Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aspecte Ale Managementului Privind
Aspecte Ale Managementului Privind
CAPITOLUL I _ TEORIE
1.1.Dimensiuni ale violentei domestice
Majoritatea evenimentelor de violenta domestica nu apar in statisticile oficiale
nicaieri in lume, decit mai recent; informatii mai rafinate gasim, mai ales, in
statistici furnizate de sondaje, date clinice, cercetari neoficiale, literatura de
specialitate sau in rapoarte ale unor ONG-uri.
Majoritatea agresorilor nu sunt pedepsiti, nici arestati, ei ramanand nedescoperiti,
nefiind raportati. Majoritatea victimelor sau victimele potentiale previn victimizarile
ulterioare prin metode informale de control: ele nu apeleaza la politie, evita
agresorul, parasesc temporar locuinta sau spatiul de cohabitare, revenind dupa ce
considera ca pericolul a trecut. Ele resimt rusine, cauta sa uite experientele lor de
victimizare, sunt speriate, manifesta neincredere sau frica fata de politie si
autoritati. In cazul copiilor, victime ale agresiunilor sexuale, se considera ca la
varste mici - intre 4 si 9 ani -, ei nu realizeaza statutul lor de victima, neintelegind
natura sexuala si caracterul agresiv al interactiunii in care este implicat, stiind ca
adultul, si mai ales parintele, este o sursa de securitate si de iubire.
Statisticile ne ajuta sa cunoastem dimensiunea unui fenomen si sa construim
strategii, in acest caz, de prevenire si control. Dupa M. Felson metodele informale
de control social al prevenirii victimizarii sunt folosite ca strategii personale tocmai
pentru ca fenomenul nu este cunoscut si nu este privit ca o problema de interes
public. Astfel, metodele informale de control social al prevenirii victimizarii exprima
neasumarea metodelor naturale prin care persoanele descurajeaza sau deturneaza
infractiunea in cursul activitatii de rutina si a aranjamentelor sociale. Metodele mai
formale si secundare de control -asprimea legii si a instantelor judecatoresti - se
folosesc de victime numai cind controlul informal esueaza, este inadecvat sau
evolueaza catre forme grave de violenta.
- In 2008, in Franta, 95% dintre victimele violentei erau femei si 50% dintre femei
erau "la mina" sotului sau partenerului;
- In SUA, o femeie este violata la fiecare sase minute;
- In Africa, 80 milioane de femei suporta mutilari genitale;
- 62% dintre crimele comise de femei in lume se datoreaza maltratarii lor de catre
barbati;
- 23% dintre femeile din Australia care au fost sau sunt intr-o relatie au avut
experiente de violenta de catre parteneri;
- 46% dintre ele au copii in grija si numai 4.5% dintre cele agresate
fizic au contactat un serviciu de criza;
- victimele au fost agresate in medie de 35 de ori inainte de a chema politia;
- 35% dintre apelurile la politie in Australia sunt privitoare la violenta conjugala
Situatia deceselor in Romania
2004: din totalul de 84 decese - 61 sunt de sex feminin (3 minori si 58 adulti ), 23
sunt de sex masculin;
2005: din totalul de 169 decese - 46 sunt de sex feminin (4 minori si 42 adulti),
34 sunt de sex masculin, restul nu au sexul si varsta precizata;
2006: din totalul de 151 decese - 67 sunt de sex feminin (9 minori, si 58 adulti ),
47 sunt de sex masculin, restul nu au sexul si varsta precizata
2007: din totalul de 136 decese - 69 sunt de sex feminin (7 minori, si 62 adulti ),
38 sunt de sex masculine( 6 minori si 32 adulti ), restul nu au sexul si varsta
precizata;
2008: din totalul de 93 decese - 9 sunt de sex feminin (2 minori, si 7 adulti ), 3
sunt de sex masculine( 0 minori si 3 adulti ), restul nu au sexul si varsta precizata
1.2.Aspecte generale
Ce este violenta in familie?
Consiliul de Ministri al Comisiei Europene defineste violenta in familie ca
fiind ' orice act sau omisiune comisa in interiorul familiei de catre unul din
membrii acesteia si care aduce atingere vietii, integritatii corporale sau psihologice
sau libertatii altui membru al acelei familii si vatama in mod serios dezvoltarea
personalitatii lui/ ei'
In Romania conform Legii nr. 217/2003- art.2 (al.1 si 2) violenta in familie este
definita ca fiind 'orice actiune fizica sau verbala savarsita cu intentie de catre un
membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care povoaca o
suferinta fizica, psihica,sexuala sau un prejudiciu material'.
Constitue de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a exercita
drepturile si libertatile fundamentale.
In Declaratia Natiunilor Unite privind violenta impotriva femeilor (1993) violenta
impotriva femeii a fost definita ca ' orice act de violenta bazat pe deosebirea de sex
din care rezulta sau este posibil sa rezulte pentru pentru femei traumatisme sau
suferinte fizice, sexuale sau psiohologice, inclusiv amenintarile cu asfel de acte,
constangerea sau lipsirea arbitrara de libertate, savarsita fie in viata publica, fie in
viata privata'.
Din punct de vedere clinic o definitie larg acceptata a violentei domestice este
aceea formulata de Stark si Flitcraft : "Violenta domestica este o amenintare sau
provocare, petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei
dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic
sau sexual poate fi insotit de intimidari sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor
care apartin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potentiale surse de
sprijin; amenintari facute la adresa altor persoane semnificative pentru victima,
inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei,
alimentelor, deplasarilor, telefonului si a altor surse de ingrijire si protectie".Se
numeste 'violenta in familie' orice act vatamator, fizic sau emotional care are loc
intre membrii unei familii. Abuzul in interiorul unei familii poate lua multe forme:
abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni si familie,
amenintari si atacuri care in unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre
parteneri.
Violenta impotriva femeii
Orice act de violenta bazata pe deosebirea de sex din care rezulta sau este posibil
sa rezulte pentru femei traumatisme sau suferinte fizice, sexuale sau psihologice,
inclusiv amenintarile cu astfel de acte, constrangerea sau lipsirea arbitrara de
libertate savarsite in viata publica fie in viata privata.
Violenta in familie (fizica, psihologica, sexuala, economica, sociala)
Violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsite cu intentie de
catre catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care
provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.Constituie,
de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si
libertatile fundamentale.(Legea nr.217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea si
combaterea violentei in familie). In sensul prezentei legi, prin "membru de familie"
se intelege sotul, ruda apropiata si persoanele care au stabilit relatii asemanatoare
aceleasi ca dintre soti sau dintre pariniti si copil, deosebite pe baza conduitei
sociale.
Violenta in familie este o manifestare sistematica a unor comportamente, gesturi,
atitudini prin care o persoana intentioneaza sa domine, sa se impuna si sa
controleze o alta persoana cu care se afla in relatie apropiata, intima si/sau de
convietuire.
1.3.Tipuri de forme de manifestare a violentei conjugale
Asupra victimei , aspectele violentei apar in cateva trasaturi mai mult sau mai
putin persistente, in functie de durata relatiei si in acelasi timp , de fragilitatea
psihica pe care a dobandit-o in propria copilarie :
- pierderea increderii in sine, a valorii de sine si a sentimentului de control ;
-stari depresive , depresie ;
-crede ca inebuneste ;
-neglijenta personala - igiena si nutritie
-stres crescut si frica - putandu-i- se declansa boli psihotomatice( ulcer, astm ,
migrene , etc.)
-predispozitie catre cresterea consumului de alcool si droguri ;
-poate aparea comportamentul de proiectare a furiei pe copii ,( victima)
devenind violenta pe acestia.
Portretul agresorului familial , contine urmatoarele trasuri definitorii:
- raceala afectiva si distantare emotionala;
- lipsa unor bune atributii de comunicare ;
- preocupari obsesive ;
- dependenta de alcool si alte substante nociva ;
- convingerea ca puterea si controlul pot fi obtinute doar prin violenta ;
- stima de sine redusa
Femeia ca de altfel si orice alta ruda cu care convietuieste agresorul, ii
apartine.Atunci cand potentiala victima nu urmeaza cu supusenie vointa lui, cand se
intampla sa se " razvrateasca ", agresorul se simte umilit si recurge la violenta.
Aceasta este cheia conduitei maltratatorului,un om gelos, posesiv si ahtiat sa
controleze intru-totul, care actioneaza astfel ca si cum ar fi avut un drept natural de
a-si degrada, a-si descalifica perechea.
1.5.Caracteristicile violentei in familie
Violenta domestica se manifesta intodeauna in cadrul unei relatii intime, in spatiu
restrans si privat.(Iesirea cestui tip de violenta in public este mai rara. n.r.)
Actiunile care insotesc violenta sunt: intimidarea si manipularea, izolarea si
sechestrarea, controlul asupra banilor si abuzuri asupra copiilor.
Definit ca un act comportamental, violenta domestica are caracter instrumental,
intentional si invatat.
Instrumental agresorul controleaza victima, obtine ceea ce doreste de la ea.
Comportamentele devin functionale (persista) daca au si rezultatul scondat. Un
comportament care nu are rezultatele asteptate pentru cel care-l aplica, tinde sa nu
se mai repete dupa o anumita perioada de timp. La fel, comportamentele violente
tolerate prin neinterventie sau intarite, persista si se accentueaza.
Intentional: se produce cu intentia de control si dominare, de mentinerea puterii,
prin faptul ca e repetitiva (nu apare doar izolat) ii confera caracterul de intentie pe
care de regula abuzatorul nu o recunoaste, dar poate fi identificata prin rezultatele
pe care le produce. De exempu, de ce un agresor nu manifesta violente similare
asupra sefului la serviciu sau persoanelor straine, daca pornim de la ideea ca el nu
se poate controla la furie?
Invatat: violenta asupra partenerului nu este inascuta. Copiii invata prin imitatie,
familia reprezinta modelul din care isi extrage valori, cunoastere si comportamente.
60% dintre adultii care sunt violenti cu partenerele au crescut in familii cu violenta.
Partea optimista este ca fiind un comportament invatat, el poate fi schimbat printr-
un nou proces de invatare. Dovada ca violenta nu este genetica este procentul de
40% dintre copiii care cresc in familii violente si care nu devin agresori.
Elemente specifice care diferentiaza violenta familiala de alte forme de agresiune:
- Accesul permanent al agresorului la victima
- Existenta unui ciclu al violentei ( repetare in timp, cu o frecventa tot mai mare si o
gravitate tot mai crescuta)
- Schimbari produse in personalitatea celor implicati, cu scaderea eficientei lor in
indeplinirea functiilor sociale.
- Antrenarea intregului sistem familial
- Relatiile emotionale intre cei doi parteneri sunt manifestate sau latente
- Caracterul privat, care face ca victima sa aiba acces redus la surse de sprijin
- Tendinta celorlalti de a nu interveni, toleranta sociala fata de fenomen
- Aspecte de tortura a victimei
- Lipsa de specialisti si servicii adecvate
In general, victima este femeie ( 91% din cazuri) violenta fiind inradacinata in
inegalitatile de gen si in structurile traditionale de putere institutionalizata.
Cine este cel care sub impulsul furiei urmeaza sa comita un omor
impotriva sotiei?
Cu timpul prin dedicarea unor oameni care l-au creionat pe fisele statistice am ajuns
sa-l cunoastem pe acest domn cu varsta intre 36 si 45 de ani pentru care serile sunt
un prilej de lupta.
Probabil pentru ca locuieste in mediul rural, "el" tine mult la casatorie si nu renunta
usor la acea relatie care de atatea ori il infurie, il dispera, il invrajbeste.Fiind
ortodox(ca si botez,nu comportament) si neobisnuit cu politia, cu cazierul nepatat,
tanarul se fereste sa isi agreseze sotia in public si prefera mai degraba linistea
domiciliului. Astfel ca desi a terminat doar liceul si lucreaza ca angajat intr-o firma,
el prefera sa recurga la o teroare "soft".
Ii place sa ameninte, sa insulte si abia cand isi da seama ca demersurile sale
coercitive nu au efect, incepe sa loveasca vizand pe faptul ca lacrimile si regretele
ulterioare vor conduce la retragerea plangerii sau la acea dulce-amara impacare.
El nu exclude nici alungarea de la domiciliu si, cu atat mai putin, neplata pensiei
alimentare.
Aceasta este chipul vecinului de bloc, sau al prietenului unui prieteniata un portret
al agresorului agresorului ce vietuieste in judetul Olt si va invit sa-l blamati cand il
intalniti.
1.6. Individul violent
Codul Penal nu defineste violenta in familie, dar prin dispozitiile Legii nr.217/2003
pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se face trimitere directa la
infractiuniile care releva existenta acesteia.Astfel, art.1 alin.2) din Legea
nr.217/2003 enumera infractiuniile prevazute de Codul Penal care ar putea fi
incidente pentru fapte vizand violenta in familie, clasificate dupa relatiile vizate a fi
ocrotite:
a) infractiuni contra vietii, care vizeaza ocrotirea relatiilor sociale referitoare la
dreptul persoanei la viata ;
b) infractiuni contra integritatii corporale sau a sanatatii, care vizeaza ocrotirea
relatiilor sociale referitor la dreptul fiecarei persoane la integritate corporala si
sanatate ;
c) infractiuni contra libertatii persoanei care vizeaza, si principal, ocrotirea relatiilor
sociale referitoare la aspecte ale dreptului la libertate (libertatea fizica, de actiune,
morala, inviolabilatatea domiciliului, a corespondentei, etc.)
d) infractiuni privitoare la viata sexuala, care vizeaza in principal ocrotirea relatiilor
sociale privitoare la viata sexuala privita sub mai multe aspecte si, in subsidiar, alte
relatii sociale (libertatea morala,integritatea corporala sau sanatatea, etc.)
e) infractiuni contra demnitatii, care vizeaza ocrotirea relatiilor sociale privitoare la
demnitatea persoanei,atat din punct de vedere subiectiv, cat si din punct de vedere
obiectiv ;
f) infractiuni contra patrimoniului, care vizeaza in special ocrotirea relatiilor sociale
privitoare la patrimoniu ;
g) infractiuni contra familiei, care vizeaza ocrotirea relatiilor privitoare la
convietuirea in cadrul familiei ;
h) infractiuni contra sanatatii publice, care vizeaza ocrotirea relatiilor de convietuire
sociala care privesc sanatatea publica;
i) infractiuni privitoare la asistenta celor in primejdie, care vizeaza ocrotirea relatiilor
de convietuire sociala care privesc asistenta celor aflati in primejdie ;
j) infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, care vizeaza
ocrotirea relatiilor de convietuire sociala privind libertatea constiintei, linistita
folosinta a locuintei, bunele moravuri si linistea publica, precum si alte relatii ce nu
au o reglementare speciala in acest capitol.
Prin adoptarea Legii nr.197/2000, de modificare si completare a Codului Penal au
fost prevazute masuri si pedepse aplicate persoanelor care savarsesc acte de
violenta impotriva membrilor familie cauzatoare de suferinta fizica sau psihica.
De asemenea, prin lege se defineste notiunea de " membru de familie " ca fiind
sotul sau ruda apropiata, daca acesta din urma locuieste sau se gospodareste
impreuna cu faptuitorul.
Definirea este intr-adevar larga si urmareste sa cuprinda toate persoanele care
locuiesc impreuna cu agresorul, insa, in baza aceleiasi definitii sunt exclusi
concubinii care,desi gospodaresc impreuna, nu sunt rude.
Alte modificari introduse :
- pornirea actiunii penale din oficiu pentru infractiunile de violenta (art.180-181)
.Ratiunea legiuitorului prin introducerea acestei garantii este similara cu cea in
cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, si anume, pozitia de inferioritate
fata de faptuitor si cea fata de consecintele faptei careia i-a cazut victima.
- introducerea masurii de siguranta si anume " interdictia de a reveni in locuinta
familiei pe o perioada determinata " . Instanta poate lua aceasta masura impotriva
unui condamnat la cel putin un an de inchisoare pentru lovire sau orice alt act de
violenta.Ea poate fi luata pe o perioada de pana la 2 ani.Aceasta masura este o
noutate absoluta si este o incercare a legiuitorului, timida ce-i drept, in concordanta
cu scopul masurilor asiguratorii din Codul Penal de inlaturare a unei stari de pericol.
Legiuitorul a incercat prin aceasta masura sa echivaleze ordinul de restrictie din
Legislatia international, dar lipsa unor modificari complementare in Codul de
Procedura a dus la totala inaplicabilitate a sa.
- recunoasterea infractiunii de viol in timpul casatoriei prin introducerea ca
agravanta a savarsirii acesteia impotriva unui membru de familie.
La definirea infractiunior Codul Penal nu tine seama de relatiile dintre victima si
faptuitor, cu exceptia art.180 si 181 care incrimineaza lovirea si vatamarea, precum
si violenta impotriva membrilor de familie si prevad sanctiuni mai aspre.Definirea
notiunii "membru de familie" din Codul Penal este una stricta. In afara de aceasta,
chiar si atunci cand Codul Penal permite dispunerea unor sanctiuni mai aspre
datorita relatiilor de familie dintre victima si faptuitor ( de exemplu,circumstantele
agravante legale conform art.75,alin.1,litera b din Codul Penal), interpretarea este
tot una stricta, datorita definitiei relatiilor de rudenie din Codul Penal.
Prin urmare, in practica, violenta impotriva membrilor de familie continua sa fie
sanctionata in conformitate cu Codul Penal, iar definitia extinsa din Legea
nr.217/2003 nu este aplicata.Categoriile de persoane care pot fi considerate victime
ale violentei in familie potrivit Codului Penal sunt mai restranse decat cele
prevazute de Legea nr.217/2003.Astfel potrivit Codului Penal, urmatoarele
infractiuni nu pot fi considerate acte de violenta in familie :
- infractiuni impotriva unei rude apropiate care nu convietuieste si nu gospodareste
impreuna cu faptuitorul ;
- infractiuni impotriva persoanelor care au stabilit relatii similare celor dintre soti
sau dintre parinti si copiii, dovedite prin ancheta sociala ;
Codul de procedura penala (Cpp) nu contine prevederi speciale referitoare la
efectuarea cercetarii penale sau judecatoresti in cazurile de violenta in familie.
Cu toate acestea, potrivit reglementarilor de procedura penala, infractiunile de
violenta in familie prevazute de Legea nr.217/2003, pot fi impartite in doua
categorii, in functie de modul in care sunt sesizate institutiile abilitate sa efectueze
ancheta penala :
(1).infractiuni pentru care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate,
respectiv infractiunile prevazute de art.180, 181, 193, 197 alin.1, 205, 206, 305 si
307 din Codul Penal.
(2).infractiuni pentru care nu este necesara plangerea prealabila a persoanei
vatamate, respectiv infractiunile prevazute la art.: 175, 176, 179, 182, 183, 189,
190, 191, 194,197 alin. 2 si 3, 198, 202, 211,306, 309, 314, 315, 316 si 318 din
Codul Penal.
Procedura penala in cazul in care este necesara plangerea prealabila
Potrivit art.279 alin.2 al C.p.p. modificat prin Legea nr.356/2006, partea vatamata
poate sesiza cu plangere prealabila penala organul de cercetare penala sau
procurorul.
Dreptul de a depune o astfel de plangere are caracter personal si apartine partii
vatamate. Plangerea penala prealabila poate fi depusa si de un mandatar,caz in
care procura trebuie intocmita special pentru acest scop si trebuie sa ramana
anexata la plangere pe parcursul procedurilor.Articolul 283 al Codului de procedura
penala defineste continutul unei plangeri penale prealabile, care trebuie sa cuprinda
urmatoarele :
(a).descrierea faptei ;
(b).indicarea autorului ;
(c).aratarea mijloacelor de proba ;
(d).indicarea adresei partilor si a martorilor ;
(e).precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila ;
(f).indicarea persoanei responsabile civile, atunci cand este cazul.
Conform dispozitiilor articolului 284 C.p.p. plangerea prealabila trebuie introdusa in
termen de 2 zile din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul, iar
cand persoana vatamata este un minor sau o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu, termenul de 2 luni curge de la prima persoana indreptatita a reclama a
stiut cine este faptuitorul.
In cazul in care partea vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu
ori cu capacitate de exercitiu restransa, actiunea penala se pune in miscare si din
oficiu.
Actiunea penala in cazul infractiunilor sanctionabile la plangerea prealabila a
persoanei vatamate ramane insa guvernata de principiul disponibilitatii : partea
poate decide retragerea plangerii sau impacarea cu faptuitorul,situatie care stinge
actiunea penala reinceputa in prealabil, chiar daca aceasta a fost pornita din oficiu.
3.4.Atributii ale RC :
- asigura implementarea planului individualizat de interventie a celorlalte planuri de
interventie prevazute de legislatie/planului de siguranta si evaluare a riscului ;
asigura furnizarea, serviciilor sociale necesare gestionarii situatiei de violentei in
familie / reinsertie socio-profesionala conform planului de interventie elaborat.
- intocmeste/reactualizeaza dosarul de caz ;
- asigura comunicarea tuturor deciziilor zi a serviciilor ce vizeaza victima violentei in
familie (asigura explicarea pe intelesul beneficiarului de tot ceea ce se
intreprinde in folosul acesteia si numai in conditiile in care victima isi da acordul
pentru serviciile propuse ) ;
- asigura comunicarea intre toate partile implicate in rezolzarea cazului/medierea
intrafamiliala si colaboreaza cu echipa interdisciplinara.
- monitorizeaza implementarea serviciilor propuse de planul individualizat
de asistenta.
3.5.Etapele managementului de caz( conform O.G. 61/2003 privind serviciile
sociale, cu modificarile si completariile ulterioare) :
- evaluare initiala ;
- elaborarea planului de interventie ;
- evaluarea complexa ;
- elaborarea planului individualizat de asistenta si ingrijiri ;
-monitorizarea ;
- reevaluarea ;
- evaluarea opiniei beneficiarului ;
3.6.Echipa interdisciplinara
Echipa interdisciplinara si interinstitutionala include profesionisti in domeniul
violentei in familie asistentul social, psihologul, psihoterapeut, psihiatru, medic de
alte diferite specialisti ; medic legist, politist, jurist, referenti de specialitate ; echipa
interdisciplinara, cea care asigura serviciile sociale specializate include specialisii
prevazuti de legislatia in vigoare OUG 68/2003, art.20, al.(2),(3). Echipa disciplinara
colaboreaza cu responsabilul de caz. Se intalneste cu managerul de caz,
responsabilul de caz ( "intalnire de caz" ) periodic, sau exceptional, sau cu victima
violentei in familie /agresor/alti membri ai familiei, daca se considera necesar acest
lucru.
In cazul unor resurse umane limitate, pentru a putea asigura serviciile complexe
multidisciplinare se poate face apel la prevederile Ordinului Comun nr 384/2004 si
ale Protocoalelor/Conventiilor de colaborare incheiate la nivel national si local.
3.7.Serviciile sociale destinate prevenirii si combaterii violentei in familie.
Asistenta Sociala
Profesia de asistent social promoveaza/sustine schimbarea sociala, rezolvarea
problemelor din cadrul relatiilor umane, imputernicirea si eliberarea oamenlilor
pentru a spori bunastarea acestora. Folosind teorii ale comportamentului uman si
ale asistentei sociale, asistenta sociala intervine acolo unde oamenii interactioneaza
cu mediile proprii. Principiile drepturilor umane si ale justitiei sociale sunt
fundamentale pentru asistenta sociala.
Premisele de abordare a situatiilor de violenta in familie.
a) in cazul victimei :
- avertizarea victimei;
- asigurarea confidentialitatii;
- manifestarea increderii in capacitatea si resursele victimei;
- atitudine empatica din partea specialistului;
- prioritate in privinta sigurantei sale si a copiilor sai;
- interzicerea exercitarii de presiune sau influenta daca victima nu se simte
pregatita pentru decizii majore / radicale. De obicei o victima are incercari repetate
de iesire din situatia de violenta, soldate cu esecuri, inainte de a reusi rezolvarea
problei. Va fi informata referitor la disponibilitatea noastra si i se pun la dispozitie
informatii referitoare la ce poate sa faca in cazul in care se decide.
- conceperea unui plan de siguranta si evaluare a riscului impreuna cu victima in
situatiile in care victima nu este hotarata;
- respectarea deciziilor victimei si solicitarea acordului ei in acordarea asistentei.
b) in cazul agresorilor :
- violenta este un comportament intentional si instrumental;
- este responsabil 100 % de violenta;
- toleranta 0(zero) fata de violenta;
- confidentialitate limitata.
Datorita slabei constientizari a efectelor distructive ale violentei asupra persoanei
sau a lipsei de identidicare a violentei in familie ca problema sociala la nivelul
constiintei in familie ca problema sociala la nivelul constiintei comune, se mentine si
uneori chiar se intareste comportamentul violent.
Se lasa impresia ca violenta apare ca o problema privata, ce trebuie rezolvata in
cuplu familial si nu in afara lui. Aceasta datorita lipsei de incredere in capacitatiile
sistemului forumula de interventie eficienta sau datorita unor prejudecati sociale
care blameaza si victima. Acest lucru intareste un comportament tolerant fata de
violenta in familie.
In acest complex de factori care actioneaza asupra dezvoltarii si mentinerii
violentei, se impune interventia specializata a asistentului social. Asistentii sociali
pot sa evalueze si sa analizeze factorii care au favorizat si mentinut manifestarile
violente in familie si sa particularizeze formele de asistenta prin intocmirea
masurilor economice si legislative cu elementele sociale si culturae ale spatiului
social in care actioneaza.
Scopul asistentului social in asistarea persoanelor victime ale violentei in familie
este centrat pe schimbarea conditiilor atitudinilor si comportamentelor individuale
sustinute de prejudecati sau lipsuri economice severe care induc agresivitate si
violenta.
- cantitatea agresorilor;
- asigurarea unor resurse umane calificate;
- reintegrarea sociala.
Asistenta medicala si ingrijirea victimelor
Furnizorul de servicii medicale joaca un rol semnificativ atat in reducerea si
prevenirea violentei in familie, cat si in interventia pentru protectia victimelor.
Furnizorii de servicii de sanatate au posibilitatea de a interveni in cazurile de
violenta in familie in cele trei tipuri de servicii in care se poate afla victima:
- asistenta medicala a victimelor violentei in spatiul familei, cand violenta nu pune
in pericol viata victimei si echipa interdisciplinara, din care trebuie sa faca parte,
medicul poate interveni pentru asistarea victimei, agresorului si a celorlalti membrii
ai familiei afectati de violenta prin mentinerea familei unite ;
- ingrijirea medicala a victimelor violentei in familie si in cadrul adaposturilor,
conform conventiilor de colaborare incheiate cu spitalele sau cu unitatile sanitare,
care sa asigure ingirijirea medicala si psihiatrica.
Consiliere juridica
In cadrul consilierii juridice beneficiarii primesc informatii privind :
- drepturile de care pot beneficia;
- modul in care isi pot exercita drepturile;
- procedurile juridice aplicabile .
Prin prezentarea mijloacelor legale care stau la indemana victimei,consilierul juridic
o poate incuraja pe aceasta sa iasa din relatia conflictuala de cuplu si sa utilizeze
instrumentele legale de protectie.
Asistentii sociali din SPAS au responsabilitatea identificarii situatiilor de risc in
dezvoltarea formelor din violenta in familie, a interventiei in cazurile de violenta, a
dezvoltarii planului de servicii pentru familiile care se confrunta cu forme de
violenta, a constituirii echipei de management de caz a monitorizarii cazurilor de
violenta si a desfasurarii, impreuna cu actorii sociali ai programelor de prevenire si
combatere a violentei.
Primire si gazduire temporara
In cazurile in care este necesara separarea victimei de agresor, exista alternativa
gazduirii temporare in adaposturi publice. Potrivit Legii 217/2003 - consiile judetene
si consiliile locale, cu avizul agentiei (art.23) au responsabilitatea infiintarii centrelor
de asistare a victimelor violentei, precum si a centrelor de asistenta a agresorilor.
Legea 217/2003 prevede ca adaposturile publice destinate victimelor violentei in
familie trebuie sa asigure gratuit servicii sociale de suport, cu respectarea
standardelor de calitate, atat victimei, cat si copiilor aflati in ingrijirea acesteia,
precum protectie impotriva agresorului, ingrijire medicala, hrana, cazare, asistenta
psihologica si consiliere juridica, pe o perioada determinata, pana la rezolvarea
situatiei familiale. Primirea, gazduirea in adaposturile publice si serviciile furnizate in
cadrul acestor adaposturi se face in baza Ordinului nr. 383/12 iulie 2004 prin care
au fost aprobate standardele de calitate pentru serviciile sociale din domeniul
protectiei victimelor violentei in familie. Standardele pentru serviciile de asistenta
sociala acordate in centrele pentru adapostirea victimelor violentei in familie prevad
:
- informarea si relatiile adaposturilor cu memrii comunitatii;
- interventii in caz de urgenta;
- consilierea victimelor.
Consilierul o va ajuta pe victima violentei in familie sa consilieze si sa inteleaga
drepturile pe care le are, ii va explica modul corect in care o va afecta fiecare
decizie si efectele juridice care decurg din actiunile sale.
Consilierea juridica a agresorului urmareste informarea acestuia cu privire la
consecintele legale care decurg din faptele sale de violenta si la tipurile de sanctiuni
specifice in cazul violentei in furnizarea serviciului de consiliere a agresorului se va
avea in vedere principiul interesul victimei, siguranta acesteia fiind prioritara, fara a
neglija dreptul la aparare al agresorului.
Consiliere psihologica
Consilierea este o relatie umana, care implica empatie si respect fata de persoana
consiliata. Consilierul nu ofera sfaturi, ci trebuie sa stimuleze victima sau agresorul
sa gaseasca cele mai potrivite raspunsuri la problemele sale. In consiliere trebuie
respectat dreptul victimei sau agresorului la autodeterminare (capacitatea acesteia
de a alege solutia optima pentru rezolvarea problemelor sale).
Consilierea se bazeaza pe abilitati de comunicare si relationare si reprezinta un
aspect important al prevenirii si promovarii sanatatii psihice si morale, ajutandul-l
pe beneficiar sa-si amelioreze bunastarea personala. Consilierea isi propune sa
atinga urmatoarele scopuri :
- sa incurajeze victima/agresorul sa reflecteze si sa constientizeze asupra
problemelor cu care se confrunta, sa inteleaga cauza, originea acestor probleme ;
- o data constientizata problema, se are in vedere trecerea la actiunea de schimbare
a comportamentului sau in vederea depasirii, rezolvarii situatiei problemei.
- actul de consiliere este condus de catre specialist, insa decizia asupra schimbarii
personale apartine intotdeauna victimei /agresorului.
In activitatea de consiliere a victimelor/agresorilor, ascultarea activa si comunicarea
nonverbala reprezinta abilitati esentiale. Exista anumite strategii pentru ascultarea
activa a victimelor violentei in familie :
- se asigura un spatiu confortabil, securizat, consilierul trebuie sa accepte clientul si
sa nu-l trateze ca pe o individualitate;
3.8.Studiu de caz I
Istoricul cazului
Preda Diana, in varsta de 45 de ani, traieste in concubinaj cu Dumitrescu Ion intr- un
bloc la periferia orasului Slatina, proprietate personala a femeii. Aceasta a fost
angajata pe post de vanzatoare la un magazin din cartier, dar a fost concediata in
urma sustragerii unei sume de bani din incasarile magazinului. Momentan este
somera, dar practica prostitutia de 20 de ani. Este in vizorul Politiei si i s-a intocmit
dosar penal pentru prostitutie. Preda Diana are o fiica de 17 ani, pe nume Maria, dar
nu stie cine este tatal fetei. De asemenea, a fost diagnosticata cu sifilis, pentru care
nu face tratament pentru ca nu si-l permite.
Concubinul ei, Dumitrescu Ion in varsta de 48 de ani momentan ispaseste o
pedeapsa privativa de libertate pe termen de 5 ani pentru furt calificat.
Momentan Preda Maria este internata in spital in urma unei tentative de suicid prin
supradoza cu medicamente. Gestul fiind facut in momentul in care ea a aflat cu ce
se ocupa mama ei. Pe corpul acesteia au fost observate semne de abuz fizic. Fata a
abandonat scoala in urma cu un an din cauza situatiei in familie.
Vecinii sustin ca intre cei doi concubini existau scandaluri aproape zilnic si de multe
ori Ion le batea pe cele doua. Politia a fost sesizata in mai multe randuri, dar
interventia lor nu a avut efect. Cazul a fost semnalat la Protectia Copilului in urma
cu un an, dar dupa arestarea lui Dumitrescu Ion s-a decis ca fata sa ramana alaturi
de mama ei, urmand ca situatia sa fie reevaluata din trei in trei luni.
Probleme
Comportamentul social al fetei, abandonul scolar al acesteia, comportamentul
mamei, lispa unui venit sigur al familiei, boala de care sufera acesta, abuzul
concubinului asupra celor doua, posibilul abuz al Mariei de catre Dumitrescu Ion.
Nevoi
Nevoile emotional afective si cele economice sunt cele mai importate. In primul
rand Maria are nevoie de o examinare medicala amanuntita, pentru a se depista
posibila boala de care sufera ea si mama ei. In continuare va avea nevoie de
consilier pshihologica si reintegrarea in sistemul scolar.
De asemenea, mama ei, Diana, va avea nevoie de o reevaluare medicala pentru
stabilirea diagnosticului si stadiul bolii. Din punct de vedere al nevoilor economice,
este nevoie de un loc de munca pentru mama.
Obiective
Pe termen scurt
In cazul in care va fi depistata pozitiv, pentru sifilis, Mariei i se va administra
tratamentul adecvat apoi va fi evaluata psihologic si va face terapie si consiliere
atat in vederea depasirii etapei suicidale, cat si depasirea abuzului fizic suferit.
Diana, mama fetei, va fi supusa de asemenea unui examen medical amanuntit
pentrzu stabilirea stadiului bolii curente, cat si pentru depasirea altor posibile boli cu
transmitere sexuala. Femeii i se va intocmi un dosar in vederea obtinerii unui ajutor
social.
Pe termen lung
Preda Maria va fi integrata in sistemul scolar, dar pentru ca terapia sa aiba efect si
pentru a evita o noua tendinta sinucigasa, va fi transferata la o noua scoala.
Aceasta va fi consiliata pe o perioada de minim un an, in tot acest timp asistentul
social de la Protectia Copilului sa evalueze progresele fetitei si ale mamei lunar.
Preda Diana va urma un curs de calificare profesionala si va fi integrata in forta de
munca. Va ramane in atentia asistentului social de la Protectia Copilului, pentru a se
asigura ca cele doua urmeaza tratamentul, astfel evitandu-se contaminarea
colocatarilor. De asemenea Diana va urma o serie de cursuri de prevenire sa
protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
Dupa ce Dumitrescu Ion va fi eliberat, asistentul social de la Protectia Copilului vor
redeschide dosarul si vor reincepe evaluarea psihologica a acestuia pentru a se
evita continuarea abuzurilor asupra Dianei.
Planul de interventie
Avand in vedere situatia in care se afla, Maria va fi mutata la alta scoala, pentru a
se ascunde aspectele neplacute din familia ei. Deasemenea va fi consiliata
psihologic pe termen de minim 1 an, pana cand psihologul va considera ca fata nu
mai prezinta un pericol pentru ea sau pentru societate. In paralel, va urma
tratamentul medical impus si va trebui sa frecventeze cursurile de socializare,
pentru a se asigura ca nu va repeta comportamentul suicidal.
Mama acesteia va urma tratamentul medical impus, va frecventa cursuri de
prevenire si combatere a bolilor cu transmitere sexuala. I se va intocmi un dosar ce
va fi depus la ANOFM si va urma un curs de integrare profesionala. Se va incerca sa
se amelioreze situatia tensionata cu vecinii si de asemenea evitarea revenirii la
vechile obiceiuri, adica la prostitutie.
Dumitrescu Ion, dupa eliberarea din penitenciar, va fi evaluat atat psihic cat si
medical, pentru a se evita contaminarea familie cu o posibila boala. Asistentul social
de Protectia Copilului va lua in primire acest caz si se vor asigura ca nu mai vor
exista situatii de violenta domestica.
Teoria aplicata
Data fiind situatia in care se afla atat mama, cat si fiica, consider ca cea mai buna
teorie care poate fi aplicata este interventia in criza.Aceasta teorie este de scurta
durata si are ca scop ajutarea clientului de a depasi momentul crizei, rolul
asistentului social fiind activ. Acesta se implica mai mult inca de la inceputul
interventei tocmai pentru a reda clientului siguranta si increderea ca va depasi
acest moment. Primul suport acordat clientului este cel emotional, deoarece
suportul moral acordat in momentul crizei duce la linistirea clientului, in cazul
nostru, a Mariei.Caplan sustine ca o criza are trei stadii: stadiul de impact, adica
socul propriu - zis momentul in care Maria a aflat ca mama ei se prostitueaza,
stadiul de retragere, atunci cand clientul foloseste metone neconventionale pentru
a depasi criza - aici e vorba de tentativa de suicid, si in cele din urma faza de
ajustare si retragere, momentul in care se poate discuta pragmatic cu clientul,
acesta fiind capabil sa asimileze informatiile si sa depaseasca momentul crizei intr-o
mainera rationala.Aceast interventie are sapte stadii si anume: stabilirea unei relatii
intre client si asistentul social, bazata pe incredere si respect, apoi este evaluarea
crizei si aperceptiei individului asupra crizei, urmata de identificarea problemelor
sau evenimentelor majore si a metodelor obisnuite care au dat gres, apoi urmeaza
analiza sentimentelor si oferirea de suport prin ascultare activa, dupa care se
exploreaza alternativele posibile, urmate de formularea unui plan de actiune prin
care se restaureaza functia cognitiva si se intareste dorinta de a face fata
problemelor, iar in final asigurarea disponibilitatii de a lucra si in alte situatii de criza
in viitor.Aceasta interventie se realizeaza cat mai rapid posibil, iar interventiile sunt
limitate de timp. Cel care actioneaza se implica activ si are ca scop principal
reducerea simptomelor care au dus la situatia de criza, in cazul nostru, schimbarea
mentalitatii Mariei, conform careia suicidul este singura solutie pentru rusinea
cauzata de mama ei; nu in ultimul rand se acorda sprijin social si informare. Pe
langa acestea, asistentul socail trebuie sa incurajeze experimentarea sentimentelor,
sa analizeze capacitatea de a face fata situatiei si sa testeze realitatea prin
confruntarea experientelor stresante, deoarece sunt cazuri in care "victima" tinde
sa exagereze.Dupa ce s-au aflat cauzele crizei, urmeaza reabilitarea persoanei
afectate. Aceasta trebuie incurajata sa revina la viata cotidiana si in acelasi timp sa
ii dezvolte capacitatile de a face fata unei alte posibile crize. In cazul de fata Maria
trebuie educata cu privire la suicid si in acelasi timp asigurata ca mama ei se va
redresa si de asemenea ca la noua scoala poate avea o viata normala.O teorie care
ar putea sa functioneze pe langa aceasta ar pueta fi teoria sistemica. Aceasta are
un carcater holistic. Teoria se bazeaza pe sisteme - daca un sistem nu functioneaza,
atunci nici celelalte sisteme vor fi afectate si nu vor putea functiona eficient.
Aceasta teorie se bazeaza pe outputuri si inputuri, inputurile fiind sisteme inchise,
care isi consuma propria energie, iar outputurile sunt sisteme deschise, receptive la
influense din afara. In cazul Mariei, daca mama ei ar continua sa se prostitueze si
concubinul acesteia sa o abuzeze fizic, cu siguranta ar repeta gestul, adica daca
sistemul familial nu funcsioneaza corect, nici fata nu va putea sa aiba o viata
normala.
Studiu de caz II
S. I. nascuta la data de 05.04.1952 , in comuna I. ,Jud. O., fiica lui M.V.si al M.I. Tatal
inculpatei s-a nascut intr-o familie de oameni saraci, tigani romanizati. Au fost frati
multi, dar au supravietuit traind doar el cu o sora, ceilalti frati murind. In jurul
varstei de 25 de ani, sora tatalui este omorata de concubin, fiind acuzata de
infidelitate.Tatal inculpatei nu si-a cunoscut parintele ( ,, copil din flori"), mama
i-a murit cand el era de 5 ani, fiind crescut de niste matusi din partea mamei. Avea
doar 4 clase absolvite si muncea ca muncitor necalificat la sonde. Tatal, fiind tigan
romanizat, avea abilitatea de a canta la muzicuta si la fluier.Mama provenea si ea
dintr-o familie numeroasa,de conditie sociala si materiala modesta. Nu a urmat
scoala, era analfabeta, iar ca indeletnicire era casnica. Au fost trei frati buni, la
parinti, - inculpata si doi baieti si inca doua fete ale mamei rezultate dintr-o
casatorie anterioara. Inculpata provine deci dintr-o familie modesta, saraca, fara
posibilitati materiale, cu un nivel de instructie scazut. Relatiile dintre membrii
familiei largite se pare ca era amicale. In familia inculpatei exista un climat
tensional, generat de atitudineatatalui: Mai venea uneori beat si o dadea pe mama
cu capul de pereti .ea tacea..Inculpata a absolvit doua clase, fratele mai mare
(victima) patru, fiind inchis apoi la Scoala de corectie : . asta a fost un copil mai
rau.asta de mic a furat, bea de mic si fura. iar cel mic si cele doua fete doua clase.
In familie se realizeaza ceea ce se numeste obisnuit socializarea primara a
indivizilor, se pun bazele formarii personalitatii, se transmit primele modele de
comportament, primele norme si valori culturale, primele reguli de conduita in
societate. Cel putin in primii ani de viata, un rol decisiv asupra formarii copiilor il au
modelele de comportament ale parintilor, modele retinute prin extraordinara
receptivitate si plasticitate caracteristice varstei, internalizate si imitate cu fidelitate
surprinzatoare. Inca din primii ani de viata, copilul invata anumite reguli de
convietuire, anumite modele de comportament, insusindu-si intr-o forma prima,
valori morale definitorii. In acesta perioada el isi insuseste primele notiuni legate de
responsabilitate, de bine - rau, de cinste-necinste.
Relatiile pline de dragoste, caldura, dintre parinti, atmosfera de pace si liniste,
bucuria in familie, atitudinea protectiva, suportiva, valorizanta fata de copii, fara
nici o discriminare, sunt conditii fundamentale pentru dezvoltarea armonioasa a
personalitatii acestora. Din pacate, inculpata provine dintr-o familie cu un climat
nefavorabil, caracterizat prin certuri, tensiuni intre parinti, intre parinti si copii, prin
carente in educatia propriilor copii, fapt relevant de altfel in insuccesul scolar, si in
aparitia comportamentelor predelincvente ale fratilor la varste fragede. Fratele cel
mare (victima) al inculpatei este inchis la scoala de corectie. Dupa o perioada de
cinci ani petrecuti aici, fuge parasind scoala impreuna cu inca patru colegi. Se
refugiaza in padurile din apropierea comunei natale . Aici, impreuna cu ceilalti patru
prieteni isi construiesc un bordei sub pamant si duce o viata de ,, haiduc" , de
infractor, furand. Politia ii cauta, familia ii cauta, nimeni nu avea cunostinta de locul
unde se gaseau. Dupa cativa ani, in jurul varstei de 18 ani, apare acasa, imediat
dupa expirarea perioadei pe care trebuia sa o execute la scoala de corectie. Este
luat in armata. De aici dezerteaza, fiind condamnat de tribunalul militar la o
pedeapsa de trei ani de zile, - battalion disciplinar. Inculpata, impreuna cu celalalt
frate si cele doua surori, dupa absolvirea scolii, raman in casa parinteasca,
suportand influenta distructiva, negativa, a mesajelor parentale si ale mediului
relationar. Cu putin timp inainte ca inculpata sa implineasca varsta de 15 ani, ii
moare mama. Moartea mamei corespunde ca data cu expirarea perioadei de
detentie a fratelui mai mare. Dupa inmormantarea mamei, acesta pleaca de acasa
si se casatoreste in orasul D. cu o femeie pe care a cunoscut-o in perioada
satisfacerii stagiului militar. Inculpata locuieste o scurta perioada la matusile tatalui:
am stat o perioada la matusile lui tata. mi-au zis ca tata bea, este betiv si sa nu
profite de mine.. Afirmatia inculpatei reflecta realitatea mediului nefavorabil in care
ea si ceilalti frati si surori s-au format ca entitati bio-psiho-sociale. Fratele cel mic
este luat de o femeie din sat (,, se intelegea bine cu fiul ei.'' ) si locuieste aici pana
la incorporarea lui ca militar. Cele doua surori vitrege se casatoresc. La implinirea
irstei de 15 ani, inculpata este luata de sora vitrega G. dusa in orasul N. unde ste
angajata ca servitoare. Aici lucreaza doar citeva luni, dupa care incepeo iata
libertina, nonconformista. In jurul varstei de 21 de ani se casatoreste cu un baiat
de aceeasi varsta, A.N.. In aceasta perioada inculpata era angajata unei fabrici de
caramida. A.N. era fiul adoptat, al unei familii de conditie medie.Tatal frizer, mama
casnica (,,dar descurcareata ,se ocupa cu prostitutia.). A.N. era fiul legitim al unei
familii cu numerosi copii, cu un nivel material si social scazut. Acesta absolvise
scoala profesionala de sudori. Intre timp socrul moare , inculpata locuind cu soacra
si sotul : M-am maritat doar cu o scurta de piele , o geaca, doua fuste de vara, o
pereche de sandale , una de cizme si o plasa .Dupa vreo doua saptamani soacra
realizeaza cu cine se maritase fiul, incearca s-o discrediteze pe inculpata,
prezentand-o acestuia intr-o lumina nefavorabila. Nu reuseste. Inculpata isi impune
punctul de vedere in fata sotului, in relatia lor ea ,,detinea puterea". Pleaca de la
soacra, locuind cu chirie : . am plecat cu chirie.. am stat de la 21 de ani pana la 40
de ani casatorita cu el, apoi m-am despartit, ne bateam in parte, dadea el,
dadeam si eu.am avut grija de fetele fratelui mai mare. Acesta, din casatoria cu o
femeie, a ramas cu doua fete, mama lor murind. El statea mai mult pe la puscarie.
Daca statea doua luni afara era mult. La iceput era violent, scandalagiuapoi cu
furatul, eu am
crescut cele doua fete, le-am casatoritLa vasta de 31 de ani m-am hotarat sa plec
la tara nu mai rezistam. chirie scandaluri cu sotul Inculpata descriecum a decurs
relatia de casatorie cu sotul (,, Eu eram mai violenta , il provocam.."), cum s-a
implicat in cresterea celor doua nepoate ( din nevoia ei de a fi utila). Inca din
aceasta perioada, inculpata incepe sa fie dominata de sentimentul ca viata ei nu are
un sens, ca a irosit timpul, fapt ce o determina sa si reconsidere atitudinea, sa se
implice in viata celor doua nepoate si sa plece la tara. In general, inculpata este o
persoana rigida, egocentrica, afirmativa, sigura pe ea, manifestand un spirit de
independenta, o tendinta la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscand
autoritatea altuia. Aceste trasaturi ale inculpatei apar in modul in care ea
structureaza relatia cu soacra, sotul si mai tarziu cu victima. Pe de alta parte, se
pare ca este o persoana directa, naiva si sentimentala, fapt demonstrat in modul in
care s-a implicat in activitatea de crestere a fetelor fratelui. Inca de la inceputul
interviului am remarcat in vocea ei, in continutul mesajelor ei, o admiratie, o
idealizare a imaginii fratelui mai mare. In perioada copilariei ei, imaginea de
razvratit, de haiduc al fratelui se pare ca i-a animat visele, imaginatia. Inculpata
pleaca la tara, abandonandu-si sotul pensionat de boala (,, avea ciroza, era
terminatm-am dus la tara asa cum am venit la orascu nimic.un geamantan cu
caeva boarfe), cu gandul de asi reorganiza viata, de a-si stabili un sens si o directie
pe care sa o urmeze.
Reuseste intr-un timp scurt sa faca locuibila casa parinteasca (. fusese parasita in
urma cu 15 ani, intra vantul prin toate colturile). Se gospodareste , isi cultiva
pamantul, creste porci, pasari, isi mai permite din cand in cand cate o escapada la
oras (.. aveam pe cineva in oras, nu ma complicasem in sat, ca sa nu puta.). Dupa
spusele inculpatei, primii patru ani traiti dupa intoarcerea la tara au fost cei mai
frumosi ani din viata. In acest timp fratele mai mare vine in sat (. statea cu una
pana sa il achit eu, sa-i iau gaulo tuta o proasta era un puturos bineanteles
ca si in aceasta perioada el se tinea de furturi, mai o vaca). Fetele fratelui mai mare
erau la casa lor se maritasera. Dupa revolutie,din spusele inculpatei, au inceput
certurile cu nepoatele si fratele mai mare - pentru pamant. La un moment dat,
inculpata se imbolnaveste de ficat ( viata dezordonata, alcool),este transportata
la spital si internata. Aici primeste vizita fratelui mai mare. Acesta o roaga sa-l
primeasca acasa intrucat nu mai rezista presiunilor la care este supus de concubina
si copiii acesteia. Cedeaza rugamintilor lui ( latura sentimentala, respectul pe
care inconstient i-l acorda) si-l primeste in una din camere. Din acest moment
universul intim al inculpatei, construit in cei patru ani se ,,naruieste,, apar primele
scandaluri, certuri, intre ea si viitoarea victima; .ne bateam ca chiorii . eu
munceam, el bea si vindea totul din casa, ducea la tuta de femeie. Aceasta situatie
dureaza cativa ani. In cele din urma cedeaza, nu mai rezista, paraseste casa
parinteasca si se intoarce in orasul P. ca servitoare. In aceasta perioada de certuri,
scandaluri, violente avute cu victima, are loc o degradare treptata a starii de
sanatate psihica si fizica a inculpatei. Sotul murise intre timp, soacra o roaga sa
locuiasca la ea. Nu revine la tara decat dupa o perioada de un an de zile. Ce vede o
deprima si mai mult, totul era in paragina (.munca mea.vai.), o priveliste
dezolanta. Acum in mintea inculpatei se cristalizeaza ideea de a-l pedepsi pe
frate:. ma gandeam de mult timp, cum sa-l pedepsesc, sa-l dau afara, sa-l trimit la
SZbuciumul interior care o macina, resentimentele care ii accentueaza starea
de anxietate, modul in care acesta a raspuns ajutorului oferit, invinge respectul
pe care il avea fata de frate ( haiducul.), inculpata hotarand alungarea din
casa parinteasca a fratelui ( el este persoana care i-a tulburat linistea, i-a
spulberat speranta unei vieti linistite.).Imaginativa de felul ei , preocupata de
detalii , pregateste un plan minutios (,,haiducul,, in timp i-a indus respect si
frica ).
Mizand pe faptul ca fratele mai mic (era casatorit intr-un sat vecin) se intelegea
foarte bine cu victima, se duce la el acasa, il roaga sa o ajute, sa o sustina in
demersul ei, in fapt il manipuleaza. Ajunsa acasa impreuna cu fratele cel mic,
inculpata someaza victima, cerandu-i sa paraseasca casa. Acesta pleaca, revenind
peste cateva ore inarmat cu o furca: .el cu furca.l-am lovit cu
un taburet in piept.murim , traim.i-a bagat furca lui ala micu in umar. m-am repezit
la el, i-am dat un sut in oua, i-am luat furca si i-am dat peste barba. iam tras trei
furci pe spinare. asta micu a fugit la matusa. am aruncat furca, am luat o bata si l-
am lovit in cap pina a facut poc. apoi am iceput sa-l lovesc la maini si la picioare
pana le-am faramat Inculpata descrie cu mult sange rece , in detaliu, lupta dintre ea
si frate, in fapt omorarea fratelui. In timp se pare ca inculpata a acumulat multa ura,
multe resentimente impotriva fratelui, ceea ce a dus la cresterea starii de anxietate,
de iritabilitate, de ostilitate a inculpatei. Ea s-a razvratit impotriva,, haiducului,, si-
a omorat modelul. A fost condamnata la 20 de ani de inchisoare pentru omor
deosebit de grav.
Factorii care au favorizat producerea infractiunii de omor:
- Determinismul mesajelor parentale - comportament antisocial;
- Nivelul scazut de instructie;
- Mediul relational;
- Modelul - fratele pe care a incercat sa-l copieze, ducand o viata libertina si
nonconformista;
- Structura sa psihotica;
- Structura nevrotica;
- Stimulul, contextul, care a favorizat trecerea la act;
Nu intretine relatii cu nimeni de acasa: (nici macar nepoatele nu ma viziteaza, le-
am facut atata bine, au divortat, au avut niste barbati betivi). Cele mai tensionate
momente din viata sa au fost in timpul savarsirii omorului si in primii doi ani de
detentie. Nu a adoptat nici o strategie de a controla, de a pune capat si de a scapa
de violenta: ("nu avea nici un rost, eu eram cea care provoca agresiunea"). Nu se
culpabilizeaza pentru fapta comisa. Vorbeste cu o oarecare bravada despre
omorarea fratelui. In schimb, inculpata se autocompatimeste, si-l compatimeste pe
frate: (. nu am stiut sa traiesc.., am fost o proasta, aici am invatat sa traiesc.
Aici in timp de sapte ani te inraiesti. Acuminteleg pe prostul pe care l-am omorat ,
de ce era ataa rautate in el, fiind numai pe aici. Aici nu vezi decat sa fii rau, sa fii
dusmanos, sa vorbesti frumos aici si in spate iti iau geaca sau ti-o taie cu lama,
sunt pedepse mari, multe nu suntem cautatesi nevoile sunt multe, cerinte, fiecare
vrea, aici inveti lucruri care sa te ajute sa supravietuiest, daca stai 10 ani aici in ura,
cearta, in hotie, smecherie, eu acasa mai pot fi cinstita? Eu ma duc rea afara).
Aici inculpata vorbeste despre adevarata viata din inchisoare (dincolo de aparente,
razbate faptul ca in relatiile cu ceilalti trebuie sa fii puternic, sa fii smecher, sa
gasesti strategii in a-ti rezolva problemele ,, creativitate,, (sa te descurci), sa fii
egocentric. Fata de toate cele spuse privind relatiile din inchisoare, inculpata afirma
ca se implica in activitatile din cadrul penitenciarului, intretinand relatii cu unele
dintre colege si cu personalul inchisorii ("Doamna P m-a ajutat foarte mult,
la inceput eram nebuna de tot"). Are planuri de viitor, este dornica de a merge
acasa si de a-si reface viata (.nu mai ajut pe nimeni, o sa iau pensia barbatului, o
sa-mi cultiv pamantul, o sa-mi gasesc un mos, o sa duc o viata linistita, o
sa calatoresc.). Inculpata incheie retoric - nu am stiut sa traiesc -; inculpata
traieste cu sentimentul ca si-a irosit viata.
In aceste studiu de caz s-a incercat, pornind de la actul criminal, o introspectie si o
analiza calitativa a vietii de zi cu zi a infractorului pentru a se evalua diferitele
alternative pe care acesta le-a avut la dispozitie. S-a procedat la o analiza holistica,
incercandu-se surprinderea unor factori, evenimente relevante pentru actul comis -
infractiunea de omor. Cred ca ar fi necesara acordarea unei asistente specializate a
infractoarelor, asigurata de o echipa interdisciplinara formata din psihologi,
sociologi, consilieri pe probleme educationale si consilieri juridici. S-ar impune
consilierea educationala si psihologica atat la nivel individual, cat si de grup, prin
abordarea unor activitati care sa ofere infractoarelor o viziune asupra vietii,
acceptarea trecutului, atat de necesare producerii unor schimbari identitare.
Concluzii
Important este ca toate persoanele care ajung victime ale violentei in familie sa-si
cunoasca drepturile si sa apeleze cu incredere la institutiile si persoanele care le pot
ajuta (Politie, centre de adapost, avocat, medic, psiholog, familie, prieteni etc.), fara
teama si fara a-si ascunde suferinta, de care, in multe cazuri, se considera tot ele
vinovate.
In aceasta lucrare am incercat sa privesc problematica asistentei sociale specifice in
cazul violentei in familie, axandu-ma pe aspectele legate de problematica
binomului agresor - victima si pe potentialul unei victime de a deveni la un moment
dat, in functie de mediu si de caracteristicele sale bio-constitutionale, agresor.
Interventia eficienta facuta la nivelul acestei deveniri din victima intr-un potential
agresor poate stopa procesul, pentru a-l aduce in limitele unei familii in care
violenta si agresivitate nu au ce cauta.
Femeia, ca victima, face parte din categoria persoanelor cu grad mare de
vulnerabilitate datorita caracteristicilor sale bio-constitutionale si psiho-
comportamentale. Prin traditie a beneficiat de un statut social inferior in comparatie
cu cel al barbatului, ceea ce a expus-o la diferite forme de agresivitate si umilire
acceptate de societate.
Urmand logica abordarii problemelor societatii romanesti in tranzitie s-a ajuns
la firul rezolvarii situatiei copilului abandonat, la motivele abandonului, apoi la
familia cu probleme sociale si in sfarsit la violenta in familie. Prin implicatiile si
consecintele pe care le are acest fenomen atat asupra femeilor victime cat mai ales
asupra copiilor acesta poate fi considerat un adevarat 'cancer social '. Urmarind
fenomenul violentei domestice am ajuns la concluzia ca acordarea unui suport
victimelor cu tot ceea ce implica acest lucru: asistenta in situatie de criza, consiliere
sociala, psihologica si juridical, nu este suficient pentru a contribui la diminuarea
fenomenului. Experienta a aratat ca originea violentei in familie si ceea ce o
inradacineaza puternic este mentalitatea traditionalista care vizeaza si statueaza
diferenta intre rolurile masculine si feminine.