Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere
- -uzura accidentala.
2. Uzura normala
- mecanici,
- termici,
- oxidare,
- electrochimici,
- oboseala
- etc.
- uzura termica,
2.1.Uzura mecanica
2.2.Uzura termica
- recristalizare,
- revenire,
- calire
- topire.
Este provocata de actiunea sarcinilor variabile asupra pieselor si apare sub trei
forme de manifestare:
- fretare,
- exfolierea suprafetelor,
- cavitatie.
Uzura prin exfoliere se manifesta prin desprinderea unor straturi superficiale foarte
subtiri, de ordinul milimicronilor, de pe suprafetele metalelor care prezinta tensiuni
remanente sau sunt friabile.
Uzura prin cavitatie este provocata de sarcini ciclice care actioneaza pe suprafetele
metalice ce functioneaza in medii lichide (pompe, turbine etc).
- natura chimica,
- natura electrochimica.
- zincuri de protectie.
3. Uzura accidentala
Uzura accidentala sau de avarie, constituie o crestere intensiva a uzurii normale ca urmare
a:
- dereglarii instalatiei,
- calitatea lubrifiantilor,
- regimul de functionare.
Calitatea suprafetelor prelucrate realizate prin strunjire, rectificare, lustruire etc. are
o influenta deosebita asura uzurii, in sensul ca oricit de precisa ar fi metoda de prelucrare
folosita, suprafetele obtinute prin prelucrare vor prezenta unele asperitati. Inaltimea
asperitatii suprafetelor (rugozitatea) se micsoreaza prin rodaj. Dupa rodaj se realizeaza o
rugozitate optima, care nu depinde de rugozitatea initiala dupa prelucrare.
- metode discontinue.
5.1.Metode continue
Metoda traductorului de uzura are la baza existenta unui asa zis electrod de uzura si
un traductor special care masoara uzura la fiecare trecere a electrodului de uzura.
5.2.Metode discontinue
- metoda cintaririi,
- metoda profilografierii.
Metoda cintaririi consta in stabilirea diferentei dintre greutatea initiala si cea finala
(dupa un timp determinat de functionare) a piesei considerate. Se determina astfel uzura
globala in greutate si uzura relativa in procente.
Metoda profilografierii consta in ridicarea profilogramei suprafetei de lucru a uneia sau mai
multor sectiuni dintr-o piesa cu ajutorul unui profilograf mecanic sau electric.
6. Metode de reparare a pieselor uzate
- demontarea instalatiilor,
- repararea imbinarilor,
- indreptarea pieselor,
- repararea lagarelor,
Demontarea nu este permisa prin lovituri de ciocan sau cu dalta si ciocanul, intrucit
se poate produce fisurarea lor, facandu-le inutilizabile. Pentru prezoanele rupte se vor
aplica metode de scoatere a acestora prin desurubare cu tije auxiliare sau burghie
speciale. Niturile se scot, de regula, prin taierea capului dupa care sint eliminate din gaura
prin impingere cu un dorn calibrat. Piesele montate prin presare se demonteaza cu prese
specializate. Depresarea nu trebuie efectuata prin lovituri de ciocan, interpunandu-se intre
piesa si ciocan bucati de lemn sau de cupru.
6.2.1.Repararea imbinarilor
Imbinarile cu nituri ale unui utilaj electromecanic se verifica prin ciocanire. Daca
sunetul nu este clar, ci infundat si cu zanganit, niturile respective trebuie inlocuite.
Verificarea etanseitatii unei imbinari cu nituri se face prin realizarea unei suprapresiuni cu
o sursa de apa, in urma careia trebuie sa nu apara scurgeri. Daca se constata o slaba
etanseitate a imbinarilor nituite, se executa stemuirea niturilor si a marginilor tablelor.
Pentru punctele neetanse ale imbinarii, stemuirea se incepe si se termina la o distanta de
120200 mm de la locul de curgere. Inainte de baterea niturilor, se ve rifica gaurile
respective, iar daca acestea sunt deteriorate, se alezeaza si se introduc alte nituri cu
diametrul mai mare.
Imbinarile cu suruburi se repara, prin inlocuirea lor cu altele noi. Stringerea unei
piese cu mai multe suruburi se face astfel incit suruburile sa fie perpendiculare pe
suprafata in care se insurubeaza. Corectarea, prin indoire, nu este permisa, intrucit se pot
rupe suruburile in timpul functionarii. Filetul suruburilor nu trebuie uns prea mult, intrucit
uleiul se colecteaza in fundul gaurii, impiedica stringerea completa si poate provoca
fisurarea piesei. Pentru a impiedica desurubarea piulitei se utilizeaza ca sigurante saibe de
diferite forme, contrapiulite si cuie spintecate.
Imbinarile sudate care s-au desfacut se curata de sudura veche si apoi se
resudeaza. Daca au aparut crapaturi pe diferite portiuni ale legaturilor sudate, trebuie in
prealabil sa se stabileasca pina unde se intinde crapatura. Pentru aceasta, se curata mai
bine marginile imbinarii cu petrol lampant, se sterg cu o cirpa si apoi se acopera intreaga
portiune cu praf de creta. Petrolul inegreste creta exact dupa conturul crapaturilor. Intreaga
portiune a marginii cu crapaturi se indeparteaza cu ajutorul daltii, se curata cu pila, dupa
care intreaga portiune prelucrata se sudeaza cu electrozi corespunzatori.
Fisurile si crapaturile se pot repara prin sudarea unor placi peste zona fisurata sau
crapata. In prealabil capetele fisurilor este bine sa fie stopate prin gaurire. In anumite
situatii placile se pot fixa si cu nituri de cupru, aluminiu sau otel moale.
6.2.3.Indreptarea pieselor
Rotile dintate de otel pot fi reparate, in mod provizoriu pina la inlocuire, prin
incarcare cu sudura electrica si apoi prin ajustarea dintilor la profilul corespunzator cu
ajutorul uneltelor portabile.
Dintii rupti se pot repara prin executarea unui sant in forma de coada de rindunica in
obada rotii, in care se introduce un dinte special prelucrat. Dintii rupti se mai pot inlocui cu
dinti ajustati fixati prin insurubare in obada rotii.
Rotile dintate de otel care au spitele, obada sau butucul crapate, se pot reconditiona
provizoriu pana la inlocuire prin sudare. Butucii crapati se mai pot reconditiona prin
stringere cu inele montate la cald.
Din experienta s-a constatat ca circa 60% din costul unei reparatii il reprezinta
valoarea pieselor de schimb, iar reducerea acestei ponderi se realizeaza in principal prin
utilizarea pieselor reconditionate.
- costul unei piese reconditionate trebuie sa fie mai mic decit al unei piese noi;
- utilizarea compensatoarelor;
- deformare plastica;
- cilindri de motor,
- scaune de supape,
- gaurile filetate,
- etc.
2.
unde:
N/mm2
3.
iar:
si
in care:
S - stringerea calculata, in m;
compensatorului, in N/mm2;
1 ; 2 - coeficientii lui Poisson pentru piesa si compensator (pentru otel =i0,3; pentru
fonta =0,25).
Pentru siguranta se pot prevdea stifturi de fixare sau puncte de sudura, in functie de
conditiile de functionare a pieselor.
5.
in care:
- temperatura piesei;
Pentru realizarea unei stringeri intre piese se poate aplica si metoda racirii piesei
interioare.
Pentru repararea pieselor uzate se aplica mai multe procedee de deformare plas-
tica, respectiv:
- refularea,
- mandrinarea,
- stringerea,
- intinderea,
- indreptarea.
Refularea este procedeul prin care se mareste diametrul exterior al pieselor pline
sau se micsoreaza diametrul interior al pieselor tubulare. Prin acest procedeu se
reconditioneaza supapele motoarelor si compresoarelor si bucsele de bronz.
- cromare,
- otelire,
- cuprare.
P=S+Cm+Cr, 6.
Cr - cheltuielile de regie.
7.
Daca tinem cont de relatia (7) si daca luam in consideratie doua procedee diferite
de reparare sau reconditionare putem scrie relatiile:
8.
9.
Daca P1<P2, repararea sau reconditionarea dupa primul procedeu va fi mai avanta-
joasa.
Din aceasta inegalitate putem determina numarul Nopt al pieselor reparate sau
reconditionate, respectiv:
11.
- modul de depozitare,
- instructiuni de ungere.
12.
- viscozitatea initiala;