF 25-75%/CV,PEF
-VR creste

106. Descriei i desenai schematic mica circulaie i preciza i denumirea

sinonim.
Circulaia funcional realizat de circulaia pulmonar sau mica circulaie.
ncepe n VD prin trunchiul arterei pulmonare, care transport snge cu CO2 spre
plmni; fiecare arter pulmonar (dreapt sau stng) se ramific, pn la
capilarizare. Exist cca. 280 de miliarde de capilare pulmonare unde are loc schimbul
de gaze.
Capilarele se dispun ca o reea n jurul alveolelor pulmonare, unde particip la
realizarea barierei alveolo-capilare (membran respiratorie), la nivelul creia se
face schimbul de gaze.
Din aceast reea se formeaza vene, care preiau sngele oxigenat. Venele
conflueaz n ramuri din ce n ce mai mari care, n final, ies din plmn prin
venele pulmonare. Cele patru vene pulmonare, se vars n atriul stng,
nchiznd astfel mica circulaie pulmonar.

107. Enumerai rolurile circulaiei funcionale pulmonare.

-asigur oxigenarea sngelui i eliminarea CO2
-reprezint un filtru pentru emboli
-la nivelul ei se secret de ctre celulele endoteliale o serie de substane active:
prostaglandine (PG), iar angiotensina I se transform n angiotensina II, --sub aciunea
enzimei de conversie
- constituie un rezervor de snge pentru VS
- asigur nutriia parenchimului pulmonar

108. Enumerai componentele barierei alveolo-capilare.

-surfactant si apa
-pneumocite
-membrana bazala a peretelui alveolar
-spatiu interstitial
-membrana bazala a endoteliului capilar
-endoteliul capilar

109. Enumerai factorii care influeneaz legarea (fixarea) i cedarea (disocierea)

O2.
-Presiunea parial a O2
-Concentraia CO2 i valoarea pH-ului sanguin
-DPG
-Temperatura sngelui

110. Indicai principalele zone reflexogene cu implicaii n func ia respiratorie.

zona sinusului carotidian de la care pleac aferenele ctre bulb i punte prin
nervul Hering, ataat glosofaringianului
zona crosei aortice, de la care informaiile sunt transmise prin fibre vagale,
nervul Cyon-Ludwig

111. Indicai localizarea centrilor respiratori motori i coordonatori.

In substanta reticulara bulb(SR)

112. Definii digestia.

Reprezinta totalitatea proceselor mecanice fizice si chimice prin carre are loc ingerarea
alimentelor si prelucrarea lor rezultand substante simple utilizate la nivel celular in scop
plastic,energetic,functional.

113. Precizai substanele organice care predomin n urmtoarele alimente:

carne, ulei, pine, brnz, unt, zahr.
Carne-proteine
Ulei-lipide
Paine-glucide
Branza-proteine
Unt-lipide
Zahar-glucide

114. Definii noiunea de hormon digestiv. Dai 3 exemple.

Horminii sunt substante care ,in marea lor majoritate sunt proteine,eliberate la nivelul
mucoasei digestive,la contactul cu produsii de digestie.
Exp:
Enterogastronul,hormin secretat de mucoasa duodenala,la contactul cu produsii de
digestie lipidica,inhiba secretia gastrica.
Somatostatinul sau GIF este secretat la nivel hipotalamic,inhiband eliberarea STH de
catre adenohipofiza

115. Clasificai enzimele dup substratul asupra cruia acioneaz.

Enzimele in functie de substratul asupra cariua actioneaza se clasifica in
enzile:proteolitice,glicolitice,lipolitice.

116. Precizai care sunt glandele salivare mari, canalele lor i tipul de secreie.
Parotidele-canalul Stenon ,seros
Submaxilare-canalul Wharton ,sero-mucoasa
Sublinguale-canalul Bartholin sau canalele Rivinius ,mucoasa

117. Indicai care sunt centrii nervoi salivatori i localizarea lor.

Centrul nervos superior-punte
Centrul nervos inferior-bulb
118. Care sunt efectele stimulrii parasimpatice asupra glandelor salivare.
Precizai care este mediatorul chimic i receptorii asupra crora ac ioneaz.
Acetilcolona
Efecte:vasodilatatie,secretie salivara abundenta,cu multi electroliti

119. Care sunt efectele stimulrii simpatice asupra glandelor salivare. Preciza i
care este mediatorul chimic i receptorii asupra crora ac ioneaz.
Se realizeaza in special prin noradrenalina asupra receptorilor alfa dar si prin adrenalina
stimuland receptorii alfa si beta adrenergici.
Efecte:Receptorii alfa adrenergici stimulate de catre noradrenalina determina secretie
redusa,vascoasa,un produs bogat in K,are loc si contractia mioepiteliilor.
Receptorii beta adrenergici stimulati de catre adrenalina

120. Enumerai fazele salivaiei.

Fazele secretiei salivare sunt:cefalica,orala,gastro-intestinala

121. Precizai ce este amilaza salivar, asupra cui acioneaz i ce rezult n urma
aciunii acesteia.
Amilaza salivara hidrolizeaza legaturile alfa 1-4 glicozidice ale
poliglucosanilor(amidon,amilopectina,glicogen,dextrina) trecand prin stadii intermediare
de dextrine(amilodextrina,eritrodextrina,acrodextrina) cu produs final maltoza.

122. Indicai cum se numesc creterea i scderea secreiei salivare.

Cresterea secretiei salivare se numeste ptialism.
Hiposecretia salivara=aptialism,achilie bucala,asilie.

123. Precizai care sunt diviziunile anatomice i funcionale ale stomacului.

Portiunea verticala(proximala),fornixul(fundul stomacului) si corpul,este considerat
stomacul acid.
Portiunea orizontala(distala) antrul(vestibulul piloric) este considerat stomacul alcalin.

124. Indicai care sunt funciile majore ale stomacului.

Secretorie,motorie si endocrina.

125. Enumerai factorii care stimuleaz/deprim motilitatea gastric.

Factorii care stimuleaza motilitatea gastrica:
-factorii nervosi:stimularea plexului mienteric si a SNV parasimpatic
-factori endocrini:gastrina si metionina
Factorii care deprima motilitatea gastrica:
-acid gastric cu pH-ul redus
-prezenta grasimilor
-prezenta enterogastronului

126. Precizai pH- ul sucului gastric la adult/sugar.

1-3,5 la adulti,la sugar fiind putin mai acid(4,5)
127. Precizai care sunt rolurile acidului clorhidric din sucul gastric.
-confera pH-ul optim pentru actiunea enzimelor gastrice;
-actiune bactericida;
-favorizeaza transformarea Fe3+ in Fe2+ absorbabil;
-stimuleaza eliberarea bilei;
-solubilizeaza si pregateste proteinele pentru a fi digerate de pepsina

128. Enumerai enzimele din sucul gastric i substraturile pe care ac ioneaz.

pepsinogen, labferment, lipaza, gelatinaza.
Pepsinogenul este forma inactiv, de proenzim a pepsinei, principala enzim
proteolitic a sucului gastric
Pepsina acioneaz asupra albuminelor, globulinelor, caseinei i condrinei
Labfermentul - ENZIM PROTEOLITIC prezent numai n secretia
gastric a sugarului
Rol: n prezenta Ca2+, coaguleaz laptele, transformnd cazeina n
paracazeinat de calciu.
Gelatinaza - ENZIM PROTEOLITIC
Rol: aciune lichefiant asupra ctorva proteoglicani, n special
asupra gelatinei.
Lipaza - ENZIM LIPOLITIC
Rol: hidrolizeaz lipidele fin emulsionate din lapte, fric, maionez .

129. Precizai ce este pepsina, unde se gsete, asupra cui acioneaz i ce

rezult.
Pepsina este o enzima proteolitica endopeptidazica a sucului gastric,forma activa a
pepsinogenului activata de HCl.
Roluri:hidrolizeaza proteinele solubilizate prealabil de catre HCl si transformandu-le in
peptide mai mici:albumaze primare,secundare si peptine.Actioneaza asupra
albuminei,globulinei,cazeinei,condrinei.In absenta labfermentului realizeaza digestia
proteinelor din lapte.

130. Precizai sub ce form se secret pepsina i cum se activeaz.

Pepsina se secreta sub forma inactiva a sa,pepsinogen.Este activata de catre HCl si
apoi autocatalitic in special de enzima proteolitica a sucului gastric,pepsina.

131. Precizai ce este labfermentul, unde se gsete, asupra cui acioneaz i ce

rezult.
Labferment-enzima proteolitica,prezenta doar in secretia gastrica a sugarului,care in
prezenta ionilor de calciu transforma cazeina in paracazeinat de calciu.

132. Precizai ce roluri are mucusul secretat de mucoasa gastric?

-protectie mecanica si chimica a mucoasei gastrice
-lubrefiaza alimentele
-impiedica digestia mucoasei de catre pepsina si acidul clorhidric

133. Indicai consecina degradrii barierei protectoare a stomacului. Dai

exemple de substane sau factori care pot induce aceast degradare.
Mucoasa gastrica este supusa actiunii de digestie realizata de pepsina si HCl,chiar in
conditiile in care aciditatea sucului gastric este normala.Apare astfel ulceratia din ulcerul
gastric sau duodenal.

134. Precizai ce este factorul intrinsec, ce rol are i care este consecina absenei
lui.
Sintetizat in celulele oxintice,parietale ale mucosei gastrice,alaturi de HCl.
Rol:Absorbtia vitaminei B12(ciancobalamina)

135. Enumerai fazele secreiei gastrice i preciza i care este mecanismul de

reglare dominant.
Fazele secretiei gastrice sunt:cefalica,gastrica si intestinala.
Mecanismul de reglare este reprezentat de macanismul nervos si umoral.

136. Precizai care sunt efectele stimulrii parasimpaticului asupra secreiei i

motilitii gastrice.
Stimuleaza secretia de HCl,pepsina,mucus,gastrina si histamina.

137. Precizai care sunt efectele parasimpaticului asupra secreiei i motilitii

gastrice, prin ce nerv se realizeaz, mediatorul chimic i receptorii pe care
acioneaz.
Stimuleaza secretia de HCl,pepsina,mucus,gastrina si histamina.
Secretia si motilitatea se realizeaza cu ajutorul nervului vag.
Se elibereaza mediatorul chimic numit acetilcolina,care actioneaza pe care actioneaza
pe efectorii muscarinici.

138. Precizai care sunt efectele simpaticului asupra secreiei i motilitii

gastrice, mediatorul chimic i receptorii pe care acioneaz.
In conditii de stres intens,se stimuleaza componenta simpatica hipotalamica,se
elibereaza catecolamina in cantitate mare(inclusiv la nivelul medulosuprarenalei)
Rol:stimuleaza eliberarea gastrinei,histaminei si se mareste secretia gastrica.

139. Precizai care hormoni inhib secreia de suc gastric.

Inhibiia secreiei este determinat de:
atropin (anticolinergic care acioneaz prin blocarea receptorilor
muscarinici, M);
glucocorticoizi hormoni secretai de corticosuprarenal;
antiinflamatorii nesteroidiene: aspirin, ibuprofen, indometacin, care prin
inhibiia enzimei ciclooxigenaz deprim producia de prostaglandine.
140. Indicai ce este gastrina, unde se secret i rolurile sale majore.
Gastrina-hormon cu principala afectiune fiziologica de stimulare a secretiei de HCl si
pepsinogen(faza gastrica a secretiei gastrice)
-alte actiuni:rol trofic:stimuleaza cresterea mucoasei gastrice si a intestinului
subtire,stimuleaza motilitatea gastrica,stimuleaza secretia de histamina,stimuleaza
secretia de insulina,dar numai dupa un pranz bogat in proteine.

141. Precizai ce este histamina, receptorii asupra crora acioneaz i rolurile

asupra funciei gastrice.
Intervine in asigurarea mecanismului umoral de reglare a secretiei gastrice,alaturi de
gastrina.Este eliberata de celulele enterocromafin-like(ECL) din mucoasa gastrica si
duodenala si de mastocite,in urma stimularii vagale.
Rol:sensibilizeaza receptorii glandelor gastrice la actiunea gastrinei si acetilcolinei.
Actioneaza pe 3 tipuri de receptori:
H1-produc vasodilatatie,hipotensine si contractia musculaturii netede intestinale si
bronsice;
H2-cresterea secretiei gastrice,in special a HCl si activeaza anhidraza carbonica.
Acesti receptori pot fi blocati prin administrare de cimetidina,ranitidina,famotidina etc. In
acest fel,histamina nu-si mai poate exercita rolul de stimulator al productiei de gastrina
si HCL.
H3-intervin in modularea cantitatii de histamina eliberata.

142. Indicai efectele aspirinei i ale antiinflamatoarelor nesteroidiene asupra

mucoasei gastrice.
Aceste medicamente inhib Ciclooxigenaza 1 (COX1), enzima care intervine n
sinteza prostaglandinelor (PG). Scznd cantitatea de PG, acestea nu-i vor mai
exercita efectul de stimulare a secreiei de mucus i bicarbonat.
Lipsit de bariera protectoare, mucoasa gastric este supus aciunii de digestie
realizat de pepsin i HCl, chiar n condiiile n care aciditatea sucului gastric
este normal.
Apare astfel ulceraia (eroziunea), din ulcerul gastric sau duodenal.

143. Precizai cum se numete creterea/scderea aciditii din sucul gastric?

Hiperaciditaten si hipoaciditate.

144. Enumerai sucurile digestive care particip la digestia intestinal.

La digestia intestinala participa:suc gastric,suc pancreatic si suc biliar.

145. Enumerai i clasificai enzimele din sucul pancreatic.

Enzime proteolitice: tripsina, chimotripsina, elastaza, kalicreina,
carboxipeptidaze.
Enzime lipolitice: lipaza, fosfolipaza A2, carboxilesteraza
nespecific.
Enzime glicolitice: amilaza.

146. Redai valorile normale ale amilazemiei i amilazuriei.

Amilazemie:8-32 u.W/cm3 ser sanguin
Amilazurie:16-64 u.W/cm3 urina

147. Precizai ce este tripsina, unde se gsete, asupra cui acioneaz i ce

rezult?
Tripsina este principala enzima proteolitica din sucul pancreatic.Este secretata sub
forma inactiva-tripsinogen.Este activata de enterokinaza.In continuare tripsina formata
activeaza autocatalitic tripsinogenul inactiv,dar reactia de activare eate de 1000 de ori
mai rapida in prezenta enterokinazei decat a tripsinei.
Rol:scindeaza proteinele si polipeptidele in interiorul moleculei la nivelul aminoacizilor
bazici:arginina si lizina.

148. Precizai ce este lipaza pancreatic, asupra cui acioneaz i ce rezult?

Lipaza-hidrolizeaza legaturile ester-glicerol,dar este activa asupra esterilor acizilor
grasi.Rezulta acizi liberi si glicerina.

149. Precizai prin cine se exercit controlul nervos al secreiei de suc pancreatic
i care sunt efectele.
Controlul nervos al secretiei exocrine este reglat de catre SNV.Componenta
parasimpatica este reprezentata de nervul vag.Fibrele stimulate direct sau prin
intermediul insulinei determina cresterea secretiei de enzime si fluid.Componenta
simpatica inhiba secretia pancreatica.Pancreasul are plexuri perivasculare,periacinare
si periinsulare.Reteaua nervoasa intrinseca realizeaza coordonarea impulsurilor
secreto-motorii la toate unitatile secretorii.Aceasta poate favoriza si interactiunile intre
tesutul exo si endocrin pancreatic.

150. Enumerai hormonii implicai n controlul umoral al secreiei de suc

pancreatic.
Somatostatinul,Polipeptida pancreatica.

151. Indicai ce este secretina, unde se secret i ce aciune are asupra secreiei
de suc pancreatic.
Secretina-hormon gastro-intestinal stimulator,eliberata de celulele S din duoden la
scaderea pH-ului.Este responsabil de 80% din secretia de fluid si HCO3.

152. Precizai ce este colecistokinina, unde se secret i ce aciune are asupra

secreiei de suc pancreatic.
CCk-se elibereaza din celulele existente in portiunea superioara a intestinului subtire.La
contactul mucoasei acestuia cu acizii grasi cu lant lung de C,aminoacizii au pH scazut.
Poate fi stimulata si prin stimulare vagala.Stimularea prin CCK asigura 50% din
raspunsul pancreatic la chimul ajuns in duoden.

153. Indicai hormonii cu rol stimulator/inhibitor a secreiei de suc pancreatic.

Rol stimulator:CCk,secretina,gastrina,motilina,insulin
Rol inhibitor:somatostatinul,polipeptida pancreatica,enkefalinele,glucagonul.
154. Ce sunt substanele coleretice/colagoge.
Coleretice:-substante care stimuleaza secretia biliara
Colagoge:-substante care produc contractia veziculei biliare sau colecistokinetice.

155. Indicai care sunt srurile biliare i rolurile lor n digestie.

Sarurile de Na si K.
Rol:-prin actiunea tensioactiva emulsioneaza lipidele oferind o suprafata mai mare
pentru actiunea lipazei pancreatice si intestinale
-emulsionarea lipidelor
-rol antiputrid:in lipsa sarurilor biliare nu se realizeaza digestia proteica
-formeaza cu colesterolul complexe hidrosolubile

156. Indicai care sunt pigmenii biliari, din ce provin, valorile normale n snge i
consecina creterii acestora.
Bilirubina directa si indirect si biliverdina sunt metabolic ai hemoglobinei ce sunt
conjugate in hepatocite si excretati biliar,conferind bilei culoarea sa galbena.
Bilirubina totala:0,8-1 mg/dl
Bilirubina directa:0,2-0,4 mg/dl
Bilirubina indirect: 0,6-0,8 mg/dl
Cresterea pigmentilor biliari determina coloratia mucoaselor si tegumentului in galben-
verzui.

157. Enumerai i clasificai enzimele sucului intestinal.

Enzime proteolitice:
-peptidaza:carboxipeptidaze,aminopeptidaze
-nucleaze:nucleotidazele,nucleozidazele
Enzime glicolitice:
-sucraza,maltoza,izomaltoza si lactaza
Enzime lipolitice:
-lipaza intestinala

158. Enumerai mecanismele pasive ale absoriei intestinale.

Mecanismele passive ale absorbtiei intestinale sunt realizate prin:gradient
electrochimic,osmotic sau presional.
Tipuri:difuziunea simpla,difuziunea facilitate.

159. Indicai care sunt produii absorbabili rezultai n urma digestiei glucidelor,
proteinelor i lipidelor.
Absorbtia glucidelor:Se absorb sub forma de monozaharide.Glucoza din lumenul
intestinal este absorbita prin cotransport secundar activ cu Na pentru a patrunde in
enterocit de aici prin difuziune facilitate si difuziune simpla.
Absorbtia proteinelor:Sunt absorbite sub forma de aminoacizi sau chiar tri Saudi
peptide.Absorbtia peptidelor se face prin transport secundar activ simport cu
Na.Absorbtia se face si prin pinocitoza.
Absorbtia lipidelor:Se absorb sub forma de glycerol hidrosolubil-pasiv.Acizii grasi cu lant
lung si monogliceridele formeaza impreuna cu sarurile biliare micelii sau complecsi
coleinici cu ajutorul caruia trec prin difuziune in interiorul enterocitului.Acizii grasi cu lant
scurt difuzeaza direct din lumenul intestinal in enterocit.Colesterolul se absoarbe liber
din micelii sau complecsi coleinici.

160. Clasificai flora bacterian a colonului i indica i localizarea.

Flora bacteriana din colonel proximal este flora aeroba reprezentata de :Escherichia
coli,bacilli lactic,bacilul butyric,aerobacter.
Flora bacteriana din colonel distal este reprezentata de flora de putrefactive,anaeroba
reprezentata de bacilli de tip clostridium,bacilul putrificus si sporogenes.

161. Precizai aciunea SNV parasimpatic/simpatic asupra motilitii tractului

digestiv i
sfincterelor digestive.
Actiunea stimularii parasimpatice:
-creste activitatea gastric
-contracta esofagul
-acetilcolina modifica metabolismul intestinal
-atropina stimuleaza motilitatea,relaxeaza sfincterele
Actiunea stimularii simpatice:
-inhiba motilitatea stomacala,motilitatea intestinului subtire
-contracta sfincterele
Inhiba si contracta sfincterele intestinnului gros

162. Localizai centrii deglutiiei, masticaiei, defecaiei.

Centrii deglutitiei:-in bulb
Centrii masticatiei:-in punte
Centrii nervosa ai defecatiei:-Parasimpatic S2-S4
-Simpatic L1-L3

163. Localizai centrii nervoi ai senzaiei de foame/saietate.

Centrii nervosa ai senzatiei de foame:in hipotalamusul medial
Centrii nervosa ai senzatiei de satietate:in hipotalamusul retro-medial

164. Precizai cum se numete foamea exagerat/lipsa poftei de mncare?

Foamea exagerata:bulimie
165. Enumerai glandele endocrine.
Hipotalamusul
endocrin,hipofiza,tiroida,paratiroidele,corticosuprarenala,medulosuprarenala.pancreas
endocrin,gonadele(ovar si testicul),timus,epifiza

166. Precizai locul de secreie i rolurile principale ale ocitocinei i vasopresinei

(ADH).
Ocitocina si vasopresina sunt secretate de neuronii magnocelulari din nucleii supraoptic
si paraventricular din hipotalamusul endocrin.
Vasopresina controleaz reabsorbia facultativ a apei la nivelul tubului contort distal i
colector => menine homeostazia osmotic, hidric i electrolitic
Ocitocona:
-stimuleaz contracia uterului gravid mai ales n travaliu
-stimuleaz expulzia laptelui i contracia celulelor mioepiteliale din canalele galactofore
-n timpul sarcinii, estrogenii pregtesc uterul gravid, crescnd numrul de receptori la
ocitocin.
-intervine n atracia sexual

167. Definii sistemul port hipotalamo-hipofizar i preciza i rolul acestuia.

Hipofiza are legaturi vasculare cu hipotalamusul ce asigura controlul neuroendocrin al
metabolismului cresterii si reproducerii.

168. Precizai locul de secreie i rolurile principale ale hormonului de cretere.

STH se secreta in hipofiza anterioara.
STH stimuleaz proliferarea condrocitelor, apariia osteoblastelor i a cartilajul de
cretere diafizo-epifizar. Dup nchiderea acestora, creterea osului n lungime
nceteaz, dar STH controleaz acum creterea n grosime a osului

169. Definii somatomedinele i indicai rolurile lor.

Somatomedinele stimuleaza proliferarea si diferentierea celulara.
Somatomedine:
-factorii de crestere nervoasa NGF
-factorii de crestere epiteliala
-factorii de crestere derivati din mezenchim
-factorii de crestere ai elementelor figurate
Principalele somatomedine circulante sunt:
-factorul de crestere l-analog cu insulina IGF I
-factorul de crestere II-analog cu insulina IGF II

170. Definii tractul hipotalamo hipofizar i indica i rolul acestuia.

Tractul hipotalamo-hipofizar reprezinta legatura nervoasa dintre hipotalamusul anterior
si neurohipofiza,format din axonii nucleilor supraoptici si paraventriculari,ce asigura
controlul si reglarea secretiei hipofizei.

171. Precizai locul de secreie i rolurile principale ale adenocorticotropul

(ACTH).
stimuleaz sinteza i descrcarea glucocorticoizilor (cortizol) la nivelul CSR
secundare metabolice: - hiperglicemie prin gluconeogenez
- efecte catabolice pe metabolismul proteic
- efecte lipolitice
scade nr. de eozinofile din sngele circulant

172. Precizai locul de secreie i rolurile principale ale prolactinei (PRL).

Se secreta in hipofiza anterioara.
Rol:
-stimuleaz secreia lactat a glandei mamare sensibilizat de estrogen i progesteron
-inhib secreia gonadotropilor, prevenind ovulaia, determinnd lipsa ciclului ovarian i
a menstruaiei n perioada de lactaie post-partum.
-la brbai nu se cunoate rolul fiziologic

173.Precizai locul de secreie i rolurile principale ale gonadotropinelor (LH, FSH

Se secreta in hipofiza anterioara,sunt hormoni tropi.
FSH: - la nivelul ovarului stimuleaz - maturarea foliculului ovarian
- secreia de h. estrogeni
- la nivelul testiculului stimuleaz - spermatogeneza
- dezvoltarea testiculelor
LH: - la nivelul ovarului determin ovulaia i formarea corpului
galben care secret estrogeni i progesteron
- la nivelul testiculului stimuleaz secreia de testosteron

174. Precizai care sunt hormonii tiroidieni, unde se secret i ce efecte au pe

diferite organe.
T3 triiodotironina i T4 tetraiodotironina si se secreta in compartimentul folicular
functional al glandei tiroide.
-aparatul cardio-vascular: - efect inotrop i cronotrop pozitiv
- vasodilataie
- cresc debitul cardiac, TA
-muchii scheletici: - cresc tonusul i fora de contracie
-aparatul respirator: - intensific ventilaia i cresc utilizarea
tisular de O2
-sistemul nervos: imediat dup natere stimuleaz diferenierea
neuronal, dezvoltarea sinapselor, mielinizarea
-activitatea psihic: - stimuleaz viteza de ideaie i reactivitatea
reflex, funcii care se coreleaz pozitiv cu funcia tiroidian

175. Precizai locul de secreie pentru hormonii glucocorticoizi i

mineralocorticoizi i efectele cortisolului pe diversele aparate.
Hormonii glucocorticoizi se secreta in corticosuprarenala in zona fasciculata,iar cei
mineralocorticoizi in zona glomerulara.
ntrzie cicatrizarea plgilor (inhib proliferarea fibroblatilor)
imunosupresie (n situaia n care nu se urmrete acest efect), ceea ce
determin patologie infecioas sau fungic
stimuleaz secreia de HCl,,ceea ce duce la apariia ulcerelor gastro-
duodenale
osteoporoz i deficit de cretere
retenie de H2O (a nu se mnca srat !!!)
crete glicemia
-blocheaz secreia de ACTH urmat de atrofia CSR i semne de insuficien CSR la
ntreruperea brusc a terapiei, de aceea se scade treptat doza

176. Precizai cum se numete gonada masculin i ce rol are.

Gonada masculina este testiculul,care produce celulele germinale(celule a caror
diviziune si maturare conduc la formarea de celule sexuale sau gameti)

177. Indicai care sunt hormonii androgeni, unde sunt secretai i enumerati
rolurile lor.
-testosteronul secretat de celulele interstitiale Leydig(si la nivelul corticosuprarenalei si
in cantitati mici in ovar)
-DTH-ul(dihidrotestosteronul) secretat de celulele Leydig
-DHEA(dihifroepiandrosteronul) si androsteronul in cantitate mica de testicul si
corticosuprarenala
Rol:
-dezvoltarea organelor sexuale
-maturarea spermatozoizilor
-stimuleaza sinteza proteinelor care duce la dezvoltarea scheletului
-stimuleaza cresterea cartilajelor

178. Precizai cum se numete gonada feminina i ce rol are?

Gonada feminina este ovarul,care produce glandele germinale(celule a caror diviziune
si maturare conduc la formarea de celule sexuale sau gameti)

179. Indicai care sunt hormonii estrogeni, unde sunt secretai i enumerati
rolurile lor.
Hormonii estrogeni sunt:17 beta estradiol,estrona,estriol
Sunt secretati la nivelul celulelor foliculare,tecii interne,celulele corpului galben si
placenta.
Determina dezvoltarea functiilor sexuale secundare.

180. Definii ce este progesteronul i indicai ce roluri are.

Progesteronul este un hormon steroid sintetizat din pregnenolone,care este un derivat
al colesterolului.
-determina endometrul,se secreta niste proteine speciale in a doua faza a ciclului
menstrual pregatindu-l astfel sa primeasca si sa nutreasca ovulul fertilizat
-rol important in mentinerea sanatatii feminine

181. Indicai ce sunt adrenalina i noradrenalina i unde sunt secretate.

Adrenalina si noradrenalina secretate de medulosuprarenala,sunt mediatori chimici ai
parasimpaticului,noradrenalina mai provine de la nivelul sinapselor noradrenergice.

182. Precizai locul de secreie i rolurile principale ale parathormonului.

PTH e secretat de paratiroide,cel mai impportant rol este in reglarea metabolismulul
fosfo-calcic.

183. Precizai locul de secreie i rolurile principale ale insulinei.

Insulina e secretata ca proinsulina de celulele B din insulele Langerhans,are efect
hipoglicemiant.
184. Precizai ce procent din greutatea total a corpului reprezint masa
muscular total.
Aproximativ 45-50%

185. Precizai care sunt miofilamentele contractile ale sarcomerului.

186. Precizai care sunt proteinele modulatoare ale contraciei sarcomerului?

187. Definii unitatea motorie/placa motorie.

Neuronul motor impreuna cu fibrele musculare pe care le inerveaza constituie unitatea
motorie.
Placa motorie-reprezinta sinapsa dintre terminatiile axonale ale neuronilor motori si
membrana fibrei musculare.

188. Precizai principalul mediator de la nivelul plcii motorii.

Mediatorul chimic caracteristic placii motorii este acetilcolina.

189. Definii contracia izometric/izotonic.

Contractia izometrica-lungimea muschiului ramane neschimbata,dar tensiunea creste

190. Precizai care este unitatea morfologic i funcional a miofibrilei.

Sarcomerul sau casuta Krause

191. Definii secusa/tetanosul.

Tetanosul-boala infectioasa,caracterizata prin apasme ale muschilor voluntary,este
provocata de Clostridium tetani
Secusa muscular-contractia care apare ca urmare a unei excitatii sau stimulari electrice
unice