Sunteți pe pagina 1din 457

OCTAVIAN GH.

BOTEZ
MADALINA MILITARU

COMERT UL INTERNATIONAL
SI COMERT UL EXTERIOR AL ROMNIEI
Editia a 3-a
Universitatea SPIRU HARET

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei


Comertul international s i comertul exterior al
Romniei /
Octavian Gh. Botez, Madalina Militaru, Editia a 3-a -
Bucuresti:
Editura Fundatiei Romnia de Mine, 2006
Bibliogr.
184p.; 23,5 cm
ISBN (10)973-725-660-3
(13)978-973-725-660-7
I. Militaru, Madalina
339.5(100+490 )(075.8)

Coperta I. Cladirea Camerei de Comert si


Industrie
a Romniei si a Municipiului Bucuresti
Editura Fundatiei Romnia de Mine, 2006

Redactor: Constantin FLOREA


Tehnoredactor: Vasilichia IONESCU
Coperta: Marilena BALAN
Bun de tipar: 01.11.2006; Coli tipar: 11,5
Format: 16/70100
Editura s i Tipografia Fundat iei Romnia de
Mine
Splaiul Independent ei nr. 313, Bucuresti, Sector 6,
O. P. 16
Telefon/Fax.: 316 97 90; www.spiruharet.ro
Universitatea SPIRU HARET

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

OCTAVIAN GH. BOTEZ


MADALINA MILITARU
COMERTUL INTERNATIONAL

SI COMERTUL EXTERIOR
AL ROMNIEI

Editia a 3-a

EDITURA FUNDATIEI ROMNIA DE


MINE
Bucuresti, 2006

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET

CUPRINS

Partea I
COMERTUL INTERNATIONAL

Introducere n istoria comertului international


. 13
I. Comertul international cu bunuri (marfuri) n a
doua jumatate
a secolului al XX-lea

16
1. Evolutia valorii co mertului international cu bunuri
(marfuri) 16
2. Mutatii n structura fizica a comertului internat ion al
cu bunuri (marfuri)
n a doua jumatate a secolului al XX-lea
...
20
3. Modificari n repartizarea geografica a comert ului
international cu bunuri
(marfuri) n perioada postbelica
.
28
4. Curentele de schimburi comerciale internat ionale de
bunuri (marfuri) . 30
5. Comertul international cu bunuri (marfuri) n ultimul
deceniu al secolului
al XX-lea


34
II. Comertul international cu servicii
.. 40
1. Conceptul de comert international cu servicii
... 40
2. Dinamica exporturilor mondiale de servicii
.. 42
3. Evolut ia structurii exporturilor mondiale de servicii
. 43
4. Principalii exportatori si importatori n comertul
mondial cu servicii comerciale 45
5. Comertul international cu servicii n ultimul deceniu al
secolului al XX-lea 47
III. Corelatia dintre structura fizica a exporturilor ta
rilor s i dezvoltarea umana
n anii 1990-2 000
..
51

Partea a II-a
COMERTUL EXTERIOR AL ROMNIEI CU
BUNURI SI SERVICII

I. Scurta retrospectiva privind comertul exterior al


Romniei
n prima jumatate a secolului al XX-lea
..
65
1. Evolutia volumului valoric al comertului exterior
.. 65
2. Evolutia soldului balantei comerciale s i gradului de
acoperire a importului
cu exportul

.. 71
3. Mutatii n structura fizica a exportului si importului
.. 73
4. Orientarea geografica a comertului exterior
... 77
5. Evolutia pretului mediu per tona la export si la import
.. 79
II. Dezvoltarea comertului exterior al Romniei cu
bunuri (marfuri)
n anii 1950 2000

86
1. Evolutia volumului valoric al comertului exterior si a
soldului balantei comerciale 86
2. Dinamismul comertului exterior al Romniei,
comparativ cu dezvoltarea
economiei sale

. 92
3. Comertul exterior al Romniei n perioada 1990-2000
.. 93
4. Locul comertului exterior al Romniei n comertul
mondial cu bunuri (marfuri) 95
Universitatea SPIRU HARET
5

5. Evolutia structurii fizice a exportului s i importului


Romniei
n perioada 1950 2000
..
97
5.1. Evolutii si involutii n structura fizica a exportulu i
s i importului
n perioada 1950 2000
...
97
5.2. Modificari substant iale n structura fizica a
exportului, a importului
si a soldului balantei comerciale, pe grupe de
produse, n perioada
anilor 1990-2000
..
107
5.3. Principalele 10 marfuri la exportul si importul
Romniei, n perioada
anilor 1996-2000
..
111
6. Orientarea geografica a comertului exterior al
Romniei ... 115
6.1. Evolutii din anul 1950 pna n anul 2000
. 115
6.2. Evolutii n orientarea pe zone geografice a
exportului si importului
Romniei n anul 2000 fata de anul 1990
.
119
6.3. Principalele 10 tari partenere n comertul exterior al
Romniei,
n anii 1996-2000
..
122
6.4. Cronicizarea dezechilibrelor n schimburile
comerciale ale Romniei
cu Uniunea Europeana, CEFTA s i CSI

126
7. Comertul exterior al Romniei cu tarile vecine la sfrs
itul secolului XX
s i nceputul secolului XXI
.
129
III. Comertul exterior al Romniei cu bunuri (marfuri)
n anii 2001-2003 .. 135
IV. Comertul exterior al Romniei cu servicii
. 141
1. Evolutia volumului valoric al comert ului exterior cu
servicii ... 142
2. Modificari n structura exportului s i importului d e
servicii comerciale 143
3. Cronicizarea soldului negativ al balantei de servicii
comerciale si evolut ia
gradului de acoperire a importului cu export de
servicii comerciale .
144

Partea a III-a
TERMENI DE SPECIALITATE, INDICATORI
STASTISTICI,
APLICATII PRACTICE PRIVIND COMERTUL
INTERNATIONAL
SI COMERTUL EXTERIOR AL
ROMNIEI

I. Termeni de specialitate n comert ul internat ional ..


.. 145
II. Anuarul de comert exterior al Romniei
.. 155
III. Indicatori si indici statistici de comert exterior
... 163
IV. Probleme de analizat privind evolutia exportului de
bunuri al u nui judet 167
V. Aplicatie practica. Analiza comertului exterior al unei
tari .. 168
VI. Aplicatie practica. Analiza structurii exporturilor s i
importurilor de servicii
comerciale ale unei tari

176
VII. Aplicat ie practica. Analiza comert ului exterior al
Romniei cu o tara ... 177
VIII. Aplicatie practica. Analiza comertului exterior al
Romniei cu un produs ... 180

Bibliografie selectiva
...
183

Universitatea SPIRU HARET


6
CONTENTS

Section I
INTERNATIONAL TRADE

Introduction to the history of the international trade


13
I. The international trade in goods (commodities) in
the second half of the
20th Century
.
. 16
1. The evolution of the value of international trade in
goods (commodities) 16
2. Changes in the physical structure of the international
trade in goods
(commodities)

20
3. Changes in the geographical orientation of the
international trade in goods 28
4. The international flows of the commercial exchanges
of goods (commodities) 30
5. The international trade in goods in the last ten years of
the 20 th Century . 34
II. The international trade in services
. 40
1. The concept of the international trade in services
40
2. The dynamics of the world exports of services
42
3. The evolution of the structure of the world exports of
services . 43
4. The main exporters and importers in the world trade in
commercial services 45
5. The international trade in services in the last ten years
of the 20th Century . 47
III. The corelation between the physical structure of the
countries' exports
and the human development in the 1990s and 2000s
..
51

Section II
ROMANIA'S FOREIGN TRADE IN GOODS AND
SERVICES

I. Brief review on the Romania's foreign trade over the


first half of the
20th Century

65
II. The development of Romania's foreign trade in
goods between 1950-2000 86
1. The evolution of the foreign trade value volume and
the balance of trade 86
2. The dynamism of Romania's foreign trade compared to
the development
of its economy

92
3. Romania's foreign trade between 1990-2000
. 93
4. The place of Romania's foreign trade in the world
trade in goods 95
5. The evolution of the physical structure of export and
import between 1950-2000 97
6. The geographical orientation of Romania's foreign
trade .. 115
7. Romania's foreign trade with neighbouring countries
129
III. Romania's foreign trade in goods (commodities)
between 2001-2003 135
IV. Romania's foreign trade in services
... 141
1. The evolution of the foreign trade in services value
volume . 142
2. The changes in the structure of the export and import
of commercial services 143
3. The permanent negative balance of commercial
services and the evolution
of the covering extent of the import by the export of
commercial services ..
144
Universitatea SPIRU HARET
7

Section III
SPECIALIZED TERMS, STATISTICAL
INDICATORS
AND PRACTICAL APPLICATION REGARDING
INTERNATIONAL
TRADE AND ROMANIA'S FOREIGN
TRADE

I. Specialized terms of the international trade


.. 145
II. Romania's foreign trade statistical yearbook
.... 155
III. Statistical indicators and indexes of foreign
trade. 163
IV. Problems to be analised, regarding the evolution of the
exports of goods
of a county

167
V. Practical application. The analysis of the foreign trade
of a country .. 168
VI. Practical application. The analysis of the foreign trade
in services of a country 176
VII. Practical app lication. The analysis of Romania's
foreign trade in goods with
another country
...
180
VIII. Practical application. The analysis of Romania's
foreign trade in a product 180

Selective bibliography

183
Universitatea SPIRU HARET
8

TABLES DES MATIRES

Partie I-re
LE COMMERCE INTERNATIONAL

I. Le commerce international avec des biens


(marchandises) dans la
deuxime moiti du XX-me sicle

13
1. Lvolution du volume valorique du commerce
internationl avec des biens
(marchandises)

.. 16
2. Mutations dans la structure matrielle du commerce
international avec
des biens (marchandises)
...
20
3. Modifications dans la rpartition gografique du co
mmerce international
avec des biens (marchandises) ..
..
28
4. Les courants dchanges commerciaux des biens
(marchandises) 30
5. Le commerce international avec des biens
(marchandises) de la dernire dcennie
du XX-me sicle
..
34
II. Le commerce international avec les services
. 40
1. Le concept de commerce international avec les
services ... 40
2. La dinamique des exportations mondiales des services
. 42
3. Lvolution de la structure des exportations mondiales
des services 43
4. Les principaux exportateurs et importateurs dans le
commerce mondial
avec les services commerciaux
..
45
5. Le commerce international avec les serv ices dans la
dernire dcennie
du XX-me sicle
...
47
III. La correlation entre la structure matrielle des
exportations des pays
et le dveloppement humaine dans les annes 1990 -
2000 ..
51

Partie II-me
LE COMMERCE EXTRIEUR DE LA
ROUMANIE
AVEC DES BIENS ET DES SERVICES

I. Brve retrospective concernant le commerce


exterieur de la Roumanie
dans la premire moiti du XX-me sicle
...
65
II. Le dveloppement du commerce extrieur de la
Roumanie
dans les annes 1950-2000
...
86
1. Lvolution du volume valorique du commerce
extrieur et du solde de la
balance commerciale
..
86
2. Le dinamisme du commerce extrieur de la Roumanie
par rapport au
dveloppement de lconomie nationale
..
92
3. Le commerce extrieur de la Roumanie dans la priode
1990-2000 . 93
4. Le lieu du commerce extrieur de la Roumanie dans le
commerce mondial
avec de biens (marchandises)
.
95
5. Lvolution de la structure matrielle des exportations
et des importations
de la Roumanie dans la priode1950-2000

97
6. Lorientation gographique du commerce extrieur de
la Roumanie 115
7. Le commerce extrieur de la Roumanie avec les pays
voisines 135
Universitatea SPIRU HARET
9

III. Le commerce extrieur de la Roumanie avec des


biens (marchandises) dans
les annes 2001-2003

135
IV. Le commerce extrieur de la Roumanie avec des
services ... 141
1. Lvolution du volume valorique du commerce
extrieur avec des services 142
2. Modifications dans la structure des exportations et des
importations
de services commerciaux
..
143
3. Les dsquilibres chroniques ngatifs de la balance des
services
commerciaux et le degr du recouvrement de
limportations avec
lexportations de services commerciaux

144

Partie III-me
LEXICON DE SPCIALIT, INDICATEURS
STATISTIQUES
ET APPLICATIONS PRATIQUES CONCERNANT
LE COMMERCE
INTERNATIONAL ET LE COMMERCE
EXTRIEURE
DE LA ROUMANIE

I. Lexicon de spcialit de commerce international


. 145
II. LAnnuaire de commerce extrieur de la Roumanie
.... 155
III. Indicateurs et indices statistiques de commerce
extrieur .... 163
IV. Problmes analyser concernant lvolution des
exportations
de biens dun district
.
167
V. Application pratique. Lanalyse du commerce extrieur
dun pays ... 168
VI. Application pratique. Lanalyse de la structure des
exportations
et importations de services commerciales dun pays

176
VII. Application pratique. Lanalyse du commerce extrieur
de la Roumanie
avec un pays

.. 177
VIII. Application pratique. Lanalyse du commerce
extrieur de la Roumanie
avec un produit

180

Bibliographie slective

183
Universitatea SPIRU HARET
10

Partea I
COMERTUL INTERNATIONAL
Universitatea SPIRU HARET
11
Universitatea SPIRU HARET
12

Introducere n istoria comert ului internat ional

Comertul international a aparut din necesitatea mai nti


a comerciantilor,
apoi a statelor de a-si acoperi nevoile de marfuri cnd nu
existau resurse sau cnd
acestea erau limitate. n schimbul acestor bunuri, cumpa
ratorii plateau cu ma rfuri
ce constituiau resurse excedentare pentru ei.
La nceputul secolului XX, profesorul I.N. Angelescu, n
Istoria comertului
universal; lectiuni tinute la Academia de nalte Studii
Comerciale si Industriale,
Bucuresti, 1915, descrie forma de comert mut sub care se
desfasura schimbul de
marfuri de ca tre cartaginezi, pornind de la scrierile
istoricului din Grecia antica,
Herodot.1 Dar, fenicienii (aflati n zona Libanului de azi si
care au creat Cartagina
pe teritoriul de azi al Tunisiei) au dezvoltat nu numai
comertul pe mare, ci si cel de
pe uscat, respectiv comertul cu caravanele de camile. Mai
trziu, portul atenian
Pireu din Grecia antica a devenit cel mai important si mai
mare punct de tranzit,
pentru ca apoi sa asistam la dezvoltarea comertului Romei
antice de la Atlantic la
Tibru si Eufrat.
n Istoria Universala (vol. II, Editura Stiintifica ,
Bucuresti, 1959) se prezinta
detaliat rolul important al comertului Chinei si Indiei antice,
la nceputul mileniului
I si, mai ales, n a doua juma tate a acelui mileniu, precum
si al comertului
desfasurat de arabi n dezvoltarea schimburilor de marfuri
dintre Apus si Rasarit2.
Ct priveste epoca evului mediu, n dezvoltarea
schimburilor comerciale cea mai
mare nsemna tate au avut-o orasele state italiene (Venetia,
Genova si Florenta), aflate
n bazinul Marii Mediterane, si orasele Ligii Hanseatice,
situate n Nordul Europei.
O data cu ca derea Constantinopolului (1453), turcii au
ocupat ntreaga parte
rasariteana a Marii Mediterane, taind cea mai importanta
artera comerciala care
lega Europa de tarile din Orient. n cautarea unui nou drum
spre India, Columb a
descoperit n 1492 America, iar n 1498 Vasco de Gama,
nconjurnd Africa, a
descoperit noua cale maritima spre India. n urma marilor
descoperiri geografice,
centrul de greutate al comertului european s-a deplasat din
Marea Mediteraneana n

1 Ajunsi cu corabiile la destinatie, negustorii as ezau


marfurile pe mal s i se retrageau
pe vas, unde prin foc (fum) vesteau bas tinas ilor sosirea
marfurilor. Aces tia pretuiau
marfurile punnd n dreptul lor aur s i se retrageau as teptnd
reactia celor de pe corabii la
vederea cantitatilor de aur din dreptul marfurilor. Daca
vnzatorii nu erau satisfacuti de
plata n aur a marfurilor lor, ei reveneau pe corabii si as
teptau sa se mai adauge aur. n final,
se ridicau marfurile de catre bas tinasi numai atunci cnd
corabierii satisfacuti si luasera
aurul apreciat ca echivalen t al bunurilor nsirate pe plaja.
2 De fapt, la chinezi, nca din mileniul I, statul care avea
cel mai mare numar de
negustori a nceput sa fie considerat drept cel mai puternic s
i mai bogat.
Universitatea SPIRU HARET
13

Oceanul Atlantic, iar rolul principal n comertul international


a revenit Spaniei si
Portugaliei, Tarilor de Jos, Angliei si Frantei3.
Descoperirile geografice de la sfrsitul secolului al XV-
lea si nceputul
secolului al XVI-lea au avut ca efect practic colonizarea
teritoriilor descoperite,
contribuind la dezvoltarea comertului international si la
afluenta masiva de aur si
argint n Europa. Prin dezvoltarea comertului international s-
a ajuns la crearea
pietei mondiale, care reprezenta sfera schimbului de bunuri
si cuprindea totalitatea
circulatiei marfurilor diferitelor ta ri legate ntre ele prin
diviziunea internationala a
muncii. n fapt, comertul international este o forma de
legatura ntre pietele
nationale. O anumita influenta asupra diviziunii
internationale a muncii au avut-o,
initial, conditiile naturale, respectiv mediul geografic, care a
determinat aparitia si
dezvoltarea diferitelor ramuri ale productiei n anumite
regiuni si ta ri. Surplusul sau
deficitul de produse agricole, de productie manufacturata si,
mai ales, de produse ale
industriei mecanizate a contribuit puternic la dezvoltarea
comertului international.
Acest lucru a fost influentat, ndeosebi, de revolutia
industriala ce a avut loc l a
sfrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-
lea, initial n Anglia, tara
care reusise sa detina monopolul industrial, comercial si
colonial n lume.
Ulterior, Franta, Germania, alte tari din Europa, precum
si SUA, n cursul
secolului al XIX-lea, pna la sfrsitul deceniului opt al
acelui secol, au nfruntat
Anglia att n plan industrial, ct si n plan comercial.
La rndul sa u, prin cresterea sa rapida, comertul
international a reprezentat un
factor important care a impulsionat dezvoltarea productiei de
marfuri si a trans-
portului pe mare si pe cai ferate, precum si a bancilor si
comunicatiilor. n aceasta
etapa, comertul international a strns legaturile nu numai
ntre tarile ce atinsesera
un nivel ridicat n dezvoltarea productiei industriale de
marfuri, ci si ntre aceste
ta ri si tarile n care predominante erau economia naturala
si formele primitive ale
schimbului (troc etc.).
Trasa turile pietei mondiale n noua etapa , ce se ntinde
pe un sfert de secol,
pna la primul razboi mondial, marcheaza primordialitatea
exportului de capital
fata de exportul de marfuri. n aceasta perioada, dominatia
monopolurilor
comerciale si financiare a nlocuit libera concurenta , a avut
loc apogeul cotropirilor
coloniale, ncheiate cu terminarea mpartirii teritoriale a
lumii ntre cele mai
puternice state, care avusese ca scop sa asigure metropolelor
piete de desfacere
pentru produse finite si surse de aprovizionare cu materii
prime. n aceasta etapa ,
cadrul pietei mondiale a continuat sa se largeasca,
ajungndu-se la formarea pietei
mondiale atotcuprinza toare, unice.
Caracteristice perioadei dintre cele doua ra zboaie
mondiale au fost aparitia
fostei URSS, ceea ce a condus la restrngerea pietei
mondiale capitaliste, si de-
clansarea unor crize economice, ndeosebi cea din 1929
1933, care a ascutit lupta
pentru piete, mai ales ntre marile puteri. Aceasta etapa
influenteaza evolutia co-
mertului mondial, cu precadere n conditiile intensifica rii
ma surilor protectioniste
luate de state (cresterea nivelului taxelor vamale, utilizarea
contingentelor).
Cea de-a doua juma tate a secolului al XX-lea a fost
marcata, n primul rnd,
de urmarile politice si economice ale celui de-al doilea
razboi mondial, care au
adus SUA n pozitia de lider al lumii occidentale; totodata , a
avut loc formarea
grupului fostelor state socialiste aflate n sfera de influenta a
fostei URSS si au
3 N. Suta, Sultana Su ta-Selejan, Istoria comert ului
mondial si a politicii comercia le,
Editura ALL, Bucures ti, 1997, p. 23.
Universitatea SPIRU HARET
14

aparut un numar de peste 150 de noi state nationale, ca


urmare a pra busirii impe-
riilor coloniale. Distrugerile materiale imense provocate de
razboiul mondial, criza
economica din anii 70, cauzata de cele doua socuri
petroliere, precum si reformele
din tarile foste socialiste, aflate ncepnd cu anii 90 n
tranzitie, au reprezentat,
ala turi de revigorarea Germaniei si Japoniei, ajunse pe
primele locuri n productia
si comertul mondial, tot attia factori importanti n evolutia
pietei mondiale si a
comertului international. Aparitia unor grupari de state de
genul Uniunii Europene,
a unor uniuni vamale pe alte continente (NAFTA, n
America de Nord etc.), dez-
voltarea societatilor transnationale, a comertului cu servicii
si, nu n ultimul rnd,
stabilirea de principii si reguli n desfasurarea operatiunilor
de export import
tranzit prin GATT4, astazi OMC5, au dinamizat puternic
fluxurile comerciale externe.
Sfrsitul secolului al XX-lea marcheaza devansarea
comertului transatlantic
de catre cel transpacific, prefigurnd rolul din ce n ce mai
important al Asiei n
schimburile comerciale mondiale.
ndeletnicire de mai multe milenii, comertul a nsemnat
ntotdeauna o posi-
bilitate deosebita de cstig, mai mare dect cel obtinut din
activitatea productiva .
Nu este mai putin adeva rat ca si riscul n comert este mai
mare si diversificat. Ct
priveste comertul la mare distanta , fie ca este vorba de
comertul exterior,
semnificnd comertul n afara granitelor unei tari, fie ca este
vorba de comertul
international, pe ansamblul tarilor lumii, acesta creeaza
posibilitati neobisnuite de
cstig, profitul ajungnd, din lipsa de transparenta a relatiei
costuri-preturi, uneori,
la 300 500% sau chiar la 1100%6. De aici si concurenta
acerba pentru piete de
aprovizionare si de desfacere, barierele si alte masuri
discriminatorii. n acest sens,
cugetarea eruditului profesor romn I.N. Angelescu, din anii
primului razboi
mondial, este de o exceptionala valoare: Lupta pentru
dominatiunea economica
este ca un fir rosu, care stra bate toata istoria universala , si
daca nu se poate spune
ca toate ra zboaiele au avut o cauza comerciala, se poate
afirma cu siguranta ca n
fiecare razboi exista un interes comercial.
La nceputul secolului XXI, comertul international
cunoaste o evolutie
accelerata , au loc profunde mutatii, se redefinesc regulile
jocului n schimburile inter-
nationale, pietele se liberalizeaza , se mondializeaza si se
regionalizeaza accentuat;
concurenta n conditiile globalizarii devine tot mai acerba ,
iar utilizarea Internetului
pentru informare si comert electronic prefigureaza viitorul
comertului international.

4 GATT General Agreement for Tariffs and Trade


(Acordul General pentru Tarife
s i Comert).
5 OMC Organizatia Mondiala a Comertului.
6 A se vedea F. Braudel, Jocurile schimbului, Editura
Meridiane, Bucures ti, vol. I,
p. 181, 191-197 si vol II, p. 41-48.
Universitatea SPIRU HARET
15

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET

Universitatea
SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET

I.
COMERTUL INTERNATIONAL CU BUNURI
(MA RFURI)
N A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XX-
LEA

Cea mai veche si, totodata, cea mai ampla forma de


manifestare a lega turilor
economice ntre tari o reprezinta comertul exterior. Acesta
cuprinde totalitatea
tranzactiilor de import si export realizate de o tara , ntr-o
perioada determinata .
Comertul exterior ndeplineste functii importante n
procesul dezvoltarii
economice a fiecarei tari:
permite aprovizionarea fieca rei tari cu factori de
productie si bunuri de
consum;
prin exporturi se dezvolta economia de scara , a
statelor, se asigura noi
locuri de munca si se procura mijloacele de plata a
importurilor;
n conditiile n care schimburile externe se mpletesc
cu specializarea
productiei si cu aprofundarea diviziunii muncii n domenii
cu un grad superior de
valorificare a materiei prime si fortei de munca, comertul
exterior constituie un
factor de crestere a eficientei economice.
Mediul economic si comercial international a nregistrat,
dupa cel de-al doilea
razboi mondial, numeroase si importante mutatii, datorita
dezvolta rii fortelor de
productie, cu prioritate a industriei, n multe state ale lumii,
chiar daca acest proces
a avut loc n mod inegal.
Dintre fenomenele cele mai reprezentative care au
marcat ultimii 50 ani se
detaseaza accentuarea revolutiei tehnico-stiintifice si
trecerea la era informationala ,
adncirea interdependentelor economice, urmare a specializa
rii si cooperarii rezultate
din diviziunea internationala a muncii, dezvoltarea rapida a
procesului de integrare
economica, accentuarea rolului societat ilor transnationale n
economia mondiala , n
exportul si importul mondial. A crescut, totodata,
importanta organizatiilor inter-
nationale cu profil financiar, bancar si comercial, s-a
intensificat procesul de globa-
lizare, dar, n acelasi timp, s-au adncit discrepantele n ceea
ce priveste nivelul de
trai al populatiei, din cele aproape 200 de state si teritorii ale
lumii, din care mai mult
de jumatate se afla sub pragul sara ciei.

1. Evolutia valorii comert ului international cu bunuri


(marfuri)

O succinta retrospectiva a evolutiei volumului valoric


al comertului interna-
tional n prima parte a secolului XX cu suisuri si
coborsuri, de la 33,1 miliarde
dolari n anul 1900 la 117,2 miliarde dolari n anul 1920,
pentru ca n anul 1940 sa
fie de numai 41,6 miliarde dolari (graficul nr. 1)
evidentiaza contrastul acestei
evolutii cu cresterea constanta a volumului valoric al
comertului international n a
doua juma tate a acestui secol.
Universitatea SPIRU HARET
16

Graficul nr.
1
Evolutia valorii comertului international n anii
1900-1940
- miliarde dolari -

140

120
117,2
100
94
80

60
53,0
41,6
40
33,1
20

0
1900 1910 1920 1930 1940

Sursa: N. Suta, Sultana Suta-Selejan, Istoria comertului


mondial s i a politicii comer-
ciale, Editura All, Bu cures ti 1997, p.68, 82, 103.

Pentru a putea ntelege mai bine evolutia valorica a


comertului international,
n perioada postbelica , respectiv fenomenele produse n
timpul ultimei jumatati de
veac, este necesar sa avem n vedere cele doua socuri
petroliere din anii 70, crizele
economice ciclice din primii ani ai deceniilor opt, noua si
zece, precum si
reformele ce au avut loc n anii 90 n tarile europene foste
socialiste, aflate n
proces de tranzitie.
Cele trei trasaturi principale ale comertului international
din perioada
analizata (1950-1998) pot fi sintetizate n felul urma tor:
a) Prima trasatura caracteristica consta n faptul ca n
aceasta perioada s-a
nregistrat cel mai nalt ritm de crestere valorica (12%), cu
o perioada de vrf de
20,3% pentru anii 1971-1980, astfel ca din 1950 pna n
1998 volumul valoric al
exporturilor mondiale a sporit de circa 88 ori, adica de la 61
miliarde dolari la 5338
miliarde dolari. Aici se cuvine o remarca n lega tura cu
cresterea diferentiata a
exportului de produse manufacturate de 168 ori, iar a celui
de produse agricole de
19 ori. Semnificativ este si faptul ca volumul fizic al
bunurilor vndute ntre 1950-1998
s-a majorat de 18,5 ori, iar preturile de circa 4,8 ori. Tabelul
nr. 1 permite judecati
de valoare privind ritmul deosebit de nalt de crestere a
valorii exportului mondial
(88 ori) fata de cel al volumului fizic al exportului (18,5
ori), precum si ritmul de
crestere a productiei (6,5 ori) si a PIB-ului mondial (6,1 ori).

Universitatea SPIRU HARET


17

Tabelul nr.
1
Comparatie privind cres terile comertului
international
n perioada 1950-1998
Valoric Volum fizic
Exporturi Exporturi Productie
Pro- Pro- Pro-
Pro-
Pro-
duse duse duse
duse
Pro- duse
Prod.
ma- Prod. ale
ma- Prod.
ma-
duse ale ind.
ale ind.
nu- agr. ind.
nu- agr.
nu-
agr. extrac-
extract.
factu- ex- factu-
factu-
tive
rate tract. rate
rate

18,
88 19 5,3
8,5 33,6
6,5 3,1
5
ori ori 52 ori 168 ori
ori ori
ori ori
ori 4 ori 9 ori 6,1
ori
ori

Sursa: Calculat dupa Organisation Mondiale du


Commerce, Gnve, 1999, Rapport
annuel, 1999, vol. II, p. 11.

Analiza ritmului mediu anual de crestere a comertului


international, n anii
90, scoate n evidenta oscilatii att la export, ct si la
import, n contextul
diminua rii generale a ritmului mediu de crestere a acestuia
n ultimele cinci
decenii. Mentiona m ca , n anul 1998, acest ritm a sca zut,
la export, la numai 3,5%,
fata de un ritm mediu anual de 6% n anii 1990-1995 si de
10,5% n anul 1997. Ct
priveste importurile, acestea si-au redus ritmul de crestere la
4% n anul 1998,
comparativ cu 6,5% n anii 1990-1995 si 9,5% n anul
1997.1
Ct priveste analiza ritmului de crestere a exportului
mondial pe grupe de
tari, n aceeasi perioada, de aproape 50 ani (1950-1998),
rezulta ca daca, n
ansamblu, cresterea a fost de 88 ori, pentru tarile capitaliste
dezvoltate majorarea a
fost de 98,1 ori, pentru ta rile n curs de dezvoltare 80,5
ori, iar pentru ta rile
socialiste sau foste socialiste 39,3 ori, desi n anul 1989
aceasta crestere ajunsese
sa fie de circa 55 ori fata de 1950. Decalajul, n ce priveste
ritmul de crestere, n
favoarea tarilor dezvoltate si are explicatia, ndeosebi, n
evolutia diferentiata a
preturilor la produsele manufacturate (unde acestea detin cea
mai mare pondere)
fata de preturile la produsele de baza (exportate ndeosebi
de tarile n curs de
dezvoltare), asa cum rezulta din tabelul nr. 2.
Tabelul nr.
2
Evolutia preturilor de export n anii 1985-
1996
- procente
-
Produse
Produse ale
Anii Total marfuri Produse
manufacturate agricole
ind. extractive
1985-1990 +25 +32 +30 -11
1991-1996 +7 +58 +42 +10
Sursa: Calculat dupa Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel, Gnve,
1997, vol. II, p.117.

1 Ion Nita, Comertul exterior romnesc n perioada de


tranzitie, Editura Lumina Lex,
Bucures ti, 2000, p. 12. Universitatea SPIRU HARET
18

b) A doua trasatura caracteristica este aceea ca volumul


valoric al comer-
tului international, n a doua jumatate a secolului XX, a
nregistrat o dinamica
deosebit de rapida, superioara dinamicii tuturor celorlalti
indicatori sintetici ai
economiei mondiale (PIB, productie industriala , productie
agricola).
Daca, n anul 1998, comertul mondial crescuse, asa cum
am aratat, de 88 ori, n
ce priveste volumul valoric si de 18,5 ori n ce priveste
volumul fizic, fata de anul
1950, PIB-ul real pe plan mondial s-a majorat, n aceasta
perioada , de 8,5 ori, pro-
ductia industriala mondiala de peste 9,5 ori, iar productia
agricola de peste 4,5 ori.
Este de remarcat faptul ca aceasta trasatura, caracteristica
unei perioade de aproape
52 de ani, pna la sfrsitul secolului XX, a avut o aceeasi
tendinta si pe etape inter-
mediare, att n perioadele 1950-1970 si 1971-1980, ct si n
anii 1981-1998.2
Una din explicatiile acestei evolutii este faptul ca
revolutia stiintifico-tehnica
a determinat o relatie noua ntre ritmul exporturilor si cel al
productiei, data fiind
accelerarea specializa rii si cooperarii internationale n
productie. Aceasta a avut ca
rezultat majorarea sistematica a cotei parti din productie care
se valorifica pe calea
exportului. Astfel, daca n anul 1980 circa 20% din productia
mondiala era
destinata exportului, la sfrsitul deceniului al 9-lea, cota
respectiva depasise 25%,
iar n anii 1997-1998, circa 32%.
Dinamica comertului si a productiei mondiale prezinta
unele diferentieri atunci
cnd analiza m corelatia export-productie industriala pe
grupe de ta ri. Daca, pentru
tarile dezvoltate, nu exista modificari ale acestui binom, n
perioada 1950-1970,
pentru tarile n curs de dezvoltare, nsa, care au pornit de la o
baza extrem de redusa
n domeniul industriei, ritmul mediu anual de crestere a
comertului lor exterior a fost,
n aceasta perioada, de 4,6%, n timp ce productia lor
industriala s-a dezvoltat ntr-un
ritm mediu anual de 7%. Singura exceptie de la aceasta
relatie inversa a existat n
anii 70, cnd explozia preturilor la produse de baza, urmare
ndeosebi a celor doua
socuri petroliere, a facut ca tarile n curs de dezvoltare sa se
nscrie n tendinta
imprimata la nivel mondial de catre tarile dezvoltate privind
ritmul mai rapid al
schimburilor comerciale n raport cu ritmul productiei
industriale. Ct priveste tarile
socialiste sau foste socialiste n tranzitie la economia de
piata, ele au cunoscut cel e
doua tendinte evidentiate mai sus, respectiv n tarile cele
mai dezvoltate dintre ele
comertul exterior a devansat ca dinamica productia
industriala a acestora, n timp ce
n statele cu economia n curs de dezvoltare s-a nregistrat o
tendinta inversa.
c) Cea de a treia trasatura caracteristica a volumului
valoric al comertului
international consta n faptul ca, n a doua jumatate a
secolului XX, comertul
international a devansat, ca ritm de crestere, precum si ca
volum valoric absolut,
rezervele de aur si devize centralizate ale tarilor
nesocialiste. Aceasta situatie a avut
efecte att pentru tarile dezvoltate, ct si pentru tarile n curs
de dezvoltare (ale ca ror
rezerve de aur si devize n rezervele totale ale lumii
nesocialiste sunt nca mici).
Astfel, urmare a acestei trasaturi caracteristice, marea
majoritate a ta rilor n curs de
dezvoltare (cu exceptia celor exportatoare de titei sau a celor
recent industrializate),
adica aproape 100 de ta ri, detin 10% din rezervele
centralizate de aur si devize ale

2 Nicolae Suta (coordonator), Comert international s i


politici comerciale contempo-
rane, Editura Eficient, Bucuresti, 2000, vol. 1, p. 32-33.
Universitatea SPIRU HARET
19

lumii nesocialiste. Aceasta situatie reprezinta o adeva rata


frna n calea dezvolta rii
comertului exterior, avnd n vedere capacitatea redusa de
plata a celor peste 100 de
tari n curs de dezvoltare sarace, situate pe toate continentele
lumii.

2. Mutat ii n structura fizica a comert ului internat ional


cu bunuri (marfuri) n a doua jumatate a secolului al
XX-lea
Decalajele ntre resursele materiale si tehnologice ale
statelor si nevoile lor,
fie sub aspect cantitativ sau calitativ, fie generate de o lipsa
acuta sau numai de
necesitatea completa rii nevoilor, inclusiv pentru efectuarea
unor operatiuni de
import pentru reexport, plaseaza comertul international n
situatia unuia dintre cele
mai importante sectoare economice care contribuie la
dezvoltarea statelor.
Daca , n secolul al XIX-lea, n schimburile
internationale de ma rfuri
manufacturate predominau produsele textile si cele ale
metalurgiei de baza, iar la
nceputul secolului al XX-lea, produsele chimice, materialul
electric si
echipamentele, totusi, pna la al doilea razboi mondial,
comertul cu bunuri era
compus n proportie de 60% din materii prime (energetice,
produse agricole si
minerale)3. Caracteristice perioadei postbelice sunt
modificarile structurale din
economia mondiala , a ca ror dinamica a facut sa se scurteze
ciclul de viata al
produselor, ndeosebi la produsele manufacturate, durata
acestui ciclu nedepasind
cinci ani. Se apreciaza ca , n prezent, mai putin de din
totalul produselor aflate n
circuitul pietei internationale au o durata de zece ani. La
aceste mutatii
impresionante si-au adus contributia revolutia tehnico-
stiintifica, efectele cursei
narma rilor, demersul strategic pentru cucerirea cosmosului
si a oceanelor, masurile
de protejare a mediului la scara nationala , continentala si
mondiala, concomitent cu
dezvoltarea accelerata a fabricarii de produse ecologice si
alimente biologice,
precum si de echipamente moderne, de comunicare
informatica, ce constituie
fundamentul procesului de globalizare si de integrare
regionala.
O prima clasificare care permite analizarea modifica
rilor intervenite n
structura fizica (materiala) a comertului international este
mpartirea marfurilor n
doua mari grupe:
produse de baza (bunuri neprelucrate sau cu grad redus
de prelucrare);
produse manufacturate (produse finite si semifinite).
Din studierea datelor statistice ale publicatilor ONU si
OMC, redate n
tabelul nr. 3, rezulta ca, nainte de cel de-al doilea ra zboi
mondial, produsele de
baza ajunsesera sa reprezinte aproape 2/3 din exportul
international, pentru ca n
anul 1960 ponderea lor sa scada la 1/2, n anul 1990 la 1/4,
iar n anul 1998 la 1/5
din acest export. Diametral opusa a fost evolutia produselor
manufacturate, a caror
pondere, de la 36,4% n anul 1937, a crescut constant (cu
exceptia anilor 1974-
1985), atingnd, n 1998, 80%.

3 Frdric Toulon, Comertul internat ional, Editura


Institutul European Ias i, 1996,
p. 13.
Universitatea SPIRU HARET
20

Tabelul nr.
3
Evolutia structurii comertului mondial, n anii 1
937 -1998
- n procente din volumul
valoric -

1937a ) 1950 a ) 1960 1990 1998


Produse de baza 63,6 56,3 49 25 20
Produse manufacturate 36,4 43,7 51 75 80
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

a ) Pentru anii 1937 si 1950, datele reprezinta structura


exportului mondial (fara tari
socialiste), iar pentru ceilalt i ani, totalul exportului mondial
n structura sa.
Sursa: U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1960-2000;
Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel,1999 (2 volume), Gnve, 1999.

Concluzia care se desprinde din evolutia structurii


exportului mondial n
ultimii 50 de ani este ca aceasta a ajuns sa aiba un caracter
industrial.
Ct priveste evolutia exportului mondial al celor doua
grupe mari de
produse, n perioada 1950-1998, exportul de produse de
baza a crescut de 38 ori.
Majorarea a fost influentata de marirea de 7,5 ori a
volumului fizic si de 5 ori a
preturilor. Semnificativ este faptul ca la subgrupa de
produse minerale, unde
cresterea a fost de 52 ori, deci de 14 ori mai mare dect
media grupei, volumul
fizic al exportului a influentat n aceasta directie cel mai
mult, respectiv printr-o
majorare de 8,5 ori, dar si preturile au crescut de 6,1 ori,
adica mai mult dect
cresterea exportului mondial (4,8 ori), a exportului
produselor de baza (5 ori) sau a
produselor manufacturate (4,7 ori). Referitor la evolutia
exportului la subgrupa
produse agricole se remarca faptul ca , n perioada 1950-
1998, se nregistreaza
cresterea cea mai mica , de numai 19 ori, crestere influentata
de majorarea de 5 ori a
volumului fizic al exportului si de numai 3,8 ori a preturilor,
n aceasta perioada.
n schimb, la exportul de produse manufacturate, unde
cresterea a fost de
168 ori, volumul fizic al exportului a sporit de 33,6, iar
preturile, n perioada
analizata , de 4,7 ori.
Dar evolutia celor doua mari grupe de produse ale
comertului mondial,
respectiv produsele de baza si produsele manufacturate,
poate fi analizata si din
punct de vedere al ponderii cu care participa statele lumii la
schimburile mondiale,
diferentiate n trei grupari: capitaliste dezvoltate, n curs de
dezvoltare si socialiste
sau foste socialiste (n tranzitie la economia de piata).
n primul rnd, vom analiza evolutia ponderii celor trei
grupe de ta ri n
comertul mondial cu produse de baza (graficul nr. 2).
Universitatea SPIRU HARET
21

Graficul nr.
2
Mutatii ale ponderii tarilor capitaliste dezvoltate,
ta rilor n curs de
dezvoltare s i tarilor socialiste (sau foste socialiste)
n exportul si
importul mondial cu produse de baza, n
perioada 1975-1998
- n procente din to talu
l valoric -

Export
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1975 1980 1985 1988 1991 1994 1996 1997 1998
T .cap. d. T .n curs de d. T .soc.(sau foste
soc.)

Import

80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1975 1980 1985 1988 1991 1994 1996 1997 1998

T.cap. d. T.n curs de d. T.soc.(sau fost soc.)

Sursa: Pe baza datelor din U.N. Monthly Bulletin of


Statistics, 1965-2000; GATT, Le
Commerce International en 1991/1992, Gnve, 1992;
Organisation Mondiale du Commerce,
Rapport annuel, 1999, Gnve, 1999 (vol.II).

Din graficul nr. 2 rezulta ca n exportul mondial de


produse de baza, ntre
anii 1975-1985, pe primul loc s-au aflat tarile n curs de
dezvoltare, dupa care
pna n 1998 pe locul nti s-au situat ta rile capitaliste
dezvoltate, care, de altfel,
ocupasera prima pozitie, n exportul mondial, si n perioada
1960-1975. Cu o
pondere redusa, ntre 4,6 si 13,2%, ta rile socialiste (sau
foste socialiste) s-au situat
mereu pe pozitia a treia n exportul mondial cu produse de
baza. n ce priveste
importul mondial la aceasta grupa de produse, formata
din produse minerale si
Universitatea SPIRU HARET
22
agricole sub forma de materii prime, graficul nr.2 releva ca,
n anii 1975-1998,
ta rile capitaliste dezvoltate au detinut o pondere ntre 3/4 si
2/3, devansnd tarile n
curs de dezvoltare, care numai n anii 90 au avut o pondere
putin peste 1/4, n timp
ce ta rile socialiste sau foste socialiste (n tranzitie la
economia de piata) au ocupat
acelasi loc trei, cu ponderi minore, de o cifra, cu exceptia
anului 1998, cnd au
atins 10,6% din importul mondial.
Analiznd, n continuare, cealalta grupa de marfuri din
structura fizica a
comertului mondial, respectiv grupa produselor
manufacturate, si modul de parti-
cipare a celor 3 grupari de ta ri mentionate anterior,
remarcam o evolutie diferita a
acestei grupe fata de grupa produselor de baza, ntre anii
1975-1998 (graficul nr. 3).
Graficul nr.
3
Mutatii ale ponderii ta rilor capitaliste dezvoltate,
tarilor n curs de dezvoltare
si tarilor socialiste (sau foste socialiste) n exportul si
importul mondial
cu produse manufacturate, n perioada 1975-
1998
- n procente din totalu
l valoric -
Export

100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
1975 1980 1985 1991 1994 1996 1997 1998
T.cap. d. T.n curs de d. T.soc.(sau foste soc.)

Import

80,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
1975 1980 1985 1991 1994 1996 1997 1998

T.cap. d. T.n curs de d. T.soc.(sau foste soc.)

Sursa: Pe baza datelor din U.N. Monthly Bulletin of


Statistics, 1965-2000; GATT, Le
Commerce International en 1991/1992, Gnve, 1992;
Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel, 19 99, Gnve, 1999 (vol.II).
Universitatea SPIRU HARET
23

Dupa cum rezulta din graficul nr.3, practic, n ultimii


25 de ani din secolul XX,
tarile capitaliste dezvoltate au detinut ponderi ntre 70% si
aproape 84% n totalul
exportului mondial de produse manufacturate, cu mentiunea
ca, din anul 1975, cnd
ponderea a fost de 83,8%, aceasta s-a diminuat treptat,
ajungnd n anul 1998 sa fie
de 70,2%. Pe pozitia a doua la exportul mondial de produse
manufacturate, ncepnd
din anul 1980, s-au situat tarile n curs de dezvoltare cu
ponderi care, n 1975, abia
ajungeau la 6,8%, pentru ca, n anii 1997-1998, sa
depaseasca 26%, urmare a
efortului depus n general n procesul de industrializare si,
mai ales, a cresterilor
nregistrate la exportul tarilor din Asia de Sud Est.
De fapt, statisticile de specialitate ale OMC arata ca pe
primele locuri la ex-
portul de produse manufacturate al ta rilor n curs de
dezvoltare s-au aflat, n ultimele
trei decenii, Hong Kong (China), China, Coreea de Sud,
Taiwan (provincie a Chinei),
Singapore, Malaysia, Thailanda, Indonezia, care, mpreuna
cu Mexicul, Brazilia si
India, nsumeaza circa 82-85% din exportul total de produse
manufacturate al tarilor
n curs de dezvoltare. Ct priveste tarile socialiste sau foste
socialiste (n tranzitie la
economia de piata), daca ntre 1975-1985 ponderea lor n
exportul mondial de
produse manufacturate oscila n jur de 10%, ncepnd din
anii 90, ea nu a mai
depasit nici 5%, situndu-se ntre 1,7 si 3,3 %.
n ce priveste evolutia ponderilor detinute, n importul
mondial de produse
manufacturate, de catre cele trei grupe mari de tari, din
graficul nr. 3 rezulta ca
tarile capitaliste dezvoltate s-au situat permanent pe primul
loc, cu o pondere
reprezentnd 2/3 din totalul importurilor lumii, urmate de
tarile n curs de
dezvoltare, cu o usoara crestere de la 25,4% n anul 1975
la 27,5% n anul 1998,
dar atingnd n anii 1996 si 1997 n jur de 30% din importul
mondial. Ct priveste
tarile socialiste sau foste socialiste (n tranzitie la
economia de piata), numai n
anul 1995 ponderea acestora n importul mondial de produse
manufacturate a
depasit 10%, respectiv a fost de 11,9%, pentru ca n ceilalti
ani, pna n 1998, sa
nregistreze o scadere semnificativa, ajungnd la 2,7 - 3,6%.
O a doua clasificare, tip standard, elaborata de ONU
CTCI*, privind structura
fizica a comertului international, are n vedere o cunoastere
mai n detaliu a muta-
tiilor n timp la nivelul a 6 grupe de produse:
1. Produse alimentare 4. Produse chimice
2. Materii prime 5. Masini, utilaje si mijloace de
transport
3. Combustibili 6. Alte produse manufacturate
Primele 3 grupe sunt produse de baza, iar urmatoarele
3 grupe sunt produse
manufacturate. Tabelul nr. 4 permite observarea
modificarilor care au avut loc, n
anii 1970-1997, n evolutia structurii fizice a exportului
mondial.
Analiznd evolutia ponderilor celor 6 grupe de produse
ale exportului mondial,
evidentiem faptul ca pe primul loc se detaseaza, ca pozitie,
grupa de masini, utilaje
si mijloace de transport, cu 42,1% n anul 1998, cu un
volum valoric de circa 2200
miliarde dolari, ceea ce nseamna o dublare fata de exportul
mondial total (adica o
crestere de circa 160 ori fata de 1950). S-a ajuns ca grupa de
masini, utilaje si

* ONU CTCI = Clasificarea Tip (Standard) a


Comertului International n cadrul ONU.
Universitatea SPIRU HARET
24

mijloace de transport sa detina peste 50% din exportul de


produse manufacturate,
fata de circa 20% nainte de cel de-al doilea razboi mondial.
Mentionam faptul ca
aceasta grupa este constituita din doua subgrupe:
1. Masini si utilaje, aici fiind ncadrate si produsele
electrotehnice si electronice
si instalatiile complexe, care au atins o pondere de 28-30%
n exportul mondial.
2. Mijloace de transport, cu o pondere de 10-12% n
exportul mondial.

Tabelul nr.
4
Mutatii n ponderea celor 6 grupe de
produse
ale exportului mondial, n perioada 1970-
1998
- n procente din totalul
valoric -
Nr.
Crt. GRUPE DE PRODUSE* 1970 1980 1990 1998
1. Produse alimentare 13,4 10,0 8,7 7,8
2. Materii prime 11,0 6,9 5,2 4,1
3. Combustibili 9,8 23,9 10,1 6,9
4. Produse chimice 7,1 7,4 8,8 9,8
5. Masini, utilaje si mijloace de transport 28,2 25,7 35,7
42,1
6. Alte produse manufacturate 29,2 24,3 28,6 29,2
* Exista 2-3% din produse necuprinse n cele 6 grupe
ment ionate.
Sursa: U.N. Monthly Bulletin o f Statistics, 1972-2000;
GATT, Le Commerce
International en 1990/1991; Gnve, 1992; Organisation
Mondiale du Commerce, Rapport
annuel, 1999, Gnve, 1999 (vol.I, II).

Comertul mondial cu masini, utilaje si mijloace de


transport este dominat de
tarile dezvoltate (74,7% la export si 68,7% la import, n anul
1998), pe principalele
locuri situndu-se SUA, Germania, Japonia, Franta, Marea
Britanie, Italia si Canada.
Tarile n curs de dezvoltare au ajuns sa detina o pondere de
23,2% n anul 1998 (n
1975, numai 3,3%), n timp ce tarile socialiste sau foste
socialiste (n tranzitie la
economia de piata ) au o pondere infima n comertul
mondial (circa 2,1% la export si
3,2% la import, n 1998).4
Din tabelul nr. 4 rezulta ca a doua grupa, ca pondere, n
exportul mondial,
este grupa de alte produse manufacturate, care, n
perioada 1970-1998, a atins un
nivel apropiat de 30%.
Aproximativ 1/4 din aceasta pondere revine subgrupei
textile si confectii si
circa 1/5 subgrupei metalelor. Urmeaza, cu ponderi mai sca
zute, dar n crestere,
mobila si alte produse finite si semifinite din lemn, precum
si subgrupa
materialelor de constructii. Si la aceasta grupa, tarile
dezvoltate sunt pe primul loc
n comertul mondial, cu ponderi de 61,1% la export si 69,9%
la import, n anul
1998. n ceea ce priveste tarile n curs de dezvoltare, ele au
atins o pondere
remarcabila , de 34% n anul 1988, aceasta cifra fiind
devansata la subgrupele
textile, produse de artizanat, metale neferoase (35-40%
din exportul mondial).

4 Organisation Mondiale du Commerce, Gnve, Raport


annuel, 1999, vol. XI, p. 105.
Universitatea SPIRU HARET
25

La import, aceleasi ta ri n curs de dezvoltare au o pondere


n crestere, de la 14,1%
n 1995 la 26,1% n anul 1998. n schimb, ta rile socialiste
sau foste socialiste (n
tranzitie la economia de piata ) detin la aceasta grupa, la
export si import, ponderi
sub 5%.
Cea de-a treia grupa ca pozitie n exportul mondial este
grupa de produse
chimice, care n anul 1998 s-a apropiat ca pondere de 10%
(respectiv 9,8%), avnd
o valoare de circa 513,1 miliarde dolari. Este de remarcat
faptul ca a crescut
ponderea subgrupelor de produse chimice cu grad ridicat de
valorificare industriala
(petrochimie, produse de sinteza si mic tonaj, inclusiv
farmaceutice, cosmetica,
biostimulatori etc.) si a sca zut ponderea produselor cu grad
redus de prelucrare
industriala (ngrasaminte, produse clorosodice, negru de fum
etc.).
Si la aceasta grupa de produse, ta rile dezvoltate detin
prima pozitie, n anul
1998 ponderea lor atingnd 80,5% la export si 66,9% la
import. Principalele ta ri
exportatoare si importatoare de produse chimice sunt SUA,
Germania, Franta,
Marea Britanie, Belgia, Luxemburg, Japonia. n anul 1998,
ta rile n curs de
dezvoltare au avut o pondere de 16,3% la export si 28,8% la
import, iar ta rile
socialiste sau foste socialiste (n tranzitie la economia de
piata), 3,2% la export si
4,3% la import.
Din analiza ponderilor n exportul mondial ale primelor
3 grupe de produse
manufacturate (masini, utilaje si mijloace de transport, alte
produse manufacturate
si produse chimice) rezulta ca acestea nsumeaza o greutate
specifica decisiva, ce a
atins, cumulat, circa 80%. Celelalte 3 grupe de ma rfuri
(produse de baza) ating
ponderi de 7,8%, 6,9% si, respectiv, 4,1% (cumulat aproape
20%).
Astfel, grupa de produse alimentare, al carei export, ca
nivel valoric, a fost
de 409,5 miliarde dolari, n anul 1998 (de peste 5,3 ori mai
mic dect cel al grupei
de masini, utilaje si mijloace de transport), a ajuns sa detina
o pondere de numai
7,8% n exportul mondial, n 1998, fata de 13,4%, n anul
1970. Aceasta grupa se
mparte n doua subgrupe: produse alimentare animaliere,
unde se remarca o
crestere rapida a exportului produselor cu valoare nutritiva
ridicata, si produse
alimentare vegetale. Si la aceasta grupa, comertul mondial
cu produse alimentare a
fost desfasurat, n anul 1998, n proportie de peste 2/3, de
catre ta rile dezvoltate (la
export 65,0%, iar la import 69,2%), principalii parteneri
fiind SUA, Franta, Olanda,
Germania, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie, Spania,
Italia, inclusiv Canada, la
export si Japonia, la import.
Ct priveste evolutia exportului mondial la grupa de
combustibili minerali,
carburanti si lubrifianti, ponderea acesteia, dupa
numeroase oscila ri, de la circa 10%
n anul 1970, n totalul exportului mondial, la 23-24% n anii
1981-1982 (sub
influenta socurilor petroliere din anii '70), a ajuns apoi n
1982-1985 la 18-20%, dupa
care, ncepnd cu anul 1991, a fost sub 10%, iar n anul 1998
s-a redus la 6,9%.
Dintre cauzele importante ale modificarii acestei ponderi
retinem: cresterea deosebita
a comertului cu titei si restrngerea comertului cu carbune,
precum si dezvoltarea
comertului cu gaze naturale. Semnificativ este faptul ca, n
exportul mondial de
combustibili, tarile n curs de dezvoltare ocupa primul loc,
cu o pondere de 60,7%,
n anul 1998, n scadere puternica fata de anii 1975 si 1980,
cnd aceasta pondere era
de 75%, respectiv 72,3%. n schimb, la importul de combu
stibili, pe primul loc se
afla tarile dezvoltate, cu o pondere de 69,3% n anul 1998.
Ponderea tarilor socialiste
sau foste socialiste (n tranzitie la economia de piata) a
scazut, la export, de la 15,1%
n anul 1985 la 9,8% n anul 1998, pentru ca la import sa se
reduca de la 10% n anul
1985 la 3,8% din importul mondial n anul 1998.
Universitatea SPIRU HARET
26

n fine, ultima grupa analizata privind ponderea n


exportul mondial este grupa
materiilor prime, n cazul careia observa m ca s-a
nregistrat o continua sca dere, de la
11% n anul 1970 la circa 4-5% n anii 1971-1998. Aceasta
diminuare este si mai
evidenta daca tinem seama ca , n 1937, materiile prime
detineau o pondere de 37% n
exportul mondial. Dintre principalele cauze care au
determinat aceasta tendinta
mentionam sca derea consumului de materii prime pe unitate
de produs, urmare a
revolutiei tehnico-stiintifice, cresterea rapida a productiei de
nlocuitori sintetici,
procesul de reciclare a deseurilor de materii prime naturale si
sintetice si, nu n
ultimul rnd, evolutia preturilor, care au nregistrat n
general sca deri.
Chiar si n aceasta grupa de produse, tarile dezvoltate
ocupau, n anul 1998,
primul loc, cu o pondere de 58,3% la export si 63,2% la
import, pe locul doi
situndu-se tarile n curs de dezvoltare (35,9% la export si
33% la import). Ca si la
celelalte 5 grupe de produse, si la grupa de materii prime,
ponderea ta rilor socialiste
sau foste socialiste (n tranzitie la economia de piata) a fost
si este nesemnificativa ,
ea reprezentnd, n anul 1998, circa 5,8% la export si 3,8%
la import.
n concluzie, principalele tra saturi caracteristice ale
perioadei postbelice
privind structura comertului internat ional si
participarea diverselor grupe de
tari la exportul si importul diverselor grupe de produse
sunt:
s-a mbogatit si rennoit permanent nomenclatorul
produselor comercia-
lizate, predominnd n comertul mondial produsele
manufacturate cu un grad tot
mai ridicat de prelucrare industriala si nepoluante sau cu un
grad redus de poluare;
n cadrul produselor manufacturate s-au detasat
produsele industriei
constructiei de masini, urmate de subgrupa altor produse
manufacturate si de
subgrupa produselor chimice;
comertul cu produse manufacturate att la export, ct
si la import, a fost si
continua sa fie dominat de grupul tarilor dezvoltate, dar cu o
tendinta de scadere a
ponderii lor n favoarea tarilor n curs de dezvoltare si ntr-o
ma sura mult mai mica
a fostelor ta ri socialiste;
comertul cu produse de baza , desi valoric si fizic a
nregistrat o importanta
crestere, ca pondere nsa a sca zut fata de perioada
antebelica, produsele manufac-
turate urcnd pe locul nti n comertul mondial;
n ce priveste structura pe cele trei subgrupe, se
observa o evolutie
neuniforma: produsele alimentare si materiile prime au
nregistrat o importanta
sca dere a ponderii fata de perioada antebelica, iar
combustibilii au nregistrat o
importanta crestere ndeosebi n deceniul opt, n principal
sub incidenta cresterii
preturilor la titei, pentru ca spre sfrsitul deceniului noua sa
scada substantial;
n comertul cu produse de baza , participarea celor trei
grupe de ta ri este,
ntr-o anumita ma sura, diferita fata de comertul cu produse
manufacturate; astfel,
grupul ta rilor n curs de dezvoltare joaca un rol relativ
important, ca exportatori, la
toate cele trei subgrupe de produse de baza, ndeosebi la
combustibili si la materii
prime, unde se afla pe primul loc; n schimb, tarile
dezvoltate domina importul la
toate cele trei subgrupe si joaca un rol tot mai important la
export, ndeosebi la
produsele alimentare; participarea ta rilor socialiste sau foste
socialiste la comertul
cu produse de baza este nca redusa.

Universitatea SPIRU HARET


27

3. Modificari n repartizarea geografica


a comertului internat ional cu bunuri (marfuri) n
perioada postbelica

n cursul celei de a doua juma tati de veac a secolului


XX, au avut loc
numeroase evenimente politice si economice care au
exercitat o influenta
importanta asupra repartizarii geografice a comertului
international cu bunuri
(ma rfuri). Ele au fost prezentate n analiza efectuata privind
evolutia valorii si a
structurii fizice (materiale) a comertului international cu
bunuri de la subcapitolele
1 si 2 ale capitolului I.
Asa cum am procedat si anterior, vom analiza, n
continuare, modul n care a
evoluat participarea celor 3 grupe de tari la ansamblul
comertului mondial cu
bunuri (marfuri). Din tabelul nr. 5 se desprind modifica rile
produse pe parcursul a
50 de ani, din a doua jumatate a secolului al XX-lea.
Tabelul nr.
5
Mutatii privind ponderea celor trei grupe de ta ri, n
perioada 1950-1998,
n totalul comertului international (export,
import)
- procente
-
1950 1960 1970 1980 1990 1998
Tari capitaliste dezvoltate 62,3 66,6 71,9 66,3 70,6 68,0
Tari n curs de dezvoltare 29,0 21,7 17,4 24,1 20,3 28,0*)
Tari socialiste (sau foste socialiste) 8,7 11,7 10,7 10,6
9,1 4,0**)
*) Inclusiv R. P. Chineza
**) Numai tarile europene n tranzitie la economia de
piata.
Sursa: U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1960-1999;
CNUCED, Manuel de
statistiques du commerce international et du dveloppement,
Nations Unies, New York,
1992 (supplment, 1993); Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel, 1999,
Gnve, volume I, II.

Din datele statistice prezentate n tabelul nr. 5 rezulta ,


evident, pozitia de
lider permanent al tarilor capitaliste dezvoltate n comertul
international cu
bunuri timp de jumatate de secol, ele detinnd ponderi de
peste 60 si 70%. Se
remarca, pentru perioada analizata, o crestere constanta a
acestei ponderi din 1950
pna n 1970, apoi o reducere n anul 1980, urmata de o
majorare n anul 1990 si o
diminuare n anul 1998, dar mereu ponderea respectiva fiind
de peste 2/3 din
comertul mondial cu bunuri.
Tarile n curs de dezvoltare, n schimb, n aceeasi
perioada 1950-1970, cnd
ta rile capitaliste dezvoltate si sporeau ponderea n comertul
mondial cu bunuri, si
reduceau ponderea de la 29,0% la 17,4%; a urmat o crestere
semnificativa n anii
70, datorita socurilor petroliere ce au fa cut sa sporeasca
sensibil, n afara de pretul
titeiului, si pretul celorlalte produse de baza , astfel ca, n
anul 1980, aceasta
pondere era de 24,3%. Daca , n deceniul al 9-lea al
secolului XX, am asistat la o
usoara reducere a ponderii acestor tari, ea atingnd 22,1% n
anul 1990, n
urmatorii ani aceasta a crescut, fiind, n 1998, de 28,0%. De
retinut ca, n anii
1996-1997, aceasta pondere a fost de 29,0%, respectiv
29,6%. Aceasta evolutie se
datoreaza grupului tarilor n curs de dezvoltare, precum si a
unui numar de tari din
Asia de Sud-Est si latino-americane care s-au industrializat
puternic n ultima
perioada . Faptul ca se mentine un decalaj deosebit de mare
ntre ta rile n curs de
Universitatea SPIRU HARET
28

dezvoltare si tarile dezvoltate, n ce priveste participarea la


comertul mondial cu
bunuri, se datoreaza si nrautatirii raportului de schimb
pentru ta rile n curs de
dezvoltare, cu exceptia tarilor membre ale OPEC.
Ct priveste tarile socialiste sau foste socialiste (n
tranzitie la economia de
piata), dupa o crestere promitatoare a ponderii lor n
comertul mondial, n anul
1960 fata de anul 1950, ulterior, timp de trei decenii, ele si-
au pastrat nivelul atins,
n jur de 10%. Carentele n competitivitatea produselor lor
au fa cut ca aceste ta ri,
desi detineau o pondere de circa 30% n productia industriala
mondiala , sa par-
ticipe la exportul si importul mondial numai cu 1/3 din
aceasta pondere. Pe fondul
unor reforme economice si politice n tarile respective din
Europa, n anii 90 a
avut loc o scadere drastica a ponderii lor n comertul
mondial, care a ajuns sa fie de
4% n anul 1998. La aceasta a contribuit si faptul ca, n
statisticile internationale,
China, dupa 1990, a fost inclusa n grupa tarilor n curs de
dezvoltare.
Din alt unghi de vedere, respectiv acela al modului n
care participa
continentele lumii la comertul mondial, constata m
modificari demne de retinut n
repartizarea comertului international n ultimele doua
decenii, n contextul
existentei unei accentuate inegalitati, cauzate de dezvoltarea
economica diferita a
statelor de pe continentele respective si gradul de angrenare
a lor n diviziunea
internationala a muncii (tabelul nr. 6).
Tabelul nr.
6
Repartizarea geografica a comertului
mondial
cu marfuri, pe continente, n anii 1980-1998
- n procente din total valoric
import/export -
Contin ente 1980 1 989 1998
Europa 50,6 50,9 45,6
America de Nord 15,0 17,4 18,0
America Latina 5,0 3,6 4,9
Asia 24,0 24,0 27,8
Africa 4,2 2,6 2,2
Oceania 1,2 1,5 1,5
Total 100,0 100,0 100,0
Sursa: N. Suta (coordonator), op. cit., p.80.

n primul rnd, din tabelul nr. 6 rezulta ca Europa


ocupa de departe pozitia
de frunte n ierarhia continentelor lumii, desi, n ultimii 10
ani analizati, a avut
loc o reducere nsemnata a ponderii sale cu peste 5 procente,
ndeosebi ca urmare a
pra busirii economiilor n fostele ta ri socialiste europene
(inclusiv URSS).
n al doilea rnd, se remarca pozitia secunda a Asiei n
comertul mondial si
cresterea ponderii acestui continent de la 24% n anul 1980
la 27,8% n anul 1998,
aceasta datorndu-se evolutiilor din Asia de Sud-Est,
inclusiv India, si din ta rile
exportatoare de titei.
n al treilea rnd, se evidentiaza tendinta de crestere a
ponderii Americii de
Nord n comertul mondial, de la 15% n anul 1980 la 18%
n anul 1998, dar nu tre-
buie uitat faptul ca , la sfrsitul celui de-al doilea ra zboi
mondial, aceasta zona avea
o pondere de 30% n totalul schimburilor comerciale
internationale.
n al patrulea rnd, retinem faptul ca America Latina,
Africa si Oceania, n
perioada analizata, nu realizeaza, chiar si cumulat, o
pondere de 10% n comertul
mondial cu bunuri, cu mentiunea, totodata, ca asistam la
o reducere, la numai 2,2%,
Universitatea SPIRU HARET
29

a participarii Africii la comertul mondial n anul 1998 fata de


4,2% n 1980, cnd
continentul african se apropiase de ponderea detinuta atunci
de America Latina (5%).
Abordnd problematica repartiza rii geografice a
comertului mondial pe
principalii exportatori si importatori de bunuri, relevam
faptul ca, n anul 1998,
primii cinci dintre acestia au fost: SUA, Germania, Japonia,
Franta si Marea
Britanie, iar printre primele 5 tari n curs de dezvoltare
exportatoare din lume se
afla China, Coreea de Sud, Singapore. Ar mai trebui
mentionat faptul ca tarile
membre ale Uniunii Europene (15) participa cu circa 40%
la comertul mondial,
realiznd n 1998 exporturi de 2.180,9 miliarde dolari si
importuri de 1.993,8
miliarde dolari, fiind primul partener comercial al lumii.

4. Curentele de schimburi comerciale internationale


de bunuri (marfuri)
4.1. Pentru mai buna ntelegere a curentelor (fluxurilor)
principale de ma rfuri din
comertul mondial, acestea se cer a fi analizate, n primul
rnd, cu ajutorul punctelor
cardinale. Din tabelul nr. 7 rezulta evolutia acestor fluxuri
n anii 90 ai secolului XX.
Tabelul nr.
7
Ponderea fluxurilor comerciale de bunuri (marfuri), n
anii 1990, 1997 s i 1998
- n procente din comertul
mondial -
Nr. crt. Fluxu ri comerciale 1990 1997 1 998
1. Nord-Nord 55,0 48,3 50,0
2. Nord-Sud 28,0 33,7 32,0
3. Sud-Sud 6,0 12,2 11,5
4. Est-Vest 8,0 4,8 5,6
5. Est-Est 3,0 1,0 0,9
Total 100,0 100,0 100,0
Sursa: N. Suta (coordonator), op. cit., p.86.

Curentul Nord-Nord (ntre tarile capitaliste


dezvoltate) este primul n
ierarhia schimburilor de bunuri, cu o pondere n jur de 50%,
existnd totusi o
tendinta de diminuare a acestei ponderi n comertul mondial.
Microcurentele cu
ponderile cele mai mari sunt n cadrul intraeuropean, apoi
Uniunea Europeana
America de Nord Japonia, precum si SUA-Canada sau
SUA-Japonia. Studierea
acestor fluxuri comerciale n ce priveste structura de bunuri
schimbate arata
situarea pe primul loc a grupei masini, utilaje si mijloace de
transport (peste 40%),
apoi, pe celelalte locuri, a grupei altor produse
manufacturate (aproape 30%) si a
grupei produselor chimice (cu 10%).
Referitor la curentul Nord-Sud, aflat pe locul doi n ce
priveste fluxurile de
bunuri la nivel mondial, se observa o crestere a ponderii
sale, aceasta atingnd n
anii 1997-1998 un nivel n jur de 30%. Nordul, reprezentat
de tarile capitaliste
dezvoltate, exporta catre SUA, n proportie de circa 50%,
masini, utilaje si mijloace
de transport, iar Sudul, care cuprinde ta rile n curs de
dezvoltare, se evidentiaza
prin mai mult dect dublarea ponderii sale la exportul de
masini, utilaje si mijloace
de transport de la 14,5% n 1985 la 34,3% n anul 1998,
si cresterea, n aceasta
perioada , a ponderii exportului sau de alte produse
manufacturate, de la 29,9% n
anul 1985 la 36% n anul 1994 si 34,8% n anul 1998.
Universitatea SPIRU HARET
30

Dar o si mai viguroasa dinamica s-a nregistrat n


curentul Sud-Sud (ntre
tarile n curs de dezvoltare), cu o pondere de 6% n anul
1990 si 11,5% n anul 1998
n fluxul de bunuri mondial. Semnificative sunt si mutatiile
n structura bunurilor
schimbate; respectiv, asista m la o drastica reducere a
ponderii produselor de baza
de la 68,1% n anul 1985 la numai 23,8%, n 1998, influenta
cea mai mare n acest
sens avnd-o prabusirea exportului de combustibili n
interiorul grupei tarilor n
curs de dezvoltare de la un nivel de 49,7% n anul 1985 la
numai 9,3%, n 1998,
deci cu peste 40%.
Ultimele doua curente Est-Vest (ntre tari socialiste
sau foste socialiste si ta ri
nesocialiste) si Est-Est (ntre ta ri socialiste sau foste
socialiste) au nregistrat
pronuntate diminua ri ale ponderii lor, si asa mici, n
fluxurile comerciale mondiale,
respectiv primul curent, de la 8% n 1990 la circa 5% n anii
1997-1998, iar al doilea
curent, de la 3% la 0,9% n aceeasi perioada . Din punct de
vedere al structurii mar-
furilor schimbate, se remarca, la exportul din Est catre Vest,
o crestere a exportului
de masini, utilaje si mijloace de transport, de la 9,2% n anul
1985 la 28% n anul
1998, ca si a celui de alte produse manufacturate, de la
25,9% la 49,5%, n perioada
analizata. Acelasi fenomen se evidentiaza si n ta rile n curs
de dezvoltare, respectiv
diminuarea exportului de combustibili de la 28,9% la 14,3%
n aceeasi perioada. n
ceea ce priveste curentul Est-Est, se remarca sporirea
ponderii n schimburi a
produselor de baza de la 30,0% n anul 1985 la 40,4% n
anul 1998, o mare influenta
avnd sporirea exportului de combustibili de la 20% la
25,5%. n schimb, exportul
grupei de masini, utilaje si mijloace de transport a scazut n
mod deosebit, de la
39,9% n anul 1985 la 16,5%, contrastnd cu grupa altor
produse manufacturate, la
care exportul a crescut de la 15,9% n anul 1985 la 23,2% n
anul 1998.
4.2. Fluxurile principale de bunuri din comertul mondial
pot fi analizate n
evolutia lor si din punct de vedere al schimburilor ntre cele
trei mari grupe de
tari: capitaliste dezvoltate, n curs de dezvoltare si socialiste
sau foste socialiste n
tranzitie. n tabelele nr. 8 si nr. 9, pot fi remarcate mutatiile
produse n aceste
fluxuri ntre nceputul deceniului 8 si sfrsitul deceniului 10
ale secolului al XX-lea
att n ceea ce priveste exporturile, ct si n ceea ce priveste
importurile.
Tabelul nr.
8
Destinatia exporturilor pe cele trei mari grupe de ta
ri, n anii 1972 1998
- n procen te din total
valoric -
Export catre:
Tari Tari n
Tari socialiste sau
Anii Total
capitaliste curs de
n tranzitie la
dezvoltate dezvoltare
economia de piata
1972 100 71,4 18,0 10,6
Mondial 1998 100 68,0 28,0 4,0

1972 100 77,1 18,0 4,9


Tari capitaliste
dezvo ltate 1998 100 72,9 23,3 3,9
1972 100 74,4 20,6 5,0
Tari n curs
de dezvoltare 1998 100 57,1 41,1 1,8
1972 100 24,8 14,1 61,1 Tari socialiste
sau n tran-
zitie la economia de piata 1998 100 58,5 15,2 26,3
Sursa: U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1975-1999;
Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel, 1999, volume II, Gnve.
Universitatea SPIRU HARET
31

Este de evidentiat, analiznd datele din tabelul nr. 8, ca


n jur de 70% din
exporturile mondiale au fost efectuate, n anii 1972-1998, de
tarile capitaliste
dezvoltate. Relevante, totodata , sunt cresterea ponderii
exporturilor ta rilor n curs
de dezvoltare, de la 18% la 28%, dar si diminuarea puternica
a ponderii tarilor
socialiste, sau n tranzitie la economia de piata , cu 6,6% n
perioada analizata, ea
ajungnd la numai 4%.
Mergnd mai n detaliu cu analiza, observam ca, n ceea
ce priveste expor-
turile tarilor capitaliste dezvoltate, aproximativ trei pa trimi
din ele se desfasoara
ntre aceste tari si ca ponderea exporturilor tarilor respective
n tarile n curs de
dezvoltare a crescut pna la 23,3%, n 1998, mentinndu-se
la un nivel foarte
redus, sub 5%, ponderea exporturilor tarilor dezvoltate n
tarile socialiste sau n
tranzitie la economia de piata.
Se poate nsa aprecia ca mutatiile cele mai
spectaculoase privind exporturile
au avut loc la grupa tarilor n curs de dezvoltare si la grupa
tarilor socialiste sau n
tranzitie la economia de piata. Astfel, la grupa ta rilor n curs
de dezvoltare se remarca
o sensibila reducere a livrarilor spre tarile capitaliste
dezvoltate de la o pondere de
74,4% n anul 1972 la 57,1% n anul 1998, o puternica
scadere, pna la 1,8%, n
relatia cu tarile socialiste sau n tranzitie la economia de
piata . n ceea ce priveste
exporturile spre tarile n curs de dezvoltare, asistam la o
crestere de peste 20%,
ponderea acestor exporturi n anul 1998 atingnd 41,1% fata
de 20,6% n anul 1972.
Referitor la exporturile grupei tarilor socialiste sau n
tranzitie la economia de piata ,
asista m la o schimbare de proportii a destinatiei bunurilor,
respectiv la o crestere
extraordinara a ponderii tarilor capitaliste dezvoltate, de
aproape 35% (de la 24,8% n
anul 1972 la 58,5% n anul 1998), concomitent cu o scadere
considerabila , cu 35%, a
ponderii ta rilor socialiste sau n tranzitie la economia de
piata (de la 61,1% la
26,3%), n timp ce exporturile acestei grupe catre tarile n
curs de dezvoltare s-au
mentinut la o pondere de circa 15%, n perioada analizata.
Ct priveste provenienta importurilor n cele trei grupe
mari de tari, ntre anii
1972 si 1998, sunt de relevat, de asemenea, mutatii
semnificative, asa cum rezulta
din tabelul nr. 9.
Tabelul nr.
9
Provenienta importurilor n cele trei mari grupe de ta
ri, n anii 1972 si 1998
- n procen te din total
valoric -
Import catre:
Tari Tari n
Tari socialiste sau
Anii Total
capitaliste curs de
n tranzitie la
dezvoltate dezvoltare
economia de piata
1972 100 71,2 18,0 10,8 Mondial
1998 100 68,5 27,9 3,6
1972 100 77,0 18,8 3,5
Tari capitaliste dezvoltate 1998 100 73,5 23,5 3,0
Tari n curs de dezvoltare
1972 100 71,3 20,5 8,2
1998 100 57,1 40,9 2,0
1972 100 30,1 8,1 61,8
Tari socialiste sau n tran-
zitie la economia de piata 1998 100 64,3 12,3 23,4

Sursa: U.N. Monthly Bulletin of Statistics, 1975-1999;


Organisation Mondiale du
Commerce, Rapport annuel, 1999, volume II, Gnve.
Universitatea SPIRU HARET
32
n ceea ce priveste provenienta importurilor, analiznd
fluxurile dintre cele trei
mari grupe de ta ri n anii 1972 si 1998, observam
similitudini cu evolutia destinatiei
exporturilor (tarile capitaliste dezvoltate prezinta o reducere
a ponderii de circa 3%,
tarile n curs de dezvoltare, o crestere de 10%, iar tarile
socialiste sau n tranzitie la
economia de piata, o diminuare de peste 7%). Mutatii
similare cu acelea ale expor-
turilor sunt si n ceea ce priveste evolutia ponderii n totalul
importurilor la grupa ta ri
capitaliste dezvoltate, dar si la grupa tari n curs de
dezvoltare, unde se remarca, pe
fondul unei reduceri de circa 15% a importurilor din ta rile
capitaliste dezvoltate, o
crestere, n schimb, cu 20%, a importurilor din tarile n curs
de dezvoltare, dar si o
diminuare de peste 5% n relatia cu ta rile socialiste sau n
tranzitie la economia de
piata , care au ajuns sa aiba o pondere insignifianta, de 2%,
n importurile tarilor
capitaliste dezvoltate. Binenteles, ca si n analiza privind
destinatia exporturilor, si n
ceea ce priveste evolutia provenientei importurilor la grupa
ta ri socialiste sau n curs
de tranzitie la economia de piata asistam la mari mutatii.
Astfel, la aceasta grupa, pon-
derea importurilor din tarile apartinnd grupei respective se
reduce drastic de la 61,8%
n 1972 la numai 23,4% (aproape cu 40%), n 1998, n timp
ce ponderea importurilor
din tarile capitaliste dezvoltate cu destinatia tari socialiste
sau n tranzitie la economia
de piata creste cu aproape 35% (de la 30,1% n anul 1972 la
64,3% n anul 1998).
Ct priveste importurile acestei grupe efectuate din tari
n curs de dezvoltare,
ele s-au majorat, ca pondere, de la 8,1% din anul 1972 la
12,3% n anul 1998, cu
mentiunea ca ntre anii 1985-1995 aceasta pondere a fost si
de 15-19%.
4.3. n legatura cu directionarea fluxurilor de ma rfuri
din punct de vedere al
punctelor cardinale, precum si a curentelor pe grupe de ta ri
(capitaliste dezvoltate,
n curs de dezvoltare si socialiste sau foste socialiste n
tranzitie), este larg
raspndita opinia conform careia comertul international cu
marfuri este polarizat
ntre trei mari zone: Uniunea Europeana, America de
Nord (SUA, Canada si
Mexic) si Asia de Sud-Est (unde sunt incluse Japonia,
Australia, Coreea de Sud,
Singapore). Daca , la jumatatea anilor 80 ai secolului XX,
comertul transpacific
devine superior comertului transatlantic, dupa aproximativ
un deceniu, pentru
prima oara , exporturile Statelor Unite spre Asia depasesc
vnzarile americane spre
Europa, prefigurnd o deplasare, n secolul al XXI-lea, a
centrului de greutate al
economiei mondiale ca tre Asia.
Graficul nr.
4
Evolutia ponderii principalelor grupari economice
regionale n exportul mondial

Universitatea SPIRU HARET


33

5. Comertul internat ional cu bunuri (marfuri)


n ultimul deceniu al secolului al XX-lea

5.1. Aspecte semnificative ale evolutiei comertului


international cu bunuri
(marfuri) n anul 2000 fata de anul 1990
Analiza efectuata anterior asupra comertului
international pe durata celei de a
doua juma tati a secolului al XX-lea ne-a permis
identificarea tendintelor de lunga
durata privind evolutia volumului valoric al exportului si
importului mondial, a
modifica rilor n structura fizica a schimburilor comerciale,
precum si a repartiza rii
pe continente, grupe de tari si ta ri a exportului si importului
mondial.
n continuare, ne propunem sa aprofundam studierea
modului n care s-a des-
fasurat comertul international cu bunuri n perioada 1990-
2000, pentru a cunoaste
mai bine directiile si modifica rile ce au avut loc n acest
interval de timp, carac-
terizat ndeosebi de procesele globalizarii, integra rii
regionale si tranzitiei unui
numar nsemnat de tari la economia de piata.
Tabelul nr.
10
Evolutia cres terii exportului s i importului
mondial pe total
si pe grupe mari de tari n anul 2000 fata de
199 0
- n milioane
dolari -
Cresterea valorica n anul 2000 fata de
1990
Diferenta
Export Import
de crestere
Crestere Crestere
ntre
export
2000 2000
si import
n
1990 2000 fata de
1990 2000 fata de
2000 fata
1990 1990
de 1990
Total mondial 3485598 6326525 2840927 3602839
6509272 2906433 579165
din care:
1. Ta ri cu
economia de
piata dezvoltata 2489625 4041970 1552345 2610762
4379185 1768423 -216078
2. Ta ri n curs
de dezvoltare 834249 2032468 1198219 815396 1893967
1078571 119648
3. Ta ri din
Estul Europei 161724 252418 90694 176650 232124
55474 35220
Sursa: prelucrare de catre autori a datelor din:
UNCTAD of Statistics, United Nations,
New York and Geneva, 2001.

n primul rnd, din tabelul nr. 10 rezulta, pentru


perioada analizata, de 10
ani, o crestere importanta a exportului total mondial, de 2840
miliarde dolari, si a
importului, de circa 2900 miliarde dolari.
n al doilea rnd, remarca m o participare
diferentiata, pe grupe de ta ri, la
cresterea schimburilor comerciale mondiale, respectiv la
export; aportul tarilor cu
economie de piata dezvoltata la aceasta crestere a fost de
55%, al tarilor n curs de
dezvoltare de 42%, iar al tarilor din Estul Europei de 3%, n
timp ce la import,
aportul tarilor dezvoltate a fost de 61%, al tarilor n curs de
dezvoltare 37%, iar al
ta rilor din Estul Europei de numai 2%.
n al treilea rnd, analiznd diferenta de crestere, n
anul 2000 fata de 1990,
ntre export si import, se evidentiaza faptul ca daca la tarile
cu economie de piata
Universitatea SPIRU HARET
34

dezvoltata s-a nregistrat un minus de peste 200 miliarde


dolari, n schimb la celelalte
doua grupari de state rezulta excedente, respectiv la tarile n
curs de dezvoltare, de
aproape 120 miliarde dolari, iar la tarile din Estul Europei,
de 35 miliarde dolari.
Urmarind n continuare evolutia exporturilor si
importurilor mondiale n
perioada analizata, din tabelul nr. 11 se pot desprinde cteva
concluzii.
Tabelul nr.
11
Valoarea exporturilor si importurilor mondiale
pe total
si pe grupe mari de tari si soldul balantei comerciale,
n anii 1990 si 2000
- n milioane
dolari -
Crestere n
Crestere n
Export Import Soldul balantei
comerciale n
anul 2000 /
2000 /
1990 (%) 1990 2000
1990 (%) 1990 2000
1990 2000
Total
mondial 3485598 6326525 +81,5 3602839 6509272 +80,7
-117241 -182747
din care:
1. Ta ri cu
economie 2489625 4041970 +62,3 2610792
4379185 +67,4 -121167 -337215
de piata
dezvoltata
2. Ta ri n
curs de 834249 2032468 +143,6 815396 1893967 +
152,2 +18853 +138501
dezvoltare
3. Ta ri din
Estul 161724 252418 +58,1 176650 232124 +31,4
-144074 +20234
Europei
Sursa: UNCTAD of Statistics, United Nations, New York
and Geneva, 2001.

O prima remarca este dinamismul diferit al cresterii


exportului mondial pe
grupe de tari, n raport cu o medie de 81,5% realizata n anul
2000 fata de anul 1990:
astfel, daca, pentru tarile n curs de dezvoltare, cresterea este
deosebit de mare, 143,6%,
la celelalte doua grupe de tari, cresterea s-a situat sub medie,
si anume 62,3% pentru
tarile cu economii de piata dezvoltata si 58,1% pentru tarile
din Estul Europei.
O a doua remarca vizeaza evolutia importurilor
mondiale, care pa streaza
aceeasi tendinta pe grupe de tari, ca si exporturile mondiale.
A treia remarca se refera la soldul negativ al balantei
comerciale, n crestere
pe total export si import mondial, n anul 2000 fata de 1990,
cu circa 65 miliarde
dolari. Analiznd pe grupe de tari acest sold negativ al
balantei comerciale, distingem
o crestere de peste 200 miliarde dolari la grupa tarilor cu
economie de piata
dezvoltata, n timp ce la grupa tarilor n curs de dezvoltare,
soldul este excedentar n
cei doi ani analizati (1990 si 2000), cu o diferenta pozitiva
de 120 miliarde dolari,
pentru ca la grupa tarilor din Estul Europei, soldul n anul
1990 sa fie deficitar (144
miliarde dolari), iar n anul 2000 sa devina excedentar (20
miliarde dolari).
Aprofundarea investigatiei privind cauzele cresterilor
diferentiate ale expor-
tului si importului mondial ne permite, pe baza datelor
prezentate n tabelul nr. 12, sa
evidentiem faptul ca ritmicitatea schimburilor comerciale pe
grupe de tari a avut
variatii importante pe fiecare grupa de tari n perioada
analizata.
Universitatea SPIRU HARET
35

Tabelul nr.
12
Evolutia ritmului mediu anual de cres tere a
exportului si importului mondial
pe total s i pe mari grupe de ta ri, n perioada
anilor 1990 2000
- n procente -
Ritm de cres tere medie anual
ntre 1990 2000
Export Import
Total mondial 7,4 7,3
din care:
1. Tari cu economia de piata dezvo ltata 5,7 6,1
2. Tari si teritorii n curs de dezvoltare 12,2 13,8
3. Tari din Estul Europei 5,3 2,8
Sursa: prelucrare de catre autori a datelor din:
UNCTAD of Statistics, United Nations,
Nev York and Geneva, 2001.

Astfel, se observa ca , pe ansamblul comertului mondial,


ritmul de crestere a
fost la export si import relativ asemana tor (n jur de 7%), iar
la ta rile cu economie
de piata dezvoltata ntre 5-6%. La grupa de tari si teritorii
n curs de dezvoltare,
nsa, ritmul a fost dublu fata de ta rile dezvoltate, respectiv
ntre 12-13%. Cele mai
mici ritmuri s-au nregistrat la grupa de tari din Estul
Europei, al ca ror ritm de
crestere mediu anual ntre anii 1990-2000 a fost n jur de 5%
la export si de numai
2,8% la import.
Toate aceste tendinte manifestate n exportul si importul
mondial pe grupe de
ta ri au condus, n cursul ultimului deceniu al secolului al
XX-lea, la modifica ri
importante privind pozitia acestor grupe n schimburile
internationale, asa cum
rezulta din tabelul nr. 13
Tabelul nr.
13
Mutatii n evolutia ponderii marilor grupe de tari n
exportul si importul mondial,
n anul 2000, fata de anul 1990
- n procente -
Ponderea la
Export Import
1990 2000 1990 2000
Total mondial 100 100 100
100
din care:
1. Tari cu economie de piata dezvoltata 71,4 63,9 72,5
67,4
2. Tari si teritorii n curs de dezvoltare 23,9 32,1 22,6
29,0
3. Tari din Estul Europei 4,7 4,0 2,9 3,6
Sursa: prelucrare de catre autori a datelor din:
UNCTAD of Statistics, United Nations,
New York and Geneva, 2001.

n ce priveste grupa ta rilor cu economie dezvoltata, se


releva o diminuare a
ponderii lor n exportul si importul mondial, fapt nsa care
nu are repercusiuni
asupra ocupa rii de ca tre ele a locului de lider mondial, cu o
participare de circa 2/3
la schimburile comerciale internationale.
Universitatea SPIRU HARET
36

Referitor la grupa tarilor n curs de dezvoltare, asista m,


n perioada 1990-
2000, la o crestere importanta , mai ales a ponderii lor, n
exportul si importul
mondial, la export apropiindu-se de 1/3, iar la import
atingnd 29% n anul 2000.
Tarile din Estul Europei detin cele mai mici ponderi
la exportul si importul
mondial (sub 5%, n anul 2000 fata de anul 1990), la export
diminundu-se la 4%,
de la 4,7%, iar la import nregistrnd 3,6%, n raport cu
2,9%, ct era n anul 1990.

5.2. Principalele tari n exportul mondial de bunuri n


anii 1990 2000
Din cele aproximativ 200 de state si teritorii, care
desfasoara activitati de export
si import pe glob, o deosebita importanta prezinta
cunoasterea statelor avnd partici-
parea cea mai mare la schimburile comerciale internationale.
Demersul nostru are n
vedere primele 30 de tari exportatoare n lume. Totodata ,
analiza vizeaza repartizarea
spatiala a acestor tari pe continente. Din necesitatea de a
cunoaste mai bine locul
Romniei n exportul mondial, cu prilejul abordarii analizei
pe fiecare continent, se
vor face comparatii cu nivelul volumului valoric al
exportului tarii noastre, precum si
cu cel al altor tari din Europa Centrala si de Est. Vor fi
relevate, inclusiv, marile
mutatii ce au avut loc n exportul mondial la sfrsitul
secolului al XX-lea.
n ceea ce priveste Europa, tabelul nr. 14 scoate n
evidenta faptul ca ntre
principalele 30 tari exportatoare ale lumii, un numar de 10
sunt tari membre ale
Uniunii Europene, la care se adauga Federatia Rusa si
Elvetia.
Tabelul nr.
14
Ta ri din Europa situate printre principalele 30 de ta
ri exportatoare din lume,
alaturi de Romnia s i alte tari din spatiul central
si est-european
- n miliarde dolari -
2000
Tara 1990 2000 100
1990
Germania 421,1 551,5 131,0
Franta 216,6 298,1 137,6
Marea Britanie 185,2 284,1 134,0
Italia 170,3 237,7 139,6
Olanda 113,8 212,5 186,7
Belgia 117,7 194,0 164,8
Spania 55,6 113,7 204,5
Federatia Rusa 40,0 105,2 263,0
Suedia 57,5 86,9 151,1
Irlanda 23,7 79,9 337,1
Elvetia 63,8 81,5 127,7
Austria 39,7 63,9 160,9
ROMNIA 5,0*) 10,3 206,0
Polonia 16,3 31,6 197,5
Republica Ceha 12,2 29,0 237,7
Ungaria 10,0 28,1 281,0
Turcia 12,9 26,6 206,2
Grecia 8,1 10,2 125,9
Bulgaria 5,0 4,7 94,0
*) n 1989, expo rtul a fost de 10,5 miliarde dolari.
Sursa: World Development Indicators, 2002, World
Bank, p. 220-222.
Universitatea SPIRU HARET
37

Un prim aspect ce rezulta din tabelul 14 este faptul


ca primele 5 ta ri euro-
pene n top-ul mondial, cu exporturi mai mari de 200
miliarde dolari, n anul 2000,
au fost: Germania (cu peste 500 miliarde dolari), Franta si
Marea Britanie (cu
aproape 300 miliarde fiecare) si Italia si Olanda. Este de
subliniat si volumul
exportului Belgiei, care tot n anul 2000 a atins valoarea de
194 miliarde dolari.
Un al doilea aspect ce merita a fi relevat este acela al
prezentei, ntre cei mai
importanti exportatori mondiali, a unor tari de dimensiuni
mici, cum sunt: Olanda,
Belgia, Irlanda, Elvetia sau Austria.
Un al treilea aspect ce suscita un comentariu aparte l
reprezinta dinamismul
exceptional al cresterii exportului unor ta ri europene numai
ntr-un singur deceniu
(1990-2000), respectiv al Irlandei de 3,3 ori, al Federatiei
Ruse de 2,6 ori, al
Spaniei de 2 ori.
Un al patrulea aspect este pozitia modesta a
exportului Romniei (10,3
miliarde dolari n anul 2000), fata de alte ta ri din Centrul si
Estul Europei, cum ar fi
Polonia (31,6 miliarde dolari), Republica Ceha (28,1
miliarde dolari), Ungaria
(28,1 miliarde dolari) sau Turcia (26,6 miliarde dolari),
Nivelul exportului realizat
s-a datorat ndeosebi cresterii acestuia, ntr-un deceniu, de
2,8 ori n Ungaria, de
2,3 ori n Republica Ceha si de 2 ori n Turcia.
Ct priveste cresterea n aceeasi perioada , 1990-2000,
de 2 ori a exportului
Romniei, aceasta nu este semnificativa , deoarece n anul
1989 se atinsese deja
cifra de 10,5 miliarde dolari.
Referitor la Asia si Oceania, n tabelul nr. 15 sunt
prezentate 11 ta ri, din care 3
au realizat n anul 2000 un volum valoric al exportului de
peste 200 miliarde dolari,
respectiv Japonia (479,2 miliarde dolari), China (249,3
miliarde dolari) si Hong-Kong
(China) 202,4 miliarde dolari.
Tabelul nr.
15
Tari din Asia s i Oceania situate printre principalele 30
de ta ri exportatoare din lume
- n miliarde dolari -
2000
Tara 1990 2000 100
1990
Japonia 287,6 479,2 166,6
China 62,1 249,3 401,4
Hong-Kong (China) 82,4 202,4 245,6
India 18,0 42,3 235,0
Coreea de Sud 65,0 172,3 265,1
Singapore 52,7 137,9 261,7
Malaysia 29,4 98,2 334,0
Thailanda 23,1 69,1 299,1
Indonezia 25,7 62,1 241,6
Australia 39,7 63,9 160,9
pentru comparatie
ROMNIA 5,0*) 10,3 206,0
* ) n 1989, exportul a fost de 10,5 miliarde dolari
Sursa: World Development Indicators, 2002, World
Bank, p. 220-222.
Universitatea SPIRU HARET
38

n primul rnd, din tabelul 15 retinem faptul ca, din


10 tari situate printre
principalele 30 de tari exportatoare de pe glob, 5 tari au
realizat exporturi de peste 100
miliarde dolari.
n al doilea rnd, se remarca pozitia din ce n ce mai
puternica a Chinei, care,
mpreuna cu Hong-Kong-ul (China), a exportat n Japonia,
n anul 2000, bunuri
(marfuri) n valoare de 451,7 miliarde dolari, apropiindu-se
de nivelul exportului
nipon de 479,2 miliarde dolari.
n al treilea rnd este semnificativ dinamismul
exportului tarilor Asiei, n
ultimul deceniu al secolului al XX-lea, respectiv 7 din 10
tari au exportat n 2000,
fata de 1990, marfuri de peste 2-3 ori mai multe, iar China,
de 4 ori, n timp ce
dintre tarile Europei aflate n topul mondial la export numai
3 si-au sporit volumul
valoric la export de 2-3 ori.
Ct priveste America de Nord si America de Sud,
conform tabelului nr. 16,
printre principalele 30 ta ri exportatoare de bunuri din lume,
din acest spatiu geo-
grafic, se gasesc 5 tari, ntre care SUA este lider comercial
mondial.
Tabelul nr.
16
Ta ri din America de Nord si America de
Sud
situate printre principalele 30 tari exportatoare
din lume
- n miliarde dolari -
2000
Tara 1990 2000 100
1990
SUA 393,5 781,1 198,5
Canada 127,6 276,8 216,9
Mexic 40,7 166,4 402,9
Brazilia 31,4 55,1 175,5
Argentina 12,5 26,3 201,4
pentru comparatie
ROMNIA 5,0* ) 10,3 206,0
*) n 1989, expo rtul a fost de 10,5 miliarde dolari.
Sursa: World Development Indicators, 2002, World
Bank, p. 220-222.

Analiza datelor din tabelul 16 permite evidentierea


faptului ca , n America de
Nord si America de Sud, exista 3 state care au depasit, n
2000, volumul valoric al
exportului de 150 miliarde dolari (SUA, Canada si Mexic),
din care SUA a detinut
de departe prima pozitie n lume cu livrari la export de 781,1
miliarde dolari. O alta
remarca importanta este aceea ca, ntr-un singur deceniu,
Mexicul si-a sporit de
4 ori exporturile, ca si China, n Asia. Totodata, cresteri de
circa 2 ori n perioada
1990-2000 au realizat si SUA si Argentina.

Universitatea SPIRU HARET


39
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU
HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET

Universitatea SPIRU HARET


Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET
Universitatea SPIRU HARET

II.

COMERTUL INTERNATIONAL CU SERVICII

1. Conceptul de comert international cu servicii

n ultimele decenii ale secolului al XX-lea am asistat la o


crestere continua a
comertului international cu servicii. Acesta are o serie de
particularitati care-l
deosebesc de comertul international cu bunuri materiale,
care sunt produse ntr-o
tara si exportate n alta tara. n timp ce comertul cu bunuri
materiale implica, de
regula, miscarea fizica a bunurilor materiale dintr-o tara n
alta, prin traversarea
granitelor nationale, n cazul serviciilor, deplasarea
transfrontaliera are loc doar
ntr-un numa r redus de tranzactii cu servicii, ndeosebi cele
de telecomunicatii sau
unele servicii bancare. Sunt nsa alte numeroase servicii
unde nu este aplicabil
modul de livrare transfrontalier. Este vorba de serviciile n
care consumul si
productia acestora corespund n timp si spatiu. n asemenea
tranzactii interna-
tionale cu servicii, pentru ca ele sa poata sa aiba loc, sunt
necesare fie deplasarea
consumatorului la locul unde se afla producatorul
(furnizorul) de servicii (cazul
turismului), fie deplasarea factorilor de productie la locul
consumului (deplasarea
investitiilor straine directe n alte state)1.
Dupa modul de furnizare a serviciilor, acestea pot fi
grupate n patru
categorii2:
A. Furnizarea transfrontaliera (livrarea peste granita) a
serviciilor prin
intermediul ratelor de distributie (cazul serviciilor de
telefonie, serviciilor de
telecomunicatii cu valoare ada ugata , al unor servicii
bancare).
B. Deplasarea consumatorului din tara de import n
tara furnizorului de
serviciu (spre exemplu, turismul, serviciile educationale,
serviciile medicale etc.).
C. Deplasarea temporara a furnizorului de serviciu n
tara utilizatorului/
consumatorului (cum sunt serviciile prestate de ca tre
avocati, profesori, artisti,
consultanti si constructori n straina tate).
D. Stabilirea unei prezente fizice pe termen lung pe
pietele externe, prin
efectuarea de investitii straine directe (ISD).3
Totalitatea tranzactiilor cu servicii desfasurate la nivel
mondial, prin
intermediul primelor trei moduri de furnizare, formeaza
comertul international
propriu-zis cu servicii, care poate fi analizat pe baza datelor
din statisticile
balantelor de plati.
Noul Manual al FMI (Fondul Monetar International), n
vigoare din anul
1994, abordnd balanta serviciilor, identifica urmatoarele
categorii de servicii:

1 Frdric Toulon, op. cit., p. 12-13.


2 A se vedea, pentru detalii, Agnes Ghibutiu, Serviciile
si dezvoltarea, Editura
Expert, Bucuresti, 2000, p. 205-206.
3 A se vedea s i Runda Uruguay, Ghidul n
treprinzatorului (traducere, Ministerul
Industriei si Comert ului s i Centrul Romn de Comert
Exterior, 1996, p. 358).
Universitatea SPIRU HARET
40

transporturi; turism; servicii de comunicatii; servicii de


constructii; servicii de
asigurari; servicii financiare; servicii informatice si legate
de computere; taxe de
licenta, drepturi de autor; alte servicii de afaceri (servicii
juridice, consultanta
contabila si de management; servicii de publicitate si de
cercetare a pietei; servicii
de cercetare-dezvoltare; servicii de arhitectura si inginerie;
servicii din domeniul
agriculturii; alte servicii comerciale); servicii personale,
culturale si de recreatie;
servicii guvernamentale neincluse n alta parte.
Ansamblul acestor categorii de servicii este evidentiat n
cadrul a trei posturi
importante ale balantei serviciilor:
A. Transport, nglobnd 3 subposturi pe tipuri de
transport, respectiv: navlu-
transport marfuri; transport de pasageri; alte servicii de
transport.
B. Turism, cuprinznd 3 subposturi, respectiv: deplasari
oficiale; turism
particular; alte categorii de calatorii.
C. Alte servicii, nglobnd n cadrul unor subposturi
distincte toate celelalte
categorii de servicii evidentiate mai sus, neincluse n
transport si turism.
Diferita de clasificarea FMI privind serviciile este
clasificarea Organizatiei
Mondiale a Comertului (OMC), pe sectoare si subsectoare
de servicii, care permite
o estimare reala a comertului international cu servicii,
incluznd si tranzactiile cu
servicii derulate si n relatia intrafirma .
Aceasta clasificare a OMC se prezinta astfel4:
1. Servicii de afaceri:
a) Servicii profesionale.
b) Servicii informatice si conexe.
c) Servicii de cercetare si dezvoltare.
d) Servicii imobiliare.
e) Servicii de nchiriere/leasing fara operatori.
f) Alte servicii de afaceri.
2. Servicii de comunicatii:
a) Servicii postale.
b) Servicii de curier.
c) Servicii de telecomunicatii.
d) Servicii audiovizuale.
e) Alte servicii.
3. Servicii de constructii si servicii de inginerie conexe.
4. Servicii de distributie.
5. Servicii de educatie.
6. Servicii de protectie a mediului ambiant.
7. Servicii financiare:
a) Toate tipurile de servicii de asigurare si
reasigurare.
b) Servicii bancare si alte servicii financiare
(exclusiv asigurare).
8. Servicii legate de sanatate si servicii sociale.
9. Servicii de turism si legate de voiaj.
10. Servicii recreationale, culturale si sportive (altele
dect cele de la 2.d).
11. Servicii de transport:
a) Maritim.
b) Fluvial.

4 Runda Uruguay. Ghidul ntreprinzatorului, p. 517-524.


Universitatea SPIRU HARET
41

c) Aerian.
d) Spatial.
e) Feroviar.
f) Rutiere.
g) Prin conducte.
h) Auxiliare tuturor modurilor de transport.
i) Alte servicii de transport.
12. Alte servicii neincluse n alta parte.
Avnd n vedere diferentele dintre cele doua organisme
internationale,
respectiv FMI si OMC, n clasificarea serviciilor n
comertul international, se fac
eforturi pentru a finaliza Manualul statisticilor comertului cu
servicii sub auspiciile
Grupului de lucru din domeniul statisticii comertului cu
servicii, nglobnd repre-
zentanti ai EUROSTAT, FMI, OCDE, ONU, UNCTAD si
OMC.
2. Dinamica exporturilor mondiale de servicii

Analiza evolutiei exporturilor mondiale de servicii n


raport cu cea a
exporturilor mondiale de bunuri, n ultimele trei decenii ale
secolului al XX-lea,
demonstreaza ritmuri de crestere, n general similare, dar cu
o tendinta , n deceniul
al 10-lea al secolului trecut, n favoarea exporturilor
mondiale de servicii.
Astfel, n ceea ce priveste cresterea exporturilor
mondiale de servicii, n anii
1999, 1990 si 1980, fata de anul 1970, tabelul nr. 1 releva o
accelerare a acestora,
n perioada, 1990-1999, n comparatie cu exporturile
mondiale de bunuri.

Tabelul nr.
1
Dinamica exporturilor mondiale,
n perioada 1970-1999
Valoarea Cres terea
exporturilor.
(n miliarde dolari)
1970 = 100
1970 1980 1 990 1999 1980 1990 1999
Bunuri
materiale 264 1963 3485 5460 7,4 ori 13,2 ori 20,7
ori
Servicii
comerciale 64 402 815 1340 6,2 ori 12,3 ori 20,9
ori
Sursa: Agnes Ghibutiu, Serviciile si dezvoltarea, p. 218;
statisticile GATT/OMC.
Din tabelul nr. 1 mai rezulta ca , la fiecare al 10-lea an
din perioadele analizate,
cresterea exporturilor mondiale de servicii a sporit valoric.
n ce priveste ritmul de crestere decenal al exporturilor
mondiale de servicii,
tabelul nr. 2 evidentiaza faptul ca att n perioada 1980-
1990, ct si n perioada
1990-1999, acest ritm a devansat pe cel al exporturilor
mondiale de bunuri materiale.

Universitatea SPIRU HARET


42

Tabelul nr.
2
Ritmul de crestere a exporturilor mondiale,
n perioada 1970-1999
- procente -

Cresterea medie anuala


1970-1980 1980-1990 1990-1999
Bunuri materiale 22,2 5,9 5,1
Servicii comerciale 20,2 7,3 5,7
Sursa: Calculat pe baza datelor din: GATT (1989), Le
Commerce International 1988-
1989, vol. I, Gnve; GATT (1992), Le Commerce
International 1990-1991, vol. I, Gnve;
Organisation Mondiale du Commerce, Rapport annuel,
1999, volume II, Gnve, Agnes
Ghibut iu, op.cit., p. 218.

Dinamica, putin diferita, a ritmurilor de crestere a


exporturilor mondiale de
servicii si a exporturilor de bunuri materiale nu a adus
modificari importante n
privinta ponderii bunurilor si serviciilor n exporturile
mondiale totale, asa cum
rezulta din tabelul nr. 3.

Tabelul nr.
3
Ponderea bunurilor s i serviciilor n exporturile
mondiale totale,
n perioada 1970-1999
- procente -
1970 1980 1990 1999
Bunuri materiale 80,5 83,0 81,0 80,3
Servicii comerciale 19,5 17,0 19,0 19,5
Sursa: Calculat pe baza datelor din: GATT (1989), Le
Commerce International 1988-
1989, vol. I, Gnve; GATT (1992), Le Commerce
International 1990-1991, vol. I, Gnve;
Organisation Mondiale du Commerce, Rapport annuel,
1999, volume II, Gnve, Agnes
Ghibut iu, op.cit., p. 218.

Trebuie remarcata reducerea importanta a ponderii


exporturilor mondiale de
servicii, n anul 1980 fata de anul 1970, explicatia constnd
n faptul ca socurile
petroliere din anii 70 au fa cut sa creasca puternic ndeosebi
preturile la bunurile
materiale, ceea ce s-a reflectat n majorarea evidenta a
valorii acestora.

3. Evolut ia structurii exporturilor mondiale de servicii

Analiza pe care o efectuam are la baza serviciile


comerciale n acceptiunea
GATT/OMC, incluznd transporturile, turismul, alte servicii
(telecomunicatiile,
constructiile, serviciile bancare si de asigurari, serviciile
profesionale etc.), precum
si veniturile din munca si proprietate.
n primul rnd, sa investiga m modul n care a avut loc
cresterea medie a
exporturilor mondiale de servicii, pe cele 3 mari grupe de
servicii (tabelul nr. 4).
Universitatea SPIRU HARET
43

Tabelul nr.
4
Evolutia structurii exporturilor mondiale de
servicii
n functie de ritmul de crestere, n perioada
1970-1996

Valoarea Cres terea medie


anuala a exporturilor
(miliarde dolari) (n
procente)
1970 1990 1996 1970-1990 1990-19 96
Total exporturi de
servicii, din care: 64 815 1283 13,5 8,0
- transporturi 26 270 314 12,6 3,6
- turism 18 245 426 13,9 9,7
- alte servicii s i
venituri private 20 300 543 14,5 10,4
Sursa: Calculat pe baza datelor din: GATT (1989), Le
Commerce International 1988-
1989, vol. I, Gnve; GATT (1992), Le Commerce
International 1990-1991, vol. I, Gnve;
Organisation Mondiale du Commerce, Rapport annuel,
1998; IMF (1997), Balance of
Payments Statistics Yearbook, International Monetary Fund,
Washington, D.C., Agnes
Ghibut iu, op. cit., p. 222.

Conform tabelului nr. 4, ritmuri peste media de crestere a


exporturilor
mondiale de servicii gasim la serviciile de turism si,
ndeosebi, la alte servicii si
venituri private, care, de altfel, demonstreaza cel mai ridicat
dinamism, ndeosebi
n perioada 1990-1996, cnd media a fost de 8%; n schimb,
la grupa alte servicii,
respectiv acolo unde se includ toate tipurile de servicii de
productie si unde ta rile
dezvoltate detin ponderea cea mai mare, ritmul s-a ridicat la
10,4%.
Aceste ritmuri diferite de crestere, n ce priveste
structura exporturilor
mondiale de servicii, au adus importante schimba ri n
ponderea celor trei mari
grupe de servicii ntr-o perioada de peste 25 de ani la
sfrsitul secolului al XX-lea,
asa cum rezulta din tabelul nr. 5.

Tabelul nr.
5
Evolutia ponderii grupelor de servicii n totalul
exporturilor mondiale
de servicii, n perioada 1970-1996
- procente -

1970 1990 1996


Total exporturi de servicii, din care: 100,0 100,0
100,0
- transporturi 40,6 33,1
24,5
- turism 28,1 30,1 33,2
- alte servicii si venituri
31,3 36,8 42,3

Sursa: Calculat dupa datele din Agnes Ghibutiu,


Serviciile si dezvoltarea, p. 222.
Universitatea SPIRU HARET
44

Semnificativ este faptul ca serviciile de transport, aflate


pe primul loc n
structura exporturilor de servicii mondiale, cu o pondere de
40,6% n anul 1970, au
ajuns n anul 1996 pe locul al treilea, cu o pondere de
24,5%.
n schimb, de pe locul 3, grupa alte servicii sporind de
la 31,3%, ca pon-
dere, n anul 1970, la 42,3%, n 1996 a trecut pe primul loc
n ierarhia serviciilor
de export mondiale. Ct priveste grupa servicii de turism, ea
s-a mentinut pe locul
al doilea cu o pondere n continua crestere, respectiv de la
28,1%, n anul 1970, la
30,1%, n anul 1990, si 33,2% n anul 1996.

4. Principalii exportatori si importatori

n comert ul mondial cu servicii comerciale

O analiza a primelor 40 de ta ri exportatoare si


importatoare n comertul
mondial cu servicii, n anul 1998, pe baza datelor cuprinse n
tabelul nr. 6, arata ca
acestea detin o pondere de 91,8% n exportul mondial si
90,4% n importul mondial.
Semnificativ este faptul ca primele 6 tari exportatoare
ating o pondere de 51,8%
din exportul mondial de servicii comerciale, iar aceleasi 6
tari sunt si principalel e
importatoare, avnd o pondere de 50,2% din importurile
mondiale de servicii
comerciale. Aceste ponderi importante la nivel de 40 ta ri,
ndeosebi al celor 6 tari,
ies si mai mult n relief, tinnd seama ca pe glob exista circa
200 de state si teritorii.
Pe primul loc, n anul 1998, n exportul si importul
mondial de servicii se
afla, distantat, SUA, cu o pondere de 18,2%, respectiv
12,7%. Celelalte 6 princi-
pale tari exportatoare si importatoare de servicii comerciale:
Germania, Marea
Britanie, Franta, Japonia, Italia si Olanda detin, si la export
si la import, ponderi
sub 10% (de la 3,6% pna la maximum 9,6%). Este de
evidentiat faptul ca ntre
primele 20 de tari exportatoare se situeaza urmatoarele tari
n curs de dezvoltare:
China, Coreea de Sud, Singapore, Turcia, iar ntre primele
tari importatoare se
nscriu ta rile n curs de dezvoltare: China, Coreea de Sud,
Singapore, Brazilia.
Dupa cum se poate vedea, ta rile n curs de dezvoltare
mentionate mai sus sunt, n
majoritatea lor, state din Asia de Sud-Est si Orientul
ndepartat. Ct priveste ta rile
n tranzitie la economia de piata, acestea ocupa , la exportul
de servicii comerciale,
pozitii ntre locurile 24-38 (Fed. Rusa, Polonia, Rep. Ceha si
Ungaria), iar la import,
pozitii ntre locurile 21-40 (Fed. Rusa, Polonia, Rep. Ceha).

Tabelul nr.
6
Principalii exportatori s i importatori n comertul mo
ndial cu servicii n anul 1998
- miliarde dolari s i pro
cente -
Pondere n
Pondere n
exportul
importul
Locul Exportatori Valoare
Locul Importatori Valoare
1998 mondial
1998
mondial
(n %.) (n
%.)
01 234567
1 SUA 240,0 18,2 1 SUA 165,8 12,7
2 Marea Britanie 100,0 7,6 2 Germania 125,0 9,6
3 Franta 84,6 6,4 3 Japonia 110,7 8,5
4 Germania 78,9 6,0 4 Marea Britanie 78,8 6,0
Universitatea SPIRU HARET
45

Tabelul nr. 6
(continuare)

01 2345 67
5 Italia 66,6 5,1 5 Franta 65,4 5,0
6 Japonia 61,8 4,7 6 Italia 62,9 4,8
7 Olanda 51,6 3,9 7 Olanda 46,6 3,6
8 Spania 48,7 3,7 8 Canada 35,2 2,7
9 Belgia-Luxemburg 35,4 2,7 9 Belgia-Luxemburg 33,9
2,6
10 Hong-Kong (China) 34,2 2,6 10 Austria 30,1 2,3
11 Austria 32,4 2,5 11 China 28,8 2,2
12 Canada 30,3 2,3 12 Spania 27,5 2,1
13 Elvetia 27,1 2,1 13 Coreea de Sud 23,8 1,8
14 China 24,0 1,8 14 Taiwanul
23,3 1,8
(provincie a Chinei)
15 Coreea de Sud 23,9 1,8 15 Hong-Kong (China) 22,7
1,7
16 Turcia 23,2 1,8 16 Suedia 21,8 1,7
17 Singapore 18,2 1,4 17 Irlanda 20,0 1,5
18 Suedia 17,9 1,4 18 Brazilia 18,7 1,4
19 Taiwanul 16,6 1,3 19 Singapore 17,9
1,4
(provincie a Chinei)
20 Australia 16,0 1,2 20 Australia 16,8 1,3
21 Danemarca 14,8 1,1 21 Fed. Rusa 16,1 1,2
22 Norvegia 14,0 1,1 22 Elvetia 16,1 1,2
23 Thailanda 13,1 1,0 23 Danemarca 15,3 1,2
24 Fed. Rusa 12,9 1,0 24 Norvegia 15,2 1,2
25 Mexic 11,9 0,9 25 India 14,2 1,1
26 India 11,1 0,8 26 Mexic 12,6 1,0
27 Malaysia 10,7 0,8 27 Malaysia 12,4 0,9
28 Grecia 9,8 0,7 28 Thailanda 11,9 0,9
29 Israel 9,0 0,7 29 Indonezia 11,6 0,9
30 Polonia 8,9 0,7 30 Filipine 10,1 0,8
31 Portugalia 8,5 0,6 31 Israel 9,6 0,7
32 Egipt 7,8 0,6 32 Turcia 9,4 0,7
33 Brazilia 7,6 0,6 33 Arabia Saudita 8,7 0,7
34 Filipine 7,5 0,6 34 Argentina 8,7 0,7
35 Rep. Ceha 7,3 0,6 35 Finlanda 8,0 0,6
36 Irlanda 6,9 0,5 36 Polonia 7,1 0,5
37 Finlanda 6,8 0,5 37 Portugalia 6,7 0,5
38 Ungaria 4,9 0,4 38 Egipt 5,9 0,5
39 Africa de Sud 4,8 0,4 39 Africa de Sud 5,6 0,4
40 Argentina 4,4 0,3 40 Rep. Ceha 5,4 0,4
Total cei 40 1210,0 91,8 Total cei 40 1186,0 90,4
Mondial 1320,0 100,0 Mondial 1305,0 100,0
Sursa: Organisation Mondiale du Commerce, Rapport
annuel 1999, Gnve, 1999,
vol. II, p. 5.
Universitatea SPIRU HARET
46

5. Comert ul internat ional cu servicii


n ultimul deceniu al secolului al XX-lea

Cursul ascendent al comertului international cu servicii


n a doua parte a
secolului trecut a avut o dinamica mai accelerata n deceniul
anilor 90. Datele din
tabelul nr. 7 ne conduc la o serie de concluzii n acest sens.
Tabelul nr.
7
Exportul si importul mondial de servicii comerciale,
n anii 1990 s i 2000
din care n %
Anul Total n
Turism
Alte
mld. dolari Transport
international
(calatorii)
servicii
1990 750,4 28,1 34,1 37,8 Export
2000 1430,8 23,2 32,1 44,7
Diferenta +680,4 -4,9 -2,0 +6,9
1990 774,5 32,5 31,7 35,8 Import
2000 1400,0 28,0 30,8 41,2
Diferenta +625,5 -4,5 -0,9 +4,6
Sursa: calculat pe baza datelor din Rapport annuel,
OMC, Genve, 2002.

Astfel, daca n deceniul anilor 80 cresterea exportului


de servicii comerciale
a fost de 413 miliarde dolari, ntre anii 1900-2000 sporul a
fost de 680 miliarde
dolari, deci 267 miliarde dolari. Semnificativ a fost si faptul
ca serviciile comer-
ciale internationale au crescut n ultimul deceniu al secolului
al XX-lea cu 90%, n
timp ce exporturile de bunuri n aceeasi perioada s-au
majorat numai cu 81,5%.
Ct priveste mutatiile n structura pe categorii de servicii
comerciale inter-
nationale la export si import, se remarca o crestere
importanta a categoriei Alte
servicii cu + 6,9%, respectiv +4,6%, fapt care a determinat
ca ponderea acestei
categorii sa depaseasca 40% n totalul serviciilor
internationale.
Pe de alta parte, tabelul nr. 8 arata o reducere sensibila
att la import, ct si l a
export, la categoria de servicii Transport international, cu
4,5%, respectiv 4,3%,
n timp ce diminuarea celeilalte categorii Turism (cala
torii) a fost mai redusa.
Investignd mai amanuntit structura exportului
serviciilor comerciale n cteva tari
dezvoltate de pe glob, pe baza datelor din tabelul nr. 8,
putem formula unele concluzii.
Tabelul nr.
8
Structura exporturilor de servicii
comerciale
ale principalelor tari dezvoltate, n anul
1999

Categoria de servicii SUA Marea


Britanie Franta Germania Italia
Japonia
Total servicii comerciale 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
100,0
Transporturi 19,1 18,5 24,2 25,2 16,0 38,0
- Transporturi maritime 1,7 6,3 4,2 8,4 7,0 24,8
- Transporturi aeriene 10,2 10,7 11,1 12,0 5,3 13,2
- Alte transporturi 7,3 1,4 8,9 4,8 3,6 0,0
Calatorii (turism) 34,4 22,8 38,0 21,1 44,7 5,7
Universitatea SPIRU HARET
47

Tabelul nr. 8
(continuare)
Categoria de servicii SUA Marea
Britanie Franta Germania Italia
Japonia
Alte servicii comerciale 46,5 58,7 37,8 53,7 39,3 56,3
- Serv. de comunicatii 1,4 2,3 1,2 2,2 1,0 1,3
- Serv. de constructii 1,8 0,4 4,9 5,6 6,7 9,5
- Serv. de asigura ri 1,3 5,9 1,2 3,2 1,9 0,0
- Serv. financiare 6,2 11,6 1,7 5,0 3,4 3,4
- Serv. de informatica 1,6 2,9 0,9 3,4 0,4 2,1
- Redevente, drepturi licenta 14,7 6,9 2,4 3,8 0,7 13,6
- Alte servicii pentru ntreprinderi 17,5 27,6 24,0 30,3
24,4 26,2
- Serv. personale, culturale
si relativ la recreere 1,9 1,0 1,5 0,2 0,6 0,4
Sursa: Rapport annuel, OMC, Genve, 2000.

La categoria Transport international, exista ta ri, ca


Japonia, care, prin pon-
derea sa de 38%, devanseaza cu mult celelalte tari
dezvoltate, ndeosebi datorita
ponderii de 24,8% a transporturilor sale maritime n totalul
acestei categorii de
servicii. Ar mai trebui subliniata ponderea importanta , de
peste 10%, a 5 din cele 6
ta ri luate n studiu privind transportul aerian.
Ct priveste categoria Turism (ca la torii), ies n
evidenta , fata de media
mondiala a ponderii de 34,1%, la export att Italia cu
44,7%, ct si Franta cu 38%.
Categoria Alte servicii comerciale, cu o medie a
ponderii mondiale de
37,8% este puternic devansata de ta ri ca Marea Britanie, cu
58,7%, Japonia cu
56,3% si Germania cu 53,7%. n cadrul acestei categorii,
ponderea cea mai ridicata
la subcategoria Alte servicii pentru ntreprindere o detin:
Germania, cu 30%,
Marea Britanie, cu 27,6% si Japonia, cu 26,2%.
Datele privind principalii exportatori de servicii
comerciale (tabelul nr. 9)
arata ca, fata de anul 1998, n anul 1999, nu au aparut
schimbari esentiale n
locurile ocupate de tari n clasamentul exportatorilor
mondiali.
Tabelul nr.
9
Principalii exportatori n cadrul comertului mondial
de servicii, n 199 9
Locul ocupat Tara Valoarea n miliarde dolari Ponderea n
total export mondial
1 SUA 253,4 18,8
2 Marea Britanie 101,5 7,5
3 Franta 82,6 6,1
4 Germania 79,3
5,9
5 Italia 61,2
4,5
6 Japonia 60,3
4,5
7 Olanda 54,2
4,0
8 Spania 53,0
3,9
9 Belgia-Luxemburg 39,0
2,9
10 Hong-Kong (China) 34,9
2,6
11 Canada 34,2
2,5
12 Austria 31,5
2,3
13 Elvetia 26,3
1,9
14 Coreea de Sud 24,8
1,8
15 China 23,7
1,8
Total mondial 1350,0 100,0
Sursa: Rapport annuel, OMC, Genve, 2000.
Universitatea SPIRU HARET
48

Observa m, totusi, ca a crescut ponderea SUA, n


exportul mondial de servicii,
la 18,8% fata de 18,2% n anul precedent si ca s-au inversat
locurile ocupate de
Canada si Austria, respectiv 11 si12, precum si de China si
Coreea de Sud, 14 si
15. Cum nsa China include si Hong Kong-ul, n anul 1999,
aceasta tara a ajuns, de
fapt, sa detina locul 7 la exportul mondial de servicii
comerciale, dupa SUA, Marea
Britanie, Franta, Germania, Italia si Japonia, cu un volum
valoric cumulat de
58,6 miliarde dolari.
Pentru a avea o imagine de ansamblu a repartitiei
geografice a exporturilor
mondiale de servicii comerciale pe continente si tari/grupe
de ta ri cu pondere
importanta n comertul mondial, ne vom folosi de datele din
tabelul nr. 10.

Tabelul nr.
10
Evolutia repartitiei geografice a exporturilor mondiale
de servicii comerciale,
n anii 1990 si 1999
Ponderea serviciilor n exportul
mondial Continente s i tari
sau grupe de tari 1990 1999
Total glob 19,2 21,3
America de Nord 19,2 21,3
SUA 16,9 18,8
America Latina 3,8 4,0
Mexic 0,9 0,9
Brazilia 0,5 0,5
Europa Occidentala 53,2 47,4
UE (15) 47,3 42,6
Regatul Unit 6,2 7,5
Franta 8,5 6,1
Germania 6,6 5,9
Italia 6,2 4,5
Africa 2,4 2,2
Egipt 0,6 0,7
Africa de Sud 0,4 0,4
Asia Oceania 16,8 19,5
Japonia 5,3 4,5
Hong-Kong (China) 2,3 2,6
Coreea de Sud 1,2 1,8
China 0,7 1,8
Singapore 1,6 1,7
Australia 1,3 1,3
Sursa: OMC, Rapport annuel, 2000, Genve.

Din tabelul nr. 10 rezulta ca Europa Occidentala este


lider mondial la
exportul de servicii (desi ponderea ei a scazut n ultimul
deceniu al secolului trecut
de la 53,2% la 47,4%). O urmeaza n ordine America de
Nord si, ndeaproape, Asia
Oceania cu ponderi n jur de 20%. America Latina si
Africa detin fiecare ponderi
de 4%, respectiv 2,2%. Universitatea SPIRU HARET
49

Principala tara exportatoare de servicii comerciale a


lumii este SUA, cu o
pondere de 21,3% n totalul mondial, n timp ce Uniunea
Europeana (cu un numa r
de 15 membri) detinea, n 1999, primul loc n lume cu o
pondere de 42,6%, dupa ce
n anul 1990 avusese o pondere de 47,3%.
n finalul acestei analize asupra evolutiei comertului
international cu servicii
n ultimul deceniu al secolului al XX-lea, ne folosim de
datele din tabelul nr. 11
pentru a vedea care sunt tarile unde serviciile comerciale au
cea mai mare pondere
n activitatea lor de comert exterior.
Tabelul nr.
11
Ponderea bunurilor s i serviciilor comerciale n
totalul exportului mondial
s i n tarile unde serviciile au depas it 25% n
anul 1999
Pondere n total comert
Locul ocupat n lume
Tari bunuri % servicii %
la export servicii
Total mondial 80,4 19,6 -
SUA 73,0 27,0 10
Austria 67,6 32,4 4
Spania 67,7 32,3 5
Grecia 34,5 65,5 1
Marea Britanie 72,5 27,5 8
Turcia 64,7 35,3 3
Egipt 36,1 63,9 2
Tunisia 68,0 32,0 6
Maroc 72,4 27,6 7
India 72,9 27,1 9
Sursa: Rapport annuel, OMC, Genve, 2000.

Din tabelul nr. 11 rezulta ca doua tari, respectiv Grecia


cu 65,5% si Egiptul
cu 63,9%, se detaseaza mult ca pondere a serviciilor n
comertul lor exterior.
Urmeaza, cu ponderi de peste 30%, Turcia, Austria, Spania
si Tunisia, iar peste
25% Maroc, Marea Britanie, India si SUA.

Universitatea SPIRU HARET


50

Tabelul nr. 3

Ta ri cu ponderi de peste 70% ale


exportului de produse de baza
n totalul exporturilor de bunuri,
n anii 1990 si 2000

Tari n curs de
dezvoltare din:
Tari dezvoltate Asia
Africa
America
Latina
1990 2000 1990 2000 1990 2000 1990 2000
1. Islanda 91 86 1. Yemen 99 1. Nigeria 100 1.
Nicaragua 92 92
2. Norvegia 67 77 2. Papua N. Guinee 89 98 2. Algerie
97 98 2. Jamaca 92
3. Australia 64 65 3. Iran 93 3. Benin 97 3.
Venezuela 90 91
4. Azerbaidjan 92 4. Niger 97 4. Ecuator 98
90
5. Turkmenistan 92 5. Uganda 94 5. Chile 87
81
6. Arabia Saudita 93 93 6. Camerun 91 92 6. Panama 78
84
7. Qatar 84 90 7. Gambia 100 7. Paraquay 81
8. Brunei 100 89 8. Ruanda 95 8. Peru 87 80
9. Oman 94 87 9. Libia 95 9. Trinidad Tobago
73 71
10. Kuweit 94 80 10. Coasta de Fildes 85 10.
Bolivie 95 71
11. Kazahstan 80 11. Ghana 85 11.Guatemala 76 68
12. Tanzania 84 12. Honduras 91 67
13. Kenya 71 79
14. Zimbabwe 68 72
15. Guinea 70
16. Togo 89 69
17. Senegal 77 69

ROMNIA 26 22

Sursa: World Development Indicators 2002, World Bank.


Universitatea SPIRU
HARET

CORELATIA DINTRE STRUCTURA


FIZICA
III.
A EXPORTURILOR TARILOR SI
DEZVOLTAREA
UMANA N ANII 1990 20001

Ultimul deceniu al secolului al XX-lea a marcat


numeroase mutatii n dez-
voltarea economica a statelor, care s-au repercutat n
comertul lor exterior. Aceste
mutatii au vizat att dinamica valorii exporturilor si
importurilor, ct si structura
fizica a schimburilor comerciale cu bunuri ale diferitelor tari
ale lumii.
Ne propunem n continuare sa aprofundam unele aspecte
legate de situatia
structurii fizice n comertul exterior al statelor att
dezvoltate si n curs de dez-
voltare, ct si al acelora aflate n tranzitie.
Ta ri avnd mai mult de 80% exporturi
de produse manufacturate n totalul exporturilor
lor

Pe baza datelor din tabelul nr. 1, care au aparut n


Human Development Report
2002, publicat de O.N.U., investigarea noastra remarca, n
ceea ce priveste tarile
dezvoltate, cum sunt Japonia si Elvetia, ca ponderea
exporturilor lor de produse
prelucrate n totalul exporturilor statelor respective a depasit
90%. Cele doua tari sunt
urmate de alte 11 ta ri dezvoltate (Italia, Irlanda, Luxemburg,
Germania, Suedia,
Portugalia, Finlanda, S tatele Unite, Austria, Marea Britanie
si Franta), ale ca ror
exporturi de produse prelucrate detin ntre 81 si 88% n
totalul exporturilor lor. Ar
putea fi surprinzator faptul ca Irlanda si Portugalia, altadata
fara traditii industriale, se
gasesc acum printre tarile cu cea mai mare pondere n
exporturile de produse
prelucrate din lume. Desigur, integrarea acestor state n
Uniunea Europeana a avut un
rol decisiv. n acest context, este de mentionat ca din cele 13
tari dezvoltate analizate,
un numar de 10 fac parte din Uniunea Europeana.
Ct despre tarile n curs de dezvoltare, cele cu un
procentaj mai mare de 80 % al
exporturilor de produse prelucrate n totalul exporturilor,
acestea sunt: Hong Kong
(China), Taiwanul (provincie a Chinei), Israel, Republica
Coreea, Filipine, Pakistan,
Mexic si Turcia. Dupa cum se poate observa, din cele 10 tari
prezentate n tabel, 8 sunt
din Asia.
Referitor la tarile n tranzitie care au realizat un
procentaj ntre 80% si 90% al
exporturilor de produse prelucrate n totalul exporturilor,
acestea sunt Slovenia,
Republica Ceha , Ungaria, Republica Slovaca si Polonia.
Romnia este aproape de performanta tarilor
mentionate mai sus, avnd un
procentaj de 77% exporturi de produse manufacturate n
totalul exporturilor sale,
n anul 2000.

1 Din studiul elaborat de Octavian Gh. Botez s i publicat


n suplimentul nr. 337 al
ziarului Economistul din 6 mai 2003.
Universitatea SPIRU HARET
51

Tari avnd mai mult de 15% exporturi de nalta


tehnologie
n totalul exporturilor lor de produse prelucrate

Analiza noastra a retinut 25 de tari, conform tabelului nr.


2, care au depasit n
anul 2000 procentul de 15% n ce priveste exporturile de
nalta tehnologie n totalul
exporturilor lor de produse prelucrate. ntre aceste tari, 12
sunt din Europa (Malta,
cu o cifra record de 72%, urmata de Irlanda cu 48%, apoi
Olanda, Marea Britanie,
Estonia, Finlanda, Ungaria, Franta, Suedia, Danemarca,
Elvetia si Germania, cu un
procentaj ntre 18% si 35%). Printre cele 25 de state se
gasesc si tari candidate la
integrarea n Uniunea Europeana, respectiv Estonia cu 30%
si Ungaria cu 26%,
precum si, n mod special, cum am ara tat, Malta. La grupul
tarilor europene men-
tionate se adauga nca trei tari dezvoltate (Statele Unite cu
34%, Japonia cu 28% si
Canada cu 19%).
Din acest grup de 25 de state cu o performanta
exceptionala , respectiv, avnd
un procentaj important de exporturi de nalta tehnologie n
totalul exporturilor de
produse prelucrate, fac parte 10 tari n curs de dezvoltare din
Asia: Singapore cu
63%, Malaysia si Filipine cu 59%, precum si Republica
Coreea, Thailanda, Israel,
Hong Kong (China) si Indonezia. Celelalte doua ta ri n curs
de dezvoltare se gasesc
n America Latina : Mexic cu 22% si Brazilia cu 19%.
Romnia se afla nca departe de nivelul celorlalte tari
citate, avnd un pro-
centaj, n anul 2000, de numai 6% exporturi de nalta
tehnologie n totalul exporturilor
sale de produse prelucrate.

Tari avnd mai mult de 70% exporturi de produse


de baza
n totalul exporturilor lor

Analiza evidentiaza un numar mare de tari n care


materiile prime reprezinta
aproape 3/4 din exporturile lor. De aceasta data , contrar
situatiei pe care am
remarcat-o atunci cnd tarile dezvoltate erau cele care
detineau ponderile cele mai
mari n exporturile de produse manufacturate sau n cele de
nalta tehnologie, si-
tuatia dominanta n exporturile de produse de baza o au ta
rile n curs de dezvoltare.
Astfel, conform tabelului nr. 3, din 43 de ta ri analizate
un numar de 40 de ta ri
sunt n curs de dezvoltare, din care 17 din Africa, 12 din
America Latina si 11 din
Asia si numai 3 state sunt dezvoltate, respectiv Islanda,
Norvegia si Australia.
Referindu-ne la ta rile din Africa, remarcam ca 9 tari
nregistreaza o pondere a
exporturilor de produse de baza, n totalul exporturilor lor,
ntre 95 si 100%. De
asemenea, n 4 ta ri din America Latina procentajul
produselor de baza n totalul
exporturilor atinge ntre 90 92%. Analiznd si situatia ta
rilor din Asia rezulta ca
cele mai multe ta ri din acest subgrup sunt din Orientul
Mijlociu. Semnificativ,
totodata, este faptul ca , pentru prima data dupa 1990, se
remarca prezenta n acest
subgrup a 3 state foste sovietice cu exporturi de produse de
baza , respectiv
Azerbaidjan si Turkmenistan, ntr-o pondere de 92%, si
Kazahstan, cu 80%, n anul
2000, tari furnizoare de petrol.
Romnia, cu un procentaj ntre 22 si 26% n anii 1990
si 2000, nu se rega-
seste n subgrupul de tari n care dominanta o reprezinta
exporturile numai de
produse de baza n totalul exporturilor. Tara noastra se
situeaza , deci, ntr-o pozitie
net mai buna , fata de anul 1938, cnd 4 produse (petrol,
cereale, lemn si vite)
detineau o pondere de 90% n totalul exporturilor Romniei.
Universitatea SPIRU HARET
52

Ta ri avnd mai mult de 30% exporturi de


alimente
n totalul exporturilor lor

n ce priveste tarile care exporta produse de baza, este


util sa examinam n
special grupul ta rilor n care peste 23% din totalul
exporturilor lor sunt exporturi de
produse alimentare.
Astfel, din datele tabelului nr. 4, rezulta ca aceste
exporturi detineau, n 2000,
ponderi ntre 33 si 88%, ntr-un numar de 20 de tari, din care
19 state n curs de
dezvoltare, respectiv 9 din Africa (Tanzania, Uganda,
Senegal, Kenia, Mozambic,
Coasta de Fildes, Ghana, Zimbabwe si Madagascar), 8 din
America Latina (Nicaragua,
Panama, Paraguay, Honduras, Guatemala, Uruguay,
Salvador si Ecuador), o tara
din Asia (Sri Lanka) si una din Europa (Republica Moldova,
cu o pondere a ali-
mentelor la export de 62% n totalul exporturilor).
Din cele 20 de tari analizate exista numai o singura tara
dezvoltata care face
parte din grupul statelor cu un important procentaj al
exporturilor de alimente,
respectiv Noua Zeelanda.
Ct priveste Romnia, ponderea exportului de alimente
att n anul 1990, ct
si n anul 2000 a fost foarte redusa , respectiv 1 si 3% din
totalul exporturilor.

Tari avnd de la 25 la 100 % exporturi de combustibil


n totalul exporturilor

Conform tabelului nr. 5, din grupul de 20 de state luate


n analiza , avnd
ponderi peste 25% la combustibili n totalul exporturilor lor,
numai unul singur,
respectiv Norvegia, este o tara dezvoltata. Restul de 19 state
sunt ta ri n curs de
dezvoltare, respectiv 10 din Orientul Mijlociu si din Asia, n
care procentajul
combustibililor n exporturile lor este ntre 25 si 93%,
urmate de 5 tari din Africa
(dintre care Nigeria, n anul 2000, detinea 100% exporturi de
combustibili, iar
Libia, mai mult de 90%), precum si un numar de 4 ta ri din
America Latina
(Venezuela cu 86 %, Trinidad Tobago cu 65%, Ecuador cu
49% si Columbia cu
41%, din totalul exporturilor lor).
Romnia, cu un procentaj al exporturilor de
combustibili, n totalul exporturilor
sale, de 18% n 1990 si 7% n anul 2000, nu mai este tara
care ntre cele doua
razboaie mondiale din secolul trecut avea la export ca
principala marfa petrolul.

Tari avnd un raport de schimb supraunitar n comertul


lor exterior n
anul 1999, comparativ cu anul 1980

Deosebit de interesanta este, n acelasi timp, analiza


raportului de schimb
realizat de fiecare tara n comertul sau exterior, care reflecta
puterea de cumparare
a produselor straine de ca tre exporturile de bunuri ale ta rii
respective. n acest sens,
n tabelul nr. 6 sunt incluse ta ri avnd un grad diferit de
dezvoltare care au obtinut
realizari importante pe parcursul ultimelor doua decenii.
n mod normal, n cadrul acestui grup de 25 de tari
investigate, regasim
statele dezvoltate industrial. Raportul de schimb supraunitar
este prezent n
comertul exterior a 8 ta ri, respectiv: Japonia cu cea mai
buna performanta, 170%,
urmata de Italia, Spania, Statele Unite, Finlanda, Franta,
Germania si Suedia. Mai
Universitatea SPIRU HARET
53

pot fi remarcate si tari n tranzitie si, totodata , candidate la


integrarea n Uniunea
Europeana : Polonia, cu cel mai bun raport de schimb
supraunitar nregistrat n
perioada analizata ntre toate tarile lumii (285%), precum si
Ungaria, cu 112%.
Printre cele 25 de tari de pe glob n care exista un
asemenea raport de schimb
supraunitar sunt si 15 tari n curs de dezvoltare, din care 6
din Asia (India, Israel,
Iordania, Filipine, Pakistan si China), 5 din Africa (inclusiv
cele mai putin avansate
cum sunt Burkina Faso si Mauritania, precum si Maroc,
Zimbabwe si Kenya) si 4
din America Latina (Paraguay, Brazilia, Costa Rica si
Salvador).
Din cauza lipsei de date pentru Romnia n tabelele
statistice prezentate n
documentul World Development Indicators 2002, am apelat
la calculele din raportul
anual 2001 al Bancii Nationale a Romniei; respectiv, pentru
anul 2000, indicele rapor-
tului de schimb a fost de 103,5, iar pentru anul 2001, el a
continuat sa fie supraunitar,
de 102 %, deci a avut loc o usoara crestere a puterii de
cumparare a exporturilor noastre.

Tari avnd un raport de schimb subunitar n


comertul lor exterior
n anul 1999, comparativ cu anul 1980

Studierea acestui aspect, pe baza datelor din tabelul nr. 7,


demonstreaza ca,
analiznd 33 de ta ri n care a fost nregistrat un raport de
schimb subunitar, ntre
20% si 86%, din acest grup de state fac parte 30 de tari n
curs de dezvoltare, care
si-au redus puterea de cumparare a produselor stra ine de ca
tre exporturile lor.
Printre ele se afla 10 ta ri din Africa (Coasta de Fildes,
Angola, Sudan, Libia, Egipt,
Gabon, Tanzania, Algeria, Nigeria si Uganda), 10 tari din
America Latina
(Columbia, Guatemala, Cuba, Jamaica, Nicaragua, Haiti,
Venezuela, Peru, Ecuador,
Mexic) si 7 tari din Asia (Kuwait, Thailanda, Siria,
Indonezia, Qatar, Malaysia si
Emiratele Arabe Unite). Singura tara n curs de dezvoltare
din Europa aflata n
acest grup este Cipru.
Exista, nsa , si tari dezvoltate (Norvegia, Australia si
Grecia), care n anul
1999, fata de anul 1980, au nregistrat un raport de schimb
subunitar, puterea lor de
cumpa rare diminundu-se n ultimele doua decenii.
O privire de ansamblu asupra tuturor celor 33 de tari
care si-au redus puterea
de cumparare n schimburile comerciale internationale, n
perioada analizata
(1980-1999), demonstreaza ca majoritatea tarilor din acest
grup sunt exportatoare
de combustibili, respectiv de petrol.

Corelat ia ntre structura fizica a exporturilor tarilor,


pe de o parte,
s i dezvoltarea umana si veniturile obt inute de catre
acestea,
pe de alta parte, n anul 1999, comparativ cu anul
1980

n ce priveste relatia ntre tarile exportatoare de produse


de baza si cele ex-
portatoare de produse prelucrate, pe de o parte, si
performantele lor n dezvoltarea
umana si veniturile obtinute, pe de alta parte, conform
datelor din tabelul nr. 8, pot
fi formulate urmatoarele concluzii, pentru perioada 1980
1999:
Ta rile cele mai putin avansate din lume, n care
produsele de baza reprezinta
aproximativ 70% din totalul exporturilor lor, iar restul de
30% sunt produse pre-
lucrate, au cel mai redus grad de dezvoltare umana si cel mai
scazut venit din lume.
Universitatea SPIRU HARET
54
Ta rile n curs de dezvoltare si tarile n tranzitie n
care produsele de baza
reprezinta aproximativ 40 50 % din totalul exporturilor lor
au un nivel mediu de
dezvoltare umana , avnd totodata si venituri medii la scara
mondiala.
Tarile dezvoltate, ta rile n curs de dezvoltare si tarile
n tranzitie n care
produsele de baza reprezinta ntre 15 si 20 % n totalul
exporturilor lor de bunuri,
iar exporturile de produse prelucrate ntre 80 si 85% au
reusit sa atinga indici de
dezvoltare umana printre cei mai ridicati, datorita
veniturilor mari pe care le obtin.
Romnia, conform statisticilor Ba ncii Mondiale, se
gaseste n grupul tarilor
cu dezvoltare medie si cu venituri mijlocii, raportate la
situatia pe plan mondial,
nregistrnd, ntre anii 1990-2000, exporturi de produse de
baza ntre 22% si 26%,
ca pondere, n totalul exporturilor. Aceeasi situatie se
evidentiaza si n ce priveste
exporturile de produse prelucrate, care au crescut, ca
procentaj, de la 73% n 1990
la 77% n anul 2000.
Experienta istorica, inclusiv a Romniei, demonstreaza
necesitatea dezvoltarii
industriale a tuturor statelor si, pe aceasta cale, a participarii
crescnde a acestora
cu exporturi de produse prelucrate la circuitul comercial
international, spre bene-
ficiul tuturor tarilor, inclusiv al ta rilor dezvoltate, care vor
avea n acest fel mai
multi parteneri cu putere de cumparare sporita a ma rfurilor
lor.
Tabelul nr.
1
Tari cu ponderi de peste 80% la exportul de
produse manufacturate
din totalul exportului, n anii 1990 si 2000
Tari dezvoltate Tari n tranzitie Ta ri n curs de
dezvoltare
1990 2000 1990 2000 1990 2000
1. Japonia 96 94 1. Slovenia 86 90 1. Hong Kong (China)
95 95
2. Elvetia 94 91 2. R. Ceha 88 2. Taiwan (China) 93 95
3. Italia 88 88 3. Ungaria 63 86 3. Israel 87 94
4. Irlanda 70 86 4. R. Slovaca 85 4. R. Coreea 94 91
5. Luxemburg 86 5. Polonia 59 80 5. Filipine 38 92
6. Germania 89 85 6. China 72 88
7. Suedia 83 85 7. Singapore 72 86
8. Portugalia 80 85 8. Pakistan 79 85
9. Finlanda 83 85 9. Mexic 43 83
10. SUA 74 83 10. Turcia 68 81
11. Austria 88 83
12. M. Britanie 79 83
13. Franta 77 81
ROMNIA 73 77
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p. 198-
201.

Universitatea SPIRU HARET


55
Tabelul nr.
2
Ta ri cu ponderi de peste 15% ale exportului
de nalta tehnologie n totalul exportului
de produse manufacturate, n anul 2000
Ta ri 1990 2000 Europa Asia America
1. Malta 45 72 x
2. Singapore 40 63 x
3. Malaysia 38 59 x
4. Filipine 59 x
5. Irlanda 41 48 x
6. Olanda 19 35 x
7. R. Coreea 18 35 x
8. S.U.A. 33 34 x
9. Thailanda 21 32 x
10. M. Britanie 24 32 x
11. Estonia 30 x
12. Japonia 24 28 x
13. Finlanda 8 27 x
14. Ungaria 26 x
15. Israel 10 25 x
16. Franta 16 24 x
17. Hong-Kong (China) 23 x
18. Mexic 8 22 x
19. Suedia 13 22 x
20. Danemarca 15 21 x
21. Elvetia 12 19 x
22. Canada 14 19 x
23. Brazilia 7 19 x
24. Indonezia 19 x
25. Germania 11 18 x
12 9 4

ROMNIA 2 6
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p.198-
201

Universitatea SPIRU HARET


56
Universitatea SPIRU HARET
57

Tabelul nr.
4
Tari cu importante ponderi ale exportului de
alimente
n totalul exporturilor lor, n anii 1990 si
2000

Tara 1990 2000 America


Latina Africa Alte
continente
1. Nicaragua 77 88 x
2. Panama 75 74 x
3. Tanzania 70 x
4. Uganda 67 x
5. Sri Lanka 61 67 Asia
6. Paraguay 52 65 x
7. R. Moldova 62 Europa
8. Senegal 53 59 x
9. Kenya 49 59 x
10. Honduras 82 59 x
11. Guatemala 67 56 x
12. Mozambic 52 x
13. Coasta de Fildes 50 x
14. Ghana 51 48 x
15. Uruguay 40 47 x
16. Zimbabwe 44 47 x
17. Noua Zeelanda 47 46 Oceania
18. Salvador 57 42 x
19. Ecuador 44 37 x
20. Madagascar 73 36 x
21. Peru 21 30 x
22. Costa Rica 58 30 x
23. Bolivia 19 30 x
24. Chile 24 25 x
25. Camerun 20 23 x
12 10 3
ROMNIA 1 3
Sursa: World Development Indicators 2002, World Bank.

Universitatea SPIRU HARET


58

Tabelul nr.
5
Tari cu importante ponderi a le exportului de
combustibili
n totalul exporturilor lor, n anii 1990 si
2000

T ara 1990 2000 Orientul


Mijlociu Asia Africa America
La tina Europa
1. Nigeria 97 100 x
2. R. Yemen 8 93 x
3 . Arab ia Saudita 92 92 x
4. Iran 89 x
5. Venezuela 80 86 x
6. Azerbaidjan 85 x
7. Oman 92 83 x
8. Turkmenistan 81 x
9. Kowet 93 79 x
10. Libia 94 x
11. Siria 45 76 x
12. Trinidad Tobago 67 65 x
13. Norvegia 48 64 x
14. Kazahstan 54 x
15. Ecuador 52 49 x
16. Columbia 97 41 x
17. Egipt 29 37 x
18. Camerun 50 35 x
19. Mozambic 25 x
20. Indonezia 44 25 x
5 55 41
10

ROMNIA 18 7
Sursa: World Development Indicators 2002, World Bank.

Universitatea SPIRU HARET


59
Tabelul nr.
6
Tari cu un raport de schimb supraunitar
n comertul exterior, n anul 1999 fata de
1980
Raportul
T ara de schimb Europa
America Asia Africa
(%)
1. Polonia 285 .
2. Japonia 196 .
3. Burkina Faso 170 .
4. Paraguay 154 .
5. India 148 .
6. Mauritania 144 .
7. Brazilia 142 .
8. Italia 132 .
9. Costa Rica 131 .
10. Israel 129 .
11. Spania 126 .
12. Iordania 120 .
13. Filipine 119 .
14. S.U.A. 116 .
15. Finlanda 116 .
16. Frant a 116 .
17. Maroc 116 .
18. Zimbabwe 115 .
19. Salvador 112 .
20. Germania 112 .
21. Suedia 112 .
22. Ungaria 112 .
23. Kenya 110 .
24. Pakistan 107 .
25. China 105 .
8575
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p. 198-
201.

Universitatea SPIRU HARET


60

Tabelul nr.
7
Tari cu un raport de schimb subunitar
n comertul exterior, n anul 1999 fata de
1980
Raportul
Tara
de schimb Europa America
Latina Asia Africa
Oceania
(%)
1. Norvegia 86 .
2. Coasta de Fildes 82 .
3. Singapore 81 .
4. Australia 79 .
5. Cipru 79 .
6 Columbia 78 .
7. Guatemala 77 .
8. Cuba 74 .
9. Kuweit 73 .
10. Jamaica 73 .
11. Tailanda 72 .
12. Grecia 72 .
13. Angola 71 .
14. Nicaragua 64 .
15. Sudan 61 .
16. Siria 57 .
17. Indonezia 56 .
18. Qatar 53 .
19. Libia 50 .
20. Egipt 49 .
21. Gabon 49 .
22. Haiti 48 .
23. Malaysia 47 .
24. Venezuela 45 .
25. Peru 42 .
26. Tanzania 41 .
27. Zambia 40 .
28. Ecuador 40 .
29. Emiratele Arabe Unite 40 .
30. Algeria 36 .
31. Nigeria 33 .
32. Mexic 31 .
33. Uganda 20 .
3 10 8 11 1
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p.198-
201.

Universitatea SPIRU HARET


61
Tabelul nr.
8
Corelatia dintre structura fizica a
exportului
si veniturile obtinute de tari, n anii 1990 si
2000
Exportul de produse
Exportul de produse
de baza
manufacturate
Grupe de tari
(% n total export
(% n total export
de bunuri) de
bunuri)
1990 2000 1990 2000
TARI N CURS DE DEVOLTARE
38 28 60 71
din care:
State arabe 81 81 19 19
Asia de Est si Pacific 24 13 75 86
America Latina si Carabe 66 51 34 48
Asia de Sud 40 71 58
Africa Sud-sahariana 57 36

42 52
EUROPA CENTRALA
SI DE EST SI CSI

20 15 78 81
O.E.C.D.

Tarile cu dezv. umana ridicata 20 16 78 82


Tarile cu dezv. umana medie 49 40 48 58
Tarile cu dezv. umana scazuta 69 31

Tari cu venit ridicat 19 15 78 82


Tari cu venit mediu 43 35 54 63
Tari cu venit scazut 45 53

24 20 73 77
MEDIA pe glob

26 22 73 77
ROMNIA
Sursa: Human Development Report 2002, ONU, p. 201.

Universitatea SPIRU HARET


62
Universitatea SPIRU HARET

Tabelul nr. 4

4. Analiza orientarii geografice a exportului


s i importului s i a balantei comerciale
a Romniei la produsul ..... n
perioada ............

Export FOB
Import CIF Soldul balantei comerciale
Tara Anul Anul Anul Cumulat Tara Anul Anul Anul
Cumulat Anul Anul Anul Cumulat

Sursa: Preluare a datelor din .......


Comentariu

Universitatea SPIRU
HARET
Partea a II-a
COMERTUL EXTERIOR AL ROMNIEI
CU BUNURI SI SERVICII

Universitatea SPIRU HARET


63
Universitatea SPIRU HARET
64

I.
SCURTA RETROSPECTIVA PRIVIND
COMERTUL EXTERIOR
AL ROMNIEI N PRIMA JUMA TATE A
SECOLULUI XX1

O suta de ani n istoria Romniei pot fi considerati ca o


perioada relativ scurta
daca o raportam la doua milenii de existenta a poporului
nostru. Dar ea se arata a fi
deosebit de importanta mai ales atunci cnd se dovedeste ca
n secolul analizat s-au
nregistrat mari transforma ri, Romnia evolund de la o tara
cu puternice ramasite
feudale la o tara mai nti agrar-industriala, apoi industrial-
agrara. Si mai trebuie avut
n vedere faptul ca n prima jumatate a secolului XX au avut
loc, inclusiv pe teritoriul
Romniei, doua ra zboaie, care au afectat puternic
dezvoltarea fireasca a economiei
tna rului stat national unitar romn. Daca la acest fapt
adaugam si consecintel e
extrem de grave ale crizei mondiale, din 1929-1933, rezulta
ct de mari au fost
eforturile generatiilor din prima juma tate a secolului XX
pentru a nscrie tara noastra
pe traiectoria tarilor dezvoltate ale lumii.
Schimburile comerciale cu strainatatea ale ta rii noastre
din aceasta perioada
reflecta drumul anevoios parcurs, ca ci, asa cum spunea nca
n 1881, ntr-un studiu
asupra comertului exterior al Romniei, istoricul si
economistul A. D. Xenopol,
Comertul exterior al unei ta ri ne va da oglinda cea mai
sigura a starii sale
economice Prin exportul sa u va arata puterea de
productiune a poporului; prin
obiectele importate se va vedea pna ntruct acest popor
este atrnat economiceste
de alte popoare.
Evolutia volumului valoric, a balantei comerciale, a
structurii fizice, a repar-
titiei geografice si a pretului mediu per tona la export si
import ofera imaginea
comertului exterior al Romniei din primii 50 de ani ai
secolului XX.

1. Evolutia volumului valoric al comertului exterior

A analiza un fenomen economic de a lungul unei


jumatati de veac reprezinta
un demers pe ct de tentant, pe att de dificil pentru un
singur autor2. Acest lucru

1 A se vedea: Octavian Gh. Botez, Comertul exterior al


Romniei n secolul XX,
Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucures ti, 2000.
2 Exista precedente de mare valoare stiintifica, ndeosebi
n Enciclopedia Romniei,
volumul IV, n cursurile si cartile coordonate de prof. univ.
dr. N. Suta, s .a. Dorinta noastra a fost
de a extinde analiza s i la alte aspecte, utiliznd mai ales
grafice ce ilustreaza sugestiv fenomenele.
Universitatea SPIRU HARET
65

ne-a determinat, n analiza noastra, sa departajam cei 50 de


ani n etape, respectiv
din anul 1900 pna n anul 1915, apoi ntre 1919-1938 si,
cteodata, din 1939 pna
n anii 1943, 1945 sau 1949. Alegerea unei asemenea solutii
s-a datorat unor
situatii specifice Romniei, deoarece pentru anii 1916-1918
cnd luptele din
primul ra zboi mondial s-au desfasurat si pe teritoriul nostru
lipsesc datele
statistice. Surprinza tor, mai lipsesc datele si pentru anul
1947, iar n unele cazuri
dupa cel de-al doilea ra zboi mondial, pna n anul 1950, din
cauza inflatiei, secetei
sau reformei monetare. Astfel, nu au fost posibile judecati
comparabile pertinente,
pe baza de date statistice.
Avnd n vedere cele de mai sus, vom ncerca sa
sintetizam, n continuare,
principalele concluzii ce rezulta din studierea evolutiei
volumului valoric al comer-
tului exterior ntre anii 1900-1945 (tabelele nr. 1, 2 si 3).
n primul rnd, n primii 15 ani ai secolului XX,
cresterea maxima a
volumului valoric al comertului nostru exterior a avut loc
ntre anii 1911-1913,
cnd acesta a fost de circa 2,5 ori mai mare dect n anul
1900, datorata ndeosebi
dinamicii mai accentuate a importului fata de export.
n al doilea rnd, urmarind evolutia volumului din
perioada 1920-1939,
rezulta ca, fata de anul 1920, n anii 1926-1927, acesta a
crescut de 6,9-7,2 ori, de
aceasta data dinamica ascendenta fiind influentata puternic
de o crestere a exportului,
n aceiasi ani, de circa 11 ori.
n al treilea rnd, etapa anilor 1939-1945 este
caracterizata prin sporirea
relativ rapida a volumului ntr-o perioada destul de scurta,
respectiv de 3,3-3,9 ori
n 1943 si n 1945, fata de anul 1939.
n al patrulea rnd, din punct de vedere al evolutiei
volumului valoric al
comertului exterior al Romniei, se observa alternanta unor
cresteri si descresteri,
ntre anii 1900-1908, cu sporuri timp de 2-3 ani si, apoi,
caderi de 1-2 ani, pentru
ca, n anii 1909-1912, sa se nregistreze permanent crestere,
iar ntre 1913-1915
situatia sa se inverseze prin existenta unei diminuari de
aproximativ 25% n anul
1914. Dupa primul ra zboi mondial, n perioada 1919-1926,
an de an, au loc
cresteri ale volumului comertului exterior al Romniei, dupa
care din 1927 pna
n 1933 n fiecare an volumul scade, cel mai mult n 1931,
cu circa 50%, iar n
1932 cu 25% fata de anii precedenti. Urmeaza 4 ani de
sporuri constante, 1934-
1937, dupa care o diminuare n 1938, iar ntre anii 1939-
1945 din nou cresteri, cu
exceptia anului 1944, cnd a avut loc o pra busire a
volumului cu peste 60% fata
de 1943 din cauza ndeosebi a exportului, care a scazut cu
circa 70%, ca urmare a
razboiului desfasurat pe teritoriul Romniei.
Graficele nr. 1, 2 si 3 ilustreaza tendintele dinamicii
volumului valoric al
comertului exterior al Romniei, ale exportului si importului
n trei ipostaze:
1900-1915, 1919-1938 si 1939-1945.
Suisurile si coborsurile frecvente n evolutia volumului
comertului exterior al
Romniei din prima juma tate a secolului XX si au
explicatia, pe de o parte, n
precaritatea dezvoltarii economiei nationale, n fluctuatiile
productiei si preturilor
externe, la cereale ndeosebi, dar si la petrol si lemn baza
exporturilor romnesti. Pe
de alta parte, volumul comertului nostru exterior a fost
puternic influentat, n evolutia
sa sinuoasa, de consecintele dezastruoase pentru Romnia
ale celor doua razboaie
mondiale, precum si de marea criza economica mondiala
din anii 1929-1933.
Universitatea SPIRU HARET
66

Tabelul nr.
1
Evolutia volumului valoric al comertului exterior
al Romniei,
n perioada anilor 1900-1945 (baza: 1900, 1920
si 1939)
Ritmul de crestere
(%) IMPORT
TOTAL
Anul EXPORT
(mii lei) (mii lei) (mii
lei) baza lant
1900 280000 216986 496986 100,0
1901 353831 292436
646267 130,0
130,0
1902 374819 383345
758164 152,5
117,3
1903 355630 269924
625554 125,9
82,6
1904 261872 311372
573244 115,3
91,6
1905 457101 337538
794639 159,9
138,6
1906 491360 422114
913474 183,8
115,0
1907 554019 430509
984528 198,1
107,1
1908 379431 414058
793489 159,7
80,1
1909 465057 368300
833357 167,7
105,0
1910 616505 409716
1026221 206,5
123,1
1911 691720 569745
1261465 253,8
122,9
1912 642104 637906
1280010 257,5
101,5
1913 670705 590013
1260718 253,7
98,5
1914 451891 504241
956132 192,4
75,8
1915 570182 332942
903124 181,7
94,4
1919 104385 3762300
3866685

1920 3447848 6980290


10428138 100,0

1921 8263009 12145405


20408414 195,7
195,7
1922 14039296 12325366
26364662 252,8
129,2
1923 24594129 19516126
44110155 423,0
167,3
1924 28361844 26264582
54625626 523,8
123,8
1925 29126824 29912645
59039469 566,1
108,1
1926 38264805 37195415
75460220 723,6
127,8
1927 38110810 33852131
71962941 689,7
95,4
1928 27029728 31640956
58670684 562,6
81,5
1929 28960005 29628038
58588043 561,8
99,8
1930 28522028 23044163
51566191 494,5
88,0
1931 22196914 15754569
37951483 363,9
51,6
1932 16721593 12011325
28732918 275,5
73,5
1933 14170828 11741850
25912678 248,5
90,2
1934 13655734 13208543
26864277 257,6
103,7
1935 16756223 10847530
27603753 264,7
102,7
1936 21703391 12637698
34341089 343,4
124,4
1937 31568357 20284748
51853105 497,2
151,0
1938 21532580 18767830
40300410 386,4
77,7
1939 26809000 22890000
49699000 476,6
123,3
1940 36780000 27411000
64191000 615,5
129,1
1941 41286000 30576000
71862000 689,1
111,9
1942 52816000 44907000
97719000 937,1
136,0
1943 71323000 94884000
166207000 634,9
170,1
1944 22039000 42337000
64376000 617,3
38,7
1945 179255000 16422000
195677000 1876,4
303,9
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Anuarul Statistic
al Romniei 1939-1940, p. 575;
N. Suta (coordonator), Istoria comertului exterior si a
politicii comerciale romnes ti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
67

Tabelul nr.
2
Evolutia exportului Romniei, n perioada
anilor 1900-1945 (baza 1900, 1920 si 1939)
Ritmul de cres tere/descres
tere % Anul Exportul de
marfuri
(mii lei) baza lant
1900 280000 100
1901 353831
126,4 126,4
1902 374819
133,9 105,9
1903 355630
127,0 94,9
1904 261872 93,5
73,6
1905 457101
163,2 174,5
1906 491360
175,5 107,5
1907 554019
197,9 112,7
1908 379431
135,5 68,5
1909 465057
166,1 122,7
1910 616505
220,2 132,6
1911 691720
247,0 112,3
1912 642104
229,3 92,8
1913 670705
239,5 104,4
1914 451891
161,4 67,4
1915 570182
203,6 126,2
1919 104385

1920 3447848
100
1921 8263009
239,6 239,6
1922 14039296
407,2 169,9
1923 24594129
713,3 175,2
1924 28361044
822,6 115,4
1925 29126824
844,8 102,7
1926 38264805
1109,8 131,4
1927 38110810
1105,3 99,6
1928 27029728
783,9 70,9
1929 28960005
839,9 107,1
1930 28522028
827,2 98,5
1931 22196914
643,8 77,8
1932 16721593
485,0 75,3
1933 14170828
411,0 84,7
1934 13655734
396,0 96,4
1935 16756223
486,0 122,7
1936 21703391
629,5 129,5
1937 31568357
915,4 145,4
1938 21532580
624,5 68,3
1939 26809000
777,5 124,5
1940 36780000
1066,7 137,2
1941 41286000
1197,4 112,2
1942 52816000
1531,8 127,9
1943 71323000
2068,6 135,0
1944 22039000
639,2 30,9
1945 179255000
5199,0 813,3
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Anuarul Statistic
al Romniei 1939-1940, p. 575;
N. Suta (coordonator), Istoria comertului exterior si a
politicii comerciale romnes ti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
68

Tabelul nr. 3
Evolutia importului Romniei, n perioada
anilor 1900-1945 (baza 1900 s i 1919)
Ritmul de
crestere/descrestere Anul
Importul de marfuri
(%) (mii lei)
baza lant
1900 216986 100,0
1901 292436
134,8 134,8
1902 383345
176,7 96,9
1903 269924
124,4 95,3
1904 311372
143,5 115,3
1905 337538
155,5 108,4
1906 422114
194,5 125,0
1907 430509
198,4 101,9
1908 414058
190,8 96,2
1909 368300
169,7 88,9
1910 409716
188,8 111,2
1911 569745
262,6 139,0
1912 637906
294,0 119,6
1913 590013
271,9 92,5
1914 504241
232,4 85,5
1915 332942
153,4 66,0
1919 3762300

1920 6980290
100,0
1921 12145405
174,0 174,0
1922 12325366
176,6 101,5
1923 19516026
27,6 158,3
1924 26264582
376,3 134,6
1925 29912645
428,5 114,0
1926 37195415
532,9 124,3
1927 33852131
485,0 91,0
1928 31640956
453,3 93,5
1929 29628038
424,4 93,6
1930 23044163
330,1 77,8
1931 15754569
225,7 68,4
1932 12011325
172,1 76,2
1933 11741850
168,2 97,7
1934 13208543
189,2 112,5
1935 10847530
155,4 82,1
1936 12637698
181,0 116,5
1937 20284748
290,6 160,5
1938 18767830
268,9 92,7
1939 22890000
327,9 122,0
1940 27411000
392,7 119,7
1941 30576000
438,0 111,5
1942 44907000
643,3 146,9
1943 94884000
1354,3 211,3
1944 42237000
605,1 44,6
1945 16422000
235,3 38,8
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Anuarul Statistic
al Romniei 1939-1940, p. 575;
N. Suta (coordonator), Istoria comertului exterior si a
politicii comerciale romnes ti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
69
Graficul nr.
1

Di n a mi ca v o lu m ul u i v a lo r ic a l c o
me rt u l ui e xte ri or al Rom ni e i , al
exportul u i s i i m port ul u i n pe ri
oada Ex
port
I mp o r t
1900-1915
mil. lei
Total
1400
1280
1261
1260
1200
1026
984
956
90 3 9 1
31000
793
833 7 9 4
758
692
800
671646
642 6 2 5
616
573
570
4 97
554
452 491
465 600
638
457
379
354 570
356 375
590
262
2 80 400
504 4 2 2
430
410
337 383
414
368
333
200
270 311
2 9 2 2 17
0

Graficul nr. 2

Din a m ica v olu m u lu i va lo ric a l c om ert u


lu i ext erio r al Ro m n iei , a l exp o rtu lu i
si
im p o rtu lu i n p erio ad a
E xpor t
Im p o r t
1 9 19 -1 9 38
T otal

mil. lei
7580
72
58 58
60
5459
52
51
44
38 40
38 382734
40
31
29 2927
28
24272928 26
22
22171413
1721
1420
102026
7124
1219263037343129231612121
320 111219
43
0
0 ,1 8

Graficul nr.
3

D i n a mi ca v ol u m ul u i va lo ri c
a l co m ert u l ui ext eri or

a l R o m n i ei , al ex po rtu l u i s
i i m p ortu l u i n p eri oa d a

19 39 - 19 45

mil. lei
1 95

20 0
1 66
1 79 18 0

16 0

14 0 Expo
rt

12 0 Im po
rt
98
95
10 0
T ot al

64 72
71 8 0
50
64
5360
37 41
42
40

27
20
16 22
23 27 30 4 5

19 39 19 40 19 41 19 42 19 43 19 44 194 5

Sursa: Prelucrare grafica a datelor din Comertul


Exterior al Romniei, Anuarele
statistice ale Romniei din anii 1901-1946.
Universitatea SPIRU HARET
70

2. Evolutia soldului balant ei comerciale


si a gradului de acoperire a importului cu
exportul

Analiznd modul n care a evoluat soldul balantei


comerciale pe o perioada
de 40 de ani (lipsesc datele pentru anii 1916-1918), rezulta
ca n 29 de ani soldul a
fost pozitiv, iar n restul de 11 ani, a fost negativ.
ncercnd o grupare pe cte 5 ani a soldului dintre
volumul valoric al
exportului si importului Romniei n aceeasi perioada de
patru decenii a secolului
al XX-lea, asa cum apare n tabelul nr. 4, pot fi fa cute
urmatoarele aprecieri:
O prima concluzie este aceea ca, n 7 din 8 grupe de
cte 5 ani, soldul
balantei comerciale a fost excedentar si numai ntre anii
1919-1923, ca o exceptie,
soldul nregistrat a fost deficitar, cauza principala
reprezentnd-o conditiile grele
din primii ani de dupa razboi, precum si, cu prioritate,
existenta, dupa Unirea din
1918, a unui comert intern accelerat ntre Vechiul Regat si
regiunile romnesti
integrate n teritoriul ta rii.
A doua concluzie se refera la dinamica soldului
excedentar, care, daca ntre
1901-1915, n cele trei grupe de 5 ani, arata usoare cresteri,
n schimb ntre anii
1924-1938, tot n cele trei grupe de 5 ani, evidentiaza
cresteri rapide, ajungndu-se
ca, ntre 1934-1938, soldul pozitiv sa fie de circa 15 ori mai
mare dect n anii
1924-1928, n principal datorita exportului de produse
petroliere, care, ncepnd cu
anul 1934, a devenit principala marfa de export a Romniei.
A treia concluzie, bazata pe soldurile anuale
excedentare ale balantei
comerciale din prima jumatate a secolului XX, este ca, pna
la intrarea Romniei n
primul ra zboi mondial, anii cu cele mai mari solduri
pozitive au fost 1910 si 1915,
iar n perioada interbelica, 1935, 1936 si 1937.
Ct priveste evolutia gradului de acoperire a importului
Romniei cu exporturi n
perioada 1900-1949, ea este redata n graficul nr. 4,
evidentiind faptul ca n 2/3 din anii
primei jumatati a secolului XX, exporturile Romniei au
depasit importurile.

Tabelul nr.
4
Evolutia soldului balantei comerciale a
Romniei
n anii 1901 1943, pe grupe de 5 ani
Export Import
Sold balanta
(mii lei) (mii lei)
comerciala
1901 1905 1.803.253 1.494.615 + 308.638
1906 1910 2.506.372 2.044.697 + 461.675
1911 1915 3.026.602 2.634.847 + 391.755
1919 1923 * ) 50.448.667 54.729.487 - 4.280.820
1924 1928 160.893.211 158.865.729 + 2.027.482
1929 1933 110.571.368 92.179.945 + 8.391.423
1934 1938 105.216.285 75.746.349 + 29.469.936
1939 1943 229.014.000 220.668.000 + 8.346.000
* Pentru anii 1916-1918 s i 1947 datele lipsesc.
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Comertul Exterior
al Romniei, Anuarele
Statistice ale Romniei 1939-1940; N. Suta (coordonator),
Istoria comertului exterior si a
politicii comerciale romnes ti, 1998.
Universitatea SPIRU HARET
71
Universitatea SPIRU HARET
72

3. Mutatii n structura fizica a exportului si importului

Primii 50 de ani ai secolului XX demonstreaza evolutii


semnificative privind
structura exportului si importului romnesc, influentate de o
serie de factori de
dezvoltare economica att interni, ct si externi
(preponderenta profilului agricol al
ta rii, dezvoltarea extractiei, prelucra rii si exportului de
produse petroliere, slaba
dezvoltare industriala, criza mondiala din 1929-1933,
mpletita cu criza agrara ,
detinerea de catre monopolurile internationale a unor pozitii
importante n
economie)3.
n ceea ce priveste evolutia exportului de produse ale
Romniei dupa gradul
de prelucrare, n perioada 1900-1940, graficul nr. 5 prezinta
modul n care s-a
modificat ponderea exportului de produse primare, respectiv
de la 80,4% n anul
1900 la 32,8% n anul 1940, ntr-o tendinta descendenta
permanent.
Totodata, se remarca evolutii ascendente la exportul de
produse intermediare
si la produsele finite n perioada 1990-1940, respectiv de la
15% la 47,4% la
produse intermediare si de la 4,6% la 19,8% la produse
finite.
O analiza a evolutiei structurii fizice a exportului pe
principalele grupe de
marfuri n perioada 1900-1947, pe baza datelor din graficul
nr. 6, indica faptul ca
din 1900 pna n 1933 cerealele s-au aflat pe locul 1 n
exportul romnesc, cu o
pondere initiala de 61,7%, descrescnd n anul 1933 la
37,4%, iar n anul 1945 la
33,2%. Daca, ntre 1900-1907, produsele petroliere s-au aflat
pe locul 3, din 1908
pna n 1933 acestea au trecut pe locul 2 (cu exceptia anilor
1922-1925), dupa care,
pna n anul 1947, ele au ocupat prima pozitie n exportul
Romniei. Referitor la
exportul lemnului si al produselor din lemn, ntre 1900-1922
ponderea acestora
abia a atins 10,2% n 1913, pentru ca n 1923 si 1925, ea sa
reprezinte 19,1 si
21,9%, dupa care scaderea participarii la export sa fie
semnificativa , aceasta
pondere situndu-se, n 1945-1947, sub 1%.
Referitor la evolutia importului de produse n Romnia
dupa gradul de
prelucrare, n perioada 1900-1940, graficul nr. 7 ilustreaza
pozitia constanta , pe
primul loc, a produselor finite, unde Romnia a fost
importator net, cu ponderi la
nceputul perioadei de 78,4%, n 1921 atingnd si 80,5%,
pentru ca ntre anii 1932-
1938 aceste ponderi sa scada sub 60%, iar n 1940 sa
creasca la 73%. Pe locul 2 n
mod permanent s-a situat importul de produse intermediare,
care din 1900 pna n
1931 nu a depasit ponderea de 30%, pentru ca ntre anii
1932-1938 aceasta pondere
sa fie peste 30%, ajungnd chiar la 39,1% n 1936, dupa
care a nregistrat o curba
descendenta, ceea ce a facut ca aceste produse sa revina la
ponderile de sub 20% de
la nceputul secolului XX, respectiv 17,9%. n ceea ce
priveste importul de materii
prime, rezulta ca, timp de 50 de ani, acesta nu a depasit
ponderea de 10%, cu
exceptia anilor 1938-1939 (11,1 si 12,4%), din cauza
inexistentei unei industrii
producatoare avansate.

3 N.N. Constantinescu, Istoria gndirii economice


romnesti. Studii, Editura Economica,
Bucuresti, 1999, p. 66. Universitatea SPIRU HARET
73
Universitatea SPIRU HARET
74
Universitatea SPIRU HARET
75
Universitatea SPIRU HARET
76

4. Orientarea geografica a comertului exterior

Analiza orientarii geografice a comertului exterior al


Romniei n prima
jumatate a secolului XX (graficul nr. 13) releva faptul ca ,
ntr-o proportie de peste
90%, relatiile comerciale s-au desfasurat cu celelalte tari ale
Europei, din care pe
primele locuri s-au situat, n toata perioada, Germania,
Austria, Marea Britanie, Italia
si Franta, la care se adauga Belgia, ntre anii 1900-1915.
Parteneri mai importanti de
pe alte continente au fost SUA si Egipt.
Aprofundarea analizei o vom realiza, n continuare, pe
baza datelor din
tabelul nr. 5, care prezinta principalele tari partenere la
exportul Romniei n
perioada 1896-1944. Din studierea evolutiei ponderilor
detinute de aceste tari n
exportul romnesc rezulta cteva concluzii:
Prima concluzie este ca Germania s-a aflat printre
cele dinti ta ri
cumpara toare de ma rfuri romnesti, de la nceputul
secolului XX pna n anul
1924, pentru ca apoi sa devina principalul nostru partener,
detinnd, n timpul celui
de-al doilea ra zboi mondial, o pondere de peste 50% n
exportul Romniei.
A doua concluzie, surprinza toare poate, este ca, n
primul sfert de veac,
principalul partener al Romniei a fost Belgia, n anii 1901-
1905 ea avnd chiar o
pondere de 42,5% n exportul romnesc.
A treia concluzie este ca, permanent, n toti cei 50 de
ani ai primei jumatati
de secol, parteneri principali importanti au fost Austria,
Italia, Marea Britanie si
Franta, ultima depasind numai ntre anii 1930-1934
ponderea de 10%, respectiv
10,2%. n total, aceste tari, mpreuna cu Germania, detineau
n anii 1940-1944 o
pondere de aproape 75% n exportul romnesc.
A patra concluzie se refera la prezenta activa n
relatiile comerciale cu
Romnia a unor tari mici, dar puternic dezvoltate, n afara
Belgiei, respectiv Olanda
si ndeosebi Elvetia, care, mai ales n anii 1940-1944, n plin
razboi mondial, a ajuns
sa fie al 5-lea partener al Romniei.
A cincea concluzie are n vedere relatiile cu ta rile
vecine, din acea vreme:
Bulgaria, Serbia (ulterior Iugoslavia), Ungaria, dar si
Cehoslovacia si Polonia, ce
aveau frontiera cu Romnia. Este de remarcat ponderea de
peste 10% detinuta de
Ungaria n exportul Romniei ntre 1919-1929, precum si
cea, de 4,9 8,5%, a
Cehoslovaciei, ntre anii 1919-1939.
A sasea concluzie vizeaza evolutia ponderii, de pna
la 5%, fiecare, a Turciei
si Greciei, parteneri comerciali traditionali ai Romniei.
A saptea concluzie se refera la ponderea
nesemnificativa, n exportul Romniei,
detinuta att de Rusia, tara apropiata geografic, ct si de
SUA, amndoua fiind ntre-
cute de Egipt, tara africana care a ntretinut constant relatii
comerciale cu Romnia.
n ceea ce priveste principalele tari partenere la
importul Romniei n
perioada 1896-1944, analiza efectuata pe baza datelor
existente n tabelul nr. 5
permite mai multe constatari importante.
n primul rnd, n toata perioada analizata,
Germania s-a situat de departe
pe primul loc n importul Romniei, ponderea cea mai mare
ea detinnd-o n anii
celui de-al doilea razboi mondial, cnd a depasit doua treimi
din importurile
Romniei, respectiv 68,6%.
n al doilea rnd, ca si la export, n importul
Romniei, principalii parteneri
au fost Austria si Marea Britanie, amndoua cu tendinte de
descrestere puternica
ntre 1935-1944, n timp ce, n relatia cu Italia, tendinta a
fost de crestere, ndeosebi
ntre 1940-1944, cnd a atins 14,6%. Cu alte cuvinte,
Germania si Italia detineau n
importul Romniei, n anii 1940-1944, impresionanta
pondere de 83,2%, ceea ce
demonstra o dependenta economica externa absoluta fata
de aceste tari.
Universitatea SPIRU HARET
77

n al treilea rnd, se remarca faptul ca ta rile care


se nvecinau cu Romnia,
pna la al doilea razboi mondial, au nregistrat n perioada
interbelica ponderi de
pna la 25% n importul Romniei; Cehoslovacia, de pilda, a
detinut n perioada
1935-1939 un procentaj de 15,6%.
n al patrulea rnd, rezulta prezenta constanta a
Belgiei, Olandei si Elvetiei
cu circa 5% n importul Romniei din aceste tari luate
mpreuna, precum si a
Turciei si a Greciei, cu o pondere cumulata, ntre 1900-1924,
de peste 4%, care va
sca dea la circa 2% ntre 1925-1944.
n al cincilea rnd, se distinge o crestere lenta a
ponderii SUA n importul
Romniei, dar care a fost de maximum 4-4,3% ntre 1930-
1939, concomitent cu
reducerea drastica a importului din fosta Uniune Sovietica ,
si asa mic ca pondere n
relatia cu Rusia ntre 1896-1915 (de la 2,3-3,2% la 0,1-0,3%
n anii 1925-1935).
n al saselea rnd, semnalam, ca si la export, relatia
traditionala cu Egipt,
care n perioada 1935-1939 a detinut o pondere de 3,5% n
importul Romniei.
Analiza repartitiei geografice a comertului exterior al
Romniei n prima
juma tate a secolului XX reliefeaza faptul ca partenerii
comerciali ai tarii noastre au
rezultat, n mod logic, din orienta rile politicii externe a
Romniei n acei ani, de
apropiere, ndeosebi de ta rile Europei Occidentale.
Tabelul nr.
5
Principalele ta ri partenere la exportul
Romniei
n perioada 1 896 1944 (n procente, medii pe
5 ani)
Tari 1896- 1901- 1906-
1911- 1919-
1925- 1930-
1935-
1940-
1900 1 905 1910
1915 1924
1929 1934
1939 1944
Germania 5,1 7,1 6,1 11,2 6,6 16,6 14,7 22,7 56,2
Italia 5,0 7,4 10,8 8,8 6,2 7,1 10,6 8,9 11,6
Austria 20,3 13,1 9,5 23,3 9,7 12,6 8,7 6,4
Anglia 18,3 8,5 9,8 6,2 6,3 6,4 12,1 11,5 6,7
Franta 2,7 3,3 6,4 7,6 7,9 4,8 10,2 5,2 0,8

Belgia 37,1 42,5 29,1 21,1 10,9 2,5 4,5 3,2 0,4
Olanda 1,8 9,7 13,9 6,5 4,1 2,6 5,0 1,8 0,1
Elvetia 0,2 0,1 0,1 0,4 0,1 0,5 2,8 4,5
Spania 0,5 0,4 0,9 0,2 0,4 1,7 1,2 0,1

Bulgaria 1,4 1,2 0,8 2,0 2,0 1,7 1,0 0,8 1,1
Serbia 0,3 0,3 0,2 0,5
Iugoslavia 1,7 1,9 1,4 1,3 1,7
Ungaria 12,1 10,2 7,0 4,8 0,4
Cehoslovacia 6,5 6,5 4,9 8,5 2,2
Polonia 3,3 4,9 1,7 0,9

Turcia 4,7 2,7 4,6 3,6 3,2 1,6 0,6 0,7 1,0
Grecia 0,2 0,4 0,1 0,5 4,4 4,3 3,1 4,6 1,9

Rusia 2,0 1,5 1,0 0,7


URSS 0,5 0,2 5,4

SUA 0,1 0,1 0,1 0,3 0,2 1,2 0,3

Egipt 0,1 0,2 1,2 2,7 3,9 5,0 4,4 2,9 1,2
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Lconomie de la
Roumanie. Le XX-me sicle,
coordonator Acad. Tudorel Postolache, Tabelul nr. A. 58,
autor V. Axenciuc si colab.,
Editura Expert, Bucuresti, 1994, p. 382-383.
Universitatea SPIRU HARET
78

Tabelul nr.
6
Principalele ta ri partenere la importul Romniei
n perioada
1896 1944 (n procente, medii pe 5 ani)
Tari 1896-
1901- 1906- 1911-
1919- 1925-
1930- 1 935 -
1940-
1900 1 905 1910
1915 1924
1929 1934
1939 1944
Germania 27,7 28,5 33,7 35,4 16,2 22,1 23,8 25,0 68,6
Italia 3,6 5,8 4,8 5,0 11,6 8,8 9,6 6,1 14,6
Austria 28,4 27,0 24,4 24,2 15,4 13,9 5,9 9,6
Anglia 19,5 16,8 15,2 11,6 11,2 8,6 11,5 8,5 0,3
Franta 7,0 5,8 5,5 5,7 8,9 7,3 9,9 7,6 1,2

Belgia 3,4 2,0 3,1 2,9 1,6 2,5 2,8 3,6 0,3
Olanda 0,8 1,7 1,3 0,9 1,1 1,6 2,3 1,6 0,3
Elvetia 1,2 1,9 1,8 1,9 1,6 1,9 2,9 2,5 1,9
Spania 0,1 0,1 0,5 0,1 0,3 0,3 0,2

Bulgaria 0,9 1,0 0,4 0,7 0,2 0,2 0,1 0,1 0,8
Serbia 0,1 0,1 0,1 0,1
Iugoslavia 0,3 0,4 0,5 0,8 0,3
Ungaria 4,1 4,0 3,6 4,4 0,4
Cehoslovacia 8,8 14,1 12,7 15,6 5,8
Polonia 8,4 6,0 4,2 1,9

Turcia 4,1 3,6 3,6 2,7 2,1 0,8 0,8 0,8 1,9
Grecia 0,6 1,0 0,3 0,7 1,7 0,8 1,1 1,6 0,2

Rusia 2,3 2,6 2,7 3,2


URSS 0,1 0,3 0,1

SUA 0,4 0,1 0,9 2,9 2,9 3,6 4,3 4,0 0,5

Egipt 0,1 1,2 1,9 1,1 3,5 0,6


Sursa: Prelucrare pe baza datelor din Lconomie de la
Roumanie. Le XX-me sicle,
coordonator Acad. Tudorel Postolache, Tabelul nr. A. 61,
autor V. Axenciuc si colab., Editura
Expert, Bucuresti, 1994, p. 384-385.

Graficul nr. 8 pune n lumina tendintele de evolutie a


relatiilor comerciale de
export si import ale Romniei cu principalii sai parteneri n
perioada 1896-1946,
din care rezulta pozitia de lider permanent, pna n 1944, a
Germaniei, urmata la o
distanta apreciabila de ca tre Italia. n acelasi timp, graficul
ilustreaza saltul urias
facut de fosta URSS, care, n anii 1945-1946, acapareaza
practic schimburile
comerciale ale Romniei, anulnd totodata orice relatie
economica a acesteia cu
Germania si cu Italia.
5. Evolutia pretului mediu per tona la export si la import

Daca analiza evolutiei volumului fizic al exportului si


importului permit e
urmarirea aspectului cantitativ al activitat ii de comert
exterior, studierea modului n
care s-a modificat pretul mediu pe total export si import
ilustreaza aspectul calitativ
al relatiilor noastre comerciale cu strainatatea. n esenta, este
vorba de a cuantifica
evolutia puterii de cumpa rare de produse straine a
marfurilor romnesti, respectiv
cte tone la export ale Romniei reprezinta contravaloarea
unei tone de import.4

4 Problematica aflata mereu n atentia marilor nostri


naintasi, de la Dimitrie Cantemir
la Mihai Eminescu s i apoi, mai aprofundat, la M.
Manoilescu si N. Georgescu-Roegen.
Universitatea SPIRU HARET
79
Universitatea SPIRU HARET
80

Din aceasta evolutie n perioada 1900-1944 (tabelul nr.


7 si graficul nr. 9)
rezulta ca, pna n anul 1915, raportul dintre pretul mediu
pe tona la import fata de
export a variat ntre 2,8 si 5,4, aceasta fiind perioada cu cea
mai buna putere de
cumparare a marfurilor romnesti de produse din import.
Tabelul nr.
7
Evolutia pretului per tona la expo rtul si
importul Romniei,
n perioada 190 0 194 4
- lei -
Import pret mediu
Raport pret mediu pe
Anul Export pret mediu
pe tona pe tona
tona import/export
1900 136,8 526,7 3,8
1901 118,5 608,2 5,1
1902 113,0 613,3 5,4
1903 109,8 574,3 5,2
1904 115,4 593,1 5,1
1905 131,9 461,7 3,5
1906 116,6 575,1 4,9
1907 131,9 460,4 3,4
1908 134,4 475,4 3,5
1909 141,0 514,4 3,6
1910 137,3 530,7 3,9
1911 128,3 577,8 4,5
1912 148,4 525,5 3,5
1913 146,8 429,4 2,9
1914 144,5 440,4 3,0
1915 403,5 1144,1 2,8
1919 0,96 9,0 9,3
1920 2,35 23,0 9,8
1921 3,05 19,7 6,4
1922 3,44 21,1 6,1
1923 5,02 27,9 5,5
1924 5,87 31,8 5,4
1925 6,24 33,2 5,3
1926 6,25 40,2 6,4
1927 5,19 33,9 6,5
1928 4,59 35,3 7,7
1929 4,10 26,9 6,6
1930 3,09 28,6 9,2
1931 2,21 28,1 12,7
1932 1,85 26,7 14,4
1933 1,61 25,1 15,6
1934 1,54 20,8 13,5
1935 1,80 20,3 11,3
1936 2,06 20,0 9,7
1937 3,27 28,6 8,7
1938 2,91 22,8 7,8
1939 3,54 31,0 8,7
1940 6,84 52,5 7,7
1941 8,36 70,0 8,4
1942 13,3 49,3 3,7
1943 19,5 75,3 3,9
1944 24,1 61,0 2,5
Sursa: calcul efectuat pe baza datelor din Lconomie
de la Rouman ie. Le XX-me
sicle, coordonator Acad. Tudorel Postolache, Tabelul nr. A.
58, autor V. Axenciuc si
colab., Editura Expert, Bucuresti, 1994, p. 376-377.
Universitatea SPIRU HARET
81
Universitatea SPIRU HARET
82
Graficul nr.
10

Graficul nr.
11
Universitatea SPIRU HARET
83
Universitatea SPIRU HARET
84

Urmatoarea perioada , 1919-1938, debuteaza n primii


doi ani cu un raport
ntre 9,3-9,8, ceea ce nseamna o deteriorare de peste 3 ori,
fata de anii 1913-1915,
a puterii de cumparare a marfurilor romnesti. nsa , cea mai
mare prabusire a
acestei puteri de cumpa rare a avut loc n timpul crizei
economice mondiale din anii
30, cnd raportul a atins, n 1931-1934, ntre 13,5-15,6 tone
export de ma rfuri
romnesti pentru o tona de produse din import. Ceea ce
surprinde la o analiza mai
atenta este faptul ca, n aceasta perioada , mai precis din
1929 pna n anul 1934,
pretul mediu per tona la exportul romnesc a scazut
progresiv de pna la circa 3 ori,
n timp ce, la import, diminuarea, n 1934 fata de 1929, a
fost de numai 1,7 ori.
Acest lucru demonstreaza ca, n perioada crizei, pretul
materiilor prime (cereale,
titei, lemn) exportate de Romnia a scazut ntr-un ritm mult
mai mare dect cel al
produselor finite provenite din ta rile dezvoltate.
La baza studierii evolutiei raportului dintre pretul mediu
per tona la import
fata de export au stat datele existente n graficul nr. 10,
pentru perioada 1900-1915,
si graficul nr. 11, pentru perioada 1919-1944.
Discrepanta dintre milioanele de tone la export si sutele
de mii de tone la
import demonstreaza stadiul redus de dezvoltare a economiei
Romniei din prima
juma tate a secolului XX (graficul nr. 12).
Universitatea SPIRU HARET
85

II.
DEZVOLTAREA COMERTULUI EXTERIOR
AL ROMNIEI
CU BUNURI (MARFURI) N ANII 1950- 2000

O privire de ansamblu asupra situatiei Romniei la


nceputul celei de a doua
jumatati a secolului al XX-lea ne conduce la constatarea ca
tara noastra se caracteriza
printr-un nivel sca zut de dezvoltare. Acesta rezulta, pe de o
parte, din ramnerea n
urma economica, avnd n vedere caracterul predominant
agrar al dezvoltarii societat ii
romnesti din prima juma tate a secolului al XX-lea, cu toti
pasii nainte de loc
neglijabili facuti n industrie n anii interbelici. Pe de alta
parte, aceasta stare era
datorata distrugerilor suferite de Romnia n timpul celui
de-al doilea ra zboi mondial,
multiplicate de sumele importante pla tite de ea sub forma
de datorii de razboi, deoarece
nu i s-a recunoscut calitatea de beligerant, desi, prin
participarea umana, materiala si
pierderile suferite, tara noastra s-a situat pe locul 4 n rndul
natiunilor aliate.

1. Evolut ia volumului valoric al comert ului


exterior
si a soldului balantei comerciale

Analiznd pe o perioada de 50 de ani evolutia volumului


valoric al comertului
exterior al Romniei, rezulta ca n anul 2000, fata de anul
1950, exportul FOB a crescut
de 48,9 ori, n timp ce importul FOB s-a majorat de 49,6 ori.
Efectund comparatia pe
o perioada de 40 de ani (1950-1989), observa m ca exportul
era n 1989 de 49,47 ori
mai mare dect n 1950, n timp ce importul crescuse numai
de 34,72 ori n aceeasi
perioada. Aceasta demonstreaza , la o prima constatare,
faptul ca , n perioada 1950-
1989, s-a valorificat mai bine potentialul de export al
Romniei. Tabelul nr. 1,
prezentnd evolutia comertului exterior al Romniei n
perioada 1950-2000, permite o
diversitate de evaluari privind dinamica exportului FOB si
importului FOB.
n primul rnd, daca evidentiem modul n care s-au
dezvoltat exportul si importul
Romniei, n perioade decenale, rezultate din gruparea
datelor cuprinse n tabelul nr. 2,
reiese ca timp de 3 decenii, n anii 50, 60 si 70, ritmul
exportului si importului a fost
aproximativ acelasi. n schimb, n anii 80, exportul a
devansat sensibil importul
(amintim perioada fortarii exportului pentru plata datoriei
externe si a intensificarii
substituirii importurilor de masini si utilaje), pentru ca, n
anii 90, fenomenul sa se
inverseze, respectiv importul Romniei a devansat exportul
(consecinta a scaderii
drastice a productiei ndeosebi industriale, concomitent cu
liberalizarea la cel mai nalt
grad a importului). Graficele nr. 1, 2 si 3 sunt edificatoare
privind tendintele evolutiei
volumului valoric al comertului exterior al Romniei n
perioadele analizate.
n al doilea rnd, prezinta un deosebit interes
studierea evolutiei soldului
balantei comerciale a Romniei, care, timp de 25 de ani,
ncepnd cu anul 1950 si
pna n anul 1974, a nregistrat, n general, solduri negative
de cteva sute de
milioane de dolari, la serii de cte 5 ani, singura exceptie fa
cnd-o perioada ntre
1975-1979, cnd importurile au devansat exporturile, ntr-un
cincinal, cu 2 miliarde
dolari. Graficul nr. 4 reflecta n detaliu, anual, evolutia
soldului balantei comerciale
(35 ani sold negativ, 15 ani sold pozitiv). Tabelul nr. 3, care
marcheaza aceasta
evolutie, reliefeaza , nsa, si mutatiile care au avut loc n
ultimii 20 de ani, respectiv
solduri excedentare ale balantei comerciale nsumnd peste
15 miliarde dolari n
anii 80, dar si solduri cronice deficitare n anii 90, ce
depasesc 18 miliarde dolari.
Universitatea SPIRU HARET
86

Tabelul nr.
1
Comertul exterior al Romniei, n perioada
1950-2000

Date absolute Soldul balantei


comer- Gradul de
acoperire a impor-
(mil. dolari) ciale (mil. dolari)
turilor FOB cu exporturi (%) ANII

Export FOB Import FOB


1950 212 243 -31 87,3
1951 263 273 -10 96,6
1952 304 364 -60 83,7
1953 366 463 -97 79,1
1954 369 388 -19 95,2
1955 422 462 -40 91,3
1956 444 402 42 110,2
1957 411 492 -81 83,6
1958 468 482 -14 97,2
1959 522 502 20 104,1
1960 717 648 69 110,7
1961 793 815 -22 97,3
1962 818 941 -123 86,9
1963 915 1022 -107 89,5
1964 1000 1168 -168 85,6
1965 1102 1077 25 102,3
1966 1186 1213 -27 97,8
1967 1395 1546 -151 90,2
1968 1469 1609 -140 91,3
1969 1633 1741 -108 93,8
1970 1851 1960 -109 94,4
1971 2101 2103 -2 99,9
1972 2599 2616 -17 99,4
1973 3738 3505 233 106,6
1974 4874 5144 -270 94,8
1975 5341 5342 -1 99,98
1976 6138 6095 43 100,7
1977 6979 7018 -39 99,4
1978 8237 9087 -850 90,7
1979 9724 10915 -1191 89,1
1980 11401 13200 -1799 86,4
1981 11180 10978 202 101,8
1982 9848 8323 1525 118,3
1983 9847 7648 2199 128,8
1984 9898 7729 2169 128,1
1985 10174 8402 1772 121,1
1986 9763 8084 1679 120,8
1987 10492 8313 2179 126,2
1988 11392 7643 3749 149,1
1989 10487 8438 2049 124,3
1990 5775 9202 -3427 62,8
1991 4266 5372 -1106 79,4
1992 4363 5784 -1421 75,4
1993 4892 6020 -1128 81,3
1994 6151 6562 -411 93,7
Universitatea SPIRU HARET
87
Tabelul nr. 1
(continuare)
1995 7910 9487 -1577 77,0
1996 8084 10555 -2470 70,6
1997 8431 10411 -1980 74,7
1998 8300 10911 -2611 70,2
1999 8505 10392 -1887 81,8
2000 10366 12050 -1684 86,0
Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica; Anuarele
Statistice ale Romniei.

Tabelul nr.
2
Evolutia exportului si importului Romniei, n
anii 1950-1999
Cres tere indice Cres tere indice
Perioade Export Import
de 10 ani
fata de baza n lant
fata de baza n lant
1950-1959 3781 100% - 4071 100% -
1960-1969 11028 2,9 ori 2,9 ori 11780 2,9 ori 2,9 ori
1970-1979 40103 10,6 ori 3,6 ori 42306 10,4 ori 3,6 ori
1980-1989 94584 25,0 ori 2,3 ori 78860 19,4 ori 1,9 ori
1990-1999 66777 17,6 ori 70,5% 86602 20,8 ori 107,1%
Sursa: Comisia Nat ionala pentru Statistica; Anuarele s
i Buletinele lunare statistice
ale Romniei, 1995-1999.
Graficul nr. 1
Universitatea SPIRU HARET
88
Graficul nr.
2
Graficul nr.
3

Universitatea SPIRU HARET


89
Universitatea SPIRU HARET
90

Tabelul nr.
3
Evolutia exportului si importului, a soldului balantei
comerciale a Romniei
si a gradului de acoperire a importului cu export, pe
perioade de 5 ani, ntre 1950 -1999
- milioane
dolari -
Perioade Export Import
Soldul balant ei
Gradul de acoperire a
de 5 ani FOB FOB
comerciale importurilor
cu exporturi %
1950-1954 1514 1731 -217 87,5
1955-1959 2267 2340 -73 96,7
1960-1964 4243 4594 -351 92,3
1965-1969 6785 7186 -401 94,4
1970-1974 15163 15328 -165 98,9
1975-1979 24940 26978 -2038 92,4
1980-1984 42276 37980 +4296 111,3
1985-1989 52308 40880 +11428 127,9
1990-1994 25447 32940 -7493 77,2
1995-1999 41288 51788 -10560 79,7
Sursa: Comisia Nationala pen tru Statistica, Anuarele si
Buletinele lunare statistice
ale Romniei, 1995-2000.

n al treilea rnd, din calcularea gradului de


acoperire a importului cu export, a
carui evolutie este redata tot de tabelul nr. 3, putem
desprinde concluzia ca, timp de 30 de
ani, respectiv din 1950 pna n 1979, acest grad a oscilat n
jurul a 90%. n timp ce, n
anii 80, el a atins cote pozitive - ntre 111,3-127,9%,
dimpotriva, n anii 90, a nregistrat
o tendinta inversa, situndu-se ntre 77,2-78,5%, ceea ce
reflecta o acuta scadere a
potentialului de export al Romniei. Graficul nr. 5 reda
elocvent aceasta tendinta. Astfel,
nivelul exportului din anii 1995-1999 s-a diminuat sub
nivelul celui din anii 1980-1985.
Graficul nr.
5
Universitatea SPIRU HARET
91

2. Dinamismul comertului exterior al Romniei,


comparativ cu dezvoltarea economiei sale

Activitatea de comert reprezinta o componenta esentiala


a complexului
economic national, exercitnd o influenta determinanta
asupra dezvolta rii si moder-
nizarii productiei si serviciilor, precum si asupra cresterii
eficientei economice
generale. Conditiile n care au loc schimburile comerciale si
trasa turile ce caracte-
rizeaza dezvoltarea economiei mondiale contemporane
ofera dovezi incontestabile
ale faptului ca nici o tara, indiferent de gradul ei de
dezvoltare si dotare cu resurse
materiale, financiare si umane, nu poate sa asigure o
dezvoltare moderna a econo-
miei sale nationale fa ra o participare sustinuta la circuitul
mondial.1
Una din particularitatile de baza ale comertului exterior
al Romniei, n
perioada 1950-1989, a reprezentat-o dinamica sustinuta
nregistrata de acesta. Din
tabelul nr. 4 rezulta ca ritmul de crestere a volumului
comertului exterior, n
aceasta perioada , a depasit toti ceilalti principali indicatori
ai economiei nationale,
cu exceptia celui al productiei industriale.

Tabelul nr.
4
Dinamica principalilor indicatori ai dezvoltarii
economiei Romniei
1950 = 100
1960 1970 1975 1980 1985 1989
Produsul social 263 623 10 ori 14 ori 18 ori 19 ori
Venitul national 268 599 10 ori 15 ori 17 ori 16 ori
Productia industriala 340 11 ori 21 ori 30 ori 40 ori 44
ori
Prod. globala agricola 171 212 289 334 406 351
Vol. comertului exterior
- Export 338 871 21 ori 40 ori 42 ori 42 ori
- Import 266 805 17 ori 40 ori 30 ori 29 ori
Sursa : Anuarul Statistic al Romniei, 1990, p. 235-239,
608-611.

Semnificativ este faptul ca , ntr-o perioada de 20 de ani,


din cei 40 de ani
analizati, respectiv ntre anii 1970-1989, cresterea volumului
comertului exterior a
devansat si cresterea productiei industriale. n acest fel,
activitatea de comert
exterior, ndeosebi exportul, a devenit motorul cresterii
economice a Romniei.
Interesant de observat este si aspectul ca dezvoltarea cea mai
sustinuta a
reprezentat-o, n perioada mentionata, comertul cu tarile
capitaliste dezvoltate si
ta rile n curs de dezvoltare, cu care decontarile se efectuau
n devize convertibile
(DC), al ca rui ritm de crestere l-a depasit pe cel al
schimburilor n relatia cliring
ta ri socialiste (CTS), dupa cum rezulta din graficul nr. 6.

1 Costin Murgescu, Ion Vasile, Relatiile comerciale


internationale ale Romniei s i
cooperarea economica cu alte tari, n Progresul Economic
n Romnia, Editura Politica,
Bucuresti, 1977, p. 637. Universitatea SPIRU HARET
92

Graficul nr.
6
Volumul comertului exterior a l Romniei n raport
cu principalii indicatori
ai dezvoltarii economiei nationale, n anii 1988 si 19
89 , fata de anul 1970

3. Comert ul exterior al Romniei n perioada 1990-


2000
Activitatea de comert exterior a Romniei, n ultimul
deceniu al secolului
al XX-lea, a fost influentata n evolutia sa puternic
descrescatoare att de factori
interni, ct si de factori externi.
Dintre factorii interni sunt de relevat, n primul rnd, pra
busirea productiei de
bunuri si servicii, lund ca baza anul 1989. Astfel, s-au redus
la mai mult de jumatate
productia industriei alimentare, productia produselor
minerale, productia industriei
metalurgice, s-a diminuat aproape la jumatate productia
industriei constructoare de
masini, a scazut cu peste 40% productia de lemn, celuloza,
hrtie si mobilier, iar cel
mai mult a scazut productia industriei chimice, respectiv la
23,9% n 1998 fata de anul
1989. De asemenea, o influenta nefasta a avut-o liberalizarea
brusca a comertului
exterior prin lichidarea monopolului de stat, concomitent cu
cresterea exponentiala , de
circa 1000 ori, a numarului de agenti economici cu activitate
de export-import, lipsiti
de cunostinte de specialitate si de experienta. Liberalizarea
fa ra discerna mntul necesar
a importului si exportului a provocat dezechilibrul cronic al
balantei comerciale, cu
influente din cele mai negative asupra stabilitatii cursului
valutar, precum si a defi-
citului contului curent al balantei de plati externe si a
consolida rii rezervei valutare.
Mai trebuie adaugate n acest lant al nemplinirilor si faptul
ca noul tarif vamal de
import al Romniei nu a reusit sa-si ndeplineasca rolul de
instrument principal al
politicii comerciale, precum si faptul ca ma surile de politica
economico-financiara au
fost nearticulate si incoerente, ceea ce nu a permis o
redresare a evolutiei comertului
exterior al Romniei n anii 90 ai secolului XX.
Ct priveste factorii externi, care au avut un impact
deosebit de nociv asupra
comertului exterior al Romnei, ei pot fi sintetizati dupa cum
urmeaza: pierderea unor
importante piete externe de desfacere si de aprovizionare,
vecine si mai putin departate,
prin dezintegrarea CAER si dezmembrarea fostei Uniuni
Sovietice; declansarea si
persistenta unor razboaie si conflicte n tari partenere
comerciale importante ale
Romniei (Irak, fosta Iugoslavie), cu implicatii zonale
nsemnate (vezi comertul cu
tarile riverane Dunarii); ncheierea unor acorduri cu Uniunea
Europeana, AELS si
CEFTA, care, n conditiile reducerii de neimaginat a
productiei, ndeosebi industriale, n
Romnia, si-au dovedit ineficienta prin nregistrarea, an de
an, de solduri deficitare, ce
au depasit 1 miliard dolari; asistenta financiara externa
nesemnificativa n raport cu cea
acordata altor tari (Polonia, Ungaria), sub forma de investitii
sau mprumuturi, de catre
mari tari ale lumii sau organisme internationale (FMI, BM,
BERD, BIE etc.) s.a.
Universitatea SPIRU HARET
93
Universitatea SPIRU HARET
94

Tabelul nr. 5 reflecta sintetic rezultatele deloc satisfa ca


toare ale evolutiei
comertului exterior al Romniei n anii 90.
Deosebit de ngrijoratoare pentru ultimul deceniu al
secolului XX sunt nu
numai caracterul cronic al deficitului balantei comerciale,
ndeosebi n calculul
export FOB import CIF, ci si, mai ales, mai mult dect
dublarea acestuia la
urmatoarea serie de 4 ani, fata de seria 1991-1994. Astfel,
daca ntre anii 1991-
1994, potrivit datelor din tabelul nr. 5, soldul negativ
cumulat a fost de 6011,1
milioane dolari, n urma torii 4 ani, 1995-1998, acesta a fost
de 12088,7 milioane
dolari, respectiv s-a dublat.
Comparatia cu alte tari (Ungaria, Polonia si Turcia)
privind evolutia negativa
a soldului cumulat al balantei comerciale arata o situatie si
mai dificila a acestor
ta ri n raport cu aceea a Romniei (tabelul nr. 6):
Tabelul nr.
6
Evolutia soldului cumulat al balantei
comerciale
- milioane dolari -
Perioada Romnia Ungaria Polonia Turcia
1986-1989 + 8302 + 1813 + 5090 - 14366
1990-1993 - 9122 - 1944 - 849 - 38783
1994-1997 - 9525 - 11482 -39750 - 61979
Sursa: Statistiques Financires Internationales, FMI,
1990-1998.

Cifrele vorbesc de la sine, dar ele ar trebui coroborate si


cu alti indicatori
macroeconomici (spre exemplu: mprumuturi primite,
datoria externa, soldul
comertului invizibil, turism, rezerva valutara etc.) pentru a
aprecia corect ct de
grav a fost fenomenul mentionat pentru fiecare tara n parte.

4. Locul comertului exterior al Romniei


n comertul mondial cu bunuri (marfuri)

ntruct n lume exista aproximativ 200 de state,


apreciem ca prezinta
importanta modul n care a evoluat comertul exterior al
Romniei si de aici pozitia
sa n comertul mondial. n acest sens sunt de semnalat
urmatoarele aspecte:
exportul si importul, cumulat, pe locuitor, au avut, n
ultimii 20 de ani, o
curba sinuoasa (tabelul nr. 7).
Tabelul nr.
7
Evolutia exportului s i importului, cumulat, pe
locuito r
- dolari -
1980 1989 1994 1997-1999 2000-2002
1100 900 560 850 1410

pentru perioada anilor 1997-1999 si 2000-2002,


exportul s-a situat la nivelul
de 370 si 565 dolari/locuitor, n timp ce importul a fost mai
mare cu 110-135 dolari,
respectiv 480 si 700 dolari/locuitor;

Universitatea SPIRU HARET


95

ponderea comertului exterior al Romniei n comertul


mondial s-a redus
puternic n ultimul sfert de secol (tabelul nr. 8):
Tabelul nr.
8
Ponderea comertului exterior al Romniei n
comertul mondial
- procente -
1975-1980 1988-1989 1994 1997-1999
0,60-0,70 0,40 0.14 0,18

Comparativ cu ponderea sa n populatia lumii, de 0,38%,


si n suprafata
terestra, de 0,21%, ponderea Romniei n comertul mondial,
de 0,18%, demonstreaza
o participare a sa sub posibilitati la schimburile comerciale
internationale cu bunuri
(ma rfuri); aceeasi tendinta de recul s-a manifestat si n
pozitia ocupata de Romnia
n exportul mondial. Astfel, n anul 1988, Romnia se situa
pe locul 38, pentru ca
n anul 1999 sa coboare pe locul 60.
O comparatie cu alte tari europene releva faptul ca n
timp ce ponderea
comertului exterior al Romniei n comertul mondial cu
bunuri (marfuri) a sca zut
vertiginos la export de la 0,53%, n anul 1985, la 0,16%, n
anul 1997, deci o
diminuare de peste trei ori, n schimb, la import, reculul este
mult mai mic, de la
0,42% la 0,21%.
Evolutia ponderii comertului exterior cu bunuri al
Romniei n comertul
mondial, comparativ cu alte tari europene, se prezinta astfel
(tabelul nr. 9):
Tabelul nr.
9
Evolutia ponderii comertului exterior cu bunuri
al Romniei,
comparativ cu alte ta ri europene
- procente -
Anii
Tara Operat iunea 1985 1990 1997
0,53 0,17
0,16
Romnia export
import 0,42
0,26 0,21
0,43 0,29
0,35
Ungaria export
import 0,40
0,25 0,50
0,60 0,40
0,48
Polonia export
import 0,54
0,23 0,77
0,41 0,38
0,49
Turcia export
import 0,57
0,62 0,89
0,24 0,24
0,16
Grecia export
import 0,57
0,56 0,51
Sursa: Anuarele statistice ale Romniei din anii 80 s i
90.

Se observa , deci, comparativ cu Romnia, ca, n tarile


europene mentionate,
reducerile ponderii lor n exportul mondial sunt mult mai
mici, iar n Turcia au avut
loc chiar cresteri constante. La import, fata de Romnia, au
nregistrat majorari al e
ponderii lor n exportul mondial Ungaria, Polonia si Turcia.

Universitatea SPIRU HARET


96

5. Evolut ia structurii fizice a exportului si importului


Romniei
n perioada 1950-2000

Dezvoltarea volumului valoric al comertului exterior al


Romniei vizeaza
diferite aspecte, ndeosebi, n plan cantitativ. De aceea,
studierea evolutiei structurii
fizice a exportului si importului este deosebit de
importanta pentru a descifra
mutatiile calitative produse n ultima jumatate a secolului
XX n relatiile
comerciale externe ale Romniei.

5.1. Evolutii si involutii n structura fizica a exportului si


importului
Din analiza tendintelor ponderii, pe grupe de produse, a
structurii fizice a
exportului si importului Romniei n perioada 1950-2000
(vezi tabelul nr. 10) rezulta
cteva concluzii importante:
Prima concluzie este aceea ca, n ceea ce priveste
exportul la grupa masini,
utilaje si mijloace de transport, de la o pondere a sa n
totalul exportului de 4,2% n
anul 1950, dupa 20 de ani, respectiv n anul 1970, aceasta
pondere ajunsese la 22,4%,
pentru ca n anul 1989 sa fie de 29,3%, iar n anul 1990 de
30,3% (evolutie datorata
ndeosebi livrarii comenzilor anterioare cu ciclu lung de
fabricatie de la sfrsitul
anilor 80 si n conditiile n care a avut loc o drastica
contractie pe total a exportului
romnesc, n anul 1990, de aproape 4 miliarde dolari).
Aceste ponderi ridicate, n
jurul a 30% din totalul exportului, situau Romnia la nivelul
tarilor dezvoltat e
industrial. Este adevarat ca ele reprezentau media, deoarece
daca pe relatia cliring ta ri
socialiste ponderea respectiva ajunsese sa fie deosebit de
mare, respectiv 56,7% n
anul 1989, n relatia cu tari unde decontarea se facea n
devize convertibile, ea
nregistra o tendinta de scadere, n anii 80, fiind numai de
8,6%. Dupa momentul de
vrf al anilor 1989-1990 urmeaza , nsa , o pra busire
vertiginoasa a acestei ponderi pe
total grupa , care, ncepnd din 1994 si pna n 1998, este de
numai 14-15%, deci la
jumatatea celei din anii 1989-1990. Din tabelul nr. 10 asupra
evolutiei acestei
ponderi, pe o perioada de 50 de ani, rezulta ca, n ultimul
deceniu, s-a nregistrat un
recul serios, ajungnd sa avem, n 1998, o valoare a ei, n
totalul exportului,
caracteristica anilor 50-60, deci o ntoarcere napoi cu 40-
50 de ani. Este totusi de
evidentiat ca, n anul 1999, ponderea grupei respective a
crescut la 16,8%, pentru ca
n anul 2000 sa atinga 18,5%.
A doua concluzie vizeaza evolutia ponderii grupei de
produse combustibili,
materii prime, minerale, metale, care, cu o singura
exceptie, n anul 1970,
(22,6%), s-a situat peste 30% timp de 40 de ani, pna n
anul 1990. Semnificativ
este faptul ca, daca n anii 80, ponderea exportului din
aceasta grupa pe relatia
cliring tari socialiste ra masese redusa la 11%, n schimb cu
ta rile pe relatia devize
convertibile ea crescuse de la 39,9% la 48,0%. n perioada
1991-1998, aceasta
pondere, cu exceptia anului 1993, nu a mai depasit 30%,
atingnd 24,3-29,4%.
Acest fapt este pozitiv pentru ultimul deceniu al secolului
XX si, la prima vedere,
marcheaza o noua tendinta n exportul romnesc pe linia
reducerii livra rilor n
stra inatate de marfuri inferior prelucrate. n anii 1999-2000,
ponderea grupei
mentionate a fost de 22,4%, respectiv 27,4%.
Universitatea SPIRU HARET
97

A treia concluzie se refera la evolutia ponderii


exportului grupei de produse
chimice, ngrasaminte, cauciuc, care, ntr-o perioada de 5
decenii, a crescut de la
1,7% n anul 1950 la 10,5% n anul 1985 si la peste 10% n
anii 1992, 1994, 1995
si 1996 (ntre 10,3% si 10,7%). Faptul nsa ca , n anii 1997-
1998, asistam la o
brusca diminuare a acestei ponderi la 8,8%, respectiv 6,1%,
reprezinta n fapt un
recul serios, caci o greutate specifica asema natoare fusese
realizata cu circa 30 de
ani n urma , n anul 1970 (7,2%). La fel ca la grupa de
masini, utilaje si mijloace de
transport, unde scaderea este drastica, continuarea diminuarii
ponderii exportului si
la grupa produselor industriei chimice este deosebit de
ngrijoratoare, deoarece
aceste doua ramuri sunt pna n prezent fundamentele n
economiile si comertul
exterior ale tarilor industrializate. n anii 1999-2000, aceasta
pondere a sca zut la
5,6%, respectiv 7,3%.
A patra concluzie are n vedere evolutia ponderii
exportului produselor
agroalimentare, care daca, ntre anii 1950-1980,
reprezenta 25,7% (1950) si 12,7%
(1980), n urmatorii ani, pna n 1998, ea nu a mai depasit
niciodata 10%, iar ntre
1996-1998, prezinta o tendinta rapida de sca dere de la
8,7% la 5,2%. n anii 1999-
2000, aceasta pondere a cobort la 5,4% respectiv 3,3%.
A cincea concluzie priveste evolutia ponderii
exportului grupei de marfuri
industriale de larg consum (ce include si mobila), care,
dupa o crestere aproape
continua timp de 50 de ani, a ajuns sa detina locul 1 ntre
ma rfurile livrate de
Romnia n stra inatate. Astfel, daca n anul 1950 ea nu
reprezenta dect 1,3% n
totalul exportului romnesc, n anii 1970-1980 aceasta a
crescut la 16-18%.
Totodata , apar doua tendinte diferite, respectiv diminuarea
ponderii exportului pe
relatia cliring ta ri socialiste de la 15,3% n anul 1970 la
11,5% n anul 1989 , n
timp ce exportul n relatia cu ta rile n care decontarile se
efectuau n devize
convertibile a crescut, ca pondere, de la 12,1% n 1970 la
17,8% n anul 1989.
Ponderea respectiva , n anii 1999-2000, a ajuns la niveluri
deosebit de ridicate, de
47%, respectiv 44,2%, ceea ce marcheaza o tendinta de
nscriere a Romniei, din
pacate, ntre ta rile exportatoare de marfuri cu valoare
adaugata redusa, bazata pe
forta de munca slab platita.
Universitatea SPIRU HARET
98
Universitatea SPIRU HARET
99
Evolutia structurii fizice a exportului

ncercnd o sintetizare a evolutiei ponderii exportului


Romniei pe trei dintre
cele mai importante grupe de produse n a doua jumatate a
secolului al XX-lea,
putem arata ca , asa cum se observa din graficul nr. 7, ntre
1950-1970, att grupa
de masini, utilaje si mijloace de transport, ct si grupele de
ma rfuri industriale de
larg consum si de produse chimice, ngrasa minte, cauciuc
au nregistrat cresteri
semnificative. Remarcabil este faptul ca grupa de masini,
utilaje si mijloace de
transport a avut ritmul cel mai rapid de crestere. n urma
torii 20 de ani, respectiv
ntre 1970-1989, grupa de masini si mijloace de transport a
sporit din nou ca
pondere, apropiindu-se de 30%, urmata de o crestere mult
mai redusa la grupa de
produse chimice, ngrasa minte, cauciuc, iar la grupa de
marfuri industriale de larg
consum, dupa o mica diminuare ntre 1970-1985, asistam la
o revenire n anul
1989. Deceniul anilor 90, dupa cum rezulta din graficul
analizat, demonstreaza
reducerea la jumatate a ponderii grupei de masini, utilaje si
mijloace de transport
(sub 15%), urmata de o majorare n ultimii ani pna la
19,5%, cresterea de peste
doua ori a ponderii grupei marfuri industriale de larg
consum, oscilatii cu tendinte
de scadere la grupa de produse chimice, ngrasa minte,
cauciuc.
n ce priveste evolutia ponderii exportului Romniei din
grupa produse agro-
alimentare, n ultimii 50 de ani, n fapt, asistam la o
diminuare a acesteia timp de 40 de
ani, din 1950, cnd reprezenta 25% din exportul romnesc,
pna n anul 1989, cnd s-a
situat sub 5%, pentru ca n anul 1990 sa fie de numai 14%.
Din anul 1992 pna n anii
19941995 ponderea respectiva s-a stabilizat ntre 6-7%
pentru ca, dupa o crestere n
anul 1996 (8,7%), sa se reduca, n anul 1998, la 5,2% si n
anul 2000 la 3,3%.
Deosebit de semnificativa apreciem a fi si evolutia
gradului de prelucrare a
produselor exportate de Romnia ntre nceputul anilor 50,
cnd se situa n jur de
30%, si anii 70 si nceputul anilor 80, cnd ajunsese la 65-
70%. Totodata, a avut
loc diminuarea exportului romnesc de produse de baza , de
la 70% la 35% si 30%
n perioada analizata .
Graficul nr.
7

Mu tatii semnificative n structura fizica a


exportului Romniei,
n perioada 1950-2000 (n procente din
total)

Grupa mas ini, utilaje s i mijloace de


transport
Grupa marfuri industriale de larg consum
Grupa produse chimice, ngrasaminte,
cauciuc
50
44.2
Grupa
produs
e
agroali
mentar
e
40
3 9. 8
29 . 3
25.7
28 . 7
3 0 . 8 30
24.921.2
22.4
25.7
1 8 . 1 1 6. 7
16 . 2
21.118.2
20
19.5
16.7
1 3 . 5 1 0. 5 9 .
5
1 4. 6 1 2 .
7
16 . 6
11.7
10
4.2 5.8
7.2 7.7
6.5
6.17.3
9.7
2.11.7
6.7
5.2
1. 9 1 . 4 3 . 3
1. 3
0
1950 1960 1970 1980 1985 1989 1990 1995 1998
2000
a ni
Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anu arele si
buletinele lunare statistice, Sursa: Comisia Nationala
pentru Statistica, Anuarele si buletinele lunare statistice,
1990.

Universitatea SPIRU HARET


100

Ca un corolar al saltului calitativ n evolutia structurii


fizice a exportului
Romniei n ultima jumatate de veac, se evidentiaza mai
mult dect dublarea,
ncepnd cu 1965, a ponderii produselor manufacturate n
volumul valoric al
exportului Romniei. Aceasta concluzie iese si mai mult n
evidenta atunci cnd
facem comparatia cu structura fizica a exportului din
perioada interbelica, respectiv
anul 1938, n care petrolul, cerealele, lemnul si vitele
reprezentau circa 90% din
totalul exportului romnesc.

Tendint e n modificarea structurii fizice a


exportului Romniei
n tarile Uniunii Europene
Studierea evolutiei si mutatiilor din structura fizica a
exportului Romniei n
relatiile cu tarile membre ale Uniunii Europene are o
importanta prioritara n prefigu-
rarea implicatiilor integrarii n cea mai reprezentativa
organizare regionala din lume.
n fapt, Uniunea Europeana este liderul mondial
comercial, n conditiile exis-
tentei n cadrul ei a 15 ta ri membre, fara a lua n considerare
viitoarea extindere, cu 10
si apoi 12 state, cnd ponderea ei n exportul mondial va
creste cu mult peste 45%.
n acest context o investigare mai aprofundata a evolutiei
ponderii a 8 princi-
pale sectiuni de ma rfuri n exportul Romniei ca tre
Uniunea Europeana, n perioada
anilor 1997-2001, ne-a permis sa relevam urmatoarele
tendinte:
1) Existenta constanta a unui mare grad de concentrare a
exporturilor romnesti
n ta rile membre ale Uniunii Europene la numai 4 sectiuni
de marfuri: produse ale
industriei textile si pielariei; produse ale industriei de lemn
(inclusiv mobila), a
hrtiei si cartonului; metale comune si articole din acestea;
produse ale industriei
constructiilor de masini (inclusiv electronica); ponderea
cumulata a acestor sectiuni a
ajuns n jur de 90%. Rezulta, astfel, ca 3 din cele 4 sectiuni
de ma rfuri mentionat e
reprezinta produse cu valoare adaugata mai mica , deci, o
ncadrare mai putin bene-
fica n diviziunea europeana a muncii.
2) Deosebita, n aceasta privinta, se prezinta situatia la
sectiunea produse al e
industriei textile si pielariei, a carei pondere n totalul
exportului Romniei n tari le
membre al Uniunii Europene a fost de aproape 50% n toti
anii analizati, 1997-2001.
Or, se stie ca printre cele mai mici cstiguri salariale medii
brute si nete n cadrul
principalelor activitat i ale economiei nationale sunt tocmai
cele din industria textila si
a produselor textile, industria confectiilor de mbracaminte
si industria pielariei si
nca ltamintei. Conform datelor publicate de Institutul
National de Statistica , cstigul
salarial net n aceste industrii este n jur de 3 milioane lei
lunar (Economistul
nr. 1333/2359 din 3 aprilie 2003).
3) Alte doua sectiuni cu ponderi importante n exportul
romnesc ca tre ta rile
membre ale Uniunii Europene, respectiv, produsele
industriei lemnului (inclusiv
mobila), ale hrtiei si cartonului, detinnd circa 10% din
export, precum si grupa de
metale comune si articole din acestea, nregistrnd ponderi
ntre 9-16,5% n
perioada analizata , sunt din nou sectiuni de ma rfuri din
sectoare economice n care,
n conformitate cu datele statistice mentionate, cstigurile
salariale medii nete se
situeaza ntre 2,5 si 5,4 milioane lei lunar. Totodata , nsa,
exportul acestor produse
polueaza mediul ambiant prin taierile masive de lemn,
precum si prin noxele emise
de ca tre industria metalurgica.
4) n ce priveste exportul Romniei, n Uniunea
Europeana, de produse ale
industriei constructiilor de masini (inclusiv electrotehnice),
este de remarcat faptul
Universitatea SPIRU HARET
101

pozitiv al unei cresteri constante a ponderii acesteia de la


11,6 % n anul 1997 la
21,0% n anul 2001. De aceasta data, cstigurile salariale
medii nete n aceasta
ramura sunt mult mai mari, respectiv ntre 3,5 si 6,2
milioane lei, permitnd un
standard de viata mbunatatit.
5) Negative, nsa, sunt ponderile nesemnificative
nregistrate la exportul
Romniei n Uniunea Europeana la produsele industriei
chimice si de mase plastice
(ntre 3,3 si 5,4%, cu tendinta de sca dere) si la produse
agroalimentare (ntre 2,6 si
3,8%). Aceasta situatie este departe de a reflecta potentialul
romnesc, bazat pe
resurse naturale proprii (petrol si gaze), precum si un pamnt
fertil putin ntlnit n
Europa.
n cadrul exportului romnesc pe tari se remarca faptul
ca volumul sau a crescut
de la an la an. Pe primul loc se situeaza Italia, unde valoarea
acestui export n 1997
era de 1643 mil. dolari, pentru ca n anul 2001 sa nsumeze
2838 mil. dolari,. Pe
locul al doilea se ga seste Germania, care, n 1997, nregistra
1419 mil. dolari, iar n
anul 2001, 1781 mil. dolari. n continuare se situeaza Franta,
cu 465 mil. dolari, n
1997, si 919 mil. dolari, n 2001, si Marea Britanie, cu 299
mil. dolari n 1997 si
586 mil. dolari n anul 2001. Pe locurile 5-9 la exporturile
Romniei se afla Olanda
cu 264 mil. dolari n 1997 si 386 mil. dolari n 2001; Austria
cu 178 mil. dolari n
1997 si 342 mil. dolari n 2001; Grecia cu 175 mil. dolari n
1997 si 316 mil. dolari
n 2001; Belgia cu 148 mil. dolari n 1997 si 193 mil. dolari
n 2001; Suedia cu
51 mil. dolari n 1997 si 61 mil. dolari n 2001. Celelalte tari
membre ale Uniunii
Europene nregistreaza valori mai mici n ceea ce priveste
exporturile romnesti.
Din aceasta analiza a exportului Romniei n tarile
membre ale Uniunii
Europene rezulta faptul ca cele trei ta ri aflate pe primele trei
locuri la acest export
(Italia, Germania, Franta) totalizeaza o pondere de
aproximativ 71% n totalul
exportului nostru. De aici concluzia ca aproape 3/4 din
exporturile Romniei se
desfasoara cu aceste ta ri.
n acest sens, sunt importante, n perspectiva apropiata a
aderarii Romniei la UE,
unele concluzii rezultate din analiza exportului pe o perioada
de 5 ani (1997-2001):
n primul rnd, se observa o crestere n ritmuri
diferentiate a exporturilor de
bunuri n functie de sectiunile de marfuri analizate. Astfel,
fata de cresterea medie
n perioada 1997-2001, care este de 161,9%, numai 3 din 8
sectiuni luate n studiu
depasesc, ca medie, aceasta crestere;
n al doilea rnd, reiese n mod evident ca cea mai
dinamica sectiune de
bunuri la exporturile romnesti n Uniunea Europeana este
cea a produselor
industriei constructiilor de masini, inclusiv cea
electrotehnica, unde cresterea, n
anii 1997-2001, a fost de aproape 3 ori (293,9%). Faptul ca
acest export de produse
s-a majorat, an de an, este un fenomen deosebit de pozitiv,
astfel ca, fata de anul
1997, n anul 2001 cresterea este de 3 miliarde dolari;
n al treilea rnd, se remarca si un aspect negativ,
rezultat din cresterea
peste medie a exportului de produse minerale, cu 191,6%,
respectiv a celor din
grupele de bunuri de materii prime si produse de redusa
prelucrare. La o examinare
mai atenta a tendintei din perioada analizata , observam,
totusi, ca n trei ani, 1998-
2000, la aceasta grupa de produse media anuala a
exporturilor a fost de numai 73
mil. dolari, adica cu 26 mil. dolari sub valoarea exportului
din anul 1997;
Universitatea SPIRU HARET
102

n al patrulea rnd, rezulta faptul ca, la exportul de


produse ale industriei
textile si pielarie, cresterile anuale n perioada analizata se
cifreaza ntre 130 si 650
mil. dolari, cele mai mari realizndu-se n anii 2000-2001.
n perioada 1997-2001 se remarca o crestere continua a
volumului valoric al
exportului Romniei n tarile membre ale UE, de la 4768
mil. dolari n 1997 la
7720 mil. dolari n 2001.
n anul 1997 exportul Romniei n ta rile membre ale UE
reprezenta 56,6%
din totalul exportului sau, pentru ca n 1998, sa fie de 64,5%,
n 1999, de 65,5%, n
2000, de 63,8%, iar n 2001, de 67,8%.
Cresterea, n general, a exportului Romniei, n perioada
analizata, a fost
determinata, n principal, de liberalizarea comertului,
respectiv de eliminarea unor
bariere tarifare si netarifare, n special, n relatiile cu tarile
dezvoltate, att ca urmare
a Rundei Uruguay, ct si, mai ales, a acordurilor de asociere
la Uniunea Europeana si
a acordurilor de comert liber.
Asupra ritmului de dezvoltare a exportului catre tarile
membre ale UE, n
perioada analizata, au actionat factori interni si externi, unii
dintre acestia avnd
efecte pozitive, iar altii negative.
Dintre factorii interni cu efecte negative asupra ritmului
de crestere a expor-
tului n tarile membre ale UE, amintim:
blocajul financiar n industrie;
subcapitalizarea ntreprinderilor;
nivelul ridicat al costurilor creditului;
restrngerea sau lichidarea productiei unor produse sau
chiar a unor ntre-
prinderi, ca urmare a reducerii consumului intern sau a unui
management neper-
formant;
ritmul lent al restructurarii, retehnologizarii si
privatizarii;
investitii reduse pentru crearea de noi produse sau
mbunatatirea celor
existente, astfel nct sa corespunda exigentelor pietei
externe;
lipsa de experienta a produca torilor cu activitati de
export pe piata tarilor
Uniunii Europene si, n aceste conditii, o valorificare
necorespunzatoare a ma r-
furilor romnesti pe pietele europene;
o oferta la export insuficient de diversificata si de o
calitate care nu este n
to-talitate adaptata la cerintele pietelor europene etc.
La acesti factori interni trebuie adaugati si unii factori
interni din domeniul
agricol (restrngerea suprafetelor agricole, sca derea
randamentelor la hectar,
reducerea efectivelor de animale etc.).

Evolutia structurii fizice a importului


n perioada ultimilor 50 de ani, analiza greutatii specifice
a diferitelor grupe
de produse n totalul importului Romniei conduce la cteva
concluzii importante:
n primul rnd, la grupa de masini, utilaje si mijloace
de transport, n
perioada anilor 1950-1970, ponderea acesteia, care timp de
30 de ani s-a situat pe
primul loc n importul Romniei, a fost de peste 30%, n
1970 atingnd chiar
40,3%. ncepnd cu anul 1980 si pna n anul 1999, ea nu a
mai depasit 30%,
aflndu-se mereu ntre 20-30%, cu exceptia anilor 1991-
1992, cnd a fost de numai
17,2%, respectiv 19,6%. n anul 2000 a atins nsa 31,5%.
Universitatea SPIRU HARET
103

n al doilea rnd, la grupa de produse combustibili,


materii prime, minerale,
metale, daca n anii 50, 60 si 70 ponderea importului
Romniei era ntre 20-35%,
n anii 80 ea a depasit constant 50% (situndu-se ntre 50,3-
56,6%), pe fondul
cresterii productiei industriale cu valoare adaugata ridicata .
Dupa 1989, respectiv n
anii 1990-1991, ea a fost de 48,0-49,5%, pentru ca apoi sa
scada continuu de la
36,7% n anul 1992 la 27,3% n anul 1997. Ponderea cea mai
redusa din a doua
juma tate a secolului XX s-a nregistrat n anul 1999, cnd a
fost de numai 17,6%,
ca urmare a diminua rii drastice a productiei industriale din
ultimii ani.
n al treilea rnd, la grupa de produse chimice,
ngrasaminte, cauciuc,
ponderea acesteia n importul total al Romniei, din 1950
pna n 1992, nu a
depasit 10%, situndu-se ntre 4,5% la nceputul perioadei
mentionate si 9,5% la
sfrsitul acesteia. n schimb, ncepnd cu 1993, pna n
1999, ea se afla n continua
crestere, oscilnd ntre 11-13%, cea mai mare crestere
nregistrndu-se n anul
1999, respectiv n conditiile caderii productiei de profil
romnesti.
n al patrulea rnd, la grupa produse agroalimentare,
evolutia ponderii ei n
importul total al Romniei prezinta oscilatii: sub 10%, timp
de 40 de ani, din 1950
pna n 1989, cel mai des situndu-se n jur de 5%, iar dupa
1989 peste 10%,
situndu-se ntre 1990-1993 la 13,2-15,9%. n ultimii 7 ani,
ea s-a situat din nou
sub 10%, dar devanseaza sensibil cresterea n ansamblu a
exportului romnesc.
n al cincilea rnd, evolutia ponderii, n importul
Romniei, a grupei de
marfuri industriale de larg consum scoate n evidenta
faptul ca, pna n 1991, deci
peste 40 de ani, cu exceptia anului 1950, cnd a fost de
10,2%, ea nu a depasit
5,5%. n schimb, dupa 1991, se remarca o crestere
nentrerupta a acestei ponderi de
la 5,3% la 18,4% n anul 1997. Pentru prima data , n anul
1998, greutatea specifica
a acestei grupe a depasit pragul de 20%, marcnd constant
prezenta specifica pe
piata Romniei a confectiilor, textilelor, ncaltamintei, sticla
riei, inclusiv a mobilei
din strainatate, multe dintre ele fiind, nsa, din categoria
second hand. n anii
1999-2000, ponderea grupei mentionate a crescut la 24,3%,
respectiv 22,8%.
Concluziile prezentate mai sus, rezultat al analizei
datelor din tabelul nr. 11,
permit o evaluare de ansamblu a tendintelor din importul
Romnei n a doua
juma tate a secolului XX.

Universitatea SPIRU HARET


104
Universitatea SPIRU HARET
105

Graficul nr.
8

Mutatii semnificative n structura fizica a


importului Romniei,
n perioada 1950-2000 (n procente)
Grupa combustibili, materii prime minerale,
metale
Grupa masini, utilalaje si mijloace de transport
Grupa marfuri industriale de larg consum
Grupa produse chimice, ngrasa minte, cauciuc
si articole din cauciuc

60
56,6 56
50,3
48 50
40,3
40
38,3
34,3 31,1
30,7
31,5
33,7
30
24,6 22,1 25,5 23,1 27,2 29,4
23,5 22,8
20,9
21,3
20,5
20
15,6
10,2
10,4
10
4,5 7,4 5,5 6,4 6,7 5,6 8,1 12,8 13
5,2 6 3 3,4 3,4 4
0
1950 1960 1970 1980 1985 1989 1990 1995 1998
2000 ani

Sursa: prelucrare grafica a datelor din Anuarele


statistice ale Romniei din anii 1990-2000 .

Ilustrarea, prin graficul nr. 8, a evolutiei ponderii la


import a 4 principale
grupe de produse nealimentare: grupa masini, utilaje si
mijloace de transport, grupa
combustibili, materii prime si metale, grupa marfuri
industriale de larg consum si
grupa de produse chimice, care, pe parcursul ultimilor 50 de
ani, au reprezentat n
fiecare an aproape 80% din totalul importului Romnei,
permite anumite judecati
de valoare.
O prima constatare are n vedere faptul ca, spre
deosebire de perioada 1950-
1970, cnd ponderea grupei masini, utilaje si mijloace de
transport (38,3% si
40,3%) a depasit ponderea, la import, a grupei combustibili,
materii prime si
materiale, n perioada 1970-1989, inclusiv 1990, observam o
inversare a tendintei
anterioare. Astfel, nevoia de combustibili si materii prime
minerale, determinata de
dezvoltarea puternica a industriei, a facut ca ponderea
acestora la import sa fie mai
mare de peste doua ori dect a grupei masini, utilaje si
mijloace de transport. Dupa
1990 si pna n 2000, nsa, asista m din nou la o inversare a
tendintei anterioare,
urmare a prabusirii productiei industriale, cnd, la cote mult
mai mici fata de
perioada 1970-1990, ponderea n importul Romniei a
grupei de masini, utilaje si
mijloace de transport devanseaza cu circa 10% pe cea a
combustibililor, materiilor
prime si materialelor (31,5% fata de 21,3%).
O a doua constatare vizeaza mutatiile care au avut
loc n perioada 1950-2000
n ceea ce priveste evolutia ponderii altor doua importante
grupe de produse la
import, respectiv grupa ma rfuri industriale de larg consum
si grupa produse chimice,
ngrasa minte, cauciuc si articole de cauciuc. Astfel, daca , n
anul 1950, ponderea
importului de bunuri de larg consum devansa ponderea
importului de produse
chimice (10,2%, fata de 4,5%), timp de 30 de ani ulterior,
respectiv ntre 1960-1990,
Universitatea SPIRU HARET
106

situatia s-a inversat, ponderea import ului de produse


chimice depasind permanent cu
cteva procente ponderea importului de bunuri de larg
consum, fara ca vreuna din
aceste grupe sa atinga o pondere de 10% n totalul
importului Romniei. A fost
perioada cnd efectiv a lipsit din magazinele noastre un
sortiment diversificat de
produse din stra ina tate, care sa-l completeze pe cel al
productiei din tara. Aceasta
situatie s-a schimbat nsa brusc n anii 90, cnd, n 1995,
ponderea la import a grupei
de bunuri de larg consum a atins 15,6%, pentru ca n 1998 sa
ajunga la 20,6%, deci
de 4 ori mai mult dect la nceputul anilor 90, de asta data
piata romneasca fiind
efectiv invadata de marfuri straine, nu ntotdeauna de
buna calitate. Anii 1999-
2000 au dus la cresterea si mai mult a acestei ponderi la
24,3%, respectiv 22,8%. O
tendinta asema na toare, dar la proportii mai mici, o ntlnim
n ceea ce priveste
evolutia ponderii la importul de produse chimice,
ngrasaminte, cauciuc: fata de
1990, cnd aceasta era sub 10%, respectiv 8,1%, n 1995 ea
ajunsese la 12,8%,
pentru ca n anul 1998 sa atinga 13%, iar n 1999 sa fie de
14%.
Analiza evolutiei ponderii structurii fizice a exportului si
importului Romnei
pe grupe de produse evidentiaza tendintele manifestate n
comertul exterior
romnesc n a doua juma tate a secolului al XX-lea.
Ne propunem, n continuare, sa investigam mai
aprofundat perioada 1990-
2000, pentru a descifra evolutia soldurilor balantelor
comerciale pe grupe de
marfuri n aceasta perioada, care exprima mutatiile produse
n acest ultim deceniu
al secolului al XX-lea n dezvoltarea economica si n
comertul exterior al Romniei.

5.2. Modificari substantiale n structura fizica a


exportului, a importului si a
soldului balantei comerciale, pe grupe de produse, n
perioada anilor 1990-2000
Pe fondul mutatiilor, n general, deloc favorabile pe plan
att intern, ct si
extern n ceea ce priveste activitatea de comert exterior a
Romniei n anii 90,
analiza structurii fizice, bazata pe datele din tabelul nr. 12,
ne permite sa formula m
o serie de concluzii de mare importanta.
n ceea ce priveste grupa produselor agroalimentare
(animale si produse ale
regnului animal, produse vegetale, gra simi si uleiuri,
produse alimentare, bauturi si
tutun), n ntreaga perioada 1990-2000, importurile au
depasit exporturile cu
100-1100 milioane dolari. Daca, n ce priveste exportul
Romniei de produse
agroalimentare, anul cu cele mai mari vnzari n strainatate
a fost 1996,
704,6 milioane dolari, iar anul cu cele mai mici, 1990, 82,2
milioane dolari, n
schimb, la importul acelorasi marfuri, anul cu cele mai mari
importuri a fost 1990,
cu 1210,9 milioane dolari, iar anul cu cele mai mici, 1994,
cu 664,0 milioane
dolari. Media anuala a importurilor a fost, n perioada 1990-
2000, de aproape 900
milioane dolari, n timp ce media anuala a exporturilor a fost
de numai circa 400
milioane dolari. De aici, un sold negativ, cumulat pe ntreaga
perioada, n balanta
comerciala a acestei grupe de produse, cifrat la 5382,7
dolari, cu un grad de
acoperire a importurilor cu exporturi romnesti de produse
agroalimentare de
45,1%, extrem de redus daca avem n vedere potentialul
agroalimentar al tarii
noastre. Cea mai mare influenta la acest deficit enorm a
avut-o subgrupa produse
alimentare, bauturi si tutun, cu un sold deficitar de peste
3,5 miliarde dolari.
Universitatea SPIRU HARET
107

Referitor la grupa produselor minerale, analiza


importului si exportului, n
perioada 1990-2000, evidentiaza scaderea volumului valoric
al acestora. Astfel,
daca reducerea exportului de la 1136,0 milioane dolari n
1990 la 504,7 milioane
dolari n 1999 poate fi apreciata ca un fenomen pozitiv, n
sensul diminuarii
vnzarii n stra inatate de produse inferior prelucrate, n
schimb, contractia
importului de la 3895,6 milioane dolari, n anul 1990, la
1251,2 milioane dolari n
anul 1999 (un recul de circa 68%) demonstreaza, tinnd
seama si de scaderea
productiei interne, neutilizarea la cote ridicate a capacitatilor
de productie.
Analiza locului grupei de produse ale industriei chimice
(produse chimice,
materiale plastice, cauciuc si produse din cauciuc) n
exportul si importul
Romniei, n perioada 1990-2000, suscita un deosebit interes
n conditiile n care
tara noastra a devenit un importator net n toti acesti ani.
Daca exportul cel mai mic
a fost de 369,5 milioane dolari n 1999, iar cel mai mare de
926,1 milioane dolari
n anul 1995, la import, n schimb, cel mai mic volum
valoric s-a nregistrat n
1991, respectiv 486,7 milioane dolari, iar cel mai mare n
2000 de 1638,6 milioane
dolari. Media anuala a importurilor a fost de peste 1100
milioane dolari, n timp ce
media anuala a exporturilor n perioada analizata a fost de
numai 600 milioane
dolari. Aceasta evolutie nefavorabila a fa cut ca n ntreaga
perioada 1990-2000 sa
se acumuleze un sold deficitar n balanta comerciala la
aceasta grupa de produse
de - 4238,1 milioane dolari. Semnificativ este si faptul ca
importurile cumulate din
toti acesti 9 ani analizati au fost acoperite de exporturi
romnesti din aceeasi grupa
numai n proportie de 55%.
Grupa de produse ale industriei usoare (piei crude si
ta bacite, materii
textile si produse nca lta minte) a manifestat cel mai mare
dinamism n dezvoltarea
exportului, ct si a importului, Romnia fiind net exportator
ntre anii 1990-2000,
cu exceptia anului 1992. Daca , la export, cresterea n anul
2000, fata de anul 1990,
a fost de 4,6 ori, la import ea a fost mult mai pronuntata,
respectiv de 7,3 ori. Cel mai
mare export a fost efectuat n 2000, n valoare de 3393,7
milioane dolari, iar cel
mai mic n 1991, de 525,8 milioane dolari, n timp ce la
import cel mai mic volum
valoric s-a nregistrat tot n 1991 de 308,9 milioane dolari
pentru ca n anul 2000
acesta sa depaseasca 2,7 miliarde dolari (2715,5 milioane
dolari). O analiza mai
detaliata a evolutiilor n aceasta grupa ne permite sa
constatam, la subgrupa cu cea
mai mare pondere: materii textile si produse textile, ca daca
ntre anii 1995-1998
aceasta pondere a fost de 78,3% la import si de 76,1% la
export, n 1999 exportul
acestora crescuse de 3,8 ori fata de 1990, n schimb importul
a fost deosebit de
dinamic, fiind de 6,9 ori mai mare fata de 1990. Desigur ca o
investigare a
fenomenului si mai n profunzime, cu referire la importul de
produse second hand,
ar releva si alte aspecte privind tendintele n schimburile
comerciale cu straina tatea.
n acelasi context, preocupanta este si ponderea crescnda a
exportului n lohn, care
nu permite o valorificare deplina a resurselor materiale si
umane ale Romniei.
Universitatea SPIRU HARET
108

Grupa de produse din lemn, inclusiv mobilier,


situeaza Romnia n pe-
rioada 1990-2000 n pozitie de net exportator. Exista, totusi,
o crestere mai rapida a
importului dect cea a exportului. Astfel, daca n 2000
exportul a crescut de 2 ori fata
de 1990, importul s-a majorat n aceeasi perioada de
aproape 5 ori. Merita a fi subli-
niat, totodata , faptul ca, daca n perioada 1990-1994
exporturile anuale au fost ntre
500-600 milioane dolari, iar importurile ntre 75-200
milioane dolari, n urmatoarea
perioada , 1995-1998, exporturile s-au situat la un nivel
anual de 800-900 milioane
dolari, n timp ce importurile au sporit sensibil, atingnd
350-650 milioane dolari. n
anii 1999-2000, exporturile au depasit 1 miliard dolari, iar
importurile peste 500
milioane dolari, respectiv 600 milioane dolari.
La grupa articole din piatra, ciment, ceramica si sticla,
analiza importului si
exportului Romniei n perioada 1990-2000 releva o situatie
nentlnita n anii 70 si
80. Este vorba de faptul ca pentru prima data, n anii 1990
si 2000, importurile au
devansat exporturile romnesti. n anii 1991-1995, soldul
pozitiv al balantei comer-
ciale cel mai ridicat la aceasta grupa a ajuns n jur de 40
milioane dolari, n anul
1994, pentru ca n anii1996-1997 sa se situeze sub 10
milioane dolari, prefigurnd
viitoarea pozitie a Romniei, de importator net, din anii
1998 si 2000.
Referitor la grupa metale comune si articole din metal,
ca si la grupele:
produse ale industriei usoare si produse din lemn, inclusiv
mobilier, Romnia s-a
aflat n perioada anilor 1990-2000 n pozitia de exportator
net. Volumul valoric cel
mai ridicat la export a fost, n anul 2000, de 1657,9 milioane
dolari, iar cel mai mic
de 634,3 milioane dolari, n anul 1991. La import, volumul
cel mai mic a fost, tot
n anul 1991, de 242,5 milioane dolari, iar cel mai mare, de
890,9 milioane dolari,
n anul 2000. Semnificativ este faptul ca daca exportul n
2000, fata de 1991, a
crescut de 2,6 ori, importul s-a ma rit n aceeasi perioada de
3,7 ori.
n ceea ce priveste grupa de produse ale industriei
constructoare de
masini, analiza importului si exportului din perioada
1990-2000 evidentiaza faptul
ca, exceptnd anul 1991, n toti ceilalti ani Romnia s-a
ncadrat ntre ta rile de tip
importator net. Daca , n anul 2000, exportul prezenta un
plus de 14,3% fata de cel
nregistrat n 1990, n schimb, importul ajunsese sa fie cu
93,3% mai mare la
sfrsitul perioadei mentionate fata de anul 1990. Aceasta
schimbare demonstreaza ,
pe de o parte, nu numai lipsa sau insuficienta procesului de
restructurare, retehno-
logizare si modernizare, dar si accentuarea fenomenului de
dezindustrializare n
ramura cu unul dintre cele mai nalte niveluri de
productivitate a muncii. Pe de alta
parte, remarcam ca patrunderea si apoi dominarea pietei
interne romnesti de ca tre
marfurile straine au facut ca, n cei 11 ani analizati, soldul
deficitar cumulat al
balantei comerciale la aceasta importanta grupa de produse
sa nregistreze
impresionanta valoare de 13903,1 milioane dolari. Aceasta
suma reprezinta peste
juma tate din soldul negativ cumulat pe ansamblul balantei
comerciale a Romniei
n perioada 1990-2000 si, ceea ce este si mai grav, acest
import masiv nu a avut
impactul asteptat n ce priveste modernizarea industriei
Romniei.

Universitatea SPIRU HARET


109
Universitatea SPIRU HARET
110

5.3. Principalele 10 marfuri la exportul si importul


Romniei, n perioada
anilor 1996-2000
Analiza activitatii de comert exterior cu bunuri (marfuri)
a Romniei devine
si mai relevanta, n ceea ce priveste calitatea schimburilor
comerciale desfasurate,
atunci cnd adncim cercetarea la nivelul principalelor 10
ma rfuri la export si
import. Ea permite evidentierea n esenta a modului n care
se ncadreaza de fapt
tara noastra n diviziunea internationala a muncii.
n acest context, vom analiza mai nti, pentru perioada
anilor 1996-2000, pe
baza datelor din tabelul nr. 13, evolutia marfurilor plasate pe
primele zece locuri
la livrarile de bunuri (marfuri) n strainatate ale
Romniei n ultimii 5 ani ai
secolului al XX-lea.
Un prim aspect, rezultat din studierea cifrelor din
tabelul nr. 13, se refera la
faptul ca pe primul loc n cadrul principalelor marfuri de
export ale Romniei se
afla, cumulat, produsele industriei usoare (confectii pentru
femei si barbati,
ncaltaminte cu talpi de cauciuc si plastic, precum si piei
pentru nca lta minte), toate
nsumnd n anul 1996 o pondere de 15,3%, pentru ca, n
anul 2000, aceasta
pondere sa creasca la 17,5%. Este de retinut ca, n anul
1999, ponderea acestor
produse atinsese chiar 23,1%.
Al doilea aspect scoate n relief faptul ca pe
principalele pozitii la exportul
Romniei se afla bunuri cu prelucrare industriala
inferioara provenite fie din
resurse interne, fie din importuri de materii prime, cum sunt
produsele petroliere
(benzine, motorine), sau produse laminate plate din fier si
otel, cu o pondere
cumulata a celor doua grupe de produse mentionate n jur de
10% la nceputul si
sfrsitul perioadei analizate.
Al treilea aspect ce merita a fi relevat este locul
important, 5, n ierarhia
exporturilor Romniei, ocupat de mobila, dar a carei pondere
s-a redus de la 5,4%
n anul 1996 la 3,7% n anul 2000.
Al patrulea aspect, care demonstreaza o tendinta
negativa, este prezenta, ntre
principalele marfuri de export, n fapt, a unor materii
prime, a caror pondere a
crescut n perioada analizata. Ne referim la lemn ta iat sau
cioplit, dar si la deseuri si
resturi din fonta, fier si otel, aflate din pacate n anul 2000 pe
locurile 7 si 9 n
exportul romnesc, n loc ca acestea sa fie valorificate
superior n tara n produse
industriale cu valoare ada ugata sporita destinate att pietei
interne, ct si externe.
Al cincilea aspect, pe care-l subliniem ca pozitiv este
nscrierea n princi-
palele 10 marfuri de export ale Romniei a pacheboturilor,
navelor de croaziera
sau pentru marfuri, desi trebuie sa avem n vedere ca o
buna parte din valoarea
acestora o formeaza importul de completare de nalta
tehnicitate.
Ct priveste modul n care au evoluat primele 10 bunuri
(marfuri) la
importul Romniei, pe baza datelor din tabelul nr. 14, se
pot formula unele
concluzii relevante pentru perioada ultimilor 5 ani ai
secolului al XX-lea:
n primul rnd, pe parcursul ntregii perioade
analizate, locul 1 la importul
Romniei l-au detinut cumpararile de produse petroliere
(titei), dar a caror
pondere n total import s-a diminuat de la 9,1% n anul 1996
la 6,3% n anul 2000,
dupa ce n anii 1998-1999 aceasta pondere a fost si mai mica
, respectiv de 4,6%.
Universitatea SPIRU HARET
111

De remarcat ca aceeasi tendinta s-a manifestat la importul de


gaze naturale, de la
5,4% la 2,6%, n perioada amintita, precum si la importul de
benzine si motorine,
de la 3,5% n anul 1996 la 1,6% n anii 1999-2000
fenomen datorat reducerii
permanente a productiei industriale din aceasta perioada.
n al doilea rnd, este de subliniat faptul ca singurele
materii prime aflate
printre primele zece produse de import ale Romniei, n
cadrul carora cumpara rile
au crescut ca pondere, au fost pieile depilate de bovine si
porcine, respectiv, ca
pondere, de la 1,8% n anul 1996 la 2,4% n anul 1999 si
2,3% n anul 2000, cu
consecinte favorabile n dezvoltarea exportului de
ncaltaminte romneasca.
n al treilea rnd, prezinta un deosebit interes
cresterea accelerata a
importului, n domeniul informaticii si telecomunicatiilor,
al produselor: circuite
integrate si micromontaje, aparate electrice pentru
telefonie, telegrafie si masini
pentru prelucrarea automata a datelor, aflate pe locurile 2,
5 si 10 la cumpara rile
Romniei din straina tate. Astfel, aceste trei grupe de
produse au ajuns sa aiba o
pondere cumulata de 6,4% n anul 2000, fata de 2,2% n anul
1996, fapt ce a
determinat dinamizarea productiei industriale n acest
domeniu, inclusiv sporirea
exportului romnesc.
n al patrulea rnd, se observa o crestere constanta a
importului de medi-
camente si produse farmaceutice, situate pe locul 6 n
importurile Romniei.
Astfel, de la o pondere de 1,1%, a acestora, n anul 1996, s-a
ajuns, n anii 1998-
1999-2000, la circa 2%.
n al cincilea rnd, mentiona m plasarea pe locul 7 a
importului de tesaturi
din fire si fibre sintetice, fata de valoarea acestui import, n
anul 1996, cresterile n
anii 1999-2000 fiind mai mari cu peste 100 milioane dolari,
pe fondul reducerii
productiei interne.
n al saselea rnd, avem n vedere oscilatiile n
descresterea si cresterea
ponderii importului de fire, cabluri si conductori electrici
izolati, care, daca , n
anul 1996, reprezenta 1%, ntre 1997-1998 a fost de 0,6-
0,8%, pentru ca n anii
1999-2000 sa se majoreze la 1,8 si 1,5%, ocupnd n anul
2000 locul 9 n importul
total al Romniei.
ncercnd o comparatie a nivelului ponderii principalelor
10 marfuri la
importul si exportul Romniei reiese ca , daca la import,
fata de 1996, aceasta
pondere, de 25,2%, a scazut putin, ajungnd n anul 2000 la
24,4%, n schimb, la
export, ponderea respectiva a crescut de la 37,3%, n anul
1996, la 44,2% n anul
1999 si, respectiv 38,5% n anul 2000. Astfel, iese n
evidenta faptul ca Romnia
are un grad mai mare de concentrare la exportul
principalelor 10 ma rfuri, ca urmare
a unei mai reduse diversificari a productiei industriale.

Universitatea SPIRU HARET


112
Universitatea SPIRU HARET
113
Universitatea SPIRU HARET
114

6. Orientarea geografica a comertului exterior al


Romniei

6.1. Evolutii din anul 1950 pna n anul 2000


n a doua juma tate a secolului XX asista m la radicale
reorientari geografice
ale comertului exterior al Romniei. Din graficul nr. 9
privind evolutia acestei
repartizari geografice, se desprind mai multe concluzii
importante:
n primul rnd, timp de 20 de ani, ntre 1950 si 1970,
tarile socialiste (din
care fosta URSS s-a aflat pe primul loc) au detinut cea mai
mare pondere n comertul
exterior al Romniei, respectiv 83,2% n anul 1950, pentru
ca apoi, treptat, aceasta
pondere sa se diminueze pna la 55% n anul 1970.
n al doilea rnd, se evidentiaza faptul ca, n aceeasi
perioada, Romnia a
reusit sa-si diversifice relatiile comerciale si cu alte tari ale
lumii (capitaliste
dezvoltate si n curs de dezvoltare), astfel ca, de la o
pondere, n anul 1950, de
16,8%, a acestor ta ri, luate mpreuna, n comertul exterior
romnesc, s-a ajuns la o
pondere de 44% n 1970. Largirea accentuata a ariei
geografice a schimburilor
comerciale ale Romniei cu alte state a redus coeficientul de
risc pe care l implica ,
inerent, pentru orice economie nationala, participarea la
circuitul economic
international ntr-o singura directie2. Se diminua n acest fel,
ndeosebi, dependenta
fata de fosta URSS.
n al treilea rnd, graficul nr. 9 ilustreaza ca , n anii
1975 1980, ponderea
ta rilor nesocialiste, n comertul exterior romnesc, ajunsese
sa o depaseasca pe cea
a fostelor tari socialiste. Acestia au fost anii de maxima
deschidere spre ta rile
occidentale, rezultat al faptului ca , ntre timp, Romnia
devenise membra a GATT
(azi OMC), a FMI si a Ba ncii Mondiale, ncheiase
numeroase acorduri comerciale
si de cooperare economica si tehnico-stiintifica pe termen
lung cu tarile vestice si
ndeosebi cu cele n curs de dezvoltare.
n al patrulea rnd, se observa ca , ntre anii 1980 si
1988 (tendinta a ra mas
nemodificata si n anul 1989), a avut loc treptat o inversare
de orientare geografica
a comertului exterior al Romniei. Astfel, asista m la o
crestere mai rapida a
ponderii, n cadrul acestuia, a relatiilor cu tarile socialiste,
care, n ultimii ani ai
perioadei mentionate, depasea 60%, concomitent cu
reducerea deosebit de acce-
lerata a ponderii tarilor nesocialiste, care a ajuns sa se
situeze, n acesti ani, ntre
35,8%-38,1%. Este de mentionat ca, n toti anii 80, s-a pla
tit datoria externa
acumulata de Romnia, care, n anul 1980, a fost de circa 11
miliarde dolari si care
a nsemnat restituiri, inclusiv ale dobnzilor, n valoare de
circa 20 miliarde dolari
pna n anul 1989.
n al cincilea rnd, din anul 1990 pna n anul 2000,
n contextul mutatiilor
din politica comerciala a Romniei, tarile capitaliste
dezvoltate si tarile n curs de
dezvoltare ating, n comertul exterior romnesc, o pondere
de un dinamism cu totul
exceptional, respectiv 68%-73,8%, ntre anii 1990-1992,
pentru ca din anul 1993
pna n 2000 sa depaseasca n mod constant 80%.
Totodata , ponderea relatiilor cu
ta rile foste socialiste acum aflate n tranzitie se reduce
drastic, n 1990, la 31,4%,
pentru ca n anul 1998 sa fie de numai 17,4%, iar n anul
2000 de 17,5%.

2 Tipologia economiilor nationale, Economie Mondiala,


Editura Politica, Bucuresti,
1977, p. 113. Universitatea SPIRU HARET
115

Aprofundnd analiza evolutiei repartizarii


geografice a comertului
exterior al Romniei, respectiv pe tari membre ale
CAER, alte foste tari socialiste,
ta ri capitaliste dezvoltate si ta ri n curs de dezvoltare, n
perioada anilor 1960-1998,
observam ca, la perioade ciclice, de 10-20 de ani, apar
inversari de situatii, rezultat
al influentei puternice a factorilor politici externi, neputnd
fi ignorati nici factorii
politici interni care au potentat tendintele respective.
Astfel, ntre anii 1960-1980, asa cum o ilustreaza
evolutiile comertului
exterior al Romniei pe grupe de tari (graficul nr. 10), tarile
membre CAER, care
reprezentau primul partener comercial al tarii noastre, si
reduc constant ponderea
de la 66,8% n anul 1960 la 34,6% n anul 1980. n aceeasi
perioada, pna n 1975,
creste, n comertul exterior al Romniei, ponderea ta rilor
capitaliste dezvoltate,
respectiv, de la 22,3%, n anul 1960, la 36,7%, n anul 1975.
Este de subliniat ca, si
n anul 1980, tarile capitaliste dezvoltate detineau o pondere
importanta n schimburile
comerciale cu Romnia, plasndu-se pe locul al doilea, ca
parteneri, respectiv 33%,
deci foarte aproape de ponderea ta rilor socialiste (34,7%).
Graficul nr. 10 mai scoate n evidenta faptul ca, ntre
anii 1960-1980, cea mai
viguroasa crestere a schimburilor comerciale externe ale
Romniei a fost cu ta rile
n curs de dezvoltare. Astfel, ponderea acestora s-a ridicat la
26,0% n 1980, fata de
4,7% n anul 1960. A fost perioada cnd s-au ncheiat cu
aceste tari zeci de
acorduri comerciale pe termen lung, cnd, alaturi de
schimburile de marfuri, au
proliferat cooperarile industriale, prin care Romnia a
exportat instalatii complexe
si a participat la realizarea a numeroase obiective economice
si civile n aceste ta ri,
pe baza de relatii reciproc avantajoase. Din acelasi grafic
reiese faptul ca ponderea
relatiilor Romniei cu alte ta ri socialiste a fost modesta,
nedepasind, n toti cei 20
de ani analizati, 7%.

Universitatea SPIRU HARET


116
Universitatea SPIRU HARET
117
Universitatea SPIRU HARET
118

Asa cum ara tam la nceputul analizei noastre, cu referire


la graficul nr. 10,
urmatoarea perioada de 10 ani (1980-1989) a nsemnat
reorientari substantiale n
schimburile comerciale externe ale Romniei. n primul
rnd, creste rapid
ponderea tarilor CAER (de la 34,6% n 1980 la 58,3% n
1986), dupa care aceasta
pondere se situeaza, n anii urmatori, la peste 50%. n al
doilea rnd, scade
ponderea tarilor capitaliste dezvoltate (de la 33,0% n 1980
la 20% n 1986), pentru
ca apoi ea sa nu depaseasca 25% n 1988. n al treilea rnd,
se nregistreaza o
cadere rapida a ponderii ta rilor n curs de dezvoltare de la
26,0% n anul 1980 la
13,4% n anul 1988.
O noua inversare a locului principalilor parteneri n
relatiile comerciale
externe ale Romniei are loc n perioada 1990-1998, pe
prima pozitie situndu-se
acum tarile capitaliste dezvoltate. Viteza cu care a evoluat
ponderea acestora n
comertul exterior al Romniei este deosebita , respectiv, de
la 39,9% n 1990 la
68,2% n 1998. La polul opus este evolutia ponderii tarilor
foste socialiste n
tranzitie, care de la 54% n anul 1988 scade la 31,4% n anii
1990-1991, pentru ca
n anul 1998 sa fie de numai 17,4%. Ct priveste comertul
Romniei cu tarile n
curs de dezvoltare, dupa un salt al ponderii sale, n anul
1988, de la 13,4% la
28,7%, n 1990, aceasta s-a redus brusc, astfel ca, n anul
1998, ea nu mai era dect
de 14,4%.
Toate aceste modificari de orientare a comertului
exterior al Romniei, ntr-un
interval de cteva decenii, sau mai des, si mai ales din
ultimul deceniu, explica
instabilitatea orientarii geografice a exportului si importului
tarii noastre, oscilatiile
n volumul valoric al comertului sau exterior, soldul negativ
al balantei comerciale
si, pe un plan mai general, slaba eficienta a schimburilor
comerciale ale Romniei,
care rezulta inclusiv din ponderea mare, n cadrul acestora, a
relatiilor cu tari cu
nivel de dezvoltare mult superior.

6.2. Evolutii n orientarea pe zone geografice a


exportului si importului
Romniei n anul 2000 fata de anul 1990
Anii 90, n contextul trecerii Romniei la economia de
piata si al abandona rii
sistemului de planificare centralizata , precum si al prabusirii
relatiilor economice si
comerciale ntre fostele ta ri socialiste din cadrul CAER
(Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc), au adus importante modifica ri n
orientarea geografica a
comertului exterior romnesc.
Pentru a scoate n relief aceste schimbari, de importanta
deosebita pentru
viitorul relatiilor comerciale ale Romniei, am considerat
necesar ca perioada de
analiza sa fie ct mai lunga , astfel ca vom compara datele
anului 2000 cu cele ale
anului 1990. Totodata , analiza modificarilor se va face n
procente, de natura sa
evidentieze mai concludent calitatea fenomenului investigat.
Astfel, analiza orienta rii exportului Romniei pe zone
geografice, n perioada
analizata , pe baza datelor din tabelul nr. 15, evidentiaza
urma toarele concluzii:

Universitatea SPIRU HARET


119

Tabelul nr.
15

Orientarea exportului Romniei, pe zone


geografice,
n anul 2000 fata de anul 1990

- procente -
1990 2000 Diferent a
Total export 100,0 100,0
Europa 70,4 85,5 +14,1
din care:
UE 33,9 63,8 +29,9
CEFTA 9,1 8,2 -0,9
Alte tari din Europa 27,4 13,5 -13,9
Africa si Orientul Mijlociu 14,1 6,8 -7,3
Asia si Oceania 7,3 2,9 -4,4
America 8,2 4,8 -3,4
Sursa: Aspecte privind evolutia comert ului exterior al
Romniei n perioada 1990-
2000, lucrare elaborata de Centrul de Promovare a
Comertului Ex terior, ANEIR, 2001.

a) Europa a fost zona geografica cu ponderea cea mai


mare n exportul
Romniei att n anul 1990, ct si n anul 2000. Semnificativ
este faptul ca aceasta
pondere, care era de 70,4% n anul 1990, a crescut puternic,
cu nca 14,1%,
atingnd 85,5 % n anul 2000. Adncind analiza pe grupele
cele mai reprezentative
ale zonei geografice Europa, spre care se ndreapta exportul
Romniei, rezulta ca n
relatia cu ta rile membre ale Uniunii Europene a avut loc cea
mai profunda mutatie,
ponderea acestora fa cnd un exceptional salt de la 33,9 % n
anul 1990 la 63.8% n
anul 2000, deci o crestere de aproape 30%. Dimpotriva ,
exportul Romniei ca tre
ta rile membre CEFTA s-a diminuat cu mai putin de 1%
(0,9%), n aceeasi
perioada , de la 9,1% la 8,2%, pentru ca n relatia cu alte ta ri
din Europa (ndeosebi
Rusia si celelalte ta ri ale Comunitatii Statelor Independente)
sa existe cel mai mare
recul, respectiv de la 27,4% n anul 1990 la numai 13,5% n
anul 2000, deci cu mai
mult din jumatate fata de nceputul perioadei analizate.
b) Africa si Orientul Mijlociu au fost o zona geografica
a carei pondere n
exportul Romniei s-a diminuat sensibil. Astfel, de la 14,1
%, ct reprezenta n
anul 1990, aceasta a cobort la 6,8% n anul 2000, deci sub
jumatatea ponderii
existente n anul 1990, cnd era dezvoltat mai ales exportul
cu tarile arabe.
c) Asia si Oceania si-au redus si ele puternic ponderea n
exportul Romniei
de la 7,3% n anul 1990 la numai 2,9% n anul 2000, urmare
a ncetarii livrarilor de
instalatii complexe n tarile n curs de dezvoltare din aceasta
importanta zona
geografica.
d) n ceea ce priveste schimburile comerciale cu America
(cupriznd nordul,
centrul si sudul, de la Alaska pna n Tara de Foc), ponderea
exportului Romniei
spre ta rile din aceasta parte a lumii a scazut de la 8,2% n
anul 1990 la 4,8 % n
anul 2000, ndeosebi prin diminuarea livrarilor romnesti de
marfuri catre ta rile din
America Latina. Universitatea SPIRU HARET
120

Concluzia finala care se poate desprinde din analiza


efectuata este ca
ntreaga crestere a ponderii tarilor Uniunii Europene n
exportul Romniei, ce s-a
majorat cu 29,9% (respectiv de la 33,9% n anul 1990 la
63,8% n anul 2000), s-a
realizat pe seama sca derii ponderii altor tari din Europa (din
CSI si din CEFTA) si
a altor zone geografice (Africa si Orientul Mijlociu,
America, Asia si Oceania).
Ct priveste orientarea importului Romniei pe zone
geografice n deceniul
anilor 90, datele din tabelul nr. 16 indica modificari si mai
importante dect cele
din orientarea exportului.

Tabelul nr.
16

Orientarea importului Romniei, pe zone


geografice,
n anul 2000 fata de anul 1990

- procente -
1990 2000 Diferenta
Total import 100,0 100,0
Europa 61,1 85,8 +24,7
din care:
UE 21,8 56,6 +34,8
CEFTA 11,3 8,9 -2,4
Alte tari din Europa 28,0 20,3 -7,7
Africa s i Orientul Mijlociu 26,0 1,5 -24,5
Asia si Oceania 5,9 7.0 +1,1
America 7,0 5,7 -1,3
Sursa: Aspecte privind evolutia comert ului exterior al
Romniei n perioada 1990-
2000, lucrare elaborata de Centul de Promovare a
Comertului Exterior, ANEIR, 2001.

Concluziile desprinse din studierea evolutiei orientarii


geografice a
importului Romniei pe parcursul ultimului deceniu al
secolului al XX-lea sunt
urmatoarele:
n primul rnd, Europa se afla de departe pe acelasi loc
1 n importurile
Romniei. Faptul, nsa , cel mai deosebit l reprezinta
cresterea ponderii ei de la
61,1% n anul 1990 la 85,8% n anul 2000, respectiv cu
24,7% (deci, cu peste 10%
mai mare fata de exportul Romniei n aceeasi zona
geografica n anii 1990-2000).
Si mai accentuat este dinamismul cu care a evoluat
importul din tarile Uniunii
Europene, a caror pondere n importul Romniei a fost, n
anul 1990, de numai
21,8%, pentru ca n anul 2000 sa atinga 56,6%, deci o
crestere puternica, de 34,8%.
Dimpotriva, cnd ne referim la importurile Romniei din
tarile CEFTA,
acestea s-au diminuat ca pondere de la 11,3% n anul 1990 la
8,9 % n anul 2000, iar
cele din alte tari europene (ndeosebi foste socialiste) de la
28,0 % n anul 1990 la
20,3% n anul 2000, scaderea ponderii pe totalul celor doua
grupe de ta ri europene
fiind de 10,1%.
Universitatea SPIRU HARET
121

n al doilea rnd, zona geografica Africa si Orientul


Mijlociu nregistreaza
cea mai drastica scadere a ponderii n importul Romniei
de la 26,0% n anul
1990 la numai 15% n anul 2000, ilustrnd ct de mare a fost
pierderea unor piete
traditionale arabe, ndeosebi n aprovizionarea cu titei etc.
n al treilea rnd, Asia si Oceania au nregistrat o
usoara crestere a
ponderii n importul Romniei, de la 5,9% n anul 1990 la
7,0% n anul 2000.
n al patrulea rnd, America s-a nscris n rndul
zonelor geografice care,
n importul Romniei, si-au redus ponderea, ntre anii
1990-2000. Astfel, daca n
anul 1990 aceasta era de 7,0 %, n anul 2000 ea scazuse la
5,7%.
Ca o concluzie finala la analiza efectuata privind
mutatiile care au avut loc n
orientarea geografica a importului Romniei n ultimul
deceniu al secolului al
XX-lea rezulta ca , la fel ca si la modifica rile intervenite n
orientarea geografica a
exportului ei, asistam la o puternica deplasare a schimburilor
comerciale n
directia Europei, n general, si a tarilor membre ale
Uniunii Europene, n
special. De asta data, nsa, aceasta crestere a ponderii, n
importul Romniei, a
ta rilor Uniunii Europene, de 34,8%, a avut loc, n primul
rnd, prin diminuarea
ponderii importurilor din zona geografica Africa si Orientul
Apropiat cu 24,5% si,
n al doilea rnd, a importurilor din alte tari din Europa si
din CEFTA (ndeosebi
foste ta ri socialiste, acum aflate n tranzitie) cu 10%, luate
mpreuna, precum si a
importurilor din zona geografica America cu 1,3%.

6.3. Principalele 10 tari partenere n comertul exterior al


Romniei, n anii
1996-2000
Analiza n detaliu a mutatiilor intervenite n ceea ce
priveste primii 10
parteneri la exportul Romniei, n perioada anilor 1996-
2000, asa cum rezulta din
tabelul nr. 17, ne permite urma toarele concluzii:
n primul rnd, asista m la o schimbare de lider n
exportul romnesc, pe
locul nti trecnd Italia, urmata de Germania, care, n
perioada 1990-1996, a
detinut locul fruntas. Semnificativ este si faptul ca se
observa o evidenta devansare
a Germaniei de ca tre Italia, ca pondere, n totalul exportului
romnesc n anii 1999
si 2000, respectiv Italia ajunge sa detina 23,3% si 22,4%, n
timp ce Germania
numai 17,8% si 15,7%;
n al doilea rnd, se releva faptul ca exista o
stabilitate n ocuparea
locurilor 3-6 n exportul romnesc de catre Franta, Turcia,
Marea Britanie si SUA.
n ceea ce priveste locurile 7-10, din tabelul nr. 17 reiese ca
Ungaria si-a mbuna tatit
sensibil pozitia, urcnd de pe locul 9 pe locul 7, Grecia a
pierdut un loc, iar Olanda
de pe locul 5 a ajuns pe locul 8. Cea mai spectaculoasa
evolutie a avut-o Bulgaria,
care de pe locul 18 a urcat pe locul 10;
n al treilea rnd, n perioada analizata 1996-2000,
nregistra m un
dinamism diferentiat al evolutiei exporturilor primilor 10
parteneri ai Romniei,
fata de o crestere medie, pe total, n anul 2000, de 28,2% n
raport cu anul 1996.
Astfel, exportul Romniei n Bulgaria a crescut de 4 ori, n
Marea Britanie de 2,2
ori, n Ungaria de peste 2 ori, n SUA de aproape 2 ori, n
Grecia cu 83,3%, n
Italia cu 67%, n Turcia cu 60,1%, n Franta cu 56,9 %. Sub
media cresterii s-a
Universitatea SPIRU HARET
122

situat Germania, cu o majorare de numai 9,4 % n anul 2000,


fata de 1996, n timp
ce n relatia cu Olanda exportul s-a diminuat cu 4,3%;
n al patrulea rnd, se desprinde concluzia ca printre
primele 10 ta ri
partenere n exportul Romniei se afla 6 ta ri membre ale
Uniunii Europene, care, n
1996, detineau 50,1 % din totalul exportului romnesc,
pentru ca n anul 2000
aceasta pondere sa se majoreze la 56,7%;
n al cincilea rnd, trebuie subliniata tendinta
pronuntata de contractie a
exportului Romniei, manifestata printr-o crestere puternica
a ponderii primilor 10
parteneri n exportul romnesc, respectiv de la 60,2% n anul
1996 la 72,7 % n
anul 2000, ceea ce, printre altele, restrnge dispersia
bunurilor romnesti n ct mai
multe tari ale lumii n conditii de eficienta sporita .
Ct priveste schimbarile nregistrate n pozitia primelor
10 tari n importul
Romniei, n perioada anilor 1996-2000, analiznd datele
din tabelul nr. 18 putem
formula urma toarele concluzii:
n primul rnd, ca si la exportul Romniei, la importuri
observam o inver-
sare n ce priveste detinerea locurilor 1 si 2 de ca tre
Germania si Italia. Astfel,
ncepnd cu anul 1997, Italia trece pe primul loc, iar
ponderea acestei tari n totalul
importului Romniei se apropie de 20% n anul 1999,
concomitent cu realizarea
unui decalaj crescnd ntre ponderea ei si cea a Germaniei
(1998 = 0,2%, 1999 = 2,5%,
iar n anul 2000 = 4%);
n al doilea rnd, rezulta faptul ca , n perioada
analizata , Federatia Rusa se
afla n mod constant pe locul 3 la importul Romniei (n
timp ce la exportul
Romniei aceasta tara nu se rega seste ntre primii 10
parteneri), iar Franta ocupa, n
toti anii 1996-2000, locul 4. Totodata , este de remarcat ca
sunt tari care cstiga cte
2 locuri n ierarhia primelor 10 tari din care importa
Romnia, respectiv Marea
Britanie si Ungaria, ajunse n anul 2000 pe pozitiile a 5-a si
a 6-a, iar Grecia trece
de pe locul 9 pe locul 8. Ta rile care au pierdut pozitiile
anterioare sunt SUA (de pe
locul 5 trece pe locul 7), iar Austria, de pe locul 6 pe locul 9.
Kazahstan, aflata n
anul 2000 pe locul 10 la importul Romniei, ocupa n anul
1996 abia pozitia 72;
n al treilea rnd, se constata ca, daca pe totalul
importului Romniei exista
o crestere de 14,2 % n anul 2000 fata de anul 1996, n ce
priveste evolutia importului
din primele 10 ta ri partenere, aceasta se diferentiaza
sensibil. Astfel, cu mult peste
media cresterii mentionate mai sus se afla Kazahstan, de
unde s-a importat n aceasta
perioada de 268 de ori mai mult (n 1996, importul din
aceasta tara a fost
insignifiant), Grecia (de unde, practic, importul s-a dublat),
Ungaria (+ 77,5%),
Marea Britanie (+ 62,2 %), Franta (+ 42,4%) si Italia (+
39,5%). n schimb, n
perioada analizata, importurile s-au redus din Rusia cu
21,8%, SUA cu 10,4%,
Austria cu 5 % si Germania cu 4,3%;
n al patrulea rnd, la importul Romniei, ca si la
export, printre primele
10 tari partenere se afla 6 tari membre ale Uniunii
Europene, care si-au majorat
ponderea n totalul importului ta rii noastre de la 42,3 % n
anul 1996 la 46,4% n
anul 2000;
n al cincilea rnd, se manifesta o usoara tendinta de
contractie a importului
Romniei prin majorarea ponderii, n anul 2000, fata de anul
1996, primelor 10 ta ri
partenere, la 66,7 % fata de 64,2%. Dar aceasta majorare de
2,5 % este net inferioara
celei de la exportul n acelasi grup al primelor 10 tari
partenere, a carui crestere de
12,4 % reprezinta un fenomen negativ n comertul exterior al
unui stat.
Universitatea SPIRU HARET
123
Universitatea SPIRU HARET
124
Universitatea SPIRU HARET
125

6.4. Cronicizarea dezechilibrelor n schimburile


comerciale ale Romniei cu
Uniunea Europeana, CEFTA si CSI
Dintotdeauna, semnarea unor conventii, acorduri si
tratate comerciale ntre
state a fost fa cuta n scopul obtinerii unor avantaje. n acest
sens a actionat si
Romnia atunci cnd a negociat si ncheiat cu Uniunea
Europeana si statele
membre un Acord de asociere n anul 1993, iar n anul 1997
a semnat Acordul de
liber schimb cu CEFTA.
Din analiza, pe baza datelor din tabelul nr. 19, a modului
cum au evoluat
schimburile comerciale cu tarile Uniunii Europene, dupa
8 ani de la ncheierea
acordului mentionat, rezulta cronicizarea negativa a soldului
balantei noastre
comerciale, aspect pus si mai mult n evidenta de calcule,
prin cumul, pe perioade
de cte 3 ani si 2 ani (1999-2000).
Tabelul nr.
19
Evolutia soldului balantei comerciale a Romniei
cu UE si ta ri ale UE
- milioane
dolari -
1990-1992 1993-1995 1996-1998 1999-
2000
Total Uniunea Europeana - 1184,8 - 2296,3 - 4042,2 -
1621,6
din care:
Germania - 908,3 - 989,3 - 1389,0 - 629,8
Italia - 241,5 - 373,2 - 737,2 - 197,3
Marea Britanie - 59,3 - 75,3 -264,7 -22,0

Rezulta ca , n perioada anilor 1990-1992, cnd nca nu


se ncheiase Acordul de
asociere, situatia schimburilor comerciale era mult mai buna
privind soldul balantei
comerciale dect n perioada urmatorilor 3 ani, 1993-1995,
cnd a intrat n functiune
Acordul. Ceea ce a ngrijorat a fost faptul ca, dupa nca 3
ani,1996-1998, dezechi-
librul n balanta comerciala dintre tarile UE si Romnia s-a
majorat cu 75% pe total,
dar cu Italia s-a dublat, cu Germania a crescut cu 40%, iar cu
Marea Britanie a de-
venit de 3,5 ori mai mare. n anii 1999-2000 a avut loc,
totusi, o reducere semni-
ficativa a deficitului comercial n relatia cu tarile membre
ale Uniunii Europene
att pe total, ct si pe tari individual. Tabelul nr. 21
demonstreaza aceasta tendinta.
Referitor la evolutia relatiilor Romniei cu tarile
CEFTA, prezentata n tabelul
nr. 20, si n acest caz se observa o nrautatire a soldului
balantei noastre comerciale,
comparnd doi ani naintea semna rii Acordului cu doi ani de
functionare a acestuia.
Tabelul nr.
20
Evolutia soldului balantei comerciale a Romniei cu
CEFTA si ta ri ale CEFTA
- milioane
dolari -
1995-1996 1997-1998 1999-2000
Total tari CEFTA - 479,0 -970,3 -727,5
din care:
Ungaria -257,9 -491,8 -301,3
Polonia -50,7 -74,3 -130,8
R.Ceha -105,5 -269,5 -335,5

Rezulta, deci, ca soldul negativ s-a dublat n primii ani


de functionare a
Acordului cu CEFTA, din care cu Ungaria de 1,9 ori si cu R.
Ceha de 2,5 ori, fata de
anii 1995-1999. Situatia s-a ameliorat n parte n anii 1999-
2000, mai putin n relatia cu
R.Ceha si Polonia. Tabelul nr. 22 permite analiza n detaliu a
aspectelor mentionate.
Universitatea SPIRU HARET
126
Universitatea SPIRU HARET
127
Universitatea SPIRU HARET
128

n ce priveste relatiile cu tarile Comunitatii Statelor


Independente (CSI),
cronicizarea dezechilibrelor negative n domeniul
schimburilor comerciale ale
Romniei este evidenta prin soldul deficitar al balantei
comerciale, ce a depasit, an
de an, 1 miliard dolari, cu exceptia anului 1999, influenta
cea mai mare (ntre 81-
98%) determinnd-o schimburile comerciale dezechilibrate
cu Federatia Rusa
(tabelul nr. 23).
Tabelul nr.
23

Soldul deficitar al balantei comerciale a


Romniei
cu ta rile CSI, n anii 1996-2000

- milioane
dolari -
1996 1997 1998 1999 2000
Total
Comunitatea - 1450
- 1 360 - 1020,3
- 652,9 -
1054,6
Statelor Independente

din care:
Federatia Rusa - 1268 - 1106 - 981,5 - 657,1 - 1031,7

7. Comertul exterior al Romniei cu tarile vecine


la sfrs itul secolului XX s i nceputul secolului
XXI

Evolut ia volumului valoric al exporturilor


Romniei
n tarile vecine, n perioada 1997-2001

n aceasta perioada, volumul valoric al exporturilor


Romniei n ta rile vecine
a nregistrat o crestere continua, care a atins valoarea
maxima n anul 2000
(1014,4 mil. dolari). n anul 2001, s-a nregistrat o usoara
scadere fata de anul
2000, cu 129,7 mil. dolari, nsa , fata de primul an al
perioadei analizate, a existat o
crestere de 1,6 ori.
Analiznd aceasta evolutie pe fiecare tara n parte, pe
baza datelor din tabelul
nr. 24, se observa ca exporturile Romniei n Bulgaria au
nregistrat o crestere, din
1997 pna n 2001, de 3,5 ori, iar exporturile Romniei n
Ungaria s-au dublat n
aceasta perioada. Situatia nu se prezinta la fel n ceea ce
priveste exporturile Romniei
n Republica Moldova, acestea scaznd de la 128,7 mil.
dolari la 111,5 mil. dolari.
Volumul valoric al exporturilor Romniei n Ucraina s-a
diminuat la juma tate, iar cel
n fosta Iugoslavie a avut o evolutie fluctuanta, ajungnd n
2001 la valoarea de
154,5 mil. dolari.
Universitatea SPIRU HARET
129

Tabelul nr.
24
Evolutia exporturilor Romniei n ta rile vecine, n
perioada 1997 -2001
- mil. dolari
-
Tara 1997 1998 1999 2000 2001
Bulgaria 57,4 77,9 136,7 289,5 202,2
Ungaria 182,6 219,2 270,8 355,1 371,4
R.Moldova 128,7 128,7 101,0 142,3 111,5
Ucraina 91,8 53,1 63,0 89,7 45,1
Fosta Iugoslavie 139,7 118,6 85,9 137,8 154,5
Total tari vecine 542,8 597,5 657,4 1014,4 884,7
Total Romnia 8431 8302 8487 10367 11385
Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al
Romniei, 2000-2002.
Evolutia exporturilor Romniei n tarile vecine, n
perioada 1997-2001

Referitor la ponderea exporturilor Romniei n tarile


vecine, fata de totalul
exporturilor tarii noastre, se observa ca aceasta este foarte
redusa evolund de la
6,43% n 1997, atingnd un maxim de 9,78% n 2000 si
ajungnd n anul 2001 la
7,74%. Pe ta ri, ponderea cea mai mare n exporturile
Romniei, dintre tarile vecine,
n 2001, o detinea Ungaria (41,98%), urmata de
Bulgaria(22,85%), fosta Iugoslavie
(17,46%), Republica Moldova (12,6%), pe ultimul loc
situndu-se Ucraina cu 5,09%.
Tabelul nr.
25
Evolutia exporturilor Romniei n ta rile vecine, n
anii 1997-2001
- n % -
Tari 1997 1998 1999 2000 2001
Bulgaria 10,57 13,03 20,79 28,53 22,85
Ungaria 33,64 36,68 41,19 35,00 41,98
R.Moldova 23,71 21,53 15,36 14,02 12,60
Ucraina 16,91 8,88 9,58 8,84 5,09
Fosta Iugoslavie 25,73 19,84 13,06 13,58 17,46
Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al Romniei
2000-2002.

Universitatea SPIRU HARET


130

Ponderea exporturilor Romniei


n tarile vecine, n anul 2001

Evolutia volumului valoric al importurilor Romniei


din tarile vecine, n perioada 1997-2001

Analiznd evolutia volumului valoric al importurilor


Romniei din tarile ve-
cine, n perioada 1997-2001 (tabelul nr. 26), se pot desprinde
urmatoarele concluzii:
n primul rnd, volumul valoric al importurilor a avut o
evolutie oscilanta,
nregistrnd o crestere de 1,25 ori n 1998, apoi o sca dere n
1999, pentru ca n anul
2000 sa nregistreze din nou o crestere care a continuat si n
anul 2001;
n al doilea rnd, evolutia volumului valoric al
importurilor pe tari s-a
prezentat astfel, n perioada 1997-2001: valoarea
importurilor Romniei din Bulgaria
s-a dublat, din Ungaria a crescut de 1,7 ori, din Republica
Moldova a sca zut la
jumatate, din Ucraina a crescut, iar din fosta Iugoslavie a
nregistrat o scadere.

Tabelul nr.
26
Evolutia importului Romniei din tarile vecine, n
perioada 1997-2001
- mil. dolari
-
Tara 1997 1998 1999 2000 2001
Bulgaria 55,6 47,5 55,0 87,7 148,8
Ungaria 346,7 546,9 412,1 513,3 599,3
R.Moldova 62,4 61,8 40,4 41,3 38,7
Ucraina 186,5 167,5 106,6 196,1 320,2
Fosta Iugoslavie 54,0 61,1 55,9 65,2 34,2
Total tari vecine 705,2 884,8 670,0 903,6 1141,2
Total Romnia 10411 10926 9744 12050 14354
Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al Romniei
2000-2002.

Universitatea SPIRU HARET


131

Evolutia exporturilor Romniei n tarile


vecine,
n perioada 1997-2001
n ceea ce priveste ponderea importurilor Romniei din
ta rile vecine n totalul
importurilor Romniei (tabelul nr. 27), aceasta se situa, n
2001 fata de 1997, la
acelasi nivel cu ponderea exporturilor, adica aproximativ
7%, crescnd, n aceasta
perioada , de la 6,77% la 7,95%, respectiv cu 1,18 puncte
procentuale.
Referitor la ponderea importurilor pe tari, Ungaria este
principalul partener al
Romniei, cu 52,21%, urmata de Ucraina, cu 28,05%, de
Bulgaria cu 13,03%,
Republica Moldova cu 3,39%, pe ultimul loc situndu-se
fosta Iugoslavie.

Tabelul nr.
27
Evolutia importurilor Romniei din tarile vecine, n
perioada 1997-2001
- %-
Tari 1 997 1 998 1999 2000 2001
Bulgaria 7,88 5,36 8,20 9,70 13,03
Ungaria 49,16 61,81 61,5 56,80 52,51
R.Moldova 8,84 6,98 6,02 4,57 3,39
Ucraina 26,44 18,93 15,91 21,7 28,05
Fosta Iugoslavie 7,65 6,90 8,34 7,2 2,99
Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al Romniei
2000-2002.
Universitatea SPIRU HARET
132

Ponderea importurilor Romniei din tarile


vecine,
n anul 2001
Evolut ia soldului balant ei comerciale a Romniei,
n relat ia cu tarile vecine, n perioada 1997-2001

Tabelul nr. 28 prezinta situatia soldului balantei


comerciale a Romniei, n
relatia cu tarile vecine, n perioada 1997-2001.
Tabelul nr.
28
Evolutia soldului balantei comerciale a
Romniei,
n relatia cu tarile vecine, n perioada 1997-
2001
- mil. dolari
-
Ta ri 1997 1998 1999 2000 2001
Bulgaria 1,8 30,4 81,7 201,8 53,4
Ungaria -164 ,1 -327,7 -141,3 -158,2 -227,9
R.Moldova 66,3 66,9 60,6 101,0 72,8
Ucraina -94,7 -114,4 -43,6 -106,4 -275,1
Fosta Iugoslavie 85,7 57,5 30 72,6 120,3
Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al Romniei
2000-2002.

n cei cinci ani ai perioadei analizate se observa ca


soldul balantei a fost
excedentar cu Bulgaria, fosta Iugoslavie si cu Republica
Moldova si deficitar cu
Ucraina si Ungaria. Deficitul cel mai mare al balantei
comerciale se nregistreaza cu
Ungaria, acesta depasind 100 de milioane dolari n fiecare an
al perioadei analizate.
Din analiza gradului de acoperire a importului cu
exportul Romniei, n relatia
cu ta rile vecine (tabelul nr. 29) reiese faptul ca, n perioada
analizata, Romnia a fost
exportator net, fata de Bulgaria, fosta Iugoslavie si
Republica Moldova, si importator
net fata de Ungaria si Ucraina. Acest lucru nseamna ca
importurile din Ungaria si
Ucraina nu au fost asigurate cu valuta obtinuta prin
importurile din aceste ta ri.

Universitatea SPIRU HARET


133

Tabelul nr.
29
Evolutia gradului de acoperire a importului cu
exportul Romniei,
n relatia cu tarile vecine, n perioada 1997-
2001
-%-
Ta ri 1997 1998 1999 2000 2 001
Bulgaria 103,2 164 248 330 135,8
Ungaria 52,6 40 65,7 69,1 62
R.Moldova 206,2 208,2 250 344,5 288,1
Ucraina 49,2 31,7 59 45,7 14
Fosta Iugoslavie 258,7 194,1 153,6 211 451,7
Sursa: Anuarul Statistic de Comert Exterior al Romniei
2000-2002.

Un alt indicator important pentru analiza comertului


exterior al Romniei, n
relatia cu tarile vecine l reprezinta exportul si importul pe
locuitor. Din lipsa datelor
statistice aceasta analiza a fost efectuata numai n relatia cu
Republica Moldova si
Ungaria (tabelul nr. 30). Astfel, se pot observa valorile mici
ale exportului pe locuitor,
n ambele cazuri, valoarea maxima fiind de 36,4 dolari. n
ceea ce priveste importul
pe locuitor, acesta are valori foarte mici n relatia cu
Republica Moldova, aproximativ
2 dolari si putin mai ridicate n relatia cu Ungaria, ajungnd
n 2001, la 26,1dolari.

Tabelul nr.
30
Evolutia exportului s i importului Romniei, pe
locuitor,
n relatia cu Ungaria si Republica Moldova
Romnia Republica Moldova
1997 1998 1999 2 000 2001
Populatia R Moldova (mil. loc.) 4,320 4,304 4,293 4,281
4,264
Populatia Romniei (mil. loc.) 22,545 22,502 22,458
22,435 22,408
Exportul/loc. (dolari/loc.) 29,8 29,9 23,5 33,2 27,0
Importul/loc. (dolari/loc.) 2,8 2,7 1,8 1,9 1,7
Romnia Ungaria
1997 1998 1999 2 000 2001
Populatia Ungariei (mil. loc.) 10,301 10,280 10,253 10,222
10,200
Populatia Romniei (mil. loc.) 22,545 22,502 22,458
22,435 22,408
Exportul/loc. (dolari/loc.) 17,7 21,3 26,4 34,7 36,4
Importul/loc. (dolari/loc.) 15,3 24,3 18,3 22,8 26,7
Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002; Anuarul
Statistic al Ungariei 2002;
Anuarul Statistic al R. Moldova 2002.
Universitatea SPIRU HARET
134

III.
COMERTUL EXTERIOR AL ROMNIEI
CU BUNURI (MARFURI) N ANII 2001-2003

Evolutia comertului exterior cu bunuri al Romniei n


primii ani ai secolului
al XXI-lea permite o analiza complexa , ndeosebi tinnd
seama modul n care s-au
desfasurat schimburile comerciale cu bunuri (marfuri) la
nivel mondial.
n acest context, trebuie subliniat faptul ca , dupa
declinul nregistrat n anul
2001 (urmare a evenimentelor tragice din 11 septembrie),
statisticile Organizatiei
Mondiale a Comertului (OMC) arata ca au existat cereri
mari de import att n taril e
n curs de dezvoltare din Asia si n ta rile n tranzitie, ct si
n SUA, ceea ce a fa cut
ca n anul 2002 sa se reia cresterea comertului international.
Cu toate acestea,
ritmul cresterii schimburilor comerciale, de 3 la suta , a
reprezentat doar jumatate
din ritmul expansiunii comertului din anii 90, care a fost de
6 la suta.
n prima jumatate a anului 2003 asistam, nsa, la o
stagnare a fluxurilor
comerciale. Aceasta stagnare reflecta , nainte de toate, slaba
crestere a economiei
globale n tarile dezvoltate, ndeosebi n cele din Europa
Occidentala .
Evolutiile mbunatatite din trimestrul trei al anului 2003
sunt de natura sa
conduca la aprecierea ca schimburile comerciale
internationale vor creste pe total
an, n termeni reali, cu 3 la suta, deci ntr-un ritm neschimbat
fata de anul 20021.
ntr-o asemenea conjunctura a economiei si comertului
international, cres-
terea exportului si importului Romniei, n anii 2001-2003, a
fost si este deosebit
de accelerata . Aceasta este o prima trasatura definitorie a
perioadei analizate.
Astfel, la export, ritmurile n anii 2001, 2002 si 2003 (10
luni), fata de anii pre-
cedenti, au fost de 9,8%, 21,8% si 28,3%, n timp ce la
import, n aceiasi ani,
ritmurile au fost de 19,1%, 14,8% si 33,8%2. Calculele de
mai sus, privind
comertul exterior al Romniei au fost efectuate pe baza
datelor din tabelul nr. 1.
1 Opiniile privind evolutia comertului international au
fost exprimate la nceputu l
lun ii noiemb rie 2003 de catre directorul general al OMC,
Supacai Panitchpakdi.
2 Conform datelor statistice ale OMC, expansiunea
comerciala a Chinei (att la export,
ct si la import) ramne puternica. n anii 90, comertul
Chinei a crescut de trei ori mai repede
dect comertul global, iar ntre 2000 si 2002, exporturile si
importurile sale au crescut cu 30%
n timp ce comertul global a stagnat. China a devenit, n
2002, al patrulea mare comerciant de
marfuri n lume (daca socotim UE ca o singura entitate).
Universitatea SPIRU HARET
135

Tabelul nr.
1
Exportul, importul, soldul balantei comerciale a
Romniei
si gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, n
anii 2001-2003 (10 luni)
Date absolute n milioane dolari
Gradul de acoperire
Anul Export a
importurilor CIF
Import Sold balanta
FOB CIF comerciala
cu exporturi FOB
2001 11385 15552 -4167 72,9
2002 13869 17857 -3988 77,6
2003 (10 luni) 14503 19344 -4841 75,0
Sursa: Anuarul de Comert Exterior al Romniei 2002,
Institutul Nat ional de Statistica
si Directia Generala a Vamilor, pentru datele pe anii 2002 s i
2003.

Analiznd datele nscrise n tabelul nr. 1, desprindem


cteva evolutii semni-
ficative:
n ceea ce priveste exportul, daca n anul 2001, fata de
2000, cresterea va-
lorica a acestuia a fost de circa 1 miliard dolari, n anul
2002, fata de 2001, sporul
s-a ridicat la 2,5 miliarde dolari, pentru ca n anul 2003 sa se
realizeze, n 10 luni,
cu peste 600 milioane dolari mai mult dect n 2002;
referitor la import, cresterile valorice de la an la an au
fost mai mari,
respectiv de 2,5 miliarde dolari n anul 2001 fata de anul
2000 si de 2,3 miliarde
dolari n anul 2002 fata de 2001, pentru ca n 10 luni ale
anului 2003 sa depaseasca
cu circa 1,5 miliarde dolari importul din anul 2002;
soldul balantei comerciale a continuat sa fie cronic
deficitar (asa cum a fost
n fiecare an din perioada 1990-2000), dar a crescut cu circa
1,3-1,5 miliarde dolari
anual n anii 2001 si 2002, fata de anul 2000, stabilindu-se la
4 miliarde dolari, iar n
anul 2003, n 10 luni, deficitul comercial s-a ridicat la 4,8
miliarde dolari;
gradul de acoperire a importurilor CIF cu
exporturi FOB a ramas per-
manent sub 80%, reiternd situatia din majoritatea anilor
90, desi, ncepnd cu
anul 2002, a fost depasit pragul de 1 miliard dolari export
lunar si de aproape
1,5 miliarde dolari n primele 10 luni ale anului 2003, fata de
864 milioane dolari
n anul 2000.
O a doua trasatura definitorie a modului cum a
evoluat comertul exterior
cu bunuri al Romniei n anii 2000-2003 este evidentierea
mutatiilor ce au avut loc n
structura fizica a schimburilor comerciale, chiar si n
aceasta perioada scurta de
la nceputul secolului al XXI-lea.
Ct priveste exportul de bunuri al Romniei, studierea
datelor din tabelul
nr. 2 ne permite sa ajungem la cteva concluzii
semnificative.

Universitatea SPIRU HARET


136

Tabelul nr.
2
Principalele sectiuni de bunuri la exportul
Romniei, n a nii 2001-20 03

Valori absolute Cod


(milioane dolari) Structura (%)
Dinamica (%)
fata de: sectiune
Denumirea
nomen-
bunurilor 2001 2002 2003
clator
(10 luni) 2001 2002 2003
(10 luni) 2001 2002 2003
(10 luni)
combinat
Articole de
mbracaminte,
confectionate din
XI 2879,2 3509,9 3721,3 25,3 25,3 25,6
118,9 117,8 128,3
tesaturi, tricotaje
sau crosetate,
materii textile
Masini si dispo-
zitive mecanice;
masini, aparate
si echipamente
XVI 1679,6 2171,8 2304,9 14,7 15,7
15,9 115,8 129,3 130,6
electrice; aparate
de nregistrat sau
reprodus sunetul
si imaginile

XV Produse
metalurgice 1515,9 1788,9 1833,3 13,3 12,9 12,7
91,4 118,0 128,7
Produse minerale
XII (produse petroliere, 784,4 1176,9
1079,5 6,9 8,5 7,5 95,4 150,0 123,6
ciment, sare s.a.)

V ncaltaminte si
articole similare 981,9 1166,0 1221,7 8,6 8,4 8,4
124,4 118,7 113,6
Sursa: Directia Generala a Vamilor.

n primul rnd, se observa ca produsele industriei


usoare (confectii, tricotaje,
textile, ncaltaminte) se afla pe locul nti n exportul
Romniei, cu o pondere de
peste 33%, iar cresterea este evidenta n anul 2003, cnd
timp de 10 luni s-a depasit
valoarea exportului din 2002.
n al doilea rnd, se remarca pozitia a doua, n exportul
romnesc, a bunurilor
din ramura constructiilor de masini si electronicii, a caror
pondere s-a stabilizat la
circa 15%, aflndu-se ca marime la juma tatea ponderii din
anii 1989-1990.
n al treilea rnd, rezulta faptul ca produsele
metalurgice ocupa locul trei n
exportul romnesc, cu valori apropiate de cele ale
constructiilor de masini si
electronicii, la numai 150-470 milioane dolari diferenta, ceea
ce indica nca o
redusa valorificare superioara a produselor noastre de fonta,
otel si aluminiu.
n al patrulea rnd, dinamica ritmurilor exporturilor
pune n evidenta situarea
pe primul loc, n ultimii ani, a masinilor si produselor
electronice, dar pe locul doi a
produselor metalurgice, n locul altor marfuri cu valoare
adaugata ridicata.
Referitor la importul de bunuri al Romniei, n anii
2001-2003, datele din
tabelul nr. 3 ilustreaza cteva tendinte importante:
Universitatea SPIRU HARET
137
Tabelul nr.
3
Principalele sectiuni de bunuri la importul
Romniei, n anii 2001-2003
Valori absolute Cod
(milioane dolari) Structura (%)
Dinamica (%)
fata de: sectiune
Denumirea
nomen-
bunurilor 2001 2002 2003
clator
(10 luni) 2001 2002 2003
(10 luni) 2001 2002 2003
(10 luni)
combinat
Masini si dispo-
zitive mecanice;
masini, aparate
si echipamente
XVI 3527,1 4091,5 4587,1 22,7 22,9 23,7
109,7 116,0 139,9
electrice; aparate
de nregistrat sau
reprodus sunetul
si imaginile
Articole de
mbracaminte,
confectionate din
XI 2500,0 2928,9 2910,1 16,1 16,4 15,0
117,3 117,2 121,8
tesaturi, tricotaje
sau crosetate,
materii textile
Produse minerale
V (produse petroliere, 2236,7 2277,6
2359,3 14,4 12,8 12,2 118,2 101,8 128,6
ciment, sare s.a.)
Produse ale indus-
XII triei chimice si ale 1218,2 1501,8
1550,7 7,8 8,4 8,0 113,1 123,3 126,4
industriilor conexe

XV Produse
metalurgice 1138,2 1321,4 1495,8 7,3 7,4 7,7 127,7
116,1 138,9
Sursa: Directia Generala a Vamilor.

O prima concluzie este aceea ca produsele industriei


de masini si electronica
se afla pe primul loc la importul Romniei n anul 2003,
fata de anul 2002, avnd
totodata si cel mai nalt ritm de crestere (39,9%), urmat de
sporul la importul de
produse metalurgice (38,9%).
O a doua concluzie vizeaza importul mare de
confectii, tricotaje, materii
textile, care face ca valorile acestuia sa se afle la numai 400-
800 milioane dolari dife-
renta de exporturile Romniei, semnalnd faptul ca
produsele romnesti destinate
pietelor stra ine sunt n mare parte exportate prin efectuarea
de operatiuni n lohn.
O a treia concluzie se refera la faptul negativ ca , pe
de o parte, scade pon-
derea importului de produse minerale, iar pe de alta parte,
este n crestere ponderea
importului de produse ale industriei chimice si industriilor
conexe, precum si de
produse metalurgice, urmare a neutilizarii sau dezafecta rii
capacitat ilor de productie
din Romnia.
O a patra concluzie este aceea ca, si n primii ani ai
secolului al XXI-lea,
Romnia ramne net exportatoare la produsele industriei
usoare (confectii, nca lta -
minte s.a.) si ale industriei metalurgice, ramuri n care
salariile se situeaza la
niveluri sca zute, precum si net importatoare la produsele
scumpe ale industriei de
Universitatea SPIRU HARET
138

masini, electrotehnice si electronice, la produsele industriei


chimice si ale industriilor
conexe. n acest fel, Romnia, nu se nscrie nca n
structurile fizice ale schimburilor
comerciale caracteristice ta rilor dezvoltate ale lumii. O
exceptie pozitiva o repre-
zinta, totusi, faptul ca Romnia este net importatoare de
produse minerale.
Cea de a treia trasatura definitorie a comertului
exterior al Romniei n etapa
analizata (2001-2003) o reprezinta orientarea geografica cu
precadere a exportului
si importului nostru catre megapietele externe de
integrare euroatlantica. Astfel,
trebuie remarcat faptul ca , la export, ponderea Uniunii
Europene si a SUA n totalul
vnzarilor romnesti n stra ina tate depaseste 70%, iar la
import peste 60%.
Tabelul nr.
4
Export Import
2001 2002 2003 (10 luni) 2001 2002 2003 (10
luni)
UE 67,8 67,1 68,1 57,3 58,4 59,7
SUA 3,1 4,3 3,6 3,2 3,0 2,4
Total 70,9 71,4 71,7 60,5 61,4 62,1
Sursa: Directia Generala a Vamilor.
Aprofundnd analiza orienta rii geografice a comertului
exterior al Romniei
n primii ani ai secolului al XXI-lea, prin evidentierea
principalilor 10 parteneri la
export, din tabelul nr. 5 rezulta ca:
Italia si Germania detin mpreuna , n fiecare an, circa
40% din ponderea
exporturilor romnesti;
din grupul de 10 tari aflate n fruntea partenerilor
Romniei la export, un
numar de 7 sunt membre ale Uniunii Europene;
daca Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
a crescut n pondere
de la 5,2%, n 2001, la 6,6% n 2003, iar Turcia se afla pe
locul 5, ajungnd n 2003
la o pondere de 5,2%, n schimb Franta si-a diminuat
ponderea n exportul
romnesc de la 8,1% n anul 2001, la 7,2% n anul 2003;
Ungaria si-a pastrat constant locul 8 n exportul
Romniei, cu o pondere
peste 3%.
Tabelul nr.
5
Ponderea principalelor 10 ta ri partenere n exportul
Romniei, n anii 2001-2003
Ponderea la exportul
Romniei (%) Nr.
crt. Tara 2001 2002 2003 (10 luni)
1. Italia 24,0 25,1 24,7
2. Germania 15,6 15,6 15,9
3. Franta 8,1 7,6 7,2
4. Regatul Unit al Marii Britanii
s i Irlandei de Nord 5,2 5,8 6,6
5. Turcia 4,0 4,2 5,2
6. SUA 3,1 4,3 3,6
7. Olanda 3,4 3,1 3,4
8. Ungaria 3,3 3,1 3,4
9. Austria 3,0 3,0 3,2
10. Grecia 2,8 2,8 2,5
Sursa: Anuarul de Comert Exterior al Romniei 2002,
Institutul Nat ional de Statistica
si Directia Generala a Vamilor, pentru datele pe anii 2002 s i
2003.
Universitatea SPIRU HARET
139

Ct priveste principalele 10 ta ri partenere ale Romniei


la import, n anii
2001-2003, din tabelul nr. 6 reies cteva concluzii
semnificative:
ca si la exportul Romniei, la import pe primele doua
locuri se afla Italia si
Germania, cu o pondere, cumulat, de circa 35%;
Federatia Rusa detine locul trei la importul romnesc,
observndu-se o
usoara tendinta de crestere a ponderii ei, ndeosebi n anul
2003, cnd pe primele
10 luni a ajuns sa fie de 8,3% fata de ntre anul 2002, cnd
era de numai 7,2%;
daca Franta, Turcia si Austria au o tendinta de crestere
a ponderii, n
schimb, la importul din SUA aceasta pondere a scazut de la
3,2% n anul 2001 la
2,6% n anul 3002;
locul 10 ntre partenerii de import ai Romniei a fost
ocupat, pe rnd, de
Grecia n 2001, Olanda, n 2002, si Ucraina, n primele 8
luni ale anului 2003.
Tabelul nr.
6
Ponderea principalelor 10 tari partenere la exportul
Romniei, n anii 2001-2003
Ponderea la exportul
Romniei (%) Nr.
crt. Tara 2001 2002 2003 (10 luni)
1. Italia 19,9 20,7 19,8
2. Germania 15,2 14,8 14,9
3. Federatia Ru sa 7,6 7,2 8,3
4. Franta 6,3 6,4 7,2
5. Turcia 2,4 3,1 3,8
6. Ungaria 3,9 3,6 3,6
7. Austria 2,8 3,3 3,6
8. Regatul Unit al Marii Britanii
si Irlandei de Nord 3,5 3,8 3,3
9. SUA 3,2 3,0
China 2,6
10. Grecia 2,1
Olanda 2,2
SUA 2,4
Sursa: Anuarul de Comert Exterior al Romniei 2002,
Institutul Nat ional de Statistica
si Directia Generala a Vamilor pentru datele pe anii 2002 si
2003.
Universitatea SPIRU HARET
140

IV.

COMERTUL EXTERIOR AL ROMNIEI CU


SERVICII

Schimburile internationale de servicii comerciale


constituie a doua componenta
principala a contului curent al balantei de plat i a Romniei.
Ele reprezentau la export,
n anul 2000, o pondere de 0,12% din exporturile mondiale
de servicii, deci chiar mai
putin dect ponderea exportului de marfuri romnesti n
exportul mondial (0,18%) si
mult mai putin dect ponderea Poloniei (0,7%), Cehiei
(0,6%) sau Ungariei (0,4%) n
anul 1996.
n acelasi timp, exporturile romnesti de servicii, desi au
ajuns sa detina n anul
2000 circa 16% din totalul cumulat al exporturilor Romniei
de bunuri (ma rfuri) si
servicii, deci mai mult dect o dublare a ponderii lor fata de
anul 1989, cnd aceasta
era de 7,4%, prezinta, totusi, o ra mnere n urma fata de
media mondiala, situata la
20%, inclusiv fata de media Uniunii Europene, ce depaseste
25%1.
Din analiza modului n care a evoluat comertul exterior
cu servicii al Romniei
vom desprinde, mai nti, cteva concluzii asupra perioadei
anilor 1989-1992, pentru ca
apoi sa detaliem observatiile noastre asupra intervalului de 8
ani ntre 1993-2000. Am
procedat n acest fel, deoarece n prima parte a anilor 90 au
avut loc modifica ri brusce
att n volumul valoric, ct si n structura comertului exterior
cu servicii al Romniei.
Astfel, n anul 1992, exportul de servicii romnesti a
scazut cu circa 25% fata de
anul 1989, n timp ce importul de servicii, n aceeasi
perioada, a crescut cu peste 77%.
Au avut loc, totodata, puternice modifica ri n ceea ce
priveste structura comertului cu
servicii al Romniei. La export, transporturile internationale
au nregistrat un recul de
aproape 20% a ponderii lor n totalul exportului de servicii,
respectiv de la 55% n
anul 1989 la numai 36,5% n anul 1992, ca urmare a
prabusirii exporturilor de bunuri
romnesti din aceasta perioada. n schimb, serviciile din
turism si dubleaza ponderea
de la 20% n anul 1989, la 41,5% n anul 1992.
Si la importul Romniei de servicii comerciale, schimba
rile n structura
serviciilor sunt importante. Astfel, la transporturi
internationale, de la o pondere de
87,1% a acestora n totalul importurilor de servicii ale
Romniei n anul 1989,
asistam la o ca dere de aproape 50% a acesteia n anul 1992,
din cauza diminuarii
importurilor de bunuri materiale, ajungndu-se la o pondere
de numai 39,5%. n
sens contrar evolueaza la import serviciile din turism si alte
servicii. Deplasa rile
oficiale si ale persoanelor fizice private n straina tate cresc
exponential, ca pondere,
de la 7,8% n anul 1989 la 32,6% n 1992, respectiv cu
aproximativ 25%, cifra
relativ similara celei cu care sporeste, ca pondere, capitolul
Alte servicii de la
5,1%, n anul 1989, la 27,9%, n anul 1992.
Aceste schimba ri de directie si intensitate n evolutia
comertului exterior al
Romniei cu servicii, de la nceputul anilor 90, aveau sa
situeze tara noastra , n
perioada urmatoare (1993-2000), n rndul tarilor cu evolutii
similare statelor
dezvoltate, n care ponderea cea mai mare n totalul
schimburilor internationale de
servicii o detine capitolul Alte servicii.

1 Agnes Ghibutiu, Serviciile s i dezvoltarea, Editura


Expert, Bucuresti, 2 000, p. 312.
Universitatea SPIRU HARET
141

4.1. Evolutia volumului valoric al comertului exterior cu


servicii
Din analiza modului n care a evoluat volumul valoric al
exportului si impor-
tului Romniei de servicii comerciale n perioada anilor
1993-2000, din datele
cuprinse n tabelele nr. 1 si 2 rezulta o crestere de 2,2 ori a
acestor doua operatiuni
de comert exterior pe parcursul a 8 ani, cu un ritm mediu
anual de 27,5%.
Tabelul nr.
1
Evolutia volumului valoric al exportului de servicii
comerciale al Romniei,
n anii 1993-2000
- milioane
dolari -
Serviciul 1 993 1994 1995 1996 1997 1998
1999 2000
comercial
Total export 799 1044 1494 1563 1524 1217 1367 1754
din care:
Transport 291 381 471 572 588 504 536 652
Turism 197 414 590 529 526 260 252 359
Alte servicii 311 249 433 462 410 453 579 743
Sursa: Rapoartele anuale pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 s i Buletinul lunar
nr. 12/2000 ale Bancii Nat ionale a Romniei.
Tabelul nr.
2
Evolutia volumului valoric al importului de servicii
comerciale al Romniei,
n anii 1993-2000
- milioane
dolari -
Serviciul 1 993 1994 1995 1996 1997 1998
1999 2000
comercial
Total import 904 1215 1819 1948 1938 1871 1786 1992
din care:
Transport 341 403 604 692 565 633 571 666
Turism 195 449 697 666 681 458 402 420
Alte servicii 378 363 518 590 692 780 813 906
Sursa: Rapoartele anuale pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 s i Buletinul lunar
nr. 12/2000 ale Bancii Nat ionale a Romniei.

n ceea ce priveste exportul de servicii comerciale, peste


media de crestere
amintita s-a situat capitolul Alte servicii comerciale (2, 39
ori), n timp ce serviciile
de turism au crescut de numai 1,82 ori. Semnificativ este si
faptul ca , pe total,
exportul de servicii comerciale, precum si din domeniul
transportului si alte
servicii, fata de primii 4 ani ai perioadei, respectiv 1993-
1996, a marcat n
urmatorul interval, 1997-2000, cresteri ntre 1,2 si 1,5 ori. n
ce priveste capitolul
export de servicii turistice romnesti, n a doua parte a
perioadei analizate, valoarea
acestuia a sca zut cu 25% fata de primul interval de 4 ani.
Referitor la importul de servicii comerciale, n perioada
anilor 1993-2000
are loc o crestere deosebita a importului de alte servicii
comerciale, care s-a majo-
rat de 3,78 ori, n timp ce la serviciile de transport si turism,
cresterile au fost de
1,95 ori si 2,15 ori. Continund analiza pe cele doua
intervale de timp (1993-1996
si 1997-2000), rezulta ca, daca, n al doilea interval, fata de
primul, s-a nregistrat o
majorare a importurilor pe total servicii comerciale, cu 1701
milioane dolari, con-
tributia cea mai mare la aceasta a avut-o importul de alte
servicii, care a nregistrat
un spor de 1349 milioane dolari (servicii n comunicatii,
constructii, servicii finan-
ciare, asigurari etc.). Universitatea SPIRU HARET
142

4.2. Modificari n structura exportului si importului de


servicii comerciale
Datele prezentate n tabelul nr. 3 permit cunoasterea
evolutiei ponderii dife-
ritelor categorii de servicii comerciale att n exportul, ct si
n importul Romniei,
n perioada anilor 1993-2000.

Tabelul nr.
3

Mutatii n structura exportului s i


importului
de servicii comerciale ale Romniei, n anii
1993-2000

- procente
-
Tipul de servicii 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
2000
Total export 100 100 100 100 100 100 100 100
din care:
Transport 36,4 36,5 31,5 36,7 38,6 41,4 39,3 37,2
Turism 24,6 39,6 39,5 33,7 34,5 21,4 18,4 20,5
Alte servicii 39,0 23,9 29,0 29,6 26,9 37,2 42,3 42,3
Total import 100 100 100 100 100 100 100 100
din care:
Transport 37,7 33,2 33,2 35,5 29,2 33,8 23,0 33,4
Turism 21,5 36,9 38,3 34,2 35,1 24,5 22,5 21,1
Alte servicii 41,8 29,9 28,5 30,3 35,7 41,7 44,5 45,5
Sursa: Calculat pe baza datelor din Rapoartele anuale
pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 si Buletinul lunar nr. 12/2000 ale Bancii Nat
ionale a Romniei.

La export, observam att la nceputul intervalului de 8


ani, ct si, mai ales, n
ultimii ani ai acestuia, ca ponderea cea mai mare o detin alte
servicii comerciale
(42,3%), ndeosebi cele legate de comunicatii si constructii
n strainatate. Pe locul
secund se situeaza serviciile de transport international, cu
ponderi, n marea
majoritate a anilor, de peste 30%. O curba sinuoasa a
ponderii au nregistrat serviciile
de turism; fata de 24,6%, n anul 1993, aceasta pondere a
variat, n anii 1994-1997,
ntre 33,7-39,6%, pentru ca n anii 1998-2000 sa scada n
jur de 20%.
La importul de servicii comerciale, ca si la export, pe
locul nti ca pondere
se afla alte servicii, urmate de transportul si turismul
international. n primul rnd,
se constata ca att la nceputul perioadei analizate, ct si,
mai ales, n anii 1998-
2000, ponderea la alte servicii a crescut permanent, atingnd
45,5%. n al doilea
rnd, reiese faptul ca ponderea transporturilor
internationale se afla n scadere
ncepnd cu anul 1993. n al treilea rnd, n ce priveste
turismul n straina tate,
dupa cresteri exceptionale ale ponderii, n medie, cu peste
15% n anii 1994-1997,
fata de anul 1993 (s-a atins si 38,3% n anul 1995), asista m
la o diminuare a
acesteia, an de an, n perioada 1998-2000, la finalul
intervalului nregistrndu-se
21,1%, ca urmare a reducerii deplasarilor oficiale, dar si a ca
la toriilor persoanelor
fizice n afara ta rii.

Universitatea SPIRU HARET


143

4.3. Cronicizarea soldului negativ al balantei de servicii


comerciale si
evolutia gradului de acoperire a importului cu export de
servicii comerciale
O privire de ansamblu asupra tabelului nr. 4, care reda,
pe total si pe structura
de servicii comerciale, soldurile balantei de servicii, ne
permite sa observam ca
exista numai doua exceptii, si acestea nesemnificative, cnd
balanta de servicii a
fost excedentara (n 1993 la turism +2 milioane dolari si n
1997 la transport +23
milioane dolari). n rest, n toata perioada anilor 1993-2000,
soldurile negative pe
total servicii comerciale s-au situat ntre 115-654 milioane
dolari, iar pe grupe de
servicii, soldul deficitar cel mai mare s-a nregistrat, n anul
1998, la categoria alte
servicii 327 milioane dolari. Analiznd fenomenul
cronicizarii soldului negativ al
balantei cu servicii comerciale n evolutia sa pe doua
intervale de 4 ani (1993-1996
si 1997-2000), rezulta ca, n timp ce la transporturi
internationale, acesta s-a
diminuat cu mai mult de jumatate, n schimb, la turism, el a
sporit de 2,2, ori, iar la
alte servicii, de 2,55 ori n intervalul 1997-2000, fata de anii
1993-1996.

Tabelul nr.
4

Evolutia soldului balantei de servicii comerciale


ale Romniei,
n anii 1993-2000
- milioane
dolari -
Serviciul comercial 1 993 1994 1995 1996 1997 1998 1999
2000
Total sold -115 -171 -325 -385 -414 -654 -419 -238
din care:
Transport -50 -22 -133 -120 +23 -129 -35 -14
Turism +2 -35 -107 -137 -155 -198 -150 -61
Alte servicii -67 -114 -85 -128 -282 -327 -234 -163
Sursa: Calculat pe baza datelor din Rapoartele anuale
pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 si Buletinul lunar nr. 12/2000 ale Bancii Nat
ionale a Romniei.

Din analiza gradului de acoperire a importului cu export


de servicii comerciale
romnesti, pe baza datelor din tabelul nr. 5, rezulta cteva
concluzii semnificative:
n primul rnd, se observa ca, ntre anii 1993-1999,
gradul de acoperire a
importului cu export de servicii comerciale a fost constant
sub 80%, pentru ca, n
anul 2000, acesta sa marcheze un reviriment, n conditiile
unui spor att al exportului,
ct si al importului n sensul cresterii acestui grad de
acoperire cu aproximativ
10% fata de ceilalti ani, el apropiindu-se de 90% (88,8%).
n al doilea rnd, relevam faptul ca, la capitolul
transporturi internationale,
gradul de acoperire este deosebit de ridicat n anii 1999-2000
(93,6 si 97,9%).
n al treilea rnd, mentionam aspectul pozitiv ca , la
capitolele turism si alte
servicii, n ultimii 3 ani, de la un grad de acoperire de peste
55% s-a ajuns, n anul
2000, la peste 80%.
De fapt, tendinta favorabila n ce priveste acoperirea
importului cu exporturi
de servicii comerciale romnesti a fa cut ca acest indicator sa
fie n mod evident
superior (88,8% n anul 2000) fata de gradul de acoperire a
importului de bunuri cu
export de marfuri romnesti (79,4 % n acelasi an).
Universitatea SPIRU HARET
144

Tabelul nr.
5
Gradul de acoperire a importului cu export
de servicii comerciale din Romnia, n anii
1993-2000
- procente
-
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Total servicii 78,7 78,6 78,2 78,0 77,9 76,5 77,6 88,8
din care:
Transport 85,5 94,5 78,0 82,6 104,1 79,6 93,6 97,9
Turism 101,0 92,9 84,6 79,4 77,2 56,8 62,7 85,5
Alte Servicii 82,3 68,6 83,6 78,3 59,2 58,0 71,2 82,0
Sursa: Calculat pe baza datelor din Rapoartele anuale
pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 si Buletinul lunar, nr. 12/2000, ale Bancii Nat
ionale a Romniei.

Pentru o analiza mai n profunzime a structurii


serviciilor comerciale ale Romniei
n schimburile internationale am utilizat datele din Raportul
anual 2001 privind balanta
de plati externe, publicat de ca tre Banca Nationala a
Romniei si redat n tabelul nr. 6.
Tabelul nr.
6
Balanta externa a serviciilor comerciale a
Romniei
- milioane
dolari -
2000 2001
Articol credit debit
debit
(ncasari) (plati) sold credit
(ncasari)
(plati) sold
Total servicii 1767 2021 -254 1994 2203 -209
Transport 652 655 -3 789 788
1
Navlu transport marfuri 442 573 -131 528 704 -176
maritim 44 83 -39 35 148
-113
fluvial 3 2 1 5 2 3
aerian 5 26 -21 4 31 -27
cai ferate 46 98 -52 51 93
-42
auto 342 305 37 431 375 56
altele 2 59 -57 2 55 -53
Transport pasageri 35 26 9 57
26 31
Alte servicii de transport 175 56 119 204 58 146
TurismCalatorii 359 425 -66
362 449 -87
Deplasari oficiale 87 241 -154
59 245 -186
Turism particular 270 183 87
301 203 98
Alte servicii 756 941 -185 843
966 -123
Servicii de comunicatii 145 82 63 135 91 44
Servicii n construct ii 30 28 2 59 24 35
Servicii de asigurari 21 41 -20 37 49 -12
Servicii financiare 110 98 12 94
76 18
Servicii informatice si pentru 44
29 15 50 34 16
computer
Taxe licente, merchanting, leasing,
servicii audio-vizuale s i nrudite
35 93
-58 48
112 -64
Alte serv. culturale s i de recreere 67 63 4 61 69 -8
Serv. guvern. neincluse n alta parte 27 45 -18 25 40
-15
Alte servicii 277 462 -185 334
471 -137
Sursa: Raport anual 2001, Balanta de plati s i pozitia
investit iona la a Ro mniei,
BNR, 2002. Universitatea SPIRU HARET
145

O prima concluzie este ca , n anul 2001, n Romnia


a continuat sa creasca
volumul comertului exterior cu servicii att pe total export si
import, ct si pe
fiecare categorie de servicii.
A doua concluzie vizeaza fenomenul reducerii, n anul
2001, fata de anul
2000, a soldurilor negative la categoria Turism-calatorii si
la Alte servicii, n
timp ce la categoria Transport, soldul minim negativ se
evidentiaza prin transfor-
marea sa ntr-un sold pozitiv.
A treia concluzie scoate n evidenta faptul ca la
categoria Transport n Romnia
ponderea cea mai mare, n anul 2001, o detin transporturile
auto, pentru ca la categoria
Turism-calatorii pe primul loc sa se afle turismul
particular, iar la categoria Alte
servicii, pe locul fruntas sa se gaseasca schimburile la
serviciile de comunicatii.
Pentru perioada 2001-2005, n Programul Economic de
Preaderare la
Uniunea Europeana , conform politicii economice
guvernamentale preconizate, n
conditii normale, n ce priveste exportul si importul
Romniei, soldul balantei
comerciale si al contului curent al balantei de plati externe
se prefigureaza astfel
(tabelul nr. 7):
Tabelul nr.
7
Varianta privind evolutia comertului exterior al
Romniei,
n anii 2000-2005
- milioane
dolari -
Nr.
2000 2 001 2002 2003 2004 2005
crt.
1. Export FOB 10366 11900 12900 14000 15100 16200
2. Import CIF 13055 15800 17270 18660 19990 21290
3. Deficit FOB/CIF -2689 -3900 -4370 -4660 -4890 -5090
4. Deficit de cont curent -1359 -2282 -2280 -2350 -2380
-2410
Sursa: date publicate n Ziarul Financiar din
3.10.2001 s i Adevarul din 9.10.2001.

Universitatea SPIRU HARET


146
Universitatea SPIRU HARET

Partea a III-a
TERMENI DE SPECIALITATE,
INDICATORI STATISTICI,
APLICATII PRACTICE PRIVIND COMERTUL
INTERNATIONAL SI COMERTUL EXTERIOR
AL ROMNIEI
Universitatea SPIRU HARET
147
Universitatea SPIRU HARET
148
I.
TERMENI DE SPECIALITATE
N COMERTUL INTERNATIONAL

balanta comerciala a bunurilor (marfurilor)


componenta principala a
balantei de plati externe, care reprezinta diferenta ntre
exportul si importul de
marfuri al unei ta ri pe o perioada determinata (de regula, un
an). Se urma reste att pe
total, ct si n relatia cu o tara sau un grup de tari pentru a se
preveni eventualele
disproportii n schimburile comerciale externe, nefavorabile
economiei nationale.
Soldul balantei comerciale se calculeaza ca diferenta
ntre exportul si importul unei
tari. Cnd exportul este mai mare dect importul, soldul
balantei comerciale este
pozitiv, iar balanta este excedentara sau activa, iar cnd
importul este mai mare
dect exportul, soldul balantei este negativ, iar balanta este
deficitara sau pasiva.
Poate exista si situatia n care exportul este egal cu importul
si atunci balanta este
echilibrata;
balanta comerciala a serviciilor componenta a
balantei de plati externe,
care reprezinta diferenta ntre sumele valutare ncasate pe o
perioada determinata
(de regula, un an) din prestatiile de servicii ale rezidentilor
unei ta ri n folosul
stra inatatii si sumele valutare platite pentru prestarile de
servicii efectuate de
stra inatate n folosul rezidentilor autohtoni;
balanta de plati externe bilant periodic n care se
nscriu si prin care se
compara toate platile si ncasa rile efectuate pe o perioada
de timp data (trimestru,
an) de ca tre o economie nationala si rezultatele obtinute din
tranzactiile economice,
financiare si monetare ale economiei respective cu alte
economii. n contul curent
al balantei de plati externe intra ncasarile si platile valutare
rezultate din comertul
cu bunuri, servicii, venituri si transferuri curente;
ciclul de viata al produselor important concept de
marketing, care
reflecta evolutia unui produs n raport cu celelalte produse
concurente. El cuprinde
patru etape, cunoscute sub numele de: introducere, crestere,
maturitate si declin.
Introducerea corespunde unei perioade de crestere lenta a
vnza rilor, determinata
de patrunderea initiala a produsului pe piata, etapa n care
profiturile sunt inexistente
din cauza cheltuielilor mari de lansare. Cresterea este o
perioada de acceptare
rapida a produsului de catre piata si de crestere substantiala
a profitului. Maturitatea
este o perioada de diminuare a cresterii vnzarilor, produsul
fiind deja acceptat de
majoritatea cumpara torilor potentiali; n aceasta etapa,
profiturile se stabilizeaza
sau scad ca urmare a cheltuielilor de marketing tot mai mari,
care vizeaza apararea
produsului mpotriva concurentei. Declinul este perioada n
care vnzarile si pro-
fiturile scad;
cliring (engl. clearing) sistem de plata instituit n
relatia dintre doua sau
mai multe state, pe calea unui acord de plati
interguvernamental. Potrivit acestuia,
decontarea platilor reciproce de orice natura se face fara
transfer valutar, pe calea
Universitatea SPIRU HARET
149

nregistrarii lor n conturi bancare de evidenta , create n


acest scop. La sfrsitul
perioadei determinate se face compensarea soldurilor, n
modul convenit. Se
foloseste o moneda unica de estimare si de decontare a
livrarilor reciproce si a
prestatiilor de servicii reciproce. Exportatorii si prestatorii de
servicii ai unei tari
sunt platiti n moneda nationala din sumele ncasate tot n
moneda nationala de la
importatorii si beneficiarii de servicii ai aceleiasi tari;
curs valutar raportul valoric dintre doua monede
nationale, respectiv,
pretul unei unitati monetare dintr-o tara exprimat n unitatile
monetare ale altor tari;
comert captiv totalitatea schimburilor
comerciale externe realizate de o
societate fiica. Aceste schimburi sunt controlate de
societatea mama;
comert electronic schimbul de valori (informatii,
ma rfuri si servicii) pe
cale electronica , prin intermediul unor retele de
calculatoare, cu prioritate prin
Internet;
comert exterior comertul cu stra inatatea privit
din unghiul de vedere al
unei singure tari. Comertul exterior include toate bunurile
materiale si serviciile
care se schimba de catre o tara cu alte tari. n cadrul
comertului exterior cu bunuri
materiale se desfasoara tranzactii de export si de import.
Exportul se compune din:
exportul de marfuri de origine nationala;
exportul de ma rfuri importate temporar pentru a fi
prelucrate si reexportate
sub forma de produse finite (prelucrare activa sau lohn
activ);
exporturile temporare de bunuri livrate n alte tari
pentru prelucrare pasiva
(lohn pasiv);
exporturile de ma rfuri din zonele libere sau
antrepozitele vamale, care au
fost importate anterior;
bunurile exportate n sistemul leasing financiar (plata
n rate).
Importul are urma toarea componenta:
importul direct de marfuri pentru consum;
marfurile importate si depozitate n zone libere care
sunt scoase din acestea
si dirijate catre consumul intern;
importul de produse finite rezultate din prelucrarea n
alte tari a bunurilor
exportate temporar (prelucrare pasiva, lohn pasiv);
bunurile importate n sistemul de leasing financiar
(plata n rate).
n exportul si importul de bunuri nu sunt cuprinse
marfurile n tranzit,
marfurile temporar admise/scoase n/din tara (cu exceptia
celor pentru prelucrare)
si marfurile pentru reparatii.
Valoarea marfurilor exportate si importate este stabilita
pe baza preturilor
efective FOB la exporturi si a preturilor efective CIF la
importuri.
Pretul FOB (free on board liber la bord) reprezinta
pretul la frontiera tarii
exportatoare, care include:
valoarea marfii;
cheltuielile de transport pna la punctul de mbarcare;
taxele suportate pentru ca marfa sa fie ncarcata la
bordului vasului.
Pretul CIF (cost, insurance, freight cost, asigurare,
transport) reprezinta
pretul la frontiera tarii importatoare, cuprinznd:
elementele componente ale pretului FOB;
costurile de asigurare si transport international.
Datele valorice ale preturilor FOB si CIF sunt exprimate
n statistica interna-
tionala n dolari. Universitatea SPIRU HARET
150

comertul cu servicii reprezinta a doua componenta a


comertului exterior,
ala turi de comertul cu bunuri (marfuri). Exista o foarte
mare diversitate de servicii
care fac obiectul comertului exterior. Dintre acestea, cele
mai importante sunt:
transportul international, turismul international, serviciile de
afaceri, serviciile
financiare (bancare si de asigurare), serviciile de
comunicatii. Datele satistice ale
acestui gen de comert exterior se ga sesc n statistica
internationala exprimate n
dolari, sub forma de ncasa ri n valuta n cazul exporturilor
de servicii si sub forma
de plati n cazul importurilor de servicii;
comert international totalitatea schimburilor de
bunuri si servicii ntre
doua sau mai multe state. n ultimele decenii a luat o mare
amploare comertul
regional, ca parte importanta a comertului mondial;
comert mut forma de comert sub care se
desfasura schimbul de marfuri
de catre cartaginezi. Ajunsi cu corabiile la destinatie,
negustorii asezau marfurile pe
mal si se retrageau pe vas, unde prin fum vesteau
bastinasilor sosirea marfurilor.
Acestia pretuiau ma rfurile, punnd n dreptul lor aur si se
retrageau asteptnd reactia
celor de pe corabii la vederea cantitatilor de aur din dreptul
marfurilor. Daca vnza -
torii nu erau satisfacuti, ei reveneau pe corabii si asteptau sa
se mai adauge aur. n
final, bastinasii ridicau ma rfurile numai atunci cnd
corabierii satisfacuti si luasera
aurul apreciat ca echivalent al bunurilor nsirate pe plaja;
comert international invizibil exportul si
importul de servicii comerciale,
adica de bunuri intangibile, cum sunt turismul, transporturile
etc.;
comert transatlantic schimburile comerciale
efectuate ntre ta ri de pe
continentul american (Canada, SUA, Mexic, Brazilia,
Argentina) si tari de pe con-
tinentul european si african care au iesire directa la Oceanul
Atlantic;
comert transpacific schimburile comerciale
efectuate ntre tari de pe
continentul asiatic si australian (China, Australia) si tari de
pe continentul american
(de la Alaska pna n sudul statului Chile);
cota exportului n productie ponderea pe care o
detine volumul valoric
al exportului unei tari n totalul volumului valoric al
productiei respectivei tari;
cota importului n consum ponderea pe care o
detine volumul valoric al
importului acelei tari n totalul valorii consumului tarii
respective;
devize totalitatea mijloacelor de plata exprimate
n valuta straina (cambii,
cecuri, scrisori de credit, acreditive, ordine de plata bancare
etc.);
diviziunea internationala a muncii categorie
economica exprimnd
relatiile ce se stabilesc ntre statele lumii n procesul
dezvoltarii productiei si
comertului international, precum si locul si rolul fiecarui stat
n circuitul mondial
de valori materiale si de servicii comerciale. Este un proces
de specializare interna-
tionala n productie a economiilor nationale care are la baza
lega turile dintre
acestea. Diviziunea internationala a muncii arata pozitia pe
care diferitele tari ale
lumii o ocupa n economia mondiala si reprezinta temelia
materiala si imateriala a
fluxurilor economice internationale, de la bunurile primare si
serviciile cele mai
simple la produsele si serviciile cu cea mai nalta
valorificare a fortei de munca;
export de bunuri (marfuri) vnzarea de bunuri
materiale apartinnd
economiei unei tari n alte tari;
export de capital deplasarile de fonduri dintr-o
tara n alta tara sub forma
de: investitii directe, investitii indirecte, investitii de
portofoliu etc.;
exportator net tara n care exportul este mai mare
dect importul;
importator net tara n care importul este mai
mare dect exportul;
Universitatea SPIRU HARET
151

lohn operatiune curenta n afacerile


internationale care se refera n special
la prelucrarea de materii prime sau semifabricate ntr-o alta
tara, urmarindu-se
transformarea sau nnobilarea acestora. Exportul n lohn se
mai numeste si lohn
activ marfa importata este scutita de taxe vamale,
ramnnd proprietatea benefi-
ciarului din strainatate, urmnd a fi prelucrata si apoi
returnata sub forma unui produs
superior. Importul n lohn se mai numeste si lohn pasiv
marfa indigena se exporta ,
urmnd sa fie nnobilata. Ea ramne n proprietatea
exportatorului si la returnarea ei,
sub forma unui produs superior prelucrat se aplica taxe
vamale numai pentru partile
componente care s-au adaugat efectiv n cursul prelucrarii n
strainatate;
gradul de acoperire a importului cu export
indicator care arata n ce
masura sumele ncasate din export de o tara acopera
cheltuielile efectuate cu
importul de catre tara respectiva ; el se exprima sub forma
unui procent;
monopol de stat asupra comertului politica
specifica statului bazat pe
economie centralizata, planificata la nivel de stat, opusa
economiei de piata, bazata
pe liberul schimb;
operat iune de import pentru reexport operatiune
de revnzare n
stra inatate a ma rfurilor importate, cu sau fara indigenarea
lor. De regula, exportul
de acest gen trebuie sa fie consimtit de ceilalti exportatori
pentru a nu fi concurat
cu propria lor marfa pe segmentele de piata pe care au
patruns;
produse de baza bunuri neprelucrate sau cu grad
redus de prelucrare;
produse manufacturate produse finite si
semifinite;
ponderea unor produse si grupe de produse n
exportul/importul
mondial procentajul din totalul exportului mondial pe
care l detine exportul
dintr-un anumit produs/sau o grupa de produse, respectiv
procentajul din importul
mondial pe care l detine importul dintr-un anumit
produs/sau o grupa de produse;
raportul de schimb indicatorul sintetic care
demonstreaza eficienta
schimburilor comerciale internationale. Se calculeaza ca un
raport ntre pretul
mediu pe o unitate de masura a ma rfurilor exportate si
pretul mediu pe o unitate de
masura a marfurilor similare importate sau a altor produse
importate. Daca indica-
torul este supraunitar, tara respectiva nregistreaza un
avantaj, iar cnd indicatorul
este subunitar, un dezavantaj. Studierea evolutiei acestui
indicator, n timp, eviden-
tiaza cresterea sau descresterea puterii de cumpa rare a unei
tari;

Valoarea exportului FOB


n dolari
pretul mediu la export/tona, m3,m2,hl,buc,per = tona,
m3,m2 ,hl,buc,per

Valoarea importului CIF


n dolari
pretul mediu la import/tona, m3,m2,hl,buc,per = tona,
m3,m2 ,hl,buc,per

repartizarea/orientarea geografica pe continente a


comertului mon-
dial/tara repartizarea schimburilor comerciale externe
ntre continentele lumii.
Orientarea geografica a comertului unei ta ri se refera la
dispersia schimburilor
comerciale externe ale respectivei tari pe glob. Ponderea
orientarii geografice
exprima gradul de dependenta fata de una sau mai multe ta
ri;
rezerva de aur cantitatea de aur n monede si n
lingouri, care se ga seste
la dispozitia statului si a bancii sale centrale de emisiune sub
forma de tezaur;
structura fizica (materiala) a comertului
international/tara produsele
si grupele de produse ce fac obiectul schimburilor
comerciale externe din cadrul
comertului international sau al unei tari;
Universitatea SPIRU HARET
152

tariful vamal actul normativ prin care statul


reglementeaza taxele vamale,
de obicei la import. Clasificarea ma rfurilor n tariful vamal
a fost elaborata pe baza
Conventiei Internationale privind Sistemul Armonizat de
Descriere si Codificare a
Marfurilor, care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1987.
Sistemul Armonizat cuprinde
99 de capitole, n cadrul a 21 de sectiuni, si realizeaza
unificarea clasificarilor de
marfuri pentru mai multe domenii (vamal, statistica ,
transporturi) etc.;
taxa vamala impozit indirect perceput de catre
stat cnd marfurile trec
frontiera statului respectiv. Majoritatea statelor aplica taxa
la import sub forma de
procent la valoarea ma rfii n vama ;
tranzactie de comert exterior act prin care se
ncheie, se modifica sau se
sting raporturi juridice, civile sau comerciale n comertul
exterior;
tranzit transportul unei nca rca turi dintr-o tara
n alta prin teritoriul altor
tari. Tranzitul se reglementeaza de obicei prin acorduri si
conventii comerciale;
uniune vamala asociatie de state caracterizata
printr-un teritoriu vamal
unic, libera circulatie a marfurilor ntre state si tarif vamal
unic n relatia cu ta rile
din afara uniunii;
volumul fizic(material) al exportului/importului
mondial sau al unei
tari exportul mondial sau al unei tari din punct de
vedere cantitativ (tone, metri
cubi, hectolitri etc.);
volumul valoric al exportului/importului mondial
sau al unei tari
valoarea exportului mondial sau al unei tari (n moneda
nationala a unei tari sau n
monede de larga circulatie internationala dolari, euro, lire
sterline etc.).

Organizat ii economice (comerciale, financiare)


internationale

AELS Asociatia Europeana a Liberului Schimb,


care cuprinde, n prezent,
Elvetia, Norvegia, Lichtenstein si Islanda. ntre statele
asociate sunt desfiintate
taxele vamale, dar fiecare stat asociat si pastreaza propriul
tarif vamal n raport cu
statele terte.
BERD Banca Europeana de Reconstructie si
Dezvoltare, fondata n 1992 la
Londra, cu scopul principal de finantare a tarilor europene
care au apartinut fostului
sistem socialist.
BEI Banca Europeana de Investitii, cu sediul n
Uniunea Europeana ,
fondata n 1957, prin Tratatul de la Roma, o data cu
stabilirea bazelor Comunitatii
Europene. Are ca obiectiv central finantarea proiecstelor de
investitii n ta rile UE, cu
deosebire a proiectelor de dezvoltare regionala.
BM Banca Mondiala, care cuprinde patru
institutii financiare de sprijinire a
dezvoltarii tarilor membre: Banca Internationala pentru
Reconstructie si Dezvoltare
(BIRD), Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID),
Societatea Financiara
Internationala (SIF) si Agentia Multilaterala de Garantare a
Investitiilor (AMGI).
Toate aceste institutii financiare interguvernamentale fac
parte din sistemul de insti-
tutii specializate ale ONU si au sediul la Washington.
CAER Consiliul de Ajutor Economic Reciproc,
organizatie internationala
de colaborare ntre fostele state socialiste, care a luat fiinta
n ianuarie 1949 si a
ncetat sa mai functioneze din anul 1991.
CEFTA Acordul Central European de Liber
Schimb, intrat n vigoare la 1
ianuarie 1993, sprijinit de Uniunea Europeana; prevede, n
esenta, suprimarea
Universitatea SPIRU HARET
153

treptata a taxelor vamale la unele produse, crearea unei zone


de liber schimb ntre
ta rile participante, n totalitate pentru comertul cu produse
industriale si partial
pentru comertul cu produse agricole.
FMI Fondul Monetar International, institutie
financiara nfiintata la 27
decembrie 1945 n urma Acordului de la Bretton Woods,
care detine un rol esential
n ordinea monetara internationala (functioneaza din 1
martie 1947).
GATT Acordul General pentru Tarife si Comert,
acord interguver-
namental, ncheiat la Havana n 1947, sub auspiciile ONU,
care a stat la baza
reglementarii comertului mondial pna n 1995, cnd a fost
nlocuit cu Organizatia
Mondiala a Comertului.
OMC Organizatia Mondiala a Comertului,
fondata la 1 ianuarie 1995. Este
principala institutie care sta la baza organizarii comertului
mondial, constituie baza
juridica si institutionala a sistemului comertului
multilateral, ndeplinind functia de
forum al negocierilor comerciale multilaterale; rezolva
diferendele comerciale dintre
state; supravegheaza politicile comerciale nationale si de
grup n vederea realiza rii
unui comert echitabil.
OPEC Organizatia ta rilor exportatoare de
petrol, nfiintata n 1960, la
Bagdad. Scopul principal al activitatii OPEC este de a stabili
directiile si regulile n
comertul international cu titei, tarile membre ale acestei
organizatii detinnd circa
85% din exportul mondial de titei si avnd o influenta
importanta att asupra
vnzarilor, ct si a pretului. Secretariatul OPEC si are sediul
la Viena.
UE Uniunea Europeana, asociatie de state din
Europa care prevede:
eliminarea ntre tarile membre a taxelor vamale si a
restrictiilor cantitative n
schimburile reciproce de bunuri materiale si servicii, precum
si promovarea unei
politici comerciale comune n relatie cu statele terte;
nlaturarea tuturor obstaco-
lelor din calea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor,
serviciilor si capitalurilor
pe piata interna comuna; promovarea de politici comune n
industrie, transporturi,
agricultura, pescuit; ncurajarea si dezvoltarea retelelor
transeuropene si introducerea
unei monede unice. Moneda unica euro a fost introdusa
de la 1 ianuarie 2002 n
12 tari membre ale UE, fiind emisa de Banca Centrala
Europeana. Uniunea Europeana
a avut 15 state membre pna n aprilie 2003, cnd au aderat
la Uniune nca 10 state.
Astfel, din 2004, Uniunea Europeana va cuprinde 25 de
state.

Universitatea SPIRU HARET


154
II.
ANUARUL DE COMERT EXTERIOR
AL ROMNIEI*

1. ncadrat n sistemul publicatiilor statistice ale


Institutului National de
Statistica (I.N.S.), la nceputul anilor 90, Anuarul de comert
exterior al Romniei a
constituit, de la aparitia primei editii, un eveniment deosebit.
Acest fapt s-a datorat
ponderii importante a comertului exterior n Produsul Intern
Brut.
2. Asteptat cu interes de numeroase categorii de
utilizatori: agenti economici,
ministere, organisme neguvernamentale, institutii de
nvatamnt superior si de
cercetare stiintifica etc., aflate, an de an, n crestere
numerica si calitativa, preocupat e
de obtinerea datelor si informatiilor specifice din domeniul
exportului si importului,
Anuarul a cunoscut mbunatatiri si actualizari succesive.
3. Publicatie complexa , cu o structura pe categorii de
indicatori macroeco-
nomici, Anuarul cuprinde importante serii de date definitive,
comparabile n timp,
parte componenta a Fondului national de date si informatii
gestionat la nivel central
de I.N.S.
4. Anuarul, avnd la baza datele obtinute din declaratiile
vamale (documente
ntocmite la ncheierea operatiunilor de export/import),
furnizate de Directia
Generala a Vamilor, si date colectate prin formulare
statistice (pentru unele cate-
gorii de ma rfuri), este una din publicatiile de mare interes n
rndul utilizatorilor.
ntruct n decursul unui an calendaristic pot interveni n
domeniul exportului
si importului frecvente rectificari (cu deosebire prin
modificarea si anularea unor
declaratii vamale ntocmite n lunile anterioare), datele
publicate lunar capata
caracter definitiv la nivelul anului, dupa modificarea seriilor
de date si elaborarea
Anuarului.
Din punct de vedere metodologic (al construirii seriilor
de date), Anuarul de
comert exterior are o valoare deosebita pentru compararea
realizarilor.
5. n prezent, sunt utilizate Anuarul de comert exterior al
Romniei editia
2002, care cuprinde serii de date pe fiecare an n parte,
ncepnd din 1995 pna n
2001 (pentru majoritatea categoriilor de indicatori), ct si
Anuare din editiile prece-
dente, cu serii de date pentru diferite perioade de timp.
Editia 2002 din Anuar a fost tiparita n 650 pagini,
bilingv (romna si engleza).
6. n editia 2002 a Anuarului sunt folosite diferite
CLASIFICARI si NOMEN-
CLATOARE (pentru export, ct si pentru import), acestea
contribuind n mare

* Din comunicarea sustinuta la Simpozionul organizat de


Societatea Romna de
Statistica, iulie 2003, elaborata de prof.univ.dr. Octavian Gh.
Botez, asist.univ.dr. Madalina
Militaru, expert Ioan B. Glceava.
Universitatea SPIRU HARET
155

masura la satisfacerea cerintelor utilizatorilor de date si


informatii din domeniile
respective, cerinte amplificate n ultimii ani tinnd seama de
numarul deosebit de
mare, cteva zeci de mii, de agenti economici cu activitate
de export/import.
7. Anuarul de comert exterior al Romniei, editia 2002,
are o mare valoare
practica, cuprinznd comertul exterior al Romniei din
perioada 1995 2001, pe
baza sa putndu-se efectua analize pe o perioada
semnificativa, de 7 ani, att n
ceea ce priveste exportul (FOB) si importul (FOB) din
sectorul privat si din alte
sectoare, ct si ponderea n total export si import a sectorul
privat si altor sectoare.
Aceeasi importanta deosebita au datele din Anuar
privind soldul operatiunilor
de comert exterior (FOB/CIF ) si gradul de acoperire a
importului cu export (pe
intervalul de 7 ani), mediile lunare la exporturile (FOB) si
importurile (CIF); co-
mertul exterior al Romniei cu principalele tari partenere
(separat pentru exporturi
FOB si, respectiv, importuri CIF); n structura si pe diferite
grupe de tari: Uniunea
Europeana, tari n curs de dezvoltare, tari n tranzitie n
Europa, SUA si alte tari, pe o
perioada de 3 ani.
8. Pe linia releva rii unor aspecte calitative ale activitatii
de comert exterior, n
Anuar sunt prezentate si date cu privire la indicii valorici si
indicii valorii unitare ai
comertului exterior (pentru export si import calculati pe o
perioada de 7 ani),
precum si indicii valorii unitare ai comertului exterior (pe
perioada de 4 ani pentru
export si import), ceea ce permite cercetatorilor, profesorilor
si studentilor for-
mularea de aprecieri asupra evolutiei puterii de cumparare a
marfurilor romnesti.
9. De o evidenta importanta n aprecierea locului pe care
l ocupa Romnia n
diviziunea muncii internationale si europene sunt datele
statistice din Anuar cu
privire la comertul exterior, pe sectiuni, conform Clasificarii
Standard de Comert
International (S.I.T.C./Rev. 3), separat pentru export FOB si
separat pentru import
C.I.F., precum si la comertul exterior, pe marile categorii
economice, separat pentru
export FOB si separat pentru import C.I.F., si exporturile
(FOB) ale Romniei (pe
principalele activitat i ale economiei nationale C.A.E.N.).
10. Faptul ca , n Anuarul de Comert Exterior, datele
statistice se ntind si pe o
perioada de 3 ani, prezinta posibilitatea efectuarii de analize
asupra evolutiei expor-
tului si importului pe perioade mai scurte de timp.
11. Aprofundarea analizei calitative a comertului exterior
al Romniei poate
fi efectuata, n prezent, datorita introducerii, pe lnga datele
statistice privind co-
mertul exterior pe principalele ma rfuri, din care pe ta ri de
export si de import, si a
comertului exterior pe principalele tari, din care pe marfuri
de export si de import.
Acest fapt permite practicienilor, cadrelor didactice,
studentilor, cercetatorilor,
patronatelor si asociatiilor profesionale calcularea preturilor
medii practicate
(inclusiv evolutia acestora n timp), urmare a includerii n
Anuar si a datelor pri-
vind valorile si cantitatile de marfuri la export si import.
12. Existenta concomitenta a Anuarului cu date
complete si a dischetei
respective satisface cerintele si dotarile diferite ale
utilizatorilor.

* * *
ntreaga structura a Anuarului de Comert Exterior al
Romniei, editia 2002, pe
categorii de indicatori, si precizarile privind seriile de
date pentru export si import
sunt prezentate sub forma de schemacadru (n anexa).

Universitatea SPIRU HARET


156

Anexa
SCHEMA CADRU

Structura Anuarului de Comert Exterior al


Romniei, editia 2002

COMERT UL EXTERIOR
INDICATORI SERII
DE DATE EXPORT IMPORT
0 1
2
Export (FOB): 1995-2001 date absolute
(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte) ponderi (%)
fata de total
comert exterior
(export)
indici valorici
(1990/an baza)
sector privat,
date absolute
(milioane dolari SUA)
ponderi (%)
sector privat
fata de total export
ponderi (%)
alte sectoare fata
de total export
Import (FOB): 1995-2001
date absolute
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte) ponderi
(%)
fa
ta de total
c
omert exterior
(i
mport)

indici valorici
(1
990/an baza )

sector privat,
d
ate absolute
(
milioane dolari SUA)

ponderi (%)

sector privat
fa
ta de total import

ponderi (%)

alte sectoare fata

de total import

Universitatea SPIRU HARET


157

0 1
2
Export (FOB): 1998-2001 date absolute
(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte)

Import (CIF): 1998-2001


date absolute
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte)

Soldul operatiunilor
de comert exterior
(FOB/CIF)

Export (FOB): 1995-2001 medii lunare


(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte)

Import (CIF): 1995-2001


medii lunare
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte)

Export (FOB): Anul 2001 ponderea (%)


principalelor
tari partenere

Import (CIF): Anul 2001


ponderea (%)
pr
incipalelor
tari partenere

Export (FOB): 1999-2001 ponderea (%)


(fiecare an principalelor
n parte) grupe de tari
(parteneri
comerciali)

Import (CIF): 1999-2001


ponderea (%)
(fiecare an
principalelor
n parte) grupe de tari
(p
arteneri
c
omerciali)

Universitatea SPIRU HARET


158

0 1
2

Export (FOB): 1995-2001*) date absolute


(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte)
date absolute
Import (FOB): 1995-2001*)
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte)

date absolute
Import (CIF): 1995-2001*)
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte)

Soldul operatiunilor
de comert exterior - date
absolute*)
(FOB / FOB)
(FOB / CIF)

Gradul de acoperire
a Importurilor FOB cu

Exporturi CIF - pondere*)


(%)

*) Serii de date, separat


pentru sectorul privat

Export: 1998-2001 indicii valorice unitare


(fiecare an (anul precedent
n parte) an baza)

Import: 1998-2001
indicii valorice unitare
(fiecare an
(anul precedent
n parte) an
baza)

Universitatea SPIRU HARET


159

0 1
2
Export (FOB): 1999-2001 date absolute
(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte) Sectiuni conform

CSCI/REV.3*)

Import (CIF): 1999-2001


date absolute
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte) Sectiuni
conform

CSCI/REV.3*)
*) CSCI/ REV.3 Clasificarea

Standard de Comert
Internat ional

Export (FOB): 1999-2001 date absolute


(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte) Marile Categorii
Economice (MCE)

Import (CIF): 1999-2001


date absolute
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte) Marile
Categorii
Ec
onomice (MCE)

Export (FOB): 1999-2001 date absolute


(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte)
indici/procente
Serii de date, pe (%)
principalele activitati ale 2000/1999
economiei nat ionale 2001/2000
(C.A.E.N.)

Export (FOB): 1999-2001 date absolute


(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte)

Import (CIF): 1999-2001


date absolute
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte)

Serii de date, pe
sectiuni si principalele capitole
Nomenclator Combinat (N.C.)

Universitatea SPIRU HARET


160

0 1
2
Export (FOB): 1999-2001 date absolute
(fiecare an (milioane dolari SUA)
n parte)

Import (CIF): 1999-2001


date absolute
(fiecare an (milioane
dolari SUA)
n parte)

Serii de date, pe
grupe de tari

Export (FOB): Anul 2001 date absolute


(mii dolari SUA)
- structura /procente (%)

Import (CIF): Anul 2001


date absolute
(
mii dolari SUA)
-
structura/procente (%)
Serie de date - cu
principalele 10 tari
partenere

Export (FOB): 1999-2001 date absolute


(fiecare an (mii dolari SUA)
n parte)

Import (CIF): 1999-2001


date absolute
(fiecare an (mii
dolari SUA)
n parte)

Serii de date, pe
principalele sectiuni
conform Nomenclatorului
Combinat (N.C.) si pe
tari

Export (FOB): 1999-2001 date absolute


(fiecare an (mii dolari SUA)
n parte)

Import (CIF): 1999-2001


date absolute
(fiecare an (mii
dolari SUA)
n parte)

Serii de date, pe principalele


tari si sect iuni, conform
Nomenclatorului Combinat
(N.C.)

Universitatea SPIRU HARET


161

0 1
2
Export (FOB): Anii 2000, 2001 date absolute
Cantitati
Valori (mii dolari SUA)

Import (FOB): Anii 2000, 2001


date absolute

Cantitati

Valori (mii dolari SUA)

Serii de date, pe
principalele marfuri
si tari

Export (FOB): Anii 2000, 2001 date absolute


Cantitati
Valori (mii dolari SUA)

Import (CIF): Anii 2000, 2001


date absolute

Cantitati

Valori (mii dolari SUA)

Serii de date, pe
principalele tari si marfuri

Export: Anul 2001 date absolute date absolute


Import: Anul 2001 Cantitate (mii tone) Cantitate (mii
tone)
Valoare (milioane Valoare (milioane Valoare
(milioane
Serii de date, pe grupe de dolari SUA) dolari SUA)
tari dupa nationalitatea
mijlocului de transport si pe
moduri de transport: feroviar,
rutier, maritim, fluvial, alte
moduri de transport

Export (FOB): Anul 2000 date absolute date absolute


Import (CIF): Anul 2000 Total (mil.dolari SUA) Total
(mil.dolari SUA)
(FOB) pe locuitor pe locuitor
(dolari SUA) (dolari SUA)

Serii de date comertul


exterior al unor tari

Export (FOB): 1990-2000 n procente (%)


(fiecare an n parte)
Import (CIF): 1990-2000
n procente (%)
(fiecare an n parte)

Serii de date, comertul


exterior al unor tari

Universitatea SPIRU HARET


162
III.
INDICATORI SI INDICI STATISTICI
DE COMERT EXTERIOR

A. Indicatorii statistici ai activitatii de comert exterior

1. Cota parte a exportului n productia unei tari


EL
(arata ct de important este rolul pietei externe n
valorificarea productiei)
% 100 =
I

2. Rata de dependenta a aproviziona rii de pietele


externe sau Rata de com-
pletare a resurselor autohtone
importului Valoarea

% 100 K = =
Rd
consumului Valoarea
import Valoare
% 100 K = =
Rc
resurse Valoare

3. Raportul dintre export si PNB


Export K
=
% 100
PNB

4. Raportul dintre import si PNB


Import K
% 100 =
PNB

5. Soldul balantei comerciale


Sold = E I

6. Gradul de acoperire a importului prin export


E
A . Gr K =
% 100
I

7. Raportul ntre soldul balantei comerciale si PNB


I-EK
% 100 =
PNB
Universitatea SPIRU HARET
163

8. Intensitatea participarii unei tari la schimburile


comerciale internationale
E I
Numar de locuitori Numar de locuitori
9. Gradul de penetrare a exporturilor unei ta ri pe o piata
stra ina
Export catre o tara n dolari
Nr. de locuitori al tarii resp ective = do
lari/locuitor strain

10. Gradul de dependenta a unei tari fata de o piata


externa
Export catre o tara Import dintr-
o t ara
Total export 100 = % Total import 100 = %

11. Coeficient de concentrare teritoriala sau indice al


distributiei geografice
Export n tr-o tara Import
dintr-o t ara
IDGe xpo rt = Total export 100 IDGi mpo rt = Total
import 100

12. Dinamica schimburilor comerciale cu straina tatea


n preturi curente (pe
total, pe fiecare flux comercial); poate fi comparata cu
evolutia indicatorilor
sintetici ai economiei nationale (PIB, productie industriala ,
productie agricola etc.)

13. Coeficientii de elasticitate a exportului/importului


a) fata de ritmurile cresterii economice interne
b) fata de dezvoltarea pietei internationale

14. Indicele volumului valoric (Iv), volumului fizic (Iq)


si preturilor Ip
11 p q pq q
q
===
11p 0q 1I I
I
v
pqpqpq
010000

qI
vI : I
pq I=
II
= p
v

15. Indicele raportului de schimb (se trateaza detaliat la


pct. B)

16. Indicele individual al pretului (comparatie ntre


preturi efective contractate
(p1 si p0) ale unei marfi identice
p
1p
I=
p
0

17. Indicele valorii medii lunare (utilizat n statistica


ONU)

1
v S
p
=
I
1
1
v S
p
I
Universitatea SPIRU HARET
164

18. Coeficientul teritorial de pret pentru o piata (t), la o


singura marfa (j) au
valoare operativa
P
tj
p
I = -pretul realizat pe o piata
tjP
-pretul international caracteristic
cj

19. Indicele de grup al preturilor pe mai multe piete


S S
pq P pq
tj tj j tj tj
=
sau sau I
1 S
S
PPq
S
cj cj tj p q
tj tj

pi
tj
20. Indicii preturilor internationale (pentru o
caracterizare generala a tendintei
pietei internationale)
v
0pp
= -volumul fiecarei ma rfi
iIS
v
-volumul global al comertului cu astfel de
produse
0

p
= i = indice individual de preturi
I indice mediu de grup p

B. Indicii raportului de schimb

1. Indicele gradului de acoperire a importului prin export


(IGA)
v
v v (exp) I S S
11
: IGA S = =
S
v v v
) imp ( I
00
export import
2. Indicele raportului de schimb brut (IRSB)
(exp) I q
= -indicele volumului fizic al exportului
IRSB q
) imp ( I
-indicele volumului fizic al importului

3. Indicele raportului de schimb net (IRSN)


export la
unitare medii
valorii indicele
-
(exp) I p
=

IRSN p
import la
unitare medii
valorii indicele
- ) imp ( I
evidentiaza efectul preturilor asupra activitat ii de comert
exterior.

Nota. Legatura dintre cei trei indici ai raportului de


schimb este:
IGA = IRSB IRSN
Cele trei obiective ale cresterii eficientei comertului
exterior trebuie ntelese
si realizate n unitatea lor inseparabila, n sensul ameliorarii
situatiei balantei
comerciale (IGA > 1), care nu se poate realiza dect n
conditiile folosirii intensive
a factorilor de productie disponibili (IRSB < 1) si ale
valorifica rii ct mai eficiente
a resurselor tarii pe piata internationala (IRSN > 1).
Universitatea SPIRU HARET
165

4. Indicele puterii de cumparare a exportului (IPCE)


vp
) Exp ( I ) Exp ( I
qq
===
) p (Im I IPCE )
Exp ( I IPCE
vp
) p (Im I ) p (Im I

C. Sistemul de indicatori ai rentabilitatii


operat iunilor de comert exterior

1. Cursul de revenire al exportului


PICE
) dolari / lei ( CR =
PE
PICE = pret intern complet de export n lei
PE = pret extern n valuta

2. Aportul net n valuta


Av = PE Mv
valoare nou creata n industrie
pret cheltuieli materiale
ncorporate
si valorificata la export extern
n produsul exportat

3. Rata aportului valutar (Rav)


Av
100 Rav =
PE

4. Cursul de revenire al aportului valutar (CRav)


(cheltuieli interne nemateriale n lei, salarii
directe si indirecte,
C
Cil
impozit pe Fondul de salarii, cota CAS)
CRav = (aportul net n valuta)
Av
Se considera un curs bun cnd CRav este inferior CR al
exportului.

5. Valorificarea manoperei
Aportul valutar (Av) n dolari, euro Plata n dolari, euro a
orei de munca
=
Nr. de ore-munca efectuat de
salariatii care au contribuit direct si
indirect la realizarea produsului

Acest indicator evidentiaza specializarea n munca,


antrenata la circuitul
economic mondial.

Nota. Prezentarea indicatorilor si indicilor statistici


de comert exterior a fost fa -
cuta pe baza studiului elaborat de prof. univ. dr. Constantin
Anghelache si drd.
Emanuela Niculescu si publicat n Suplimentul saptamnal
al ziarului Economistul
nr. 328 din 10 martie 2003.

Universitatea SPIRU HARET


166

PROBLEME DE ANALIZAT
IV.
PRIVIND EVOLUTIA EXPORTULUI DE
BUNURI
N JUDETUL N
PERIOADA

1. Dinamica volumului valoric total al exportului


judetean si pe locuitor
2. Evolutia numa rului de firme exportatoare din judet
3. Evolutia numa rului deplasarilor n straina tate ale
exportatorilor, a numa -
rului de zile pe an si a numa rului de comercianti stra ini
primiti n judet n vederea
contractarii exportului
4. Participarea la trguri si expozitii internationale, n
stra inatate si n tara
5. Principalele 20 de firme exportatoare din judet, din
punct de vedere al
volumului valoric, si ponderea acestora n totalul exportului
judetean
6. Principalele 10 localitati n exportul judetean si
ponderea acestora n to-
talul exportului judetean
7. Evolutia structurii fizice a exportului judetean
(cantitati, valori n dolari si
preturi medii/tara ), pe cele XXI sectiuni din Anuarul de
Comert Exterior, si ponderea
lor n totalul exportului judetean
8. Principalele 20 de produse n exportul judetean si
ponderea lor n totalul
exportului judetean
9. Evolutia cursului de revenire la principalele 20 de
produse n exportul
judetean (pretul complet de export n lei la frontiera romna
mpa rtit la pretul
obtinut n dolari la frontiera romna )
10. Evolutia investitiilor straine directe la nivel judetean,
pe total si pe do-
menii, cu impact asupra exportului judetean
11. Dezvoltarea exportului IMM-urilor n judet pe total
si pe categorii de
IMM-uri (pna la 10 persoane, 50, 100, 200 si 250 persoane)
12. Orientarea geografica a exportului judetului pe ta ri
13. Exporturile judetului pe continente, din care: n
Uniunea Europeana, si
ponderea detinuta de acestea
14. Primele 10 tari n exportul judetului
15. Orientarea geografica a exporturilor IMM-urilor din
judet
16. Puncte tari si puncte slabe n exportul efectuat de
principalele 10 firme
din judet
17. Aspecte pozitive si negative ale sistemului de
promovare si stimulare a
exportului la principalele 10 firme din judet
18. Dezvoltarea exportului judetean ca urmare a
asistentei acordate de Camera
de Comert si Industrie, Centrul Romn de Comert Exterior,
Asociatia Nationala a
Exportatorilor si Importatorilor din Romnia
Universitatea SPIRU HARET
167

V.
APLICATIE PRACTICA
ANALIZA COMERTULUI EXTERIOR AL
UNEI TARI

1. Evolutia volumului valoric


al comertului exterior cu bunuri al tarii ..

1.1. Evolutia exportului de bunuri pe


perioada
Cres terea sau descresterea
Ritmul de crestere Exportul
n valoare absoluta
sau descres tere (%) FOB
Anul
n milioane
fata de anul cumulat
fata de anul
cumulat
dolari precedent pe ani
precedent pe
ani
Sursa:
Comentariu la tabel

1.2. Evolutia importului de bunuri pe perioada



Cresterea sau descresterea
Ritmul de cres tere Import
n valoare absoluta
sau descrestere (%) CIF
Anul
n milio ane
fata de anul cumulat
fata de anul
cumulat
dolari
precedent pe ani
precedent pe
ani

Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
168
1.3. Evolutia comertului extern (export + import) pe
perioada
Cres terea sau descresterea
Ritmul de crestere Total export
n valoare abso luta
sau descrestere (%) FOB plus
Anul Import CIF fata de anul
cumulat fata de anul
cumulat
n milioane
precedent pe ani
precedent
pe ani
dolari
Sursa:
Comentariu la tabel

Grafic 1

Evolutia volumului va loric


al exportului si importului n perioada
..
Comentariu la grafic
Universitatea SPIRU HARET
169

2. Evolutia soldului balant ei comerciale


si a gradului de acoperire a importului cu export

Soldul balantei comerciale


Gradul de acoperire
n milioane dolari a
importului cu export (%) Anul
pe un an cumulat pe un an cumulat
Sursa:
Comentariu la tabel

Grafic 2 Grafic 3
Soldul balantei comerciale Gradul de acoperire a
importului cu export
mil. dolari
%

Anii 100
Anii

Comentariu la grafic
Comentariu la grafic

Universitatea SPIRU HARET


170

2.1. Evolutia structurii importurilor pe categorii economice


(% din volumul total)
Anul
12345
Importuri totale, din care:
100 100 100 100 100
1. Alimentare, bauturi .
1.1. Produse de baza
1.1.1. pentru industrie
1.1.2. pentru consum casnic
1.2. Produse manufacturate
1.2.1. pentru industrie
1.2.2. pentru consum casnic
2. Aprovizionari industriale
2.1. Produse de baza
2.2. Produse manufacturate
3. Co mbustibili
3.1. Produse de baza
3.2. Produse manufacturate
3.2.1. benzina
3.2.2. alte produse
4. Echipamente
4.1. Masini
4.2. Piese accesorii
5. Transport (utilaje)
5.1. Automobile
5.2. Altele
5.2.1. utilaje industriale d e transport
5.2.2. utilaje neindustriale
5.3. Piese accesorii
6. Bunuri de consum
6.1. De lunga durata
6.2. Semidurabile
6.3. Nedurabile (consum curent)
7. Alte bun uri neclasificate la punctele 1-6
Sursa:
Comentariu la tabel
2.2. Evolutia structurii exporturilor pe ramuri de
activitate (%)
Anul
12345
Exporturi totale, din care:
100 100 100 100 100
1. Agricultura
2. Industria extractiva
3. Industria manufacturiera
3.1. Alimente, bauturi, tutun
3.2. Industrii textile
3.3. Lemn si produse
3.4. Hrtie si produse
3.5. Industrii chimice
3.6. Minereuri nemetalice
3.7. Industria metalelor de baza
3.8. Metale prelucrate
3.9. Alte produse manufacturate
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
171

2.3. Evolutia importului CIF de produse dupa C.T.I.C.


(Rev. 2.), mii dolari
Anul
PRODUSUL 12345
1 . Alimentare, animale vii
2. Bauturi si tutun
3 . Materii prime necomestibile
4 . Combustibili minerali, lubrifiant i
5. Uleiuri, grasimi animale si vegetale
6. Produse chimice
7. Articole manufacturate (lemn, hrtie, textile,
sticlarie, metalice)
8. Mas in i s i material de transport
9. Articole manufacturate diverse (sanitare, de
iluminat, mobila, medicale, confectii, instrumente,
aparate s tiintifice, aparate de masura si calcul,
aparate foto, instrumente muzicale, cart i etc.)
10. Alte articole tranzactionate neclasificate
Sursa:
Comentariu la tabel

2.4. Evolutia exportului FOB de produse dupa C.T.I.C.


(Rev. 2), mii dolari

Anul
PRODUSUL 12345
1. Alimentare, animale vii
2. Bauturi si tutun
3. Materii prime necomestibile
4. Combustibili minerali, lubrifianti
5. Uleiuri, grasimi animale s i vegetale
6. Produse chimice
7. Articole manufacturate (lemn, hrtie, textile,
sticlarie, metalice)
8. Masini si material de transport
9. Articole manufacturate diverse (sanitare, de
ilu minat, mobila, medicale, confect ii, instrumente,
aparate stiintifice, aparate de masura s i calcul,
aparate foto, instrumente muzicale, carte etc.)
10. Alte articole tranzactionate neclasificate
Sursa:
Comentariu la tabel

Universitatea SPIRU HARET


172

2.5. Soldul balantei comerciale pe produse dupa C.T.I.C.


(Rev. 2), mii dolari
si a gradului de acoperire a importului cu export, cumulat
pe perioada analizata

Soldul Gradul
de acoperire
Import cumulat
a importului cu
PRODUSUL Export
cumulat cumulat al
balantei export,
cumulat pe
comerciale
perioada analizata
(mii dolari) (procente)
1. Alimentare, animale vii
2. Bauturi si tutun
3. Materii prime
necomestibile
4. Combustibili minerali,
lubrifianti
5. Uleiuri, grasimi animale
s i vegetale
6. Produse chimice
7. Articole manufacturate
(lemn, hrtie, textile,
sticlarie, metalice)
8. Masini si material de
transport
9. Articole manufacturate
diverse (sanitare, de
iluminat, mobila, medicale,
confectii, instrumente,
instrumente stiintifice,
aparate de masura si
calcul, aparate foto,
instrumente muzicale,
carte etc.)
10. Alte articole tranzact io -
nate neclasificate
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
173

4. Principalele 10 produse sau grupe de produse la export si


import
n primul si n ultimul an ai perioadei analizate*

Principalele % din
Principalele
% din
Nr. Valoarea
Valoarea
produse total
produse
total
crt. (mii dolari)
(mii dolari)
exportate export
importate
export

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Sursa:
* Se va calcula, separat de tabel, si soldul b alantei
comerciale si a gradului de aco-
perire a importului cu export la grupele de marfuri unde
exista tranzactii att la export, ct
s i la import.
Comentariu la tabel

5. Evolutia orientarii geografice a exportului si


importului
pe principalii 10 parteneri la export si la import
n primul si n ultimul an ai perioadei
analizate**

Nr. Principalii Valoarea


% din Principalii
Valoarea %
din
crt. parteneri n mii
total parteneri
n mii total
la exportat dolari export
la import dolari
export

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.
2.
3.
4.

Universitatea SPIRU HARET


174

5.
6.
7.
8.
9.
10.
Sursa:

** Se va calcula separat de tabel, pentru primul s i


ultimul an analizat si soldul balantei
comerciale si a gradului de aco perire a importului cu export
la principalii parteneri ce se
regasesc n tabel n primii 10 parteneri att la export, ct si la
import.
Comentariu la tabel

6. Evolut ia pretului mediu pe tona la export si la import la


cteva grupe
de produse sau produse n primul s i n ultimul an al
perioadei
analizate, unde au avut loc schimburi reciproce de
bunuri

Grupa Valoarea Canti-


Pretul Valoarea
Canti- Pretul
Raportul ntre
de pro- expor- tatea
mediu impor-
tatea mediu
pretul mediu
duse tului expor- pe
tului impor-
pe tona pe
tona la
sau pro- (mii tata
tona la (mii
tata la
export si la
dusele dolari) (tone)
export dolari)
(tone) import
import

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Sursa:
Comentariu la tabel

Universitatea SPIRU HARET


175
APLICATIE PRACTICA
VI.
ANALIZA STRUCTURII EXPORTURILOR
SI IMPORTURILOR DE SERVICII
COMERCIALE
ALE UNEI TA RI N ANUL ...

Prezentam n continuare tabelul cu date privind


exporturile si importurile de
servicii comerciale ale SUA n anul 1999, pe baza ca ruia se
vor face comentariile
necesare.

- miliarde dolari s i
procente -
Exporturi Importuri
Parte n
Parte n
Val. Val.
comertul
comertul
1999 1999
cu servicii cu
servicii

Total servicii comerciale 253,4 100,0


100,0 180,4 100,0 100,0
din care:
Transporturi 48,4 22,8 19,1 55,8
32,3 30,9
transporturi maritime 4,2 2,8 1,7 16,3 9,2 9,1
transporturi aeriene 25,9 11,3 10,2 25,0 13,5 13,9
alte transporturi 18,4 8,7 7,3 14,5 9,6 8,0
Calatorii (turism) 87,1 37,3 34,4 62,0 35,7 34,3
Alte servicii comerciale 117,8 39,9 46,5 62,6 32,0 34,7
servicii de comunicatii 3,6 1,8 1,4 8,2 6,0 4,6
servicii de constructii 4,5 1,3 1,8 0,8 0,3 0,4
servicii de asigurari 3,4 0,7 1,3 7,7 4,1 4,3
servicii financiare 15,8 3,6 6,2 3,9 1,9 2,2
servicii de informatica
s i de informatii 4,1 1,2 1,6 0,5 0,2 0,3
redevente si drepturi de licenta 37,2 15,4 14,7 12,4 5,4
6,9
Alte servicii pentru ntreprinderi 44,4 14,7 17,5 28,9
14,0 16,0
Servicii p ersonale, culturale
s i relativ la recreere 4,9 1,3 1,9 0,2 0,1 0,1
* Datele pentru efectuarea analizei se gasesc n
rapoartele anuale ale Organizatiei
Mondiale a Comertului (OMC).

Universitatea SPIRU HARET


176

APLICATIE PRACTICA
VII.
ANALIZA COMERTULUI EXTERIOR AL
ROMNIEI
CU BUNURI CU TARA
.

I. Analiza comert ului bilateral

Tabelul nr.
1
1. Evolutia exportului Romniei n tara ......... n
perioada .......
Cres terea/descresterea
Ritmul de cres tere/descres tere Export

n valori absolute (n
procente) FOB n
Anul
mii dolari fata de anul precedent cumulat fata de
anul precedent cumulat
1998 10.000 - - - -
1999 12.000 2000 2000 20 20
2000 14.000 2000 4000 16,6 4 0
Sursa:
Comentariu la tabel

Tabelul nr.
2
2. Evolutia importului Romniei n tara ............ n
perioada .............
Cresterea/descresterea
Ritmul de crestere/descrestere Export
n v alori absolute
(n procente) Anul FOB n
mii dolari fata de anul precedent cumulat fata de anul
precedent cumulat
1998 20.000 - - - -
1999 22.000 2000 2 000 10 10
2000 25.000 3000 5000 13,6 25
Sursa:
Comentariu la tabel

Tabelul nr.
3
3. Evolutia soldului balantei comerciale s i a gradului de
acoperire a importului
cu exportul n comertul dintre Romnia si
tara ............ n perioada .............
Gradul de
acoperire
Import CIF Soldul balantei
Anul Export FOB a
importului cu export
n mii dolari n mii dolari
comerciale
(n procente)
1998 10.000 20.000 -10.000 50
1999 12.000 22.000 -10.000 54,5
2000 19.000 25.000 -6.000 56,0
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
177

4. Analiza structurii fizice a comertului exterior dintre


Romnia s i tara .........,
a gradului de acoperire, cumulat, a importului cu
exportul, n perioada ......
Valoarea
Valoarea Gradul
de aco-
Nr. Denumirea
exportulu i impo rtului
perire a impor-
sectiunii sectiunii de bunuri
cumulat cumulat
tului cu export
(mii (mii
(procente)
dolari) dolari)
Produse agricole
I Animale vii si produse ale regnului
animal
II Produse ale regnului vegetal
III Grasimi si uleiuri vegetale de origine
animala sau vegetala
IV Produse ale industriei alimentare:
bauturi, tutun si produse
Produse industriale
V Produse minerale
VI Produse ale industriei chimice sau
ale industriilor conexe
VII Materiale plastice s i articole din
material plastic, cauciuc sintetic
VIII Piei brute, piei tabacite, blanuri
si produse artificiale etc.
IX Lemn, carbune de lemn si articole,
pluta, mpletituri din fibre
X Pasta de lemn sau alte materiale,
hrtie, carton
XI Materiale textile si articole
XII ncaltaminte si alte obiecte diverse
XIII Articole din piatra, ciment, produse
ceramice si de sticla
XIV Perle naturale, pietre pretioase, me-
tale pret io ase s i obiecte din acestea;
bijuterii
XV Metale comune si articole
XVI Masini s i aparate, echipamente
electrice, aparate
XVII Mijloace de transport si echipamente
au xiliare
XVIII Instrumente si aparate optice, foto-
grafice, cinematografice, de masuri
si control, medico-chirurgicale, ins-
trumente muzicale
XIX Arme si munitii, parti si accesorii
XX Marfuri s i produse diverse (mobi-
lier, aparate de iluminat etc.)
XXI Obiecte de arta, colectie, antichitati
Sursa: Preluare a datelor din ............
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
178

5. Principalele 10 produse sau grupe de produse la exportul


si importul, cumulat,
din perioada ..... n comertul ntre Romnia si
tara ....
Principalele Valoarea %
din Principalele
Valoarea %
din
Nr.
produse (mii dolari) total
produse (mii dolari)
total
crt.
exportate cumulat export
exportate cumulat
import
Total export 36.000 100 Total import
67.000 100
din care: din care:
1 1
. .
. .
. .
10 10
Sursa: Preluare a datelor din ........
Comentariu la tabel

II. Concluzii la analiza comert ului


dintre Romnia s i t ara ...........

1. Evolutia exportului Romniei n ........


2. Evolutia importului Romniei din ........
3. Evolutiei soldului balantei comerciale
4. Analiza structurii fizice a exportului si importului
5. Analiza gradului de acoperire a importului cu export
6. Principalele 10 produse sau grupe de produse la
export si import

III. Aprecieri generale asupra stadiului relatiilor


comerciale bilaterale si
propuneri pentru dezvoltarea, diversificarea si eficientizarea
comertului cu bunuri
ntre Romnia si tara ........
Universitatea SPIRU HARET
179

APLICATIE PRACTICA
VIII.
ANALIZA COMERTULUI EXTERIOR AL
ROMNIEI
CU PRODUSUL ......... N
PERIOADA .........

I. Analiza exportului si importului Romniei cu


produsul ........

Tabelul nr.
1
1. Evolutia exportului produsului ......... n
perioada .......
Cres terea/descresterea
Ritmul de cres tere/d escrestere Export
(valori absolute)
(procente) Anul FOB
(mii dolari) fata de anul precedent cumulat fata de
anul precedent cumulat
1998 10.000 - - - -
1999 12.000 2000 2000 20 20
2000 14.000 2000 4000 16,6 40
Sursa:
Comentariu la tabel

Tabelul nr.
2
2. Evolutia importului produsului ......... n
perioada .......
Cresterea/descres terea
Ritmul de crestere/descrestere Export
(valori absolute)
(procente) Anul CIF
(mii dolari) fata de anul precedent cumulat fata de
anul precedent cumulat
1998 20.000 - - - -
1999 22.000 2000 2000 10 10
2000 25.000 3000 5000 13,6 25
Sursa:
Comentariu la tabel

Tabelul nr.
3
3. Evolutia soldului balantei comerciale s i a gradului
de acoperire
a importului cu export la produsul ......... n
perioada .......
Soldul balantei comerciale
Gradul de acoperire a importului cu export
mii dolari (+/-)
(procente) Anul
pe un an cumulat pe un an cumulat
1998 -10.000 - 50,0 -
1999 -10.000 -2000 54,5 52,4
2000 -11.000 -3100 56,0 53,7
Sursa:
Comentariu la tabel
Universitatea SPIRU HARET
180
Universitatea SPIRU HARET
181

Tabelul nr.
5
5. Analiza gradului de acoperire a importului cu exportul
Romniei pe tari
la produsul ....., n perioada ....
cumulat
Valoarea Valoarea
Gradul de acoperire
Tara exportului cu mulat
importului cumulat a
importului cu export
(mii dolari) (mii dolari)
(procente)
Total 36.000 67.000 53,7
din care:
Italia
Germania
Franta
Sursa:
Comentariu la tabel

Tabelul nr.
6
6. Principalele 10 tari la exportul si importul
cumulat
din perioada ....., n comertul exterior ntre
Romnia si tara .....
Principalele Principalele
tari partenere tari partenere
Valoarea % din
Valoarea
% din
Nr.
la export (mii dolari) total
la import (mii
dolari) total
crt.
(maximum cumulat export
(maximum
cumulat
import
10 tari) 10 tari)

Sursa:
Comentariu la tabel

II. Concluzii la analiza comert ului exterior


al Romniei cu produsul ..... n perioada .....
....

1. Evolutia exportului
2. Evolutia importului
3. Evolutia soldului balantei comerciale
4. Analiza orienta rii geografice a exportului si
importului
5. Analiza gradului de acoperire a importului cu export,
pe tarile partenere
6. Principalele tari la export si import

III. Aprecieri generale asupra studiului evolutiei


exportului si importului
Romniei la produsul ....., n perioada ...... si unele
propuneri de perspectiva.
Universitatea SPIRU HARET
182

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Adumitracesei Ioan D., Fapte s i idei economice.


Despre romni si pentru romni,
Editura Economica, Bucuresti, 2001.
2. Axenciuc Victor, Introducere n istoria economica a
Romniei, Epoca moderna si
contemporana. Partea I. Epoca Moderna, Editura Fundatiei
Romnia de Mine, Bucuresti,
2000.
3. Belli Nicolae, Tranzit ia, mai grea dect un razboi,
Editura Expert, Bucuresti, 2001.
4. Botez Octavian Gh., Politica comerciala externa a
Romniei, Editura Fundatiei
Romnia de Mine, Bucures ti, 1999.
5. Botez Octavian Gh., Comertul exterior al Romniei n
secolul al XX-lea, Editu ra
Fundat iei Romnia de Mine, Bucures ti, 2000.
6. Constantinescu N.N., Istoria gndirii romnesti,
Studii, Editura Economica,
Bucuresti, 1999.
7. Enache Constantin, Mecu Constantin (coordonatori),
Economie Politica, vol. 2,
Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucures ti, 2003.
8. Ghibutiu Agn es, Serviciile si dezvoltarea, Editura
Expert, Bucuresti, 2000.
9. Ghisa V.V., Gh. A. Paunescu, Parteneriatul comercial
extern al Romniei 1900-
2000, Camera de Comert s i Industrie a Romniei si a
Municipiului Bucures ti, 2001 .
10. Iancu Aurel, Locul Romniei n diviziunea muncii
europene, n Oeconomica,
I.R.L.I., Bucures ti, nr.2/2000.
11. Moisuc Constantin, Distorsiuni s i involutii n
relatiile economice externe ale
Romniei, n Opinia Nationala nr. 267/1999.
12. Manoilescu Mihail, Fortele nationale productive si
comertul exterior. Teoria
protectionismului s i a schimbului international, Editura
Stiintifica s i Enciclopedica,
Bucuresti, 1986.
13. Miron Dumitru, Comert internat io nal, Editura
ASE, Bucuresti, 2003.
14. Nita Ion, Comert ul exterior romnesc n perioada de
tranzitie, Editura Lumina
Lex, Bucuresti, 2000.
15. Suta Nicolae (coordonator), Comert internat ional si
politici comerciale con tem-
porane, Editura Eficient, Bucuresti, 2000.
16. Suta Nicolae (coordonator), Istoria comertului
exterior si a politicii comerciale
romnesti, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
17. Suta Nicolae, Suta Sultana-Selejan, Istoria
comertului mondial si a politicii
comerciale, Editura ALL, 1997.
18. Suta Nicolae (coordonator), Comertul exterior si
politica comerciala a Romniei
n perioada de tranzit ie la economia de piata. Strategii de
dezvoltare, Editura Economica,
Bucures ti, 2002.
19. Toulon Frdric, Comert internat ional, Editura
Institu tului European, Iasi, 1997.
20. Vacarel Iulian, Echilibrarea balantei comerciale
obiectiv prioritar al politicii
economice, n Politici economice s i financia re de ieri si de
azi, Editura Economica,
Bucures ti, 1996.
Universitatea SPIRU HARET
183

21. Zaman Gheorghe, Vasile Valentina, Structura comert


ului exterior romnesc.
Puncte tari s i puncte slabe, Economistul, nr. 732 (1958),
2002.
22. *** Anuarul de comert exterior al Romniei,
Comisia Nationala pentru Statistica,
1994, 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002.
23. *** Anuarele statistice ale Romniei, Comisia
Nationala pentru Statistica,
INSSE, 199 0 2000 si buletinele statistice lun are.
24. *** Rapoartele anuale pe anii 1995, 1996, 1997,
1998, 1999 si Buletinul lunar
nr. 12/2000 ale Bancii Nationale a Romniei.
25. *** Ghidul ntreprinzatorului. Runda Uruguay,
Centrul de Comert International
UNCTAD/OMC, Secretariatul Commmonwealth, 1995.
26. *** IMF Balance of Payments Statistics Yearbook,
1997, 1998, 1999.
27. *** OMC/WTO, Le commerce internatio nal en
1998 1999, Gnve, 2000.
28. *** OMC/WTO, Interna tional Trade (Trends and
Statistics), Geneva, 1998.
29. OMC/WTO, Rapport annuel, I + II, Gnve, 2000.
30. ONU, Yearbook of International Trade Statistics,
United Nations, 198 0.
Universitatea SPIRU HARET
184