8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

Tehnica de lupt a diavolilor

3.1. Metodele diavolilor

Trebuie s cunoastem metodele prin care ne lupt diavolii, ca s prindem curaj si s biruim pe vrjmasii
mntuirii noastre. Avem vrjmasi cu adevrat ri, cumpliti, vicleni, mesteri n uneltiri, puternici, neadormiti,
imateriali, care pot s aprind cu focul pcatelor Biserica Vie a lui Hristos, care suntem noi, crestinii
ortodocsi.

Fiecare dintre noi, cunoscnd planurile potrivnicului, se va ngriji s nu cad n cursa diavolului (1 Tim. 3,7).
Multi crestini se ntreab dac exist diavoli si care sunt tacticile prin care acestia nseal pe oameni. Cea mai
mare viclenie a diavolilor este s ne fac s credem c ei nu exist.

Multi oameni zic adesea: "Vedeti-v de treab, nu exist diavoli!" Diavolii i ndeamn s zic astfel. Ei au
interesul s ne fac s credem c ei nu exist, pentru c asa este usor s crezi c nu exist nici Dumnezeu si
atunci nu exist nici un criteriu moral si totul este permis.

3.2. Diavolul si schimb des planul de actiune

Diavolul cerceteaz ce fel de ispit este mai eficace si se potriveste mai bine fiecruia si pe aceasta o pune n
lucrare. Nesuportnd nfrngerea, si msoar si cntreste bine fiecare lovitur. Asadar, ntr-un fel se lupt cu
nceptorii si n alt fel cu cei crescuti duhovniceste, ntr-alt fel cu cei nepstori si n alt fel cu cei care cred n
Dumnezeu. Altfel ispiteste diavolul pe cel bolnav si neputincios si altfel pe cei sntosi. Altfel se poart cu cei
cinstiti si altfel cu cei vicleni. El stie c ceea ce vatm pe unul, poate fi de folos pentru altul. Sfntul Atanasie
cel Mare spune c "diavolii, dup cum ne vor afla, tot astfel se vor face si ei fat de noi".

Avva Isaac scrie: "Este un obicei al diavolului ca s mpart cu miestrie atacurile sale mpotriva celor cu care
se lupt, dup felul armelor sale si s-si schimbe ispitele dup scopul urmrit cu fiecare n parte". Sfntul Isaac
Sirul spune c diavolii lupt diferit pe cei nepstori si lenesi, fat de cei rvnitori si ntriti duhovniceste.
Astfel, pe cei nepstori i lupt de la nceput cu trie, ca s-i cuprind frica si s li se par de la nceput calea
aspr si greu de strbtut. Pe cei rvnitori nu-i atac de la nceput, cnd rvna lor pentru cele duhovnicesti
este mare. Iar cu cei evlaviosi amn lupta pn cnd vor cdea n lenevire si atunci i atac, micsorndu-le
rvna. Trebuie s lum aminte, cci altfel vom cdea sub loviturile nemiloase ale diavolilor.

S nu ne ncredem n puterile noastre, cci n orice clip vicleanul diavol poate exploata slbiciunile noastre.

3.3. Diavolul ne ispiteste la nceput cu pcate mici

Diavolul niciodat nu ncepe lupta cu pcatele cele mari. El ncearc la nceput s-l pcleasc pe om, ca s
comit o ct mai mic greseal. Iuda nu a devenit trdtor dintr-o dat, ci a nceput cu furtul unor mici sume
de bani, iar apoi dorind mai mult si fiind ajutat de diavol s-a fcut rob al iubirii de bani. Apoi acest pcat a
condus la trdarea Mntuitorului Iisus Hristos.

Sfntul Ioan Gur de Aur ne spune c diavolul de la pcatele cele mici ajunge la pcatele cele mari. Diavolului
i este suficient o mic slbiciune a noastr, iar apoi, dac cedm ispitelor, si face slas n sufletele noastre.
Sfntul Ioan Scrarul, care a descoperit acest viclesug al diavolilor, ne nvat: "Multe chipuri are sarpele
(diavolul) desfrnrii. Pe cei care nu au cunoscut pcatul le spune s fac numai o ncercare, ca s vad cum
este acest pcat si apoi s se pociasc. Unii se las convinsi s ncerce numai o dat si apoi s se opreasc.

http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 1/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

Ei gndesc: Ce voi pti dac voi pctui o singur dat? Nimic. Nu m voi pierde numai cu att. Si astfel fac
primul pas. Din nefedcire, rul nu se opreste numai aici. Primul pas este astfel fcut. Cetatea sufletului este
distrus si puhoi de diavoli pot intra acum si-l vor lupta pe om cu pcatul desfrnrii".

3.4. Diavolul exploateaz slbiciunile noastre

Diavolul studiaz cu atentie toate slbiciunile oamenilor si dup aceasta si alege ispitele. Slbiciunile difer de
la un om la altul: unul este nclinat spre lcomia pntecelui, altul spre desfrnare, altul spre iubirea de arginti,
altul spre mndrie, altul spre lene, altul spre butur, altul spre nepsare, altul spre necredint, altul spre
mnie.

Sfntul Simeon Noul Teolog spune c "Avem vrjmasi fr de trup, al cror scop principal este aflarea
slbiciuailor noastre, asupra crora s arunce sgetile sale, ca s ne doboare n pcate". Iar Sfntul Apostol
Pavel ne spune: "Nu dati loc diavolului" (Efeseni 4,27).

Nengrijindu-ne de slbiciunile noastre vom lsa deschis poarta inimii, iar diavolii vor veni s ne ispiteasc.

3.5. "Blndetea" diavolului

Vrjmasul mntuirii noastre ne prezint pcatele ca fiind bune si atrgtoare. El stie c dac ar ataca cu furie
de la nceput, crestinii s-ar mobiliza s lupte mpotriva lui.

Sfntul Ioan Gur de Aur spune c "la nceput diavolul arat indulgent si ncearc s-si mplineasc scopurile
sale pctoase cu blndete si se arat cu dragoste fat de crestini". Din acest motiv, diavolul ne prezint
ntunericul drept lumin, nefericirea ca fericire, pcatul ca fapta bun.

3.6. Diavolul lucreaz n ascuns

0 tactic important a diavolului este ascunderea. Iat de ce multi oameni cred c nu exist diavoli. Sfntul
Clement Romanul spune c atunci cnd diavolii se retrag si se ascund, rvna crestinilor spre virtute scade. Iar
dac diavolii s-ar arta n toat urtenia si rutatea lor, atunci oamenii ar ncremeni de fric si s-ar feri de
ispitele lui.

Asadar, desi diavolul este fiint personal, el se ascunde cu grij, pentru ca oamenii s nu dea important si s
fie linistiti.

3.7. Diavolul ne atac prin surprindere

In viata duhovniceasc, cea mai nfricostoare arm a diavolului este atacul prin surprindere. Mntuitorul
nostru Iisus Hristos ne-a nvtat cum s biruim aceast puternic ispit: "Rugati-v nencetat, ca s nu cdeti n
ispit" (Matei 26,41). Prin rugciune si priveghere, darul Duhului Sfnt va ptrunde n sufletul nostru si ne va
sfinti si astfel va alunga pe diavoli.

Sfntul Apostol Pavel ne spune s priveghem si s ne rugm nencetat, "ca s nu ne ispiteasc Satana din
pricina noastr" (1 Corinteni 7,5). Nenfrnarea datorit nepsrii noastre fat de cele duhovnicesti este
starca sufleteasc de care are nevoie diavolul pentru a stpni sufletul nostru.

http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 2/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

3.8. Diavolul ne lupt cu nepsarea

Viata duhovniceasc este o lupt permanent pentru sfin tirea noastr si orice clip care trece fr lupt este
un pas napoi. Toate eforturile noastre pentru curtire si sfintire se pot pierde ntr-o clip prin cderea n
pcate.

Sfntul Ioan Gur de Aur ne nvat: "Diavolul, cnd afl un suflet molesit si care nu se ngrijeste de rnile
pcatelor sale, nu nceteaz s-l lupte cu aceast arm". "Antidotul nepsrii este mplinirea cu rvn a
datoriilor duhovnicesti".

Sufletul care nu-si simte cderea sa duhovniceasc, fie c nu este interesat de viata cea vesnic, fie c din
cauza ostenelilor nechibzuite este czut n aceast curs a diavolului. S ne ostenim duhovniceste, ca s pzim
cetatea sufletului de atacurile satanei, ca s nu gseasc la noi posibilitatea de a ne ispiti.

3.9. Amnarea pocintei

Ai timp s te pociesti! Aceste gnduri le auzim adesea n mintea noastr, prin gndurile pe care ni e insufl
diavolul n mintea noastr, ct si prin cuvintele oamenilor pctosi.

Ani de zile am fost jucrii n minile diavolilor, fcndu-le pe piac si svrsind pcate. Intr-o zi ns, lumina
dumnezeiasc strluceste n noi si ne ndeamn la pocint. Darul lui Dumnezeu ne face s simtim starea
noastr pctoas. Dumnezeu ne cheam la pocint prin gnduri de pocint insuflate de Sfntul Inger
Pzitor si prin duhovnici. Acum intervine ns si diavolul. El lucreaz cu gndurile amnrii, pe care ni le insufl
n mintea noastr. Incearc s ne conving prin argumente mincinoase: nu ai postit, nu esti pregtit, ai timp, ce
o s zic duhovnicul cnd va afla pcatele tale? Las, s te ndrepti si apoi te vei poci!

Nici un om nu poate fi ns sigur c n viitor se va poci sau c nu va muri. Dar diavolul, ajutat de nclinrile
noastre spre pcate, de cele mai multe ori reuseste s cstige vointa noastr. Astfel, pocinta noastr este
amnat si ocazia nceputului bun si al mntuirii noastre este amnat. Cu trecerea timpului, patimile noastre se
vor mri.

Rnile sunt mai usor de vindecat la nceput dect atunci cnd s-au cronicizat. Trebuie s punem de ndat n
practic hotrrea noastr de a ne poci. S facem s rodeasc prezentul. S ne nchidem urechile la
povetele viclenilor diavoli, care ne soptesc c avem timp. Nu! Nu! Nu mai avem timp. Acesta este adevrul,
pe care diavolul caut s-l schimbe, pentru a ne nsela.

Unui printe i soptea diavolul la ureche: "Las, ai s mergi mine s te spovedesti!" Iar printele i spunea:
"Nu, astzi m voi spovedi si mine fie voia Domnului".

3.10. Diavolul se preschimb lund nftisarea vzut

Din Vietile Sfintilor aflm c diavolii se arat trupeste. De aceea Duhul Sfnt ne avertizeaz c "Satana se
preface n nger de lumin" . Sfntul Antonie cel Mare ne spune: "Diavolul struia ticlosul noaptea, lua chipul
unei femei si o imita n tot felul, numai ca s m nsele. Uneori mi se arta ca un om evlavios. Adeseori se
prefac a cnta psalmi. Se ntmpl uneori ca atunci cnd citim s rosteasc dup noi ca un ecou cele ce au
fost citite. Diavolii pot imita orice. Sunt vicleni si gata s se prefac si s se schimbe n toate nftisrile. Ei rd
nebuneste si suier, cci toate le fac si le griesc si le tulbur si n toate se prefac si pe toate le amestec,
pentru a amgi pe cei simpli".
http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 3/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

Vietile Sfintilor prezint nenumrate exemple despre aparitiile sensibile ale duhurilor rele, care uneori vorbesc,
alteori imit diferite animale, iar alteori fac s se aud tropituri, suierturi, blasfemii si vorbe murdare. Si toate
acestea cu scopul de a nspimnta si nfricosa pe cel credincios. Stiind toate aceste lucruri, trebuie s fim
foarte atenti si s nu ne temem.

Sfntul Antonie cel Mare ne sftuieste s nu dm nici o important unor astfel de mestesuguri diavolesti.
Pentru c diavolii, dac ar putea ceva asupra celor credinciosi, nu ar mai veni cu astfel de mestesuguri, ci i-ar
dobor direct. Duhurile rele se mistuiesc dac ne rugm cu credint si smerenie si chemm numele Domnului,
nsemnndu-ne cu Sfnta Cruce.

3.11. Diavolul ne nseal prin ghicit, vise, prejudecti si superstitii

Diavolul ne nseal prin ghicit, prejudecti, vise si superstitii, care la prima vedere par nevinovate. Dumnezeu,
cu multa Sa Intelepciune, a ascuns omului viitorul su. Iar acest lucru l-a fcut pentru a-l feri de o nfricosat
surs de neliniste si nefericire. In plus, i-a hrzit speranta si l-a ncredintat de iubitoarea Sa purtare de grij,
cerndu-i s se lase n grija Sa, cu ncrederea copilului fat de Printele Su.

Ins vrjmasul diavol, vrnd s slbeasc si s micsoreze aceast ncredere, speculeaz cu viclesug
capacitatea sa (ca duh ce este asemenea ngerilor) de a cunoaste anumite lucruri, la care omul nu are acces.
Mai ales cele referitoare la viitor. S nu uitm c omul este, totusi, mai prejos dect ngerii (Evrei 2,7).
Asadar, diavolii fr s fie a toate cunosctori, cci atotstiinta este o nsusire numai a lui Dumnezeu, cunosc
totusi unele mprejurri legate de cele ce se vor petrece.

Sfntul Antonie cel Mare spune c, de exemplu, diavolii vd cum plou torential n Muntii Etiopiei si, n
acelasi timp, se pot arta n Egipt, unde prin ghicit si prin vise prevestesc celor creduli umflarea apelor Nilului.
Dac un frate de al tu, aflat ntr-o localitate ndeprtat, se va porni s vin la tine, diavolii care vd si aud
acest lucru se vor arta n vis tie si ti vor spune aceasta. Iar cnd se va ntmpla de mai multe ori aceste
lucruri, te vei ncrede n visele si descoperirile tale. Astfel, diavolii, folosind una din nsusirile lor, se prefac c
ghicesc si c spun mai nainte ce se va ntmpla dup mai multe zile.

Sfntul Atanasie cel Mare spune c diavolii "se prefac c ghicesc", cci n esent ei nu ghicesc nimic, ci
nseal pe oameni cu falsele lor previziuni. Pe termen lung, ei se dovedesc mincinosi, cci mint si nu spun nimic
adevrat si sigur.

Hrana diavolilor este minciuna. Si chiar atunci cnd spun adevrul, o fac de nevoie, ca s poat apoi s nsele
si s ne robeasc si s ne prind n cursele sale.

Sfntul Didim Alexandrinul spune c "de multe ori diavolul ne nseal, amestecnd adevrul cu minciuna". De
aceea, noi nu trebuie s ascultm si s credem ce spune diavolul si nici cuvintele rostite de cei demonizati. S
lum pild pe Domnul Iisus Hristos si pe Sfintii Apostoli, care n-au primit cele ce diavolul le-a ghicit, ca fiind
adevrate. Domnul nsusi i-a respins pe diavoli, cu toate c mrturiseau despre El un adevr, anume c este
Fiul lui Dumnezeu (Matei 4,1-11).

La fel a fcut si Sfntul Apostol Pavel, cu duhul pitonicesc al tinerei din Filipi, care aducea mult cstig
stpnilor ei, ghicind. Ea spunea adevrul cnd striga despre Sfntul Apostol Pavel si Sila: "Acesti oameni
sunt slujitorii Dumnezeului celui Preanalt" (Fapte 16,17). Sfntul Apostol Pavel nu a primit aceste adevruri,
care proveneau de la diavoli. Astfel ne-a nvtat s nu credem n ghicit si prevestiri, care sunt lucrri
diavolesti. Si acest lucru, pentru ca nu cumva n adevrul spus de diavol s fie amestecat si minciuna sa si ca
s ne deprind pe noi s nu dm niciodat crezare. Pentru c nu se cuvine ca noi, avnd dumnezeiestile

http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 4/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

Scripturi si libertate de la Mntuitorul, s ne lsm nselati de diavoli. Trebuie s fim foarte atenti, pentru c
multi vrjitori si ghicitori fac aceste lucrri, folosind cuvinte de evlavie si de rugciune.

Sfntul Ioan Gur de Aur spune: "Si lucrul cel mai mare al nselciunii este c, atunci cnd suntem preveniti
asupra acestor nselciuni, ncercm s-o aprm pe femeia ghicitoare spunnd despre ea c este crestin si c
nu spune nimic altceva dect numele lui Dumnezeu. De aceea trebuie s-o urm si mai tare, pentru c foloseste
numele lui Dumnezeu spre ocar".

Nici n vise nu trebuie s credem, pentru c visele sunt nseltoare. De foarte putine ori ne vorbeste
Dumnezeu prin ele. Diavolii ns ne pot vorbi de multe ori prin ele, urmrind s ne murdreasc sufletul si
trupul. De aceea, Sfntul Ioan Scrarul ne zice: "Nimeni s nu se nvovoiasc a se gndi ziua la nluciri visate
n timpul noptii, cci si acesta este un scop al diavolilor, ca s ne murdareasc n timpul strii de veghe cu
spurcciunile visate n timpul noptii". Deci, regula de aur pentru interpretarea viselor este de a nu crede n vise.

Dac Dumnezeu vrea s ne descopere voia Sa cea Sfnt prin vise, are puterea s ne-o descopere, trecnd
peste cenzura noastr (de a nu crede n vise). Sfntul Ioan Scrarul ne nvat: "Cel ce crede n vise este
asemenea celui care alearg dup umbra sa si ncearc s-o prind". Cnd ncepem s credem n vise, dm
dracilor dreptul de a ne ispiti si cnd suntem treji. Atentie, de asemenea, si la superstitii si la prejudecti.
Acestea sunt armele n minile diavolilor, prin care oamenii devin jucriile lor. Sunt oameni care consider
cifra 13 fatidic sau se nelinistesc la strigtul cucuvelei sau la urletul cinilor, sau dac le-a tiat calea o pisic
s.a.m.d. Toti acestia, far s vrea sau fr s nteleag, si leag viata, fericirea sau belsugul de anumite
persoane sau ntmplri, care nu au nici o legtur cu desfsurarea fireasc a vietii. De cele mai multe ori,
diavolii aranjeaz astfel lucrurile ca oamenii s cread n superstitii. Este vorba aici de oameni necredinciosi
sau mai putin credinciosi.

De aceea, Sfntul Ioan Gur de Aur ne spune: "Vznd un om oarecare, repede l poti condamna, la
ndemnul nefast al superstitiei, dar nu vezi cursa diavoleasc ce ti-a fost ntins. De ce te faci vrjmas fratelui
tu, fr nici un motiv justificat? Si nu ntelegi ct de mare este batjocura, ct de mare este rusinea si, mai
mult, ct de mare este primejdia. De multe ori omul are un cosmar sau vede o pisic neagr sau alte lucruri si
crede c acestea ar prevesti ceva u. Aceasta este o lucrare diavoleasc, pentru c nu ceea ce crede omul
face ziua rea, ci petrecerea n pcate. Prin urmare, cnd iesi din cas, s te pzesti de a pctui. Dac vom
pctui, va veni si cderea noastr. Astfel, diavolul nu ne poate vtma. Dac vom pctui, vom fi sub
influenta diavolilor, care ne vor conduce la tot lucrul ru".

Desi Sfnta Scriptur condamn orice fel de prezicere (III Regi 22-29) si este cunoscut c diavolul este tatl
minciunii (Ioan 8,44), se gsesc destui crestini care se ocup cu ghicitul, cred n vise si prejudecti, lsnd
prin aceasta ca diavolul s le conduc viata lor.

Sfntul Ioan Gur de Aur ne nvat: "Noi ns nu trebuie s cdem vicleniei diavolilor, ci s ne ndeprtm de
orice unealt satanic a vrjitoriei, ghicitului, prezicerii sau a superstitiilor. Cci pentru noi este mai de pret s
credem n Domnul si Mntuitorul nostru Iisus Hristos si n nvttura Sa, iar ca arm s avem Crucea Sa.
Fericit este ns si sufletul care cheam numele lui Iisus Hristos n orice necaz, boal sau trebuint, pentru c
se va ndeprta de la el orice lucrare satanic".

3.12. Diavolii ne ispitesc prin rul natural

Dumnezeu a ngduit diavolilor s ne ispiteasc, pentru a ncerca credinta si evlavia oamenilor. Rul care
exist n lume este de multe ori o arm redutabil a diavolilor, prin care ncearc pe oameni. Astfel, diavolul
trimitnd cele rele oamenilor, adic nenorocidle, bolile, ncercrile, mhnirile, reuseste de multe ori s aduc
http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 5/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

pe oameni la disperare si dezndejde.

In pilda Evangheliei, cu femeia grbov, se arat putinta diavolului de a chinui pe oameni cu boli. Domnul Iisus
Hristos, vorbind despre cei 18 ani de suferint ai femeii, spune c satana a legat-o cu aceasta (Luca 13,11).
Din nefericire, diavolul ne rzboieste tot timpul cu cele rele: mhnirile ne coplesesc, bolile ne cerceteaz,
moartea bate la us, nereusitele ne ncearc, visurile ne sunt spulberate, sperantele zdrobite, biciul ncercrilor
ne loveste fr mil. Iar noi, n fata greuttilor vietii si, mai ales, din pricina nelinistii, neputintelor si
descurajrilor, ne pierdem ndejdea si credinta. Iar pentru aceste lucruri ne certm cu Dumnezeu, l hulim, l
ocrm, i cerem socoteal. Alturi de noi, diavolul se bucur de aceste reusite ale lui.

Trebuie s fim cu luare aminte pentru a nfrunta greuttile vietii, cci diavolul pndeste tot timpul, ca s
exploateze momentele grele ale vietii prin care trecem. Diavolii ne atac mai ales cnd Dumnezeu ngduie s
fim ispititi, pentru cresterea noastr duhovniceasc. Prin gndurile insuflate ne mpinge la vrjmsie cu
Dumnezeu si urmreste s ne ndeprteze de El, ca dup aceasta s devenim prad usoar pentru ei.

Sunt boli care apar datorit firii noastre slbite fat de microbi. Alte boli sunt datorate pcatelor noastre.
Alteori, diavolul intr n trupurile oamenilor si le suge puterea, din sntoase fcndu-le bolnave si chircite.

Cuviosul Nil Ascetul Spune: "Sunt asadar diavoli care intr n trupul omului si n toate mdularele lui si i sug
puterea, lsndu-le aproape fr vlag. Si aceasta se ntmpl cu toate c n trup nu se afl nici o boal". De
aceea, n orice boal trebuie s alergm n primul rnd la Sfintele Taine si la rugciunile Bisericii. Si nu numai
la Sfntul Maslu, ci si la rugciunile speciale pentru vrji, deochi, farmece, cosmaruri, insomnii, precum si
orice rele care i bntuie pe oameni.

Puterea lui Dumnezeu este infinit mai mare dect a diavolilor, iar omul care se roag lui Dumnezeu va putea s
scape prin puterea dumnezeiasc de orice ru cu care satana ncearc s ne chinuie.

3.13. Furnico-leul

Furnico-leul este tactica de actiune a diavolului. La nceput diavolul este mic si neobservat, ca o furnic, iar
dup o perioad de timp devine mare si nfricostor ca leul (1 Petru 5 8).

Furnico-leul este, de fapt, pcatul, asa cum ni-l prezint diavolul. La nceput, nainte de a pctui, diavolul ni-l
prezint mic, ct o furnic, fr nsemntate si fr consecinte. Se strduieste, ajutat de patimile noastre, s ne
prezinte pcatul ca fiind mic si fr nici o gravitate. Iar dup ce am pctuit, ni-l arat ca un leu, mare si
nfricostor. Si acest lucru l face pentru a ne arunca n dezndejde si a ne convinge c nu mai este sans de
pocint si, deci, de mntuire. Toti am avut de suferit de pe urma acestei arme diavolesti.

La nceput, diavolul ti pune n gnd s calci o porunc dumnezeiasc. De exemplu, s desfrnezi. Ajutat de
pofta ta spre desfrnare, atacul diavolului ncepe sistematic. Dac omul nu i se mpotriveste prin post,
rugciune, smerenie, spovedanie si Sfintele Taine, diavolul i spune: "Nu te necji, nu esti tu primul nici ultimul
care greseste. Si apoi ce mare pcat, astzi toti pctuiesc. Mai trziu te vei poci". Astfel de atacuri
foloseste diavolul, ca sa par mai mic pcatul si fr nsemntate.

Dup ce ai pctuit, diavolul te aduce la dezndejde spunndu-ti ce lucru nfricostor ai fcut. Cum ai s te
duci la duhovnicul tu s-i spui c ai gresit. El, care te stie att de bun si curat? Ai clcat porunca lui
Dumnezeu si pentru aceasta vei fi canonisit. Pentru tine nu mai este iertare si mil. Nu mai ai sans de
mntuire. Mai bine distreaz-te si pctuieste n continuare. Ingreunndu-ti sufletul cu pcate, pierzi astfel
sansa pocintei si a mntuirii.

De aceea este nevoie de mare atentie. In esent nu exist pcate mari sau mici, usoare sau grele. Toate
http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 6/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

pcatele sunt pcate. Cine a gresit ntr-o singur porunc dumnezeiasc, s-a fcut vinovat de toate poruncile
dumnezeiesti (Iacob 2,20). Deci, nu trebuie s considerm unele pcate mici si altele mai grele. Aceast
metod de deosebire a pcatelor este de la diavol. Orice clcare a poruncilor este de la diavol. Orice clcare
a poruncilor dumnezeiesti este pcat. Bine este s nu pctuim, pentru c orice pcat este urciune naintea lui
Dumnezeu si mnie pe Dumnezeu. Iar dac am pctuit, s ne ridicm imediat, s ne rugm, cci mila lui
Dumnezeu este nemsurat.

3.14. Diavolul nseal prin erezie si necredint

Credinta putemic dreapt(ortodox) si faptele bune crestine mntuiesc pe om. Dimpotriv, credinta rtcit,
eretic si care se sprijin pe nscociri omenesti si diavolesti si care nu cunoaste Sfintele Scripturi, nu foloseste
si nu mntuieste.

Sfntul Atanasie cel Mare spune: "Diavolul, care n urciunea ruttilor lui, a nscocit ereziile, se foloseste de
cuvintele
Sfintelor Scripturi ca de un acopermnt, pentru amgirea celor naivi, semnnd ti ele otrava sa sufleteasc".
Ca urmare, credintele eretice si gresite, care se mpotrivesc nvtturii Bisericii Ortodoxe sunt piedici
nfricostoare pentru mntuirea sufletelor noastre si arme putemice ale diavolilor. Prin necredint, diavolul
ntinde curse mai ales celor nvtati, care se ncred n ei nsisi. Diavolul se prezint n fata lor cu stiinta si
filozofia si le aduce necredinta.

Oare nu-i vedem pe astfel de oameni lng noi? "Cine a vzut ceea ce spun Sfintele Scripturi?" ntreab cei
necredinciosi. Iat gnduri si ntrebri insuflate de diavoli oamenilor care au deja o nclinare spre necredint.

Sfntul Apostol Pavel scrie: "Dunmezeul acestui veac (diavolul) a orbit mintea necredinciosilor, ca s nu le
lumineze lumina Sfintei Evanghelii slava lui Hristos".

3.15. Oamenii pctosi sunt slugile diavolilor

Diavolul este mpratul acestei lumi a pcatelor. El are n aceast lume slujbasii si (Ioan 12,31). Vrjmasul
mntuirii noastre se lupt pentru pierderea sufletelor omenesti si a avut ntotdeauna ucenici, cu voia sau fr
voia lor. Astfel de oameni, gata oricnd s fac voia diavolului, sunt nenumrati, att tineri, ct si vrstnici,
brbati si femei. Iat numai cteva exemple: sotul tiran, aspru, betiv si desfrnat, care alung pacea si
dragostea din familia sa; o femeie ispititoare, care umbl sumar mbrcat pe strad, smintind pe oameni cu
pcatul desfrnrii; un om de stiint sau de cultur, necredincios sau eretic, care prin scrierile sale, prin
cuvintele sale vars otrava necredintei si a ereziilor n sufletele cititorilor; omul bogat, care cu ajutorul banilor
corupe constiintele; tatl si mama, care prin educatia atee, eretic si imoral pe care o dau copiilor i conduc
pe acestia n mrejele pcatelor si spre pierderea sufletelor...

S lum aminte la noi nsine, ca nu cumva s ajungem vreodat unelte ale diavolilor, cu voia sau fr voia
noastr si s contribuim astfel la pierderea sufletelor semenilor nostri. Cci va veni ntr-o zi clipa n care vom
da seama de sufletele care s-au pierdut n iad din pricina noastr. Dumnezeu ne va spune atunci:
"Sngele lor din mna ta se va cere" (lezec. 3,20).

Tot Mntuitorul nostru ne-a nvtat: "Feriti-v de proorocii mincinosi, care vin la voi n haine de oi, iar pe
dinuntru sunt lupi rpitori" (Matei 7,15). Iar Sfintii Apostoli ne-au nvtat: "Nu dati crezare oricrui duh. Ci
cercetati duhurile dac sunt de la Dumnezeu, fiindc multi prooroci mincinosi au iesit n lume" (1
Ioan4,l).

Avnd o astfel de porunc de la Dumnezeu, trebuie s ne ferim de orice legtur cu duhurile necurate (de
http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 7/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

astrologi, vrjitori, magi, senzitivi, contactanti ai OZN, prezictori, bioenergeticieni, radiestezisti) etc. Chiar
dac demonul se preface c spune prin ei adevrul, noi cunoscnd scopurile pe care le urmreste el, s le
respingem, aducndu-ne aminte de cuvintele Sfintelor Scripturi: "Iar pctosului i-a zis Dumnezeu: Pentru ce
tu istorisesti drepttile Mele" (Ps. 49,17).

3.16. Diavolul ne lupt cu dezndejdea

Ca s pctuiesti este cel mai usor. Rar si greu lucru este a te poci si a te mntui. Multe pricini contribuie la
aceasta: nepsarea, rusinea, lipsa de interes. Si astfel omul rmne czut n pcate, departe de mntuirea sa.

Pocinta noastr se sprijin pe ndejdea ca Dumnezeu, prin marea Sa milostivire, si va deschide cu dragoste
bratele sale, primind pe fiul cel pierdut, care se ntoarce din tara pcatului, n casa Tatlui Su. Lipsit de
aceast ndejde, omul pctos se simte parsit de Dumnezeu si neputincios, renuntnd la lupta de a se elibera
de pcatele sale, care l apas. lar greutatea pcatelor sale creste n fiecare zi si starea sa sufleteasc se
nrutteste. Odat cu pierderea ndejdii sale n Dumnezeu, omul si pierde si mntuirea, pentru c rmne
nctusat pcatului, rob al satanei, care l conduce la tot lucrul ru si aceasta mpotriva
bunvointei lui Dumnezeu, care vrea ca toti oamenii s se mntuiasc si la cunostinta adevmlui s vin (1
Tim. 2,4).

Arma dezndejdii este extrem de eficace pentru diavoli, cci dezndejdea va sluji.ntotdeauna de sfetnic ru
omului. Ea i nchide omului calea ntoarcerii la Dumnezeu si l sileste s rmn mpotmolit n mlastina
pcatelor. Dar cum lucreaz diavolul? El sopteste la urechea fiecrui om pctos: "Iat tineretea
ti-ai pierdut-o n pcate, toat viata ta ai fcut numai rele, desfrnri, hotii, minciuni, iubire de arginti, betii, ai
mintit, ai jurat, ai hulit pe Dumnezeu. Ce ndejde de mntuire ai? Esti pierdut! Cel putin mai distreaz-te, cte
zile mai ai de trit pe pmnt".

Astfel urmreste diavolul s adnceasc pe om si mai mult n pcate, s fac inima noastr locas al diavolilor
si s ne ndeprteze de Dumnezeu.

Atitudinea noastr trebuie s fie alta. Ai pctuit? Trebuie s-ti par ru de pcatele svrsite si s te ridici si
s te ntorci la Dumnezeu. Sfntul Ioan Gur de Aur zice c "diavolul are cea mai mare bucurie cnd omul
cade n dezndejde, mai mult dect atunci cnd pctuieste".

Sfnta Scriptur si Sfintii Printi ne arat ct de bun si iubitor de oameni este Dumnezeu, ca s ne dea
ndejde si curaj, s ne ridicm din robia pcatelor. De fiecare dat cnd sovim s ne pocim si rmnem n
dezndejde, bucurm pe diavoli si ne facem robii lor. Trebuie s scpm de aceast curs a diavolilor (II
Tim. 2,26). S nu ne lsm stpniti de dezndejde, cci dezndejdea se naste din multimea pcatelor, din
ngreunarea constiintei si din nesuferita mhnire sau din mndrie si din ngmfare, dup cum ne spune Sfntul
Ioan Scrarul.

Aceast stare de dezndejde nu este plcut lui Dumnezeu, iar Sfnta Scriptur si Sfintii Printi ne-o prezint
ca pe o stare sufleteasc periculoas. Numai diavolul se bucur de dezndejdea omului. Orice gnd de
dezndejde este de la cel viclean.

Sfntul Ioan Scrarul spune: "Nimic nu se compar cu ndurarea lui Dumnezeu. De aceea, cel ce
dezndajduieste, s-a
njunghiat pe sine".

3.17. Diavolul atac pe oamenii izolati

http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 8/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

Oamenii izolati, care se sprijin pe ei nsisi, care nu se sftuiesc cu alti oameni, sunt cel mai usor de atacat si
de dobort de diavoli. ntrirea reciproc a doi sau mai multi frati este o arm nfricosat mpotriva diavolilor.
Oamenii uniti duhovniceste, care se ajut si se ntresc reciproc, cad foarte greu n cursele diavolilor.
Vrajmasul mntuirii noastre stie c "unde sunt doi sau trei adunati ntru numele Domnului, acolo se afl si
Hristos n mijlocul lor" (Matei 18,20) si de aceea i urmreste pe cei izolati, pentru a-i ataca. Deci, trebuie s
pstrm n permanent legtura duhovniceasc cu Hristos, cu Biserica si cu semenii nostri.

Crestinii, care sunt uniti duhovniceste cu Hristos si cu semenii lor cnd se roag mpreun, se ajut unii pe altii
si muncesc mpreun, iar harul lui Dumnezeu i pzeste de sgetile diavolilor. Cele mai multe cazuri de
sinucidere sunt semnalate la oamenii care se despart de Biseric si triesc izolati. Datoria noastr este foarte
clar: Nu vom ngdui diavolului s ne piard cu nselciunea sa.

S rmnem credinciosi n cele ce am nvtat si de care suntem ncredintati din Sfintele Scripturi si nvtturile
Sfintilor Printi (11 Tim. 3,14). Pentru c aceste lucruri sunt spre folosul mntuirii noastre si al dobndirii vietii
celei vesnice.

3.18. Diavolii ne ispitesc cu cele de-a dreapta

Dac vede diavolul c armele sale pline de rutate si de pcate nu au reusit, atunci ne atac cu mndria. Omul
care cedeaz acestui mare pcat este stmit de orgoliu si, astfel, din cel mai nalt om duhovnicesc va ajunge
cel mai pctos. Dac, de exemplu, ne luptm cu diavolii si nu cedm ispitelor lor, ei si schimb metodele si
ne atac cu cele de-a dreapta, cu mndria. Astfel, ti va sopti la ureche: "Bravo! Esti un lupttor virtuos.
Meriti laude!" Este ns glasul diavolilor, care sunt nvttorii ngmfrii.

Dar aceast metod poate fi utilizat si n alt mod:

Diavolul vine si sdeste n om dispozitia pentru o rvn foarte mare, adic ne ndeamn s ne nevoim, spre
cele ce depsesc puterea noastr (post peste msur, somn putin, priveghere de toat noaptea...). Sfntul
Ioan Scrarul ne lmureste: "De multe ori scopul vrjmasilor nostri este s ne ndemne la cele mai presus de
puterea noastr, ca, descurajndu-ne (sau mbolnvindu-ne), s lepdm si cele dup putere si s prilejuim
rsul cel mai mare al vrjmasilor nostri". Sfintii printi ne nvat c tot ceea ce este peste puterea noastr este
de la diavoli. De exemplu, dac tinem post aspru, fr binecuvntarea duhovnicului, ne putem mbolnvi cu
trupul si nu mai putem munci pentru fapta bun crestin, necesar mntuirii noastre.

Pentru toate lucrurile este un timp, iar drumul virtutilor are si el anumite legi. Diavolul ne ndeamn s le
clcm, s urmm, adic, cele mai presus de puterile noastre. Iar rezultatele? Nereusind, ne mbolnvim,
dezndjduim, scade rvna spre virtute si n cel mai ru caz ne putem mbolnvi psihic.

Alt mod n care se manifest ispita diavolului de-a dreapta este lepdarea dojanei. Vrajmasul nostru ne laud
pentru izbnzile noastre; ne nalt pe culmile mndriei si ne arat pe ceilalti oameni nensemnati, pctosi si
prosti. Fariseul din noi va cugeta: "eu nu sunt ca ceilalti oameni, rpitori, nedrepti, adulteri..." (Lc. 18,11). Si
astfel se ntmpl ceea ce spune Sfntul Ioan Scrarul: "Dracii ne silesc fie s pctuim, fie, dac nu pctuim,
s judecm pe cei ce pctuiesc, pentm ca prin lucrul cel de-al doilea s ptm pe cel dinti".

Prin judecarea aproapelui nostru ne ndeprtm de Dumnezeu si pierdem astfel plata pentru virtutile pe care
le
avem. Aceste viclenii ale diavolilor sunt arme redutabile mpotriva crestinilor si a celor ce sporesc
duhovniceste. Pe acestia, diavolul i prinde n mrejele sale, fie prin mndrie, fie prin judecarea aproapelui. Cu
adevrat, vrjmas nfricostor este diavolul.

S stm bine! S stm cu fric, s lum aminte!

http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 9/10
8/14/2014 Razboiul crestinilor cu diavolii

3.19. Cele patru atacuri ale diavolilor n preajma mortii omului

a) Primul atac al diavolilor este asupra credintei. Satana seamn gnduri de ndoial si de necredint n
mintea omului.
Crestinul trebuie s se nsemne cu Sfnta Cruce, s se roage lui Dumnezeu cu smerenie si s-i rspund:
"Mergi napoia mea
Satan, tat al minciunii, pentru c eu cred ce spune Dumnezeu, iar nu ce spui tu si cei asemeni tie";

b) Al doilea atac este asupra dezndejdii. Prin aceasta ne nfricoseaz cu pcatele pe care le-am fcut,
spunndu-ne c nu mai avem ndejde de mntuire. Noi s ne aducem aminte c Dumnezeu este milostiv si
poate ierta pcatele noastre;

c) Al treilea atac al diavolilor n preajma mortii omului este cu slava desart. Prin aceasta ne ndeamn s
avem ncredere n faptele noastre. Noi s ne aducem aminte c toate faptele bune le-am fcut numai cu
ajutoml lui Dumnezeu;

d) Al patrulea atac este cu nchipuirea de sine. La multi crestini, nainte de moarte, diavolii se arat n chip de
ngeri luminati si alte nluciri (2 Cor. 11,14). n aceste clipe trebuie s ne smerim si s-i zicem: "Pref-te
ticlosule n ntunericul tu. Eu nu sunt vrednic de astfel de artri".

Dumnezeu, care se afl n noi de la Sfntul Botez, este mai putemic dect diavolul.

Diavolul dispune de arme puternice si nenumrate si ne atac cu mare furie, pentru a ne birui. Dar nu trebuie
s ne speriem de atacurile diavolului atta timp ct ne aflm aproape de Dumnezeu cel Atotputernic.
Mntuitorul nostru Iisus Hristos s-a fcut om "ca s strice lucrrile diavolului" (Ioan 3,8) si s izbveasc pe
cei care "frica mortii i tineau n robie toat viata"
(Evr. 2,14-15).

Cnd Domnul nostru Iisus Hristos a cobort la iad, El a desfiintat mprtia iadului si a eliberat pe cei detinuti
acolo de diavoli. Sfntul Antonie cel Mare ne spune: "Se cuvine s nu ne temem de atacurile lui si de sgetile
lui arztoare si de vicleniile lui lucrate de mestesugita lui minte. Toate acestea nu sunt nimic naintea puterii lui
Dumnezeu, Mntuitorului nostru Iisus Hristos, care numai rostind numele Lui cu credint si cu evlavie, pune
pe fug toat ostirea diavolilor". Aceasta ntruct
Dumnezeu ne-a ncredintat c "mai mare este Cel ce este n voi, dect cel din lume" (1 Ioan 4,4). Alturi de
Dumnezeu cel Atotputemic ne facem si noi putemici. Si astfel si noi smeritii si neputinciosii avem curajul s ne
aruncm n lupt si sa ne mpotrivim vrjmasilor diavoli.

La Sfntul Botez am fost ntrebati: "Te lepezi de satana si de toate lucrurile lui si de toti ngerii lui? De toat
slujirea lui?"
Iar noi am rspuns: "M lepd!" Iar apoi: "Te unesti cu Hristos?" Si noi am rspuns: "M unesc!" Cu ct vom
fi mai sfinti, mai apropiati de Dumnezeu, mai uniti mistic cu Hristos, cu att diavolii vor fi mai departe de noi,
iar atacurile lor vor fi mai neputincioase. Iar cu ct vom fi mai uniti cu lumea si cu pcatele, cu att diavolii vor
fi mai apropiati de noi si noi vom fi slujitorii lor. Sfntul Apostol Ioan ne spune: "Cel ce s-a nscut din
Dunmezeu se pzeste pe sine si cel viclean nu se atinge de El" (1 In. 5,18).

( Extras din cartea : "Razboiul crestinilor cu diavolii")

http://www.sfaturiortodoxe.ro/razboiulcrestinilor3.htm 10/10