Edgar Papu Apolo sau ontologia clasicismului 1985 Cores Snir senste Inet Editura Eminescu ccmayi raga soa| Intute Carte de fa ats se dre ua east acelra an ea a ‘Cuprinde, deci, nici etn fee — lerea ilustrativa, nic = ot ingul veacurilor. Va insuma, mai ind rea oS "crotellard lst trate ner "ing . faeces nce s0eea, ro Poarta tithul eaten 3 can rem a Ce expresit artistice saa : scan rae Sieh Set aaa Distineia dint ‘ceroetat fs reluat de flevenite ‘clase ale tut fundamentale in storia inut si siracturd in “opera Stoich (Clasiciom si romans i infnitate). Acest autor, | Kiuoeontche Grundorf 3 Beha rd Cena Rete de cry Voendit wits” MOMENI er Volnding o™ ppurbe marca acu, sera a cru eps, oi cn ale wh com eae ee acne a ae ina Se se tee at ee di Sc nde ‘Bie, in acelast timp, si centripet. Et nu aleard Tati in diferitele directii ale tot atitor posibilitati din " ‘cj se afla dirijat etre unul si acelagi centru diniéuntrul ak dr ne se a tae “as 28 ih ie cans, ba pues ae © Caplio pele een oe egg dr I ne aera inn © sce ae co cco a se doit ata ere han Marna See re i ee TE a at Peretti taney phan poe eee cea Seni eae asl Se otecena ea aeentee rate fea aioa eo eee ae a resorturile Jor sa peivim. fn “Jeschist si aceea de forms td ordine, deschide- feazd_ in. mal multe roo, romantism, find tnchis. ®(s eventuala 1h oriar in cara id aetpoatentn Inchisd, cere et Sear ‘lasic8. Centrut unie, asems are se adund st se entra; mereu nie. cesta asics = inde, Drevints invaa Polarized tn determing $i ves Pendent de il © form ural ‘una a wate 4 toate Tne de fort creumvecng et BPH care fi de diterentiate, Aispoaitivs unifcaton Dar mu nual fe afl supusi un centru — Aceasta spre deosebice de parte in afar, at converg, totus, st allt. Ponderea oper et duble gravitate 5 cum am véstt pina ne formelor deschise. tui, ponderes claicl reumvecine. Acestea, orice se abeorb in ace tau co caracterul te medio, nu mu exes area epee att —— ee -—“‘ié alta in reliet ovata limbti, se inal in ttl, alm pasta, colo ee Stat cleat de tas ea tal saves pe baza une! moder ‘Een ait In mediul unde apare: Arta clasicd nu Sam TE Mit duh opal subterane, onoavital_ssemenca UN nitude tot opuse, de ordin Bieri, care, ote ret ales 9 cel mal grew material constructiv, 8° ie aceast ivint’, la unele speculatil Thtal Apel, In aoeast.privint ra rantgiee ae ui Govt. Inf-an sedi eseu sine: Shula chee Cranial, el arate oost material — 2 weeta construiiv ar fl, dntre tate, cel mal dens 2 Geiere $i atuncl in acord cu legen gravitaic, el $¢ rere cel mal jo, cel mal aproape de central sevel tre, €a are ~ pute conchide nol — depare de ul arte else, granial cel greu se asoaiard mat faring, eu adincimen ermetics, co cncavitaea criptics, eats egiptene, mal ca seam cea din regatul vee Clasicsml, dimpotrivg, resid st el un sens gra vitalona, nu ajunge niciodta att de departe. Bn mal Irulteonsttund un relief, 0 convextate in. naturd, el {pare mal pregoant tn hamink dectt medial. Clasieismal ‘Ste gre, Gat nu-inturecat,aeibut care insoteste ade> fa ideen de-mativitate, Alatuvle sale adue chiar un sper de Tumiga Toll de amblantl. Tn aceastA categorie “em mal spi= nu Intra mural artele corporal, ch si pela clase, Ponderen eomponentelor poetice ni 58 {nnd in propasil semantic, cl, prin tmbindile lor mate se iat it Acropole verbale care se Iasd mat Dromunfat Iuminae sau Tasrite, ect restal nat umbrit 5 mal confuz din exe 9 tntana une int De neces, centenara idee de apolinie a lui Nietesche Inu 9 Be nok sh vedem haem crest inuind sub sera solar al Iu Apolo. Dar poate ci nnal nes det genre ne fexerplt cu mult mal pregnant si mai eleeees tn ddim la Parnasul Iui Rafael, vestita fresea diy” O° Inconurat de maze si de pel. Zeul lee, AP Sires tase en afla puternic atras de pamintul pe care fl vedem ae Sones aaa rns a ‘grupul din stinga. Inspirat, eu ochii-*inchisi, el a . Secon toon ig cannes aes asemenea concluzie Implicd. st anumite puncte verenaivete Ce se intimpli, de pildd, ca artele ResP* Telecel slcem cu muzica? Raspunsul mu se situeard prea Meprte de-acela pe care Iam avut tn oazul matematiet Terticienit Antichitati au adoptat ideea despre cole ‘Bead clemente le unel eompoai{ii muzicale, gogenos $1 Glonomenon. Prim, mal putin important, indied. s0e- Memes tn timp a executiel. Al dollea element priveste, Una din dst Mate.Se In, cuprnrn integral ase cae pote ane det po renee te, and a componentelor sale. Or, simultaneitates m Sim, da dec un efeck spatial: eiatee nu poe Dar puter priv Luerurile si altfe.AScultind. putul wet mont sa ear aL unel Sraze mozicale cy" See ane feng nie melt, 98 cum See patel dup modol com Splrin ary, Fae expec, cae Inch 2-8 en iy cuncagte pct revlat dt ring em, stings Matalal eu stirital (neauzit fn ace mo. sao trot muscle, Se destiyard dech {natin tp rae ead acoeas spataizare pe care O desemneai ald lec nal weea, de gignomendn. Timp Ins, exe a Net n tin ceva ce se Hala Scand Imprevis Tonal muzica mai nous, € totul OPHSE cl Senate cro aontzate a tmp cre res Stari In coca ce prvete poetics ober | ‘eet rin acleg, mal cu seard Privind. repetaen MIMD ginaate a itmarilor gt cadentelor. 5 « Hon ponte conser odar, ca 0 tek | satus a clascsmalui. Nu-ne potem mull ns, | sitart ceicntdcorstatare. Nu este vorba act de orice Pee sats el ual do cea cals Ea so dstnge prin tel insusiri precise of Pama din ele se aratd a fl limitarea, circumscriex rea, eorespunsind prudentel sau intelepctunit din planul | Tirtutilor cardinale. Spajiul unel opere de art& clasice | cretee foal avte) inte tot of fie cuprins dint | Gata, Pentru a indeplini 0 asemenea condifiey Iuerarea | fanisticd nu poate avea dimensiuni uray. Hipertrofia | Gimensionala se aflé respinsd de spiritul clasic. Polisal | igrecese, este limitat, ca si.tipul de creatie axtisticd pe | are fl genereazk. Aceeas limitare:a ycetat ideale* se 2 vyeae postulath #1 Mjore, ineiere pea. ASO sabuge ‘nh fn) contrast gotiee Fi ‘rhitectonices "A dows snsust coant eracera! Seat tl eet tone sar Rca anc Tien tm stators bs SS dp emp eee uci BP each mores dee eet cu ine FP, tee roe perth nt spar 3s cnc Seen area DANES sees dls ‘rac 2 ia tn clasce este aparitia ci ca el laste ected lopli, exereltate S882 OO mase de hn pa Jatr-o creatie sculpturalé, spatlul se ‘vede inchis din few spatiul ind ‘te pot anexa;neconte “Sarum, 0 absidd um rea spatial iu limitat ai clas f inehis — se inti 1a a spatialltati) ruroase reducilt 2toate plrtile far niet o fsurl, ACL spay my Blin, mast, lipsit de golark liwaeiee In Si eg ‘aaltatul unei reductii a materiel prin operatiaateng™ alii. neigh materia acestt ate (lata mamg, 8 inspiral Indemal dea eae tsa. Seg tua in metal, mal ales tn Brom, cae $2 modelessg yt tetiea Ivers aadaoslu,represnt& mal cond tituine borocds Ne amintio of in REMC, Leonary da Vine, intr-un eseu polemic al sits vt a See ea supra sui Pn spun, fe ar anions prin 8dlusii, pe cing face deet Sh sud inte 4 potut refer de Ia statuara a iprarale se extrapoleazt fo alte domenit ai wesc cadrutclsicsmmull. Am ardtat dintinte seul, tee atestemplaiet grecese. Tranzitity totus, de tg ieriprard Ia ariteturd mu este ait de afi. Sup. seeks Influnfeead chiar st literatura. O tragedie sented ne reterim la clasicismul frances — se afi s pehish, Iimitaté fm tiparul celor doudzect st patru $e ong at soellast foo al aceluiag fir de actu. Ea oe ors a flo gstatule® dyamaticd. O asemenea tragedie ping, sf opera Sculpturald. La aceasta se adauig | stares in versuri care. constinge, Impreund eu sae el unit la 0 concentrare, la o densitate am pe toa spune, char Tao stoaroere, pind la dsparita oril-| {hr get dinte-nsa. In felul aesta opera dramatied, im- Feumutd masivitatea statuil, Tragedia clasicd se mal con- fe ca rezultit al unei scideri de materie, In spett ee eterna prceiee at Hort | pol ale Iui Bollea, eare vorbesc de 0 ylimare* a oper, Jao continu subtiere prin slfuire | 4 ayant a so ean Catal oe rl asicismal si elementele cosmice ute arse 2 oe pene coi se re I ie wa ene ta caer fe mal psi SXistenia clsiesml fa amine, tm ele tea deo ‘ove, Ne ain Fnaepinee toate repute mia Se and In concer cri at oles vids ie rel condi ale spat mi Saran, asa com ‘mil de ani. Dack iit in uncle capitele ‘pimintul este i cel ‘clementele. In stirgit, dacd privir™ tem considera st cel naturale. Nu exist “ae apa si de aer. Prin o~ ‘imp de mi ai stab fnririres $8 mab sindtos inte Tru de pamit®, ¢ numamare, find cel mi consrat dttreelemen ‘in mod esential, 1a temeiniela-operelor ct Se reazema pe el, aja cum am mai aratat, clas sca Ramine, in momentul de fat, si aratam, " pentru care, la rindul sé, sf #erul constituie, tiny ee ‘un element al clasicismulul. Soliditates are cop, Clasice ma pate fi valorifca!é c& stare, det nso fre ae acc impede 3 PUr. Aan ne Se origines templol grecese, 2 lumina Elage, “PS. ‘Nu se poate afirma, oare, despre orice sti cA Sevafla detagat.de pamint si de aer? Rispuns Sess bon este evident neratlv Boro, eer ina legst de coelalte doud clement, apq car ea este unn din astinctile principale fy can acess) este Iegat dé imaginea ape ayn’ cars foculut ristrint intrinee, a strélueiri. gy curd Sonera], asrale carese oflindeste pe supe SB recon, eae gts Tee proventd originar din reflectarea Tuminit nie {ate nda, se extinde sl aS4pra'a tot c€ea ce Tues) ast eth metal pretioase, ‘pletrele 'scompe ete, 7 kama de elementele naturale, care diferentiai coe out ari putem apune ch stl casio ne apare hy. Heese nt barocl ni se proecteaed stricto he ele spare rasfrinte pe paint, dupA ce ai treeut prin: tr-un aer: impede, dau‘lumina, Reflectate, insd, reel the of Hophe sahincea Arla etl rkcpunda ects erdnale a eumpitirl, In ceea ce priveste borer 2 ne gi mal lavoro Ie at in viedu, care imbrack peisajele si figurtia din pi {ura vend, dr aes, amanda acestea din urma nu numai atmosfera’ apare ay zi de fgiilor umane,imblbate toate deo Tim bog, 6 Jn sfiesit, access ees oe cr una toatl, Cit deatebe erst in aceastt Pr wre gat wren ve tte en a ny ‘revat antice. Es Tdiferent de Prom ‘produce sunete rus fel de vibra presch a“Am recurs a acest comers CU tng deste, Sob raperal adevetel 2 elementals aly entra a patrunde mal sme rl incase smu are jel ease Orgar ve avn din 1980, Erstong Stor artic Inayseg ee ater: Regul at gt a Be ha coFepune lagn er ete ai, ene, a en sap Fad te a depeest de desc, gt reper, Nea pracupas indeosebl, acest fat a cl rl nese ra eet ee Wren cau a arat aeaa it romani se folsind namel [Este un exemplu strfluelt de dizolvare @ operel in ‘efectele el ademenitoare pentru reeeptare. Ceea ce do- mind, mu mat este, nici ereatia, nil realizarea artisticd, G receptarea asupra cireia ge dirijeazi intregul interes fl Beroculul creator de iluze Spre deosebire de romantism sl de baree, clasicis~ mul situeazt ponderea functlonalé pe corpul operei, care levine o aleituire existentd in sine, desprins® de efortl (are a ereat-o gi de variabilitatea tipurilor de receptare, vite de-a Iungul istorlel. Analizind ideen de operd, in. feneral, — f8r8 sh se gindeascA in mod deosebit la cea Gas — Tudor Viana ne face sé injelegem cb toate a ubJamate de ex 4 ecined ey acl ree ne SERS Rape ve es ds Ey smu perristenta Une! opes Astiel, ceea ce prezideazl In On consecintele ee Ste An primal rnd ratunes, STAT ntiparirea nied ‘area, pial de crganargato (Tudor Viana, at tae a recent, et 8 GBD ARLEN Oper, lieb go mal puter materia Tara cube a cere alsa, estate a multe exe et spec ne sit SOPs a baooe pot fl are dec cle ase, Parton ehumatais fra del Paribeet vorbin de ak te tk Ge al HD ONDE ing ot conga mit evden in een 6, Peocupy ‘Aten rea ale Egiptul sau ale Tel Se Se sp. i i nee clases empiric coe Ill al prt coasts 19 Ines STB A cone Se mu csi ee adie oHTIY 38 Fade, care oper in opactaten de a ez timpull. Dn. insle « dort Hera cach ae cre 53 Tarp, Jn templl doe sau tn sepa int Fis, Dincolo da ‘de el ence oper Tk inl Hele le operet closice, fie ea si ruins, au zmislit propria etemnitate (Clasicism si parnasianisn Stabiliea unel dominante a operet In clascism ‘reeazd 0 anumita difiulate: poibilaeonfnie eu par~ asianismul. Este adevirat cf intre acete abv stiri ‘xsth uncle incontestable analog. Cea mai imortanta Aintre ele se aratd a fi tocmai ponder stuath asp fk B in apes ee care a prolifera, | ‘operei. De: aci s-ar putea ivi amintita ineuresturd pene tu cok neprevenii ‘Trebule, insi, si precizim — de asté data raspicat, acd mam ficut-o pind acum — cf opera de art clsicd ‘au apartine numai domeniului estetio, ch intr-o. egald ‘misurd, si celu etic. Nu mai este cazal si repetam ‘coca ‘ce am stabiit in primal nostra capitol, unde am ardtat cf ridicina clasicismulul se afla in cele patra virtuft car= dinale. Totayi, se cere s&adiugim cf aces convertive @ Jor pe plan estetic nu ajunge niciodatd a fl completa Simplitatea, echllibrl, limitares, tendin{a eitre perfec- ‘une continud si se plstreze gi ca {nsusiri morale. Cla- sicismul artistic tine, agedar, sl de domeniul etic ‘Tocmat accastd trisiturd Ul deosebeste fundamental {de pamasianism. In eadrul geestul din urma fenomen s si vit ideea artel pure (art& pentru arta), care implica efinitivul divory de moralé, Este iardsi adevarat ch si faci se distinge un primat al operei. O asemenea operdi ma se construiese, Ini, integral pe baza victuilor ea care en se efcctueaai in clasicism. Insinte de toate, creajia parnasiand ma mal revultd in aces simplitate care exprima faja estetic® a cump’- tril, Pemasianul mu este nici pe departe sobra. Théo- hile Gautier, unul dintre teoretiienit stiluui, af %, pontru el, total se compune din marmr din purpura 1 din aur. El vrea si spund cd sceste materi preioase simblizcazA soliditates, culoarea 9} strluclrea, Tar un volum de versuri al sit, eu valonre de programm, se inte tuleazd Ematluri si camee. Cal care poarth in gind ase. ‘menea podoabe nit poate fl luat drept un exponent al simplttt in seneul € clasie In al dollea tind, amnasianul nici nus circumseele 0 limitaté ari tematic. El nu urmeszd, aga cum face cla sul, virtutea prudentel. Artist casi sub raportl mo- 9un vant animal, 0 page ote we il a Pe es amet 9 a neu tea ei St Oe A acura Glee beam gcse oie te tl omer bee at ma vote gree aloe AP ais en i a ee cot “i rr ag se HB cy ten COI uith artel Parma, eh cs PN foe 8 AIMEE de, ar naeark de c rior ett a ogc & MENT adementok ok a etm pin eee Me ce ea ete mere, fiind lipsits de factorul etic: ‘ard de ore Fonte) find i ap ex oy suena A et ee Ad ‘accentul pe oper, urmind ‘astfel_vecer! jasice 7 Aci see ee 3a ‘atinge un anumit finisa) si fark ‘eoncursul ‘propulsari tinge un a de ac rs el TE odoabe, slefuirt de yemailust si cance! opera Insel eres] PATRAS sft, niet vie bine sina earscteri ui, Théophile Gautier. Sue pum se poate recunoate, casi PEIN cu total ateova, Penta clsi, opera impel WHEE” ter tmora, detinat ase desprinde din aus st Umi ote 5 0 eae ‘pradifia ea inovatie a iceulat molt nulla veeme, rlatia Ginre rade smote Sn abtien arte ate wares oO wen ainre cel dl tment, oP fntrunitiIaolalts poner access ert de arts sub semana 1 onus bifrens rs ak, oh tn cli ms mal astm doe sina cnaere seu aeamedare Sire ue A er identifier a to. Sine intervie aiel un Be, fori. © precare a fatal Des SG act arerfect cee ce wrmdsim. VFem 8 Pu eS moet, trata se converts #2 Inova Ook in as eine mu exiurs tte © PIP Cos rect soejtual cl. De acces, am pune MA et rate. one Inu ble nari ck se afl CAE bropuss ca un selutar factor inovator eg inelegere mal completd. 2 Sapte % Sore Beene raporteren ascsmulal Ja repeablele $2 Shtecedente istorice, In accastt Pr vinta patem spune ch, seeeSeeral arta lasicd Intervine 8 0 Te une 1a. 0 BE de epepecedenty Hpsita de trditie sat, 19 ones SO) Be o tae poternic Snr Sacinata tn timp. To strait deo adie Pare prec claim, #, finite aes erste Hck de respira seurth: Este 286788 Jn weperenen produc se erat afi freevent Ge 6 Ince, a en valoare. Dar st atunct caracteral lor poate Pret ternal I aispenseach de ponderen oblectivett = wns! PeaieintAnfipte ia sol tradi son aint anceoedentcle care provoocé parent Ma Bl relnstaureaz’ traditia, Cte, Diet gnorata sau amai descons= i chipal unei izbitoare nowt paradox al casiclamul flind multk vreme comp erat, spare acum sul abee ny Totodat Tete tee Pot rine construct, eu gentle Mar mentale, ale epics te mena lee deans ‘Acestea ns) ph sana, deed, input ati 188 pict de contro ale ti fr colosele : Ea apa tel Loa DO of acest at a emma & O&M telor st coordonaler oll epoe b= oe 8 fest fn Usk. 8 ncerim a oferi unele exes HOTS ‘Aste, Insintea ret nose, iM) Soe yo ee re ae emma Sek a veocu terior. Aesta Te i een 9 eae Be Taudaclr foc’ Dramatrglatnpul 0560" jae See Spmsade homeo pe etal WON, 8 PR le, teal pal vn anc Ae sri coniderat 3 et at de 08 ne i es ina ch poezia sa se afs 02 the i el i a Se ee als promoass annie at Tes ceee ara died prin exo Be co fone te dae! reste sett coca perth de jue Anee See eu rin mil vaport sce ae cous #1 WPT coda Aagut ft ccen a a so LT Ss wee aie ma ple eau drama, ee. a se abies dad um rit CO {Eaten nat rigasl #420 ajee pe lea ST esas exceie Tac nmal Rent lin, 7 ditional, Cveuanca ta Michanglo poet coi DEN, defn sent le re el Nastres Wel aun i Prnstoore Jat Bote. Rengtre elk T= as relat, presinth Ins, expresia tipick a cleiisma! a Srp 1 thectreia din operele sate rege Ja roll nei © atte a 2k $6 COMED ‘nici o denaturare, sag ictor cle a alle Jacntticate érept Ino ac tind oh ex part eS ieee functune Ino- vate pe care o finn desielsmul gree si xl roma Linia continu’ confund ou aceea d& foite se arath a fh deca de Tinie cantina nie infnit, Sub UD. 200 fotul opuse. Link Be se intiineste Inchisa. Ace fi se intiineste, ext resnil respective fia miellor sparta I~ pole Py acest parcurs — cu &X Pe ge vedere cova ral deste Oe ‘siesmulds 2 re, nie 0 solute ie o intcerupe minud este linia perfection se atitice ale elasicism™~ reatciarle grecest! destayoard 10 Set continud 0 nor fregul ansambl rae anal eulptural pot ft mal prin aliturarea de manic ‘Bulptor modern co Hen "he expresive, sint golite inlauntra ste ioburi cia inte= tat de continua a, aciones ul din toate vremurl Thipal eel mal present memes ‘nll ca a promntat PURE Prenal geforment al ual Mae errors ale earal opere agen eforate de orf, de spértorl sau Pertenece lloare unset hla © nist agra asemenca alaturae s@ poate SP™ cA in react 2 TAPARSS—— — ———_— a Tinie continue cay, a fontur staailor ree i Ty peta, nic 2 al ca i merge de parte pss tn 8 rnc ate gis ene OEE Sono, Tae ek, banat eo reprezentativt js at ake tro Be. tn Re Dit a al race Theerioard eb ase itiat in Talia (159° e ve unaniza in onc! Seu 15301000) acum bri ae carl mae a a See a cel ee file na se dovedec 2 spartin integra, fi dsice. Ble i ree eet ee roductiv, necesard 1a comparstla care Intenjoniy si 0 facem. $8 Inim, 35383" coricare din compozitiile ccelebre ale Tui Rafael, Logodnt Nort din Milano, Max dona Sixtind din Dresda se¥ ‘Tronfigurarea de 1a Va ‘ican, Sé udm, in acelasi timp, ° tof atit de eunoscutg ccomporitie a lui Diirer, de pill hearea geficd Inti. SUS meer nae ome. ie care, ces ne in Se preheat fate tn Renayeea Sang, co precidere 1a Battceli. betperenere ape ents RM ene et oN Spent yori SS SScer See oes 44 Lf LE . ul na fost aah vem 0 asemenen seis FT, ke erons tal precis tn eHDrNSyt ‘dramaturgiel. In aceasta ter ce searing care occ "calor de fapt, tndeo- ne ororiioe pe acen ove Pe Se postaleazi bh emul ? Explicarea imediat @ postulatulal fn discutle cla eeganta. acestel violets, PD Mary turbura a B Nocance, idraglil de veal "XVi-lea fran- sees Siemenea explcatie nu ete #40 fins amine, oe ee at, ncompletd smplilnd 6 fensiblerie incom patibila ou era | clasicismulal. Pe de cain intregul Shes parte, dad priv ane Pou al apargilor sale. sesizim oS ‘numa in ‘pleat cadru cortean al veaculat ‘xvirlea fran- viet ara popular ot alt de spectaton ‘demo- ag Atene, clile de fapt erau de aserene interaise. ca, ponkoori, nse ratlleazh, Tool 9% Oe sinu- edn, Parent in exoseuta trageie a Tul Sofas en mal adinch a ooo clilor de fept 5° Se coped dec, 8 fc toul alta, Este anume i" 06% au corer rape tina continua a seret ae dialoguel $C Se Interment care se cere si desemneze, Pon, S a ie (ail un alt adjuvant, structure, tage Sst iprutalatil pe scend ar consttul un toe, 0 feteiew nepermis i condamnat de probitatee, OVS Provo elail, AdeVirata mestric este aceea care “Pee se iand toful, rotund st inchegat, numal din tscesint® Siatngurior. Actete violente de pe scend se consider! © seseritea epirturt fn Tinia continua a discursulul des raters eb rramind intact ea atare, in tot cursul Tn sfirslt, aceeasi linie continua exist gi in muzict CChiar in compozilile mai mari si mai dezvoltate, cum 3° fr eoncertele, simfoniile sau unele genuri eamerale, thourile, evartetele, evintetele ete. care euprind mal 6alegre de un oh ea altele, caw iraiene. hing BOS eat rh spirale se tet prong dansent 8 6 8 cle mal mle ese AW Ta gt 2 SO Sranetale ee sr “oe a ae cnn on ase we wel o ae a ae inte, Tama mel tae leg smear SNES se ec, el NI, ung vse nent, ate it 1 ‘a defini clasicismul, Numai conjugate, © 1 ieee “Am spus eu mult inainte cd spatialltates clasicd este sl ue don mai ean a8 nel eda o ptr mee pear ‘Sone meet sea ewe Scene Deen Eta re Pm Hora sm Ci omer ett orn Questo r= Iie mera nee a lin ae a PO oi, at ea te ling tpt Se pt 90 Speci lore Degree patel . - Sty 7 Carltata singurh a pute ener eceptabild, dF pede, direct receptabild: ais pean impede, ee cat 3 aber secret aprecia, i aa Cit re pent mH Cet rede tn art aces ener ae Aa Se ca * rst ey rh eas AS 2B ph on contack em Eat pene tae ee oe pt crn» ao 5 i esol Re, a Pe “ee eet nn) ssetuarastie domte wet pdt on So ee uns a se vir nds Tao seneai seat B70 agar, reat ure Sanne, emeene spr Peal Gr 2029 i at oaks met ca eee gl a la abteere ain 2 wero dee tlre a te fe se Sus at appt coca, Da ee Seas eine poems to In rca ee ‘Sem sea ane at Sof exomote Ins Bt 2Ee soe fet ek sarees, Racist ma ce urge te ‘veep Poss Sy sik Inne fo ile ance ten or spt aay cal unormbr Sloe “srvne indo fy mot epee, peer a tere dash event Sn Const = finde S008 demons na pte feos cin hae isnt nts wert ese ste a Hort = ”\ woe oni | vier et \ Sore nee 8 = | veal cum ald de OS Tate sutine Pow, ee tt i ne ey can pei ES ed nie crac pect 9 oy poate fi at Se et asad SPE eta ge en del pin lst UAT. ee, reeunoseug, Ter ele de alee, cum ar . legan oar pin feu seit Een caractra) es vesurar = rele Orne To eka aati Jor. de nuns conenrare ngs agra ine ar i nile modeés SE YEU Day ‘banale prin clara lor simphtae, fi ee esizay mo rr ce ft wale ESHA lin emt prvi? ma rue ese GF BEYOND Ober] inl Wun eae ot atl Bron (at poste pure, 19) cl mal frames v8 dm iter atary framcerh arf toma aaa a wu poet es Dlslherbe, 11m stp acta tot in rig le fruits ont depasé la promese des fews:* (Pructele au depasitpromisiuestetlor) Abstele Brémond nu explci opfunes s in favoaren etal vers sla, lip de ee pont inate, Not vor elute, ind i esi eal teal ‘rn eoocentraren rsuslr sale mule. se Yorks, Ja Treeputul euviniclor, de duce ex grupas lor consonantice fr, pr st fl, care allemeati eu note . ££) fhe ET t—tO tut 5 intervocalte de pe 1a sfirsitul ee angie poset a tS pir ek ame et ee oe Sie peels ty ea a Sedge A sien eatfelat o ‘Virtuten cardinalé @ Osmoza abstract-coneret Onpanicul superior, din care se decanteazi artistic structure clasicismulai, ‘nu exclude, ba chiar implied STheet prineipiul matematic, Este si acesta din urma tinal ain factoriiconstitutivi eare intrd Yn aljajul artist. Er contribute in mod special Ia aspectul de ordine gt de regularitate al acestu stl ‘Desigur c& substratul abstract, matematic se afl& prevent in ofice alestuire clasic8, uneori apare, Ins, mat Girect. sesizabil (in artele neimitative, arhitectura si muzica), alteori aetionenzé mai umbrit (in plismuirile dictate de mimesis). Si le privim, mat tntii, pe cele tn care se distinge de la inceput cocficientul matematic din ansamblul ereatilor respeetive. ‘Aga este, In mod cu totul deosebit, arhitectura, Ca, si In alte capitole ale Iucrérii nosstze, vom invoca, si de asta datd, templul greeesc. Agest edificiu nu este, in fond, decit o prisma culcatd, cu beza triunghiulard sustinutd pe un careu de cilindrl. Natural ci aceasti alcitulre 49onsen 12 71a ronal Maden, 8 ts erase aris os s gh WO Soh PATS Drea gS ae ura altor stil Sy. ip aie lui cen 4B SMe eeometeel 9 sl Pin aleve eo mura de ato at nk ill EES nt 0 trode at atot 1 a deal, de mtv are in atten pi ss sent ng x3 gn wal oa i ep ra a peadea sa Mn ay en i ro Be cere a Ci ae et iad pre cok ‘in dialogul ae Pan cd canbe oral Poe Pen On arn at cnet fe ei pire ate om AL mate mae cen el oes. eich Intze vd. Dar oe cena muceal gi et mutematic ete Fee cunoscuth Dentro a mui f sues unt comentaria special eee po ore “incre cap sees ee et a ‘a ae! 30 ff de Mon trades, de Cesare dome a ch de elt atts De, EY «erica seoptote pe frontoaneie se rely le eu precise incise fn tion 1 pk eh Yolum, adied 19 Pe wuralé, pe atuncl noe You dae ni se par aeosebt de intense st unele are etl recente Ne gindi 1a 1867, Pierre encore ups cre acca perspectiv picts initia fn Renastere. fea vuturor elementelO", fo Renatyjgo nt-un volum cubulr. Orilt a ae va umul peisaj, ea Intra, totusl, rane vapdliy geometric limita. Dincolo de ace) spatiy ciara mal existh nimig de vazut fm respechiva fablou. Ideea perspectivet tridimensional, te fie vechil bidimensionalitati, este, in fond, tot o int iplelor arecesti 1 care Te euprion reat fi deelt nscrier 5ings 2 neclnttS deg ji, in te sass ec ed ee eagd de sci a tll, Be Sow, mela Tamer al rat de dor moma MT ilerteor ar fein 0 2k est sk Ae media it ed ey ence tone bere eens cecil wpa 6 cused, or die le EE a Reger comp a, ean er SEemea eee pra Senae materi oe De cen, rss sim dic datee tote const te cel mai a ei elaine ur eae artstee- Autory, fl dn al 8 Be ee cathe mimes geapoi oath consagee cre SUPne nel instante @ UNL deel prim red al munct se cstacol eu vllzant. rin eft tne a cei 5S DO Se objne prfectiunes in gersul casa. Po S- fote sincera, nuns a gaa de oso spare Inte esenfa coneretuui gi acees a abstract "Tecmai de aocea — cu uncle exe, com aF fi sccea a ui Rafael gi a Tot Mozart — art sertort clasiei se arata mai putin fecwnai det aca care apartin ator still. Tn. aceastd prvint, devine eu deoxtbire Feprezentativd literatura, Seritril cael ma tins Iiodatd performanteie cantitative ale Faroe Lope de Vega sau ale romantculi Hugo. Ac mu tele 98 ne induc in erorare nung titulo, ar post Etre, 4 gum ne elev un Esch sa un Soe Ce ce 3 Felevant este mumérul pagnio. I genera nea * firs pate de Ia ten~ samt a cls abate, 3 18 ce a eerste ‘Teavall tn eerie, An COMP aesipcordare #8 asidui sl extrem fatia Fecunattatis SiN emozei elementului 62 srenta nel opere reclama o rabdare finest oe ‘Frebuie,In final, s& recuncastem ch Im POE 1 seestui capitol este nu mumal cunDScY pan montara. Exst, an oer opin erase. Po re ganate oe a ne aoe alee integra a unor fenamene, 6° ‘multf vreme dezbatute, nu se poate dispensa $i de inte” ea on date deventeeientare, Ar ft ee ig acest capital, dash near #exstat erat the co mult rat importa sub aspect Sport cose ‘em al apunem ob 2 uni sorta ¢ aoc in osmora or sa ae char So nto arth mal abstract Seat ae renliateapelpebl& so arth mai con- ar ees mlgimeyte of athlee acca realite. Siam Gn iiseereall‘ck depreiem fr. lscernmint Telisce ince: Ene cher vil ea un angrena) fie ie rantimpuctdetacus penta al se_verifics sh fnerrpta sepaat plese neal de fot termenil Ghlchruut dct acstcopitl, Numa ch aceasta cxperient dhocatvl’ na pout #8 dureze Ta Intnt Dengd poet seca, sii nt speci trots en asin a operel de ard. este chemat, She npr mesh pa of rp ele tal mifloca In Vederen une! reir jar nu un scop in sine, + insf, dou rafiuni care ima, mai putin impor~ fri lacune, aiscutla ‘anjerismul deformant al! vea~ termenii consti- 53 .ett ed nie om 2 od at acre eee 8a forse ine to dsl me gain, ml OOS alge Se _ Te a i Ct weet ak et ey Ht eon i , Se ri nme Se re dB He Ba Ce a notte Bl in. Antic Pune pete re nant Pomel ‘ame da ere re, nara ‘coratich se pectin, ant semen oe redo fe eH ntunerie. Antic, asadar, la care doriad stl elise Se see i ea ome 1H; der tng ar neat he ei rong, One seal, earl devine eet ans tl lace pin rs es fa sri, nc et ee, i he A od Je afnamen! de ducal separator rae ae cae supra 12 a eo aml de va bao EP poet conten} din reliefurile i coi men ae reward fm areitectar ete luminosse ale a Gielion ince, tr cere de eorastal sternant intre pli Pato se ces Pa Geunease neh ae oe 0 eae a ne rensiatea torr, in scons aa enacts Horan, se iting de CRPO™ seretane din aed coniastane, buntoerk 18 eethoven su, atc ea a romans hdc, erates seni dine st cont tats de ota or ndeeet Ia wee dln persona- Sie rack th ptr dese dood catgort dette Cad, propri n hre pate dramaturae, fre be cael cod col ol terment al contig se 2 nent A ous eater dimptrv, 1 peveye et dl termed ete relaie de abroplere. fee ‘tucas. SH pri - vial St pil ene. In tage cla ‘Sel tll te dap de ae mr ‘ee tate Dm ut nt far apa om rer un dept ein Ps ole ia foe vd Re aatant primi est sr RDO tt uli. Dar St OFESIE ave, ‘esi rezbUNA Dry. ine dood re tontigue. Tot asta ae yeci intre dowd persoanes ie Sep Aigo ii Soles oo room represinth 2 epee epi scr, CCreon se vede tot atit ae Nymier. Primul Perso, ET antigana sb sere EPH ey caza pe are g sae, ina emerging ‘ustine, oi pentru flul CHM ¢ T' ageat principal fy se Sehr ce Combatant, ein greack. Si in cal de 18% 4 trogen prac. Si isn mora. In acest desi opus, siat, tous, contigs re Sens, exerpele pot cone ‘Asociatia prin contiguitale fire sa_stare #1 in ee a ead) Lae Ghreroah dire Horas Cai ee 5 OSTEO fa Horace al sit, expend cu sire ates atitadine ‘eroied, sila untl si la ceilalti_ luptitor Coneluzia se desprinde perfect convergenta cu aveen privitoare 1a trax odin grok, Aceata conguate daieh a peorajelor ssi ra de sens etn Some rgla popoarelor moderne, eu excepia veal al XV frances, Bute surrinde acl 0 exapbre a Planulul sengoral, cu eontrastantele sl rar cro- Ince iu tos fv post moral loner da ert pe uae Ir te ne xcs be lel exe ele, At ipo ae ae ee oe eee in Bvol Mediu, unde intcigantul ti st salvatd in cele en senzorial nesru- ee Catinescu gustulul, medieval, ‘aestotel, pe 222 Brechin oh cle funda Pe ame as le Rise TT Tor, tate Tevinearh de a inch pind © avemenea -confuzie, faptl # is lace 58 TePETCU st, eset ia puma prin ack ae ns eee . ice mamal omc ot poe ml ee prt rm platen seu mmrmura prin. doe, dec & invert = seperti prin eliminare o parte din cuvinte th ‘cadeul ebabordiri tice din_pevion de Prastic, $° det exigent clase Tinel poeme. Cu toath metoda sclptrald cent omen arin, se eevee pcibe | ORS, ce oo ee fa ects M80 Cron ace ah ete cea, Dome HCE ee ha tragedilon 8 Pa islets grecests PEPFe2 ‘mal traiu st ®een es ng sritectura, "pj son alee din abet re E50 Proieash pe piar st J sraticign'S, de oneal exacei 6 ie sre 820 BPEST ny pa ceil anterign'® Os ob ante fh riturd a devon’ = fin Rouen revit pet oh incetosarg ™ ce ne Bs Bo DT, Cite Me Re ead ine ustege LS Sn fee Me ea enaceg! Be ceil OO aaa iva Sle oP ee ol a chide fh a ogo 9 ele ¢ eee pie lire dteiee 8 a pe cowth cparare age ie HA Eo te tnd id In pe an MEE Paty pe nia Winc In cary eset Priveste iy ere, fea este nese al I feompordnakr euipura ew ih Soperoitatea une asupra a (Char dad, tn elas, a sae Ok T2 vas cae ecged te foie jee dows Tiare, existh totst © Sn ase Sa ac hn Sn nate ae ee man pa as ata fo. ene. teu act en 0 hr ceane n pora ra foe, Senior om rin cae a a a fo ten a iy, ao eile ie ate 1 proce rn ie por pth a embre eri a ajans ca ull arias ° fifi acl ea Stn ee aes He oie ogg oar oe Ine Be mar it gem a SPE nga xvi, tat fi De® vit oie. Deal Oe se eaparaa, anu 8 aes apa, stinging Inet sri Mentaliaten, clasich et emo ec, prin care Un OTE i api a ese concomitentd eH cet oer pen DRS Pe 2 ct elt de roost. Ba ete seen) sere He ebie ncee cert al uma Se i rat rl do oi mt de States! are poate jnial su de vedere, Sete perend, dar nu fecund3. Fo nil a Saunt 4 al asi , fi Din una! Greate. Perfeetiunt erate prolifera deeit epigoni sumserisi a virstelor Inchiderea sicaracterelor até toch 0 inchidere clasied — nuclew vin al atft ‘virstd. de treevent evocatei sale forme inchise. Zeit n~ 6ace sint vrstele ‘ , Sint tinest si nemuritori. Dupé fnchipuizea ve i asemenea, De eprodue, in zona lo, inisl natura umang, "8, jot gl Oe amine, 2° ta nu feu eae Wehr sete cores hay gan hy ottlge a tye tage totus mal pun avi cs So clair tag Pee lettt gn FONE! patra 38 OT yy Ulises {Rik a cov we lor. “Acege Ont Yi Oe ES al at HCE amine Io in nerve lo — are unde, rept, Sahin sole pasogenatura 58 $i hue gi de unde eu at ial ots has ay ae dint, ty cf a amepierai nie ¢ 2 ite veer are lant to spit NS ur SP Z Se sh PT yet in NS in ced iit onl IB Viney eh 2 pl opel Ns deft In care PFO” im Sune c tot print ich, i arume fq Sieg, 2h pie Feta oO reve nett sal ea dik pty, SEs tat anterior ef clase de ft Bez in ap cul Aceastg 2 Magu # SH atat EUR APES “Se comaseaza st se See mums ince sna npg in 28 Hak, ae oe ate tn Tenant ot este pentra ata eich tot un fa gen HOPS eating astfel Sf TEE tactorulul Pregnant de umand Final ape dense, + pint PE sttea ect seas Pal Mat ain punctele Eros een sea on gt lt Pa SLL Pale edema epee ge 827 tant, eas espnge Poste sche aga tal, oil, pe care ny" Jn Weta “motivelor sale virstele cu aparents Te aor ull hr platted PNT te nfo ale ol Velasaue, pk cents, f felltin itl pin exemple otune,d% Teepere. Romantsml, Ia rind sit, Detain tot PAP te He mn eS Le ee ‘ tt ow Colonos, ata clascA arat alte virste numal Cae Seine yang SA MS EID. oar, ETT cy tal pisces completri necesare 2 Tal Yee2: Si nu ne gine et SeatAtine Houdon, | ME Gna mse poate altel. Asemenca virste destinate core gS — tte GEM ta statig, NRE ST, parent introduce, fie ale materia, femniticaie ye 3, tras Mast Ge ec ew PE, fe ale marl, se vad aooeptate plenar numa de stilurile foe ealivé formele deschise, In baroc le tntfinim ew ‘fofuniune, de la mille Infonte ale lui Velasquez, i de ta Copii eevgetori din Sevilla al Iul Murillo, pind la | Hesrall Toi Shakespeare, Romantismal, 1a rindal su, Introduce de asemenea copléria 31 batrinetea cu trend ampliflcad, care dureera pind astaatinclusiv. Exemplele sink eu mult prea eunoseute pentru a mal necesita 0 | semnaare ot de suman. 6Cel dpa, se. Saeat ‘virste care implicd o linie de stabilitate sj, ran) © tpl, tk sea ersten a leans scones seo fe al apygettarg ‘renta eternititi clasice. Intr-insa eroul ny att ae ‘Pistrindu-si de Ia inceput aceeasi natura, ac matin {er areal ne Uae ele de rao ‘She ch remo fu ee panes iturile unej atari constante psiho-morale, Para te constanfa virstel, chiar cu mult dincolo de ‘asian! . SE ‘ante Pane a Aint ro pa tg devi — se poate ‘spune ch popoarele moder nat ae ‘Seta rope fe eae seat 8 Jengme de un det a lr creer dei os pen poste ff inregistrat chiar din ultimeie tt ap WMitil, de la Confesiunile ale Jul acer - ea Bildsngsroman-ul german, mergind desi, me a ‘dO pee ta In Diss Qriiees sensi morale, fie a ‘degrading? er pase ‘din pidurea picatelor sale, unnc 4 snr Sewanee pt gal sre itis ya esti. Dimpotrivi, in Cintul Niebelungite 7 Si a aa a ‘oot ler al esl pe hg Inte Sele Stet mane tn eulturile mod m ‘site ininitate de ate nuane gt variant, ema feaebie de tate ate A rei ete ae tl my da ele reac, bas i gl. Aya we reg ae Ps a SY sit elasie st manent clas ‘aga cum #1 cunoastem din stri- sim, mai existh si simpll pe ting slut clas, ste doar o adoptare din aferd rowsire de pind a mile Mod cole. Aceasta ner eee na jie Inch — ¢ wet m= precede Impramutate din Fore, pare formale S00 enna casicismul Minnie pote ange valor fective eid se grfeaza ceet aie al nul al ati, Ramine tnsi © expresie PM ipa de vata clad mu beneficlaad de suportal res Bsemenea tiri autentce, srdine clnsiismulel. In wmtpdoud cazurile apare cu deosebire reprezentativ pe la 1800. $& oferim, mal spuaisal neo-clasieism de Wh uncle exemple positive, datorate imprejurarit feri- tite eind manlera clasich se adaptesz la substratul perfect valabil a} unot alt sti .o8perioada 1800, M1 putem identifica adesea ex ues preromantic sau chiar romantic. Faptul ee . ‘mari poeti ai vremii, Hélderlin si Foscolo. 11 was ra vom pa Hldertin este un insetat de lamin’. Cee “ pees de clasicism pare a fi tocmai motis ot i i de He, tr et de Ituré pe care marele lirie 0 absor ro eaataen tice. Spre deosebire de col ne! Sad Set a ee selenari, solaritatea [ui Holderlin par of ocunm wos vtune di Un eens eo fone pe te et ose gn tle ce al acm ine itmica Ttismutyy es Tecra alesse att ‘wisdturd, ct ty Serr sa madernitate, cu totul opusd fatal bate ont ine indeamna si tragem deoparte {ntreaga Berd ant Wana are acer Ta cea Bo Sorensen aes eo Pa she inti 4 Rp, pce {sir et ne Pte chap. ritmuriion foe vorba. Printr-o pam Geena a pen lo ine ner tants vidio tc wate “senna a a Sai tnt oe 65 ‘nod se or sen “rede atacaté 6 fe p ces san ite mover, a epreancere a Antchhe cio amin- on coe aie a ts pitt we a Nobilul si sfisietorul bocet* a Tul een “ ie une patea Tumi amtice 6? ssa at ae Hae sb strabatut nu de 9m? jsura’, Peon ver isu = sti. de cae de mars Far stil elas, am SPOS dare 18 UE Foy trdeosebi fn mare ca omit (Del Sere). Ce acest poston er ete mes ei et tal ve a re me canes precedent me eet. intact solemn nar isu vege Tol Klopsto sere ersull nb, oplt pared tn ar vial sau romantic rézbate, inh ey motivelor. tx local 1 ed snvord noaples, mnt, peas, cu versie tone. Fo fn altceva, st fname ia repertor rimosulal Holle, adorat de Holder Metele macabre, mormintele. Poets! JrSom mates etn ni sabe care eS © 1a sapraalt pe sata motveor ee alti cale, ajadar, decit la Holderlin, 1 rene 4 ver de un theta deo e0 ag 2s nal ao est roman prt anal ae 2 ny eree rtstic strat de suprafats gy Mngt ner putin ee ms SSS nie se Sie en se leopatrivé, un pasionat rat ‘ te ce i ma mnt laa 7 ese a te } care subminese’ dinlluntra form: ‘ante Sn oe tonal a ma ‘Vee al XVII-ie2, eu ‘1 voluptoesé gratio sr a Sloat eoma af ~ ie unde in n= sal nune ta a deplg,eu dla lor Ings a inet meio sit Foes ce hae stil om td carmela, igia He NY poate deven; Ne ing Ambinari ati acum. Exist Siehat pe Adeevate me wt tote a ees, st bn vem reset “ fericite de genul scelora ‘lustrate sy eri ‘sind maniera tirsi ait il rodnle st unor reali! stesso il we a ste ce oa - fragila pulsatie # a denierent wo prota yareasco ct Jacques Louls it artist marl, ae in pict ret recaie 1 se cs nga eve in é id, acomodin- i ce tine cate ¢ Pa in a poteon dec 13 nsugi, a fut s@ rezulte, a a eel 1 ey aeviat. cH ae TE ie ‘mai tirziv — pot fi detectate si unele sar Te lh se bin pect eu fone ons wie stil clasic. De altfel am si ‘mentionat, In au emcee za chsiamalet tne igen in Taurida, Prometeu si Hermann rth -intre marile creatil clasice erodes. Tie pat figura Pe 2 eit Jv Domina nes Tar eeate implinirea intr-un sincer sl organic fond clasic. 2 eal ati alte expe in rnd er Seal Toty Ss repent. spele Fra al ll Unges cate Invi, ar veal le ror exponent de epoch a genes pena seta veeme,simpla manird lc si yet Gin ard ish conn sreure lt 3 Dropriu moment) — care sho tnsvfleease din~ Tiunlrw —se vede condamna!@ 58 rlmind inoperantd cad,‘Sublimal easie eee ete fromarslpropriv-is. 0 recenté care’ St Ton Taner, cu toad Feit din comun pein 283, 9 ci eo hrc fs art, 1964) TT Se hb ‘Trebule, totusl, si spunem ef n-am subs _ sess ‘acestel excelente lucriri. Ton Tang’, i Senrrtrea eas Sit ea ime strict ng sienna ia cori sae ae Game ct Sobers on eat at eee oe a ae a -acestui stil, sublim pe care me Seer me Seapine 2 eee ter ies “unel a ls Sa ga cl oie donne ld arm Jon asl = estore werarcomestart din Ante tn tumers eae ale ma minis, (9. George Fain supra une or ele armen es gem de es Seed ie sat pl al tial uta. Ne indi Ty ott det oe 3 er itu PS jubire si obinurh so vom roe ite eet dt Pe rie Tal ce-a muri Tuptdtor pentra Oa . ot chp ren Ea en AY me acest eavetare SUI i, blet tema, Vices, ae a rat etc at lasicismul paral see al surprnde, pe, und Op oF tig istorii cash, Heredot ca covintare lal Peticle Ge Phitippiele. de mal eee ein cae conducttoral ALE, eal cts face apel Te vechile Gor si O-asemena categorie ete in lsiczmal roman, band re cp Ti-Livia, elnd evocd acele de itr Faome legendare. Nu mat putin ¢f Tent subLimol im une aspecte tative ale ladll 9a 1 de ath, considerate pe pentru vitorul nostra fast dau ale 10) furan mom froism ale FRenapteren italiana va ‘Boise cele mal reprezet fe rezervim, ins si in ex ee sugerensd acea period tol dediestantropocentrisrmh tr nc cele constatate. mai sus, claselsmol me) pore ab sires aul st Int-o antl poole @ n asatu, mai cu seemd In scees cary comruta Lui solar casi Tyg ‘olen, Arion eile mare ol cera at nf FB ianad cloning plasmuregs Me {ead mse Boe Sta Exit desks petal net nat subime cearmanizh, oe ss cae in mad ey pts end Ce avon de cert, in conctui, sot doce nts Sk ng ‘utd ene rspmsal Sabin! existe cet tac altur de cigs dandnats ee Hla Interven mee ink pl, ey carat rat scm sar promt, dard fa pens Ose cape, taban Tues Apis so as "eas etn mae prt, Se Sonut reps fein dona ere mu spans > Fils are fe tn cprasal aor exter ae Seto de nr cm ara trom, Gul su cit cal xml de wal aS ot isto. Tt, exe plentatine {ictal vs pone ccept fet set se ‘ant al sabtiath asi Saha net, asl fs pata eseitne! se cash prenenta ay s a motivate 8 pe aa ng on ie ire St tn, Comet ease Pros pnt sum, gins sgt ; pin litera seam rpait sna gait se eae enti att, cone- a sit ats cons oS a fd oa a ft va neintelegerilos, in se im baroe ‘ny se sfirgeqte nici so i racturd, ef numat pri rorulul. Ass se erat intern! aa A a tra, de pid’. oe v “in aceeasi categorie’ intr err x at Ben Sha Framosul Don Diego & mest Xs te oa veocul at XVIl-lea, Agustin: oa Saal ‘sa mearga Sera sa Mga interostor, i oe eae nel exboard ain ce fn ce mal ult aalelens in Asmrooerenth, pin cind nui i se mal poate #18 i hee prajele rhmintad oaptive intr-un_ adevirat se peecaeard integral forma Inchist & unge, Se opsh 2 es as, Sr a st hu eet am este tcc 08 ast dct on saga st ue ‘trece de la stabilirea for- fr “Aim |aero P os lah ma re he atic pti, personal evr eliminates tutgn eta secundare, inare corelstiva cy Tao tea Snows, eonsiderate @ fi dominanta ote vn ft She cal de oman, Pa ttt ea particulare si urmeazi: rat spe aces, amintita operatic a ce ‘na numai Is comedie, oi la toate a anger ora pl yanen ce Spat aa aa o litate @ eroulul - Son iui principal, Adeseg “hay. sfiryit, tn cuprinsul . Sane mai io en sone ‘ul delet su al nel sede ene noe Ee nae ‘numai zgirelti, Tartuffe, aa cae Salt east dn neta Jn snanbis pie Tene mere a wie ea re eh 0 asusire OF fh arata drePt Ai os ree a en mati de la fe, £804 niet o esstuia, EL reclama 2 rape ob personal comic repent FRA se anietare st « plu tt = eet ct Soe sth in care a fost relat come sesh aeata ne Smplich sf 0 nesparatl. unitate 9 seal Tyvull exemplar umn, Forma Sachs @ com espe te coprinde ft dol sat! mak amu Ey pind 1a sarnrearh categorie pihick sau social grevata f. omo= Genie component de acess inchidere comic Asal gerh jevd uncle comedil ed titluel eoietive, cum arf Someta swante a ei Molére sau Béddranit toi Gol- dors 1°‘Mentionarea exemplelor dis Ce Rhee tla elitr dletinctive pe et © fer tin be cad a Met aa oj a i a SSE m zl nda, gi SM pl. SS ae expresia dramatics, Poemulut eroie-comi Bl trebuie sig, Imprejurare, ca Tul de exceptie si de izolare: 1248 deo maja Cited uh tect, car ent fa pet Crepe ime ih cnn oda Ping ‘are poate Ing tot oe eke nh Si tunel tneteaet de Bolin csc. Ce devine e lusie esupra comicului clase, ‘in toate cele tei tradtur ‘nalizat fn cursuleoptautus Olt ex aceasta am tet