Tehnologia Lucernei Medicago sativa sp.

LUCERNA
1. ZONE DE CULTUR

Foarte favorabile: cernoziomurile din Cmpia Dunrii, Dobrogea, sudul

Moldovei, centrul i estul Cmpiei Transilvaniei, centrul i estul Cmpiei Banatului,
unde temperatura medie multianual este de 10,0-11,5 0 C, iar precipitaiile
multianuale sunt de 500-600 mm; sudul rii, n multe zone, deficitul hidric se
suplinete prin irigaii.
Favorabile: soluri aluvionare din luncile interioare ale rurilor i din albia major
a Dunrii, soluri brun rocate situate n zona forestier cu veri relativ calde i
cernoziomuri slab srturate; n aceste zone temperatura medie este de 9,5-10,0oC, iar
precipitaiile anuale de 550-650 mm.
Mediu favorabile: soluri brune, permeabile, din zona forestier cu veri ceva mai
rcoroase, precum i rendzinele i branciocurile cu un orizont arabil relativ profund,
cu pH-ul de peste 6,2 i cu temperaturi anuale mai mari de 8,5 oC i precipitaii medii
de 650-700 mm.

2. PLANTE PREMERGTOARE

Foarte bune: plantele furajere anuale recoltate pn la mijlocul verii, cerealele de

toamn.
Bune: cerealele de primvar, cartofii timpurii, floarea-soarelui, plantele furajere
recoltate pn la mijlocul toamnei.
Medii: hibrizii semitimpurii de porumb, sfecl furajer i sfecla de zahr, recoltate
pn la mijlocul toamnei.
Contraindicate: pritoarele tratate, n ultimii trei ani, cu erbicide triazinice.
Lucerna poate reveni pe acelai teren dup 3-4 ani.

3. LUCRRILE SOLULUI

Artura, cu plugul n agregat cu grapa stelat, se execut imediat dup eliberarea

resturilor vegetale ale plantei premergtoare, la adncimea de 20-22 cm, sau prin
discuiri repetate (2-3), cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli, pentru lucerna
semnat la nceputul toamnei.
 Pregtirea patului germinativ se execut cu combinatorul, la adncimea de
semnat, realizat n preajma semnatului, n tehnologia intensiv se lucreaz cu
grapa cu discuri n agregat cu tvlugul.

4. STABILIREA DENSITII PLANTELOR

Numrul de semine germinabile la metrul ptrat (s.g./m 2) : 1000 (20 kg/ha); cnd
lucerna se seamn n amestec cu graminee perene raportul optim de semnat este
alctuit din 800 s.g./m2 de lucern 16 kg/ha i 600 s.g./m2 graminee (golom )5
kg/ha, la care se adaug 3 kg/ha raigras aristat sau hibrid.
Valoarea cultural a seminei:
puritatea (P): minimum 97 %
germinaia (G): minimum 80 %
Greutatea a 1000 boabe (g): 1,8 - 2,2 g
Cantitatea de smn la hectar (MMB):
Metoda de calcul:

s.g .m 2 g
MMB = P ( % ) G ( % ) 1 0 0

5. SEMNATUL

Soiuri cultivate: s-au extins n cultur n ordinea omologrii lor. Un numr

important de soiuri intensive de lucern care se caracterizeaz printr-o rezisten
sporit la complexul de boli i la condiii nefavorabile de mediu, cu o perenitate
sporit i cu un grad ridicat de competitivitate n amestecurile cu graminee perene.
Aceste soiuri sunt: Sanditi,Alpha, Alexis; ;
Epoca de semnat:
la desprimvrare:
- n zonele de cmpie: 1-25 III;
- n zonele colinare: 10-31 III;
la nceputul toamnei:
- n zonele de cmpie: 25VIII-10 IX;
- n zonele colinare: 15-30 VIII
Adncimea de semnat: 1,5-2,0 cm.
Distana ntre rnduri: 12,5 cm sau mprtiere.

6. ITREINEREA CULTURII

Asigurarea necesarului de elemente nutritive:

Doze optime de ngrminte chimice (kg/ha s.a.)
Fertilitatea natural a
N* P2 O5** K2O
solului
 Slab 50-60 100-110 60-70
Mijlocie 35-40 80-90 50-60
Bun - 60-70 -
*numai pentru amestecuri de lucern cu graminee
**din doi n doi ani
cnd n cadrul asolamentului s-a fertilizat cu gunoi de grajd nu se folosesc
ngrminte azotate i potasice, iar doza de fosfor se reduce cu 40-50%.

Combaterea buruienilor se face prin lupta integrat i prin folosirea, n

anul I. De vegetaie, a erbicidelor: Pulsar 40 cu norma de 0.75-1 litru / ha la
300 l apa, cnd buruienile monocotiledonate au 10-15 cm se foloseste
Fusilade forte 1.5litri/ ha la 300 l apa, sau Pantera 1 kg / ha. Combaterea
duntorilor se face prin respectarea integral a tehnologiei i prin tratarea
seminei, cnd semnatul se face la desprimvrare, cu produsul Gaucho n
doza de 8l/to.
Duntorii care defoliaz plantele (Hypera variabilis) se combat cu Fastac
10 CE (150 ml/ha), Decis sau Karate 2,5 CE (400 ml/ha).
Asigurarea necesarului de ap ;
-pentru rsrire : 25-30 mm (o udare) numai cnd semnatul se face la
nceputul toamnei ;
-n perioada de vegetaie : n perioadele secetoase, pentru fiecare coas se
aplic 1-2 udri de 40-50 mm.

7. RECOLTAREA

n anul I de vegetaie toate coasele se recolteaz n intervalul cuprins ntre

nceputul i mijlocul fazei de nflorire.
n anii urmtori de vegetaie coasa I se recolteaz la sfritul mbobocirii,
iar coasele urmtoare la intervale de 32-35 de zile.
Ultima coas, n toi anii de vegetaie, se recolteaz n prima jumtate a
lunii octombrie.

8. BOLILE SI DAUNATORII LUCERNEI

Mozaicul lucernei
Simptome. Plantele infectate
prezinta la nceput, pe foliolele
frunzelor, n spatiile dintre
nervuri, pete circulare galbene,
iar mai trziu se observa
decolorari n forma de benzi,
elipse sau inele galbene care
nchid tesuturi verzi. Plantele
infectate n anii precedenti
ramn pitice, cu lastari multi, scurti, strmbi, fragili si se micsoreaza semnificativ
productia de fn (vezi figura 7).
Datorita atacului, frunzele ramn mici, Figura 7. Mozaicul lucernei
se gofreaza si se deformeaza.

Surse de infectie si mod de raspndire. Sursa de infectie o reprezinta samnta din

culturile de lucerna si de alte leguminoase perene si arbusti sau anuale de toamna, de
plantele spontane perene. n perioada de vegetatie, virusul este transmis de afide.
Prevenire si combatere. Cultura de lucerna se va amplasa la minim 1 km de lucernierele
si trifoistile vechi, de terenurile ntelenite sau de alte culturi care reprezinta sursa de
infectie a virusului; se va folosi samnta libera de virus si se combat afidele.

Mana lucernei
Simptome. Pe frunze se observa
pete galbui, n dreptul carora, pe
fata inferioara a frunzelor, se
formeaza un gazon cenusiu. Cu
timpul, frunzele se brunifica si se
scutura, plantele ramnnd
desfrunzite (vezi figura 8).
Surse de infectie si factori
favorizanti ai atacului.
Patogenul trece peste iarna protejat
de mugurii plantelor. Patogenia
este favorizata de timp umed si
cald, de plante semanate prea
des, n terenuri
fertilizate cu azot n exces. Figura 8. Mana lucernei
Prevenirea bolii. Culturile atacate se cosesc anticipat, evitndu-se pierderea masei
foliare.
Tratamente: n vegetatie la lucerna, cultura pentru masa verde, nu se aplica tratamente
chimice.

Fainarea lucernei
Simptome. n tot cursul vegetatiei,
pe frunze, tulpini se observa o psla
fina de miceliu alb la nceput, apoi
prafos. n psla miceliana, apar mai
trziu puncte negre (vezi figura 9).
Surse si conditii de infectie.
Ciupercile rezista iarna sub forma de
peritecii si miceliu, n mugurii de la
baza lastarilor. Speciile genului
Medicago din flora spontana reprezinta att surse pentru infectiile primare, ct si pentru
cele secundare.
Boala este favorizata att de timpul secetos, ct si de cel umed.
Figura 9. Fainarea lucernei
Prevenire si combatere. Se recomanda cosirea mai timpurie a lucernei, astfel
micsorndu-se rezerva biologica a ciupercii. Doar culturile pentru samnta se trateaza,
bune rezultate dnd fungicidele Tilt si Bayleton
Patarea bruna a frunzelor de
lucerna.
Simptome. Pe ambele fete ale
frunzelor se observa pete, la nceput
galbene, apoi brune, rosii nchis sau
negricioase, circulare si de 1-3 mm,
izolate sau unite. Pe partea
superioara a frunzelor, n centrul
petelor, se distinge un punct
negricios (vezi figura 10).

Surse de infectie. De la un an la
altul, boala se transmite prin sporii
care ierneaza pe frunzele cazute pe sol Figura 10. Patarea bruna

Prevenire si combatere. Culturile destinate pentru fn se cosesc timpuriu, pentru a

mpiedica formarea apoteciilor. Tratamente chimice se aplica doar la culturile destinate
pentru productie de samnta, n faza de butonizare, cu Ziradin sau cu Mugibon, Rex,
Tango, Tioman V.
Fuzarioza lucernei
Simptome. Plantele atacate ramn n urma cu cresterea, lastaresc abundent, lastarii sunt
subtiri, frunzele sunt clorozate (ngalbenite). Sectionnd tulpina, se pot observa
brunificari ale vaselor conducatoare, cu diferite intensitati sub forma de inele.
Surse de infectie. Patogenul ierneaza n resturile vegetale de pe sol, sub forma de micelii
saprofite si spori de rezistenta. Exista posibilitatea transmiterii bolii prin samnta.
Prevenire si combatere. Se recomanda: rotatia si evitarea terenurilor prea
umede, folosirea de samnta sanatoasa sau tratata cu Vitavax 200 FF, Vitavax
200, cosirea timpurie a vetrelor de atac din culturile destinate pentru fn.
Vestejirea lucernei
Simptome. Organele atacate sunt:
frunzele, tulpinile si radacinile. n prima
faza, boala apare la radacini care se
brunifica, iar apoi frunzele se
ngalbenesc si
ofilesc pe tot lastarul sau doar partial. Pe
masura ce ofilirea avanseaza, plantele se
usuca, brunifica si pier. (vezi figura 11).
Pe suprafata lastarilor atacati se dezvolta
o psla cenusie. n sectiune
transversala, radacinile si lastarii au vasele conducatoare brunificate.
Figura 11. Vestejirea lucernei

Surse de infectie. Ciuperca se permanentizeaza n sol sub forma de microscleroti, iar

samnta reprezinta un mijloc de transmitere mai putin important.
Prevenire si combatere ca la fuzarioza lucernei; soiurile Magnat, Maya si
Norla sunt rezistente la aceasta boala.

Amendarea lucernierelor
Se impune la un Ph sub 6,5
Doza in functie de Ph
1-4 to/ha cu carbonat de calciu la infiintare sau 1-1,5to/ha pe cultura in repaos

Fitosanitare
ERBICIDE

Momentul
tratamentului
Cultura Buruieni combtute Produs Doza &
durata
proteciei
Pulsaru 40 0.75-1l/ha n faza 2-3
(efect mic pt frunze buruieni
combaterea
Dicotiledonate cuscutei) 1- Anul II de
Sencor (an II) 1.5kg/ha cultur a
lucernei
Lucerna
Monocotiledonate Fusilade Forte 1,5 l/ha
Anuale i perene inclusiv Gallant Super 1-1,5l/la Cnd pirul are
Agropiron repens i Sorgum Select Super 1.5l/ha 10- 15 cm
halepense Pantera 1/ha kg

FUNGICIDE

Momentul i
Agentul
Cultura Produs Doza durata
fitopatogen
tratamentului
Leguminoase Tilt 0.5 l/ha Preventiv
perene
Ptri, finri Topsin 1kg/ha Preventiv
Fuzarioze; Artea 0.4l/ha Preventiv
septorioze Amistar Xtra 0.5l/ha Preventiv
Putregaiuri Previcur 1l/ha Preventiv

INSECTICIDE

Categorie Momentul i durata

Produs Doza tratamentului
Leguminoase perene Regent 250 ml/ha La apariia duntorilor
Karate Zeon 200 ml/ha
Fastac 250 ml/ha
Decis 250ml/ha
Calipso 100 ml/ha
Actara 80g/ha
Clerat 10 granule/ Cartite, sobolani, soareci
galerie

Explicatia unor termeni folositi

Chist = vezicula aparuta n masa tesutului, delimitata de un perete,
continnd n interior un lichid
cloroza = ngalbenire
cloroza = ngalbenire
cotiledoane = frunza a embrionului plantelor cu seminte, care serveste la
hranirea plantei imediat dupa ncoltire
glomerule = agregat de pamnt de mici dimensiuni, format prin alipirea
unor particule elementare ale solului
mezofil = spatiul dintre membranele frunzei.Uneori, este folosit
impropriu cu sensul de tesut dintre nervurile frunzei
miceliu = corpul ciupercilor
microsclerot = organ vegetativ de rezistenta
necroza = tesut mort (n limba greaca necros = mort)
necroza = furnza cu tesut mort (n lb. greaca necros = mort)
nematozi = viermi cilindrici cu corpul lung, subtire, de marimi variabile
patogen = microorganism care cauzeaza boli
simptome = modul n care se manifesta si se recunoaste o boala