Capitolul I My CHISTURILE $I_FISTULELE CERVICALE in anul 1848, anatomul Luschka deosebea fistule cervicale mediale gi laterale. Cu toate acestea, pana in zilele noastce in literatura de specialitate nu exist o terminologie concreta ce ar caracteriza dezvoltarea acestor formatiuni. Este cunoscut c& din arcul I branhial se dezvolti partile laterale ale buzei superioare, maxila superioar’, — buza inferioara si corpul limbii; din arcul [I se dezvolta corpul osului hiod, o parte din osigoarele auditive, o parte din canalul auditiv osos; arcul III ia parte la formarea coarnelor osului hioid si regiunii posterioare a limbii; arcurile IV si V participa la formarea {esuturilor moi a regiunii coarnelor mari a osului hoid. Din buzunarasele faringiene se dezvolta unele organe ale regiunii cervicale, si anume: din buzunarasul I - urechea externa si trompa auditiva, din al II-lea - loja amigdaliana, din al III - TV-lea — timusul; la a 6 saptaménad primordiu timusului se desparte de faringe, se ingroasa, crescand in profunzime in directie oblicé, ulterior transformandu-se intr-un canal lung — ductus thymopharyngeus. Din ‘excrescenfele buzunaraselor IV faringiene se dezvolt& Jobii laterali ai tiroidei, pe cand partea medial a tiroidei si ductus thyreoglossus au origine din buzunarasul faringian localizat intre arcurile branhiale J si II. CHISTURILE SI FISTULELE CERVICALE LATERALE Formafiunile chistice si _fisiulele cervicale laterale - sunt formatiuni ce reprezinta rimasife ale ductului timofaringian. Partea distala a acestui duct se termind orb si se transforma in glaidula thymus, iar restul ductului se oblitereaza. Pastrarea unei portiuni din acest canal contribuie la dezvoltarea chistului cervical lateral, care este o fazi intermediari a fistulei, care se dezvolti ca rezultat al infectarii. Peretii acestor formatiuni sunt tapetati cu epiteliu pluristratificat plat care alterneazi cu epiteliu ciliat. in grosimea peretelui se determina fesut limfoid, glande mucoase gi diverse incluziuni musculare striate. a BIBLIOTECA Tabloul clinic si diagnosticul. Formatiunile chistice si fistulele cervicale laterale sunt localizate pe suprafata lateral a gatului de la unghiul mandibulei pand la stern pe marginea interna a m.sternocleidomastoideus, ce corespunde directiei intrauterine a ductului timofaringian. Chistul cervical lateral este putin mobil, avand dimensiuni majore poate trece de linia mediand cervicala, fiind necesar un diagnostic diferential cu limfangiomul si limfadenita. In unele cazuri se permite punctia chistului cu un examen citologic a confinutului. 6 4042 pa caracterul traiectului fistulele laterale pot fi:- complete, cind existé un orificiu extem si orificiu intern care comunicd cu cavitatea faringelui; - incomplete (externe gi interne). Cu scop de a concretiza traiectul fistulei se recurge la fistulografie cu substante rentgenocontraste sau se introduce jn lumenul fistulei substanfe colorante. In unele cazuri poate fi efectuat’ ecografia sau compiuter-tomografia cu contrast. Nimerirea in cavitatea bucala a colorantului indicd la o fistulé completa. Orificiu intern al fistulei poate fi vizualizat prin cavitatea bucala apisind limba. in unele cazuri fistulele complete se formeazd prin eruperea in exterior a fistulei incomplete interne. Lungimea traiectului unei fistule cervicale laterale oscileazi intre 5-8 mm gi 2-3 em. ‘Tratamentul formajiunilor chistice si fistulelor cervicale laterale este chirurgical gi consti in inlaturarea radicala. Inainte de intervenfie chirurgicala in lumenul fistulei se introduce 0 substanta coloranta (Albastru de metilen). FORMATIUNILE CHISTICE $I FISTULELE CERVICALE MEDIANE in anul 1829, Dzondi facea prima comunicare referitor la fistulele cervicale mediane. Autorul era de prerea cd aceste fistule au originea de la fistula congenitala a traheii. Ascherson (1832), dupa un studiu profund, socotea c4 fistulele cervicale mediane se dezvolti in rezultatul persistarii fisurii branhiale si le-a numit fistulae congenitae. His (1885), in baza unor investigatii anatomice, lega dezvoltarea acestor fistule de ductus thyreoglossus. Venglovskii R.l. a argumentat c& dupa nastere d. thyrcoglossus lipseste, in locul cdreia se pastreazA numai un cordon de fesut conjunctiv ce pomeste de la foramen coecum al limbii spre osul hioid. in procesul de embriogenezi la a 3 fund de viaja intrauterin’ d. thyreoglossus ia dupa sine spre corpul osului hioid epiteliu faringian si particule din glanda tiroida, care ulterior v-or servi substrat de dezvoltare a formafiunilor chistice cervicale mediane. Peretele chistului cervical median este format din fesut conjunctiv fibros cu incluziuni de fesut al glandei tiroide, glande mucoase si foliculi limfoizi. Cavitatea chistului este tapetaté cu epiteliu plat sau ciliat, in unele cazuri fiind constatate ambele tipuri de epiteliu. Tabloul clinic gi diagnosticul. Formafiunile chistice si fistulele cervicale mediane, dup’ parerea majoritaii autorilor, se dezvolt& atat in primii ani de viafé, cit i cu mult mai tarziu. Chistul creste in dimensiuni, se infecteazd si poate erupe in exterior, formand o fistulé, care nu se inchide de sine stitator. Acest fapt este cauzat de inveligul epitelial ce tapeteazd peretele intern al fistulei, care susfine fenomenele inflamatorii. Chistul gi orificiul extern al fistulei poate fi localizat pe toat suprafata mediana a gatului, incepand cu mandibuld si terminand cu sternul, dar mai des pot fi observate inferior de osul hioid. In cazuri rare chistul se poate dezvolta in regiunea foramen coecum. Dintre examenele paraclinice de mare valoare in stabilirea diagnosticului i strategiei terapeutice remarc’m coraborarea demnelor clinice cu cateterismul fistulei, fistulografia, ecografia, tomografia computerizata cu contrastare. Diagnosticul diferenjial se face cu chistul dermoid, glanda tiroida distopica, limfangiom, limfadenité. La examinare marginile orificiului fistulei aceasta proemini fafa de pielea |hiperemiaté si inflamaté. Din fistula se elimina un continut muco-purulent. fn caz de © evoluie indelungata a fistulei se poate determina semnul Venglovskii: la tragere de marginea orificiului extem al fistulei se tensioneaza tot traiectul fistulei sub forma de id Ca regula, fistulele cervicale mediane nu sunt complete. Tratamentul formatiunilor chistice si fistulelor cervicale mediane este cel chirurgical si consta in inlaturare radical cu rezecfia corpului osului hioid. cordon, directionat spre osul hioid. BIBLIOGRAFIE . Gudumac Eva, Radilov V., Pascal ., Babuci V., Jana bernic, Baculea N., Jalbi A. Chisturile si fistulele branhiale la copil. Optiuni diagnostice i terapeutice. // Anale stiintifice ale USMF «N.Testemifanun. 2000. Vol. V. P. 170 -- 172. 2. Klenecky M. Branchial cysts (lateral neck cysts). // Schweiz-Rurdsch-Med.-Prox. Feb. 1993, 16; 82 (7): 207 ~ 3. Vermeire V.M., Daele S.S. Second branchial cleft-pouch set fistulae, sinuses and cysts in children. // Acta O.R.L. Belgica. 1991.45: 437 — 442. 4. Waron M.S., Spencer K., Nayagam M. Sonografic appearence of branchial cyst. // Clin.radiol. 1994. . Banus 3.H. Hapyxusie 4 sHytpenane cen. M. Men. 1990. C.7. 12. . Benraoncknii PA. O canuiax 1 KUCTaX eH B CBIIM C YHEHHEM 0 pasBHTHH H crpoeHHH 2kaGepHOrO annapara, #361Ka, LINTOBHAKO!i H 306104 akenes, M. Tn. Jlewencon, 1909. C.226.Academicianul Natalia Gheorghiu in timpul prelegerii