ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI

ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

RINCIPII FUNDAMENTALE
Cercetsia a fost fondat de ctre tinerii care au
rspuns ideilor si idealurilor formulate n lucrarea
Scouting for Boys, scris de Baden Powell n
1908. Ideea initial nu a fost aceea de a crea o
organizatie pentru tineret, ci mai degrab de a
promova niste idei pentru educarea caracterului asa
zis de cercetas pe care apoi, organizatii deja
existente (ca Boys Brigade, spre exemplu), s le
preia si s le adapteze programului propriu.
Oarecum neasteptat ins, imediat dup asta, pe
ntreg cuprinsul Marii Britanii, grupuri de tineri au
nceput s se organizeze singuri n patrule, pe baza
materialului conceput de B.P. La scurt vreme,
patrulele astfel formate au aflat ca au nevoie de
sprijin si au cerut adultilor s-i ajute pentru a
dezvolta o activitate cercetseasc ct mai buna si
pentru a obtine echipamentul necesar.
Iat asadar c, nc de la nceputurile sale, odat cu
organizarea primei patrule, cercetsia a fost
organizata si condus de ctre tineri.
Ce este cercetasia ?
Scopul Organizatiei Mondiale a Miscrilor Scout, asa cum apare el definit n Constitutia
Mondiala, este de a contribui la dezvoltarea tinerilor ctre maximul potentialului lor fizic,
intelectual, social si spiritual ca indivizi, ca cetteni responsabili si ca membri ai comunittii
locale, nationale si internationale.
Scopul cercetsiei se bazeaz pe o serie de principii - legi si reguli fundamentale - ce trebuie s
transpar n ntreaga activitate si s reprezinte un cod de comportament pentru toti cercetasii.
Cercetsia se bazeaz pe trei principii:
Datoria fata de Dumnezeu
Datoria fata de ceilalti
Datoria fata de sine
Principiile mai sus amintite sunt legate de dimensiunile spiritual, social si personal ale vietii
fiecruia dintre noi. n consecint, programul cercetsesc trebuie s asigure maximum de
oportunitti pentru dezvoltarea tinerilor n temeiul celor trei principii.
nc de la nceputurile ei cercetsia a utilizat, ca mijloc de a formula principiile educative intr-o
manier accesibil si atrgtoare pentru tnra generatie, Legea si Legmntul Scout.

-1-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Metoda Scout
Programul cercetsesc are o dimensiune fundamental, care determina ntregul proces de
implementare: Metoda Scout.
Ca definitie, n Constitutia Mondiala, ea reprezint:
Un sistem de auto-educatie progresiva, prin:
Un Legmnt si o Lege
nvtarea prin actiune
Viata n grupuri mici (de exemplu patrula),
implicnd, sub ndrumare adult, descoperirea si
acceptarea progresiv a responsabilittii si formarea
n spiritul auto-guvernrii pentru dezvoltarea
caracterului si nsusirea de competente, a ncrederii
n sine si a capacittii de a coopera si a conduce.
Programe de activitti progresive si stimulante,
bazate pe interesul participantilor, incluznd jocuri,
cunostinte practice utile si servicii n folosul
comunittii, desfsurate, n general, n cadrul oferit
de natur, n strnsa legtur cu aceasta.

Definitiile de mai sus sunt extrase din Constitutia

Organizatiei Mondiale a Miscrilor Scout.
Organizatia Nationala Cercetasii Romniei
aprob n ntregime aceste declaratii.
Pe de alta parte, ns, stipularea corect din punct
de vedere tehnic a acestor notiuni, intr-un
document formal asa cum este Constitutia, nu
poate acoperi spiritul si adevratul lor nteles.
n acest sens, O.N.C.R. consider c Metoda Scout
este de o asemenea important nct este necesar
s compilm acest document, care s explice intr-o
clar si fr ambiguitti ceea ce se ntelege prin
aceste definitii formale si cum afecteaz ele
ntreaga activitate cercetseasc.
Cercetsia n absenta Metodei Scout nceteaz a
mai fi cercetsie.
Organizatia asteapt de la fiecare adult s nteleag cu claritate ceea ce nseamn Metoda Scout
si, de asemenea, care este rolul lui n asigurarea unor Programe pentru Tineri de tipul si calitatea
pe care Metoda Scout le-a definit. Liderii, mai vechi sau mai noi, trebuie s fie pe deplin
constienti de responsabilittile lor nainte de accepta un rol de conducere n Organizatie.

-2-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
Legamantul si Legea
Legmntul si Legea Scout sunt elemente unice ale cercetsiei. Intr-o
lume care ne pune tot mai des n situatii de diferend sau conflict,
Legmntul si Legea pot oferi o alternativ. Prin Legmnt si Lege o
persoana realizeaz, de buna voie, o angajare ctre un cod de comportare
si accept, n fata unui grup de egali, responsabilitatea de a fi credincios
cuvntului dat.
Unul dintre aceste standarde, care a captat imaginatia deopotriv a
cercetasilor si a publicului n general, este acela de onoare
cercetseasca un nalt nivel de onestitate si ncredere. Onoarea este o
calitate pe care o posedam datorit demnittii de a fi fiinte umane. Este un
sentiment de auto-respect pe care si-l dezvolta o persoana n relatie cu
ceilalti. n momentul n care spunem: Pe onoarea mea, oamenii vor
ntelege ca implicarea personal este extrem de serioas o form de
dezvoltare a ncrederii de sine prin auto-responsabilizare.

A face tot ce ne sta n puteri reprezint definirea unui obiectiv realizabil; o angajare n fata
celorlalti de a face ceva ce este, fr ndoiala, abordabil.
Legmntul si Legea care-l exprima nu sunt o nsiruire de cuvinte ritualice pentru vreo
nvestitur ci o angajare personal de care trebuie s fim mndri si pe care trebuie s-o ntelegem
ct mai corect.
Primirea Legmntului si a Legii este o misiune extrem de serioas pentru un adult. Tinerii
cunosc textele acestora dar de cele mai multe ori nu nteleg angajamentul pe care ele l cuprind.
Astfel, adultul este chemat uneori s gseasc cea mai potrivita prezentare a ntelesurilor si
idealurilor exprimate de Legmnt si Lege.
Investirea ca lider n cercetsie nu trebuie privita cu usurint ci ca un prim pas, foarte serios, pe
un drum ce conduce ctre angajarea n Metoda, Legmntul si Legea Scout.

Metoda Scout
Nu activitatile sunt cea mai pregnanta caracteristica a scoutismului, ci metoda sa, declara
Baden-Powell n Aids to Scoutmastership.
Metoda reprezint modalitatea de a traduce Scopul si Principiile Scout intr-un program atractiv,
de aventur, provocator si bazat pe prietenie.
Metoda Scout poate fi redus la sase elemente de baz; ele sunt ca ingredientele unei prjituri
care, daca sunt amestecate n proportia corect, au ca rezultat Cercetsia de calitate.
Cele sase elemente sunt:
S apartii unui grup mic sistemul patrulelor.
S iei parte la activitti n natura
S nveti prin actiune
S-i ajuti pe ceilalti
S iubesti si s cunosti natura
S aderi cu un Legmnt la o Lege

-3-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
Intre cele sase elemente exista o interactiune puternic, astfel nct nici unul dintre ele, luat
separat, nu reprezint cercetsia adevrat. n realizarea unui program cercetsesc fiecare dintre
aceste elemente trebuie s fie prezent n msura adecvat.
Legmntul si Legea sunt adezivul care ncheag pachetul numit Cercetsie. Chiar dac, la
rece, ele apar ca o lista de percepte morale si comportamentale, n realitate ele sunt adevratul
spirit cercetsesc. Cercetsia de calitate reflecta Legea Cercetasului.
Principalele elemente ale acestei Legi sunt:
Un cercetas este
Loial
De ncredere
Sritor
Prietenos
Politicos
Bun
Asculttor
Econom
Vesel
Curajos
Pur
Credincios
Aceste elemente sunt fundatia pe care este cldit edificiul Scout si orice program cercetsesc
adevrat poate fi redus la unul sau mai multe dintre ele.

O explicatie detaliata asupra elementelor

Grupul mic sistemul patrulelor
Sistemul de viat n grupuri mici a fost pus n aplicare nc
de la nceputurile cercetsiei; el a fost testat si a dat
rezultate n aproape o sut de ani.
Pentru a-l putea folosi trebuie s fim capabili s crem
echipe eficace si eficiente n directia dezvoltrii spiritului
de conducere, a spiritului de responsabilitate si a relatiilor
sociale. Programul Scout se bazeaz pe existenta patrulelor
att de mult nct, n absenta lor, nici unul dintre celelalte
elemente ale Metodei nu se poate dezvolta corect.
Cercetsia se realizeaz intr-un cadru de grup formal. Acest sistem ncearc s canalizeze
instinctele naturale ale tinerilor de a se organiza n gsti si ofer o conotatie pozitiv acestei
tendinte, adesea privit ca ceva negativ. Cercetsia utilizeaz conceptul de gasca n directia
dezvoltrii unor grupuri eficiente de tineri, n dezvoltarea responsabilittii membrilor, strngerea
relatiilor, prietenie si instruire.
Sistemul patrulelor este mijlocul prin care cercetsia este livrata tinerilor fie ca este vorba de
unitatea dirijata a ramurii 8-11 ani, patrula activ de temerari sau grupul de exploratori care-si
plnuieste, organizeaz si desfsoar propriile programe.
Scopul sistemului este de a crea grupuri eficiente de tineri care s lucreze mpreuna ca o
echip.

-4-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Prin acest sistem cutm s dezvoltm calittile de conductor, responsabilitatea si spiritul de

echip. Patrula este grupul de baz pe care se sprijin cercetsia. Fiecare ramur de vrsta are o
forma diferit de echip, ns fiecare dintre ele este derivat din patrula initial, care a fost
adaptat nevoilor specifice ramurii respective.
Adevratele rezultate ale sistemului si beneficiile lui se pot msura cel mai bine n cazul
unittilor de temerari si exploratori, n care patrulele au maturitatea si posibilitatea de a lucra ca o
echip adevrat, gndind, actionnd si acumulnd mpreun. Programul Cercetsesc poate fi
trit de ctre toti tocmai prin sistemul patrulelor. Cercetasii se implic n activitti ca parte a unei
echipe apartinnd unei ramuri. Astfel, unitatea reprezint un numr de cercetasi actionnd n
patrule ctre atingerea unui obiectiv comun mai degrab dect o serie de individualitti muncind
n colectiv.
Copiilor intre 8-11 ani Programul Scout le este prezentat prin intermediul unittii ndrumate de
ctre adulti; temerarilor, prin patrulele sprijinite de adulti iar exploratorilor, prin grupuri care
sunt capabile, n cele mai multe situatii, de autoguvernare.
Ramura 8 11 ani
Patrula de sase, condusa de un sef, este formula de baz
pentru organizarea acestei ramuri. n interiorul grupului,
copiii si pot asuma diferite roluri, cu scopul de a ajuta
patrula s functioneze ca o echip eficient si s permit
membrilor si s-si dezvolte simtul responsabilittii. Acesta
din urm este o component extrem de important n
procesul de dezvoltare a calittilor de conductor.
Patrula opereaz ntotdeauna ca o echip, care rspunde provocrilor Programului Cercetsesc cu
ajutorul liderilor adulti; acestia vor ncerca mai mult s asiste dect s execute.
Conducerea efectiv trebuie s fie filtrat prin intermediul sefului de patrul (in msura adecvat
si sub ndrumarea adultului) cu scopul de a dezvolta calittile acestuia. Seful de patrul nu
trebuie lsat niciodat s-si asume responsabilitatea si controlul complet asupra grupului su;
acestea sunt ndatoririle liderului adult. Pe de alt parte, seful de patrul trebuie s fie stimulat s
prezinte idei de programe si activitti (reflectnd opiniile grupului de cercetasi) atunci cnd se
realizeaz planificarea pe termen lung. Disciplina si controlul sunt mentinute ntotdeauna de
ctre liderul adult, care trebuie s aib n seful de patrul un sprijin atunci cnd n mijlocul
grupului trebuie re-adus ordinea.
Unitatea de temerari
Patrula este grupul de baz al unittii. Ea reprezint, dealtfel, structura
initial, n jurul creia s-a format Scoutismul. n cadrul acestei ramuri de
vrst se poate remarca ntreaga valoare educativ a sistemului de grupuri
mici. Patrula este condus de ctre un tnr, numit sef de patrul, ales de
ctre membri, din rndurile lor. El (ea) este ajutat() de un adjunct.
Fiecare membru al patrulei are, n mod normal, un rol de jucat n cadrul
grupului(secretar, trezorier, buctar, etc.).
Patrula trebuie s actioneze si s gndeasc unitar. Spiritul de echip (numit la cercetasi spirit
de patrula) trebuie s fie evident si s fie cultivat astfel nct patrulele s nu poat fi divizate.

-5-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
Membrii lor actioneaz ntotdeauna mpreun si dezvolt o echip unit, care s fac fat
provocrilor si aventurii cercetsesti. Programul realizat la nivelul unittii este astfel conceput
nct s favorizeze competitia prieteneasc, prin mijloace corecte, intre patrulele care o compun.
Sefii de patrul sunt pe deplin responsabili pentru administrarea efectiv a patrulelor.
Sefii de patrul conduc unitatea prin intermediul Consiliului Sefilor de Patrul si cu ajutorul
liderilor adulti.
Sefii de patrul sunt astfel formati nct s fie capabili s-i nvete pe ceilalti cunostintele si
deprinderile dobndite n cercetsie cu scopul de a putea rspunde intr-un mod fericit
provocrilor si aventurii propuse de Scoutism.
Grupul de exploratori
Grupul de exploratori se comport si lucreaz ca o echip
de tineri. Mrimea grupurilor, care variaz intre 8-12
persoane, reflect cu claritate ideea c tinerii sunt cei care
planific si realizeaz programe si activitti create de ei
nsisi si care rspund propriilor lor nevoi si aspiratii.
Un Comitet Executiv, compus din max. 3 persoane, alese
de ctre grup, se ocup de gestionarea vietii de zi cu zi a
exploratorilor avnd n liderii adulti un factor de sprijin
atunci cnd e cazul.
In cadrul grupului se pot forma echipe mai mici, de interes, care caut sa-si organizeze
activitti specializate. Programul pentru exploratori este dinamic si, n mod normal, include
activitti de aventur sau care cer mpingerea limitelor ctre extrem. Activittile traditionale
ca hike-ul sau campurile au tendinta de a fi combinate n diverse forme de campuri itinerante, iar
interesul tot mai mare artat domeniului montan, si nu numai drumetiilor pe poteci de pdure
bttorite, demonstreaz natura progresiv a programului cercetsesc.

Aventura n natura
Cercetsia asigura o serie ntreag de activitti n
natura, n principal concentrate n jurul campurilor
si hike-urilor. Aceste activitti ofer oportunitti
pentru aventur si permit tinerilor s-si testeze
capacittile. Actiunile n natur propuse trebuie
completate cu o gam complex de alte activitti,
care s alctuiasc imaginea unei miscri dinamice
pentru tineri.
Cercetsia este o organizatie care se bazeaz pe
functia educativ a naturii si, ori de cate ori este
posibil, membrii ei trebuie s-si desfsoare
activittile n aer liber. Fiind implicat activ n viata
mediului nconjurtor, n strns contact cu natura,
din copilrie si pe toata durata adolescentei, o
persoan poate dobndi o experient, obtine niste
resurse si gsi o ntelegere spiritual din care va
avea numai de nvtat pentru tot restul vietii.

-6-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
Viata n natur provoac imaginatia individului, i testeaz capacittile, i lrgeste limitele si i
ofer o perceptie mai adnca asupra vietii. De ce este natura att de important n cercetsie?
Deoarece subliniaz fiecare parte a programului nostru; tot ceea ce facem, ca parte a programului
Scout, este orientat ctre a oferi tinerilor o aventur n snul naturii.
Cercetasii au intrat n Organizatie deoarece au aflat ca vor merge n campuri si hike-uri, si asta
este ceea ce-si doreste orice copil la o anumit vrst. Ar vrea, de asemenea, s nvete cum s
aprind focul, cum s se orienteze n teren, cum s exploreze zone necunoscute si cum s-si
foloseasc la maxim capacittile. Acestea nu sunt declaratii desprinse din vreun studiu
psihologic, ci sunt lucruri pe care copiii le exprim n momentul n care s-au hotrt s se alture
Scoutismului, oriunde n lume.
Tinerii sunt atrasi de cercetsie datorit imaginii romantice n care se vad pe ei nsisi campnd n
slbticie, gtindu-si propria mncare, avnd grij unii de altii si escaladnd vrfurile muntilor.
Cnd Baden-Powell formula principiile cercetsiei, natura si activittile n aer liber erau
elementele care fceau din acest nou curent ceva distinct. Tinerii au ocazia sa-si dezvolte
ncrederea n fortele proprii trind si descurcndu-se n natur. Aceast aventur nu trebuie
perceput ca o activitate individual, ci trit mpreun cu colegii cercetasi, la nivel de patrul.
Prin lucrul n grupuri mici la depsirea obstacolelor inerente activittilor n natur se pot
dezvolt, n rndul tinerilor, cunostinte si aptitudini legate de supravietuirea n conditii vitrege
dar si atitudini si experiente sociale ce le vor mbogti viata att ca adolescenti ct si ca adulti.
Este ceea ce Baden-Powell numea dezvoltarea caracterului si a spiritului de cettean.
Astfel, o ramur de vrst care nu se implic n activitti n natur, n special n hike-uri si
campuri (de o complexitate adecvat), nu face cercetsie. Scoutismul nu nseamn ntlniri
sptmnale, nici sistemul patrulelor, si nici Legmntul si Legea, ci INTREGUL PACHET.

ntlniri
ntlnirile sptmnale sunt locul n care ne pregtim membrii n vederea participrii active n
cadrul activittilor n natur. Astfel, ntlnirile reprezint un mijloc si nu o finalitate aceasta din
urma fiind campurile si hike-urile.

Activitti
Activittile pot mbrca nenumrate forme, si nu intentionam s le enumerm pe toate mai jos. n
orice caz, trebuie fcut o distinctie clar intre activittile de genul vizitelor sau proiectelor de
servicii si activittile centrate n jurul campurilor sau hike-urilor.
Astfel, este recomandabil ca o Unitate de cercetasi s ofere membrilor si oportunitatea de a lua
parte la cel putin: 6 hike-uri intr-un an
3 campuri de week-end
Un camp anual
Aceste activitti n natur trebuie completate cu actiuni organizate si realizate de ctre fiecare
patrul: campuri ale patrulei, ntlniri, vizite, etc. Activittile organizate la nivelul unittii trebuie
astfel planificate nct, dac este posibil, cercetasii s poat participa, n fiecare lun, la o
activitate bazat pe viata n natur si avnd toate ingredientele unei aventuri.
Bilant
Ca o regul general, tinerii din orice ramur de vrst trebuie s petreac cel putin 70 % din
timpul alocat cercetsiei lund parte la activitti n natur.

-7-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Aventura
Ce este aventura? Aceast notiune este explicat n
nenumrate feluri astfel nct este dificil s-o definim
n termeni simpli. Este sigur ns c numai lund
parte la un hike nu nseamn neaprat ca participm
la o aventur. Cercetasii de diferite vrste, avnd
experiente diverse, triesc n mod diferit aventura.
Pentru un copil de 9 ani, aventura poate nsemna
aprinderea unui foc sau gtirea unui prnz, n timp
ce pentru un explorator cu experient, aventura e
definit mai degrab de expeditiile alpine si
camparea n zpad.
Mici lucruri adugate la o activitate ajut la stimularea imaginatiei copiilor si la crearea unei
atmosfere de aventur n mintea lor. O ntlnire intr-un loc definit de latitudine si longitudine, n
loc de in fata bisericii. Un mesaj codificat n loc de o notit scris. O poveste creat n jurul
unei activitti, cu ajutorul creia se pot construi mici provocri pentru patrule, n locul unui
program sec de actiuni. Sunt nenumrate moduri prin care se poate realiza aceasta.

nvtarea prin actiune

Cercetsia este, prin definitie, o organizatie
nescolar. Noi nu predam cunostintele ci
oferim oportunitatea ca procesul de nvtare
s se poat realiza prin efectuarea propriu-
zisa a actiunii. Acest proces se cere sprijinit
si trebuie s recunoastem ca acest lucru este
cel mai greu de realizat intr-un mod eficient.
Este, fr ndoial, infinit mai usor s predai
si putem lesne cdea n aceasta capcan.
nvtarea prin actiune trebuie s fie un
element existent n testura oricrei
activitti.
Este un proces continuu si succesul sau poate fi evaluat, intr-o oarecare msur, de numrul de
nsemne dobndite n decursul unei ramuri de vrst.
Activittile cercetsesti necesit, de cele mai multe ori, stpnirea unui anumit numr de tehnici.
Acestea le permit cercetasilor s participe intr-un mod activ si eficient la programele ce le sunt
propuse. Ele sunt, n general, cunostintele pe care am astepta s le posede cineva care poate
supravietui n slbticie, cunostinte pe care orice pionier / explorator ar trebui s le stpneasc
nainte de a se angaja intr-o cltorie, att n Marea Epoca a Descoperirilor ct si n prezent.
Cnd ne angajam n marea aventur a naturii, lsam n urma binefacerile cminului, orasului si
civilizatiei. Cunostintele de care vorbeam reprezint pasaportul ctre o experient fr riscuri n
slbticie. Scopul cercetsiei este s ofere tinerilor oportunitatea de a explora si a tri aventura
naturii, n perfect siguranta si cu deplin ncredere. Pentru a realiza aceasta, se organizeaz un
ntreg program de ntlniri, evenimente si activitti.

-8-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
In cadrul ntlnirilor sptmnale ncercm s familiarizm cercetasii, prin activitti si programe
diverse, cu varietatea de cunostinte si tehnici necesare n speranta ca ele vor fi exersate si
aprofundate n situatii ce nu vor ntrzia s apar, odat cu iesirea n natur. Pe de alta parte, ins,
faptul ca stpnesc aceste deprinderi nu transform, n mod automat, un grup de tineri ntr-un
grup de cercetasi buni. Scoutismul nseamn mult mai mult dect stiinta supravietuirii; trebuie s
ncercam s dezvoltm n snul membrilor nostri si alte atitudini: spiritul de echip, capacitatea
de a conduce, experienta social si responsabilitatea. Astfel, rspunderea pentru transferul
acestor cunostinte ctre tineri apas cu greutate pe umerii liderului adult.
Procesul de nvtare
nvtarea se realizeaz prin intermediul TUTUROR
celor cinci simturi: vz, auz, miros, gust si pipit.
Cu ajutorul acestora impresiile, ca rezultat al
nvtarii, sunt fixate n creier. n acest sens, este
foarte important ca materialul prezentat cercetasilor
s creeze o impresie puternic.
Dac dorim s ierarhizam simturile n ordinea fortei
impresiilor pe care le creeaz, am avea: vz, auz,
pipit, miros si gust. Chiar daca ultimele dou nu
apar ca foarte importante n crearea impresiilor si,
deci, n procesul de nvtare, asta nu nseamn c
ele nu sunt importante n anumite domenii.
Spre exemplu, un pompier si poate folosi mirosul pentru a putea localiza un incendiu, sau un
inspector alimentar si poate folosi gustul pentru a determina dac un anumit produs este
corespunztor.
In planificarea oricrei activitti de nvtare este foarte important, deci, s retinem ca cele cinci
simturi reprezint tot attea canale prin care sensibilitatea unui individ poate fi stimulat. Prin
simturile sale, el ia contact cu lucrurile ce l nconjoar si formuleaz rspunsuri care conduc la
dobndirea de noi cunostinte, tehnici sau atitudini. Cu ct sunt implicate n el mai multe simturi,
cu att procesul de nvtare devine mai eficient.
Memoria
Cercetrile au dovedit c atunci cnd o tehnica a fost nvtat si apoi imediat aplicat,
acumularea si retinerea cunostintelor a fost sensibil mai mare. Studiile au artat c, daca nu avem
posibilitatea de a transpune n practica niste deprinderi, n decurs de un an de la nvtarea lor
pasiv - prin citire sau ascultare - 50 % dintre ele se vor pierde. n doi ani, peste 80 % vor fi
uitate. Mai mult, unii cercettori afirm c, n 24 de ore, circa 50 % din informatiile dobndite n
ziua precedent sunt uitate. n decursul a dou sptmni, alte 25 de procente sunt pierdute.
Att copiii ct si adultii pot nvta prin ascultat sau citit, ns procesul este infinit mai eficient
daca ei sunt implicati n mod activ n desfsurarea lui. Pentru a realiza aceasta educatie activ,
cercetsia utilizeaz o combinatie ntre sistemul de grupuri mici si nvtarea prin actiune.
In acest fel, cunostintele si tehnicile sunt transferate prin intermediul interactiunilor din interiorul
unui grup. Patrula actioneaz mpreun pentru a ntmpina sau depsi o provocare, n acest mod
fiind posibil ntelegerea si deprinderea unor tehnici noi si recapitularea activ a celor deja
cunoscute.

-9-
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Vreau s stiu !
Asa cum am mai spus, tinerii se nscriu la
cercetasi pentru a lua parte la hike-uri si
campuri, n general pentru aventura oferit
de Organizatie. Ei realizeaz ca nu pot
participa la activittile pe care si le doresc
fr s stpneasca un anumit numr de
tehnici; ca atare, vor s stie cum s aprind
un foc, cum s citeasc o harta sau cum s
ridice un cort.
Astfel, n mod normal, n cadrul cercetsiei, dispunem de un auditoriu a crui atentie a fost
captat deja si dornic de a nvta. n acest mod, una dintre conditiile care se cereau create pentru
a avea o atmosfer optim n procesul de nvtare a fost ndeplinit nc de la nceput.
nvtarea prin actiune
nvtarea prin actiune se realizeaz lsnd tinerii s descopere solutii la probleme / provocri si
apoi s utilizeze tehnicile colective ale echipei pentru depsirea situatiei. n mod normal,
cunostintele necesare rezolvrii problemei sunt detinute de seful de patrul sau de ctre un
cercetas mai vrstnic sau mai experimentat. Utiliznd tehnicile inerente depsirii problemei n
cadrul patrulei, ca entitate, asiguram oportunitti n a
Rezolva problema
A permite unui nou venit s vad o tehnic pus n aplicare n scopul de a depsi o problema
A permite membrilor patrulei s vad si s foloseasc din nou, practic, cunostintele si astfel s fie
nevoiti s si le reaminteasc si s le fixeze mai bine n memorie.
A permite sefului de patrul sau altui cercetas mai experimentat s instruiasc pe cei mai tineri
sau mai noi n utilizarea unei anumite tehnici intr-o situatie practic.
A permite sefului de patrul s descopere care tehnici nu sunt bine cunoscute n cadrul grupului
si s realizeze propriile lipsuri.
Reaminti
Unul dintre secretele nsusirii tehnicilor Scout este recapitularea si fixarea lor n memorie. Prin
utilizare repetat n timpul ntlnirilor sau actiunilor, tinerii vor retine tehnicile ca elemente ale
vietii de zi cu zi iar prin exemplificarea utilittii lor practice n cele mai variate moduri, ei si vor
dezvolta capacitatea de a fi gata oricnd !.
Scopul sistemului de progres personal este de a le oferi tinerilor posibilitatea s nvete o
multitudine de tehnici cercetsesti pe durata fiecrei ramuri de vrst. Astfel, ideea de a dedica o
anumit perioad unei anumite tehnici Scout este o alegere nefericit, deoarece nu permite
cunostintelor s se fixeze intr-o manier practic n memorie.
In schimb, utilizarea unor teme largi pentru fiecare lun de activitate permite exersarea unei
varietti de tehnici si stimuleaz, n acelasi timp, ntreptrunderea cunostintelor din diverse
domenii intr-un mod practic. Dac practicarea tehnicilor se face n cadrul unui sistem de
provocri adresate patrulei, aceasta permite cercetasilor cu o experient mai redus s observe
si s-si stabileasc propriul ritm de nvtare iar grupului s se dezvolte ca echip.

- 10 -
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Liderul
Nu ar trebui s fie nevoie niciodat ca liderul s tin
prelegeri cercetasilor intr-o ambiant de clas
scolar. Situatiile n care un lider, cu o bucat de
sfoara n mn, ncearc s prezinte nodul spaniol
unui grup de 30 de cercetasi, fiecare cu buctica lui
de sfoar n mn, nu fac parte din pedagogia Scout.
Liderul trebuie s actioneze asemeni unui expert ce
se plimb prin zon, gata de oferi o mn de ajutor
sau un sfat, DAC ESTE NEVOIE!!! Aceasta nu
nseamn ca el las lucrurile n voia sortii; el poate
controla procesul prin instruirea cercetasilor sau
formarea unu-la-unu a sefului de patrul.
Lucrurile se ntmpl n felul urmtor:
Patrula primeste o provocare n timpul ntlnirii unittii sau de-a lungul unui camp. Din acel
moment liderul urmreste patrula n actiune. Dac, s zicem, cercetasii au de construit un turn de
observare si nici unul dintre ei nu stie cum se leag un opt dublu, sau au ncercat de cteva ori
fr s le reuseasc, atunci liderul poate ajuta echipa artndu-le cum se realizeaz nodul.
Aceasta i ajuta pe cercetasi s-si duc la bun sfrsit misiunea dar, n acelasi timp, le permite
nvtarea unei tehnici noi. Aceast instruire trebuie apoi urmat de o pregtire suplimentar a
sefului de patrul si, eventual, de indicarea surselor n care cercetasii pot gsi explicatii privind
respectivul nod (Ghidul Responsabilului de Camp, Maag, etc.).
n alt exemplu, liderul se poate gsi n situatia de a sprijini o patrul n acordarea primului ajutor
indicndu-le cercetasilor cum si pot da seama ca victima sufer de soc (si tratamentul de
urgent respectiv) din nou, indicndu-le surse din manuale de prim ajutor sau lucrri
cercetsesti legate de acest subiect.
Utiliznd aceasta metod este posibil ca, peste un timp oarecare, cantitatea de informatii
transmis fiecrui membru al unittii s fie sensibil mai mare. Transferul este concentrat n
modelul unu la unu sau unu la patrul, aceasta metod fiind, de departe, mai eficient dect
unu la treizeci.
Un alt mare avantaj al sistemului este c permite instruirea n situatii practice, n care rezultatele
pot fi vzute imediat. n exemplul de constructie de camp prezentat mai sus, liderul arat cum se
leag un opt dublu si, cteva minute mai trziu, cercetasii pot observa ct de importanta este
aceast legtur n constructia turnului.
De asemeni, aceast metoda reuseste, prin transmiterea pe buctele a informatiei, s-i fac pe
cercetasi s se concentreze asupra deprinderii unei singure noi tehnici, la un moment dat.
In sfrsit, liderul permite cercetasilor din acea patrul s participe demn la rezolvarea problemei,
fr s aib senzatia c sunt dirijati sau c solutiile le sunt oferite pe tav, contribuind astfel la
dezvoltarea spiritului de echip.
Folosirea acestei metode n mod regulat, mpreun cu formarea Sefului de patrul si indicarea
materialelor de referinta n diferite domenii, vor permite ca provocrile adresate unittii s poat
creste n complexitate n decursul unui an.

- 11 -
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Apartenenta
Apartenenta este, pentru cercetsie, un
termen generic, care defineste o afinitate
ctre lumea care ne nconjoar si rolul pe
care noi nsine l jucam n acest decor. n
inima Scoutismului, asa cum a fost el descris
de Baden-Powell, st nevoia de experiente
n slbticie. B.P a petrecut mult vreme
studiind viata pionierilor, a triburilor
africane si a indienilor americani, ncercnd
s afle ce anume face ca viata slbatic s
fie att de atrgtoare. El a simtit ca ea
reprezint o piatr de hotar n modelarea
caracterului.
Motivul pentru care cercetsia are un
program bazat pe viata n natur, pe hike-uri
si campuri este direct legat de aceasta nevoie
de viat slbatic si de elementul de
apartenenta din programul nostru.
Activitti ca Jocul lui Kim, marcarea potecilor, construirea adposturilor, studiul si protejarea
naturii sau chiar metoda nvtrii prin actiune sunt, de asemenea, n relatie cu apartenenta.
Slbticia, exoticul si locurile ndeprtate au atras din totdeauna oamenii. Aventurile din jungla
de lng casa hike-uri sau campuri pot crea o atmosfer de neuitat pentru cei care particip
la ele. Experienta magic a dormitului intr-un bivuac, sub cerul liber, sentimentul de mretie
extraordinar a pasului pe vrful unui munte sau rsritul de soare deasupra peisajului natural
rmn n inima oricrui individ pentru tot restul vietii.
Noi, ca cercetasi, avem mai multe sanse ca oricine s ne bucuram de aceste privilegii. Aventura
scoutismului ne pune n contact direct cu natura nconjurtoare, ajutndu-ne s ntelegem si s
apreciem grandoarea tuturor elementelor sale. Chiar dac asemenea situatii ne determin s
ntelegem ntreaga minune a Creatiei si a frumusetii sale eterne, nu trebuie neaprat s ne
deplasm mii de kilometri pentru asta; astfel de experiente putem tri si mult mai aproape de
cas.
V-ati gsit vreodat intr-un peisaj n mijlocul cruia s simtiti ca triti ceva special, ceva
minunat? O constientizare a complexului sistem pe care l reprezint lumea si a locului pe care l
ocupam n acest Univers? Poate ati simtit prezenta Divinittii, ati realizat frumusetea
supranatural a Creatiei Sale si, absorbit de aceast experient unic, ati pierdut pentru o clip
contactul cu sinele. Pentru unii, aceasta se ntmpla o dat n viata, n timp ce altii triesc
emotiile unei astfel de experiente n fiecare zi.
O astfel de trire, denumita de ctre biopsihologi peak experience (experient de vrf), li se
ntmpl aproape tuturor oamenilor, ntr-un moment sau altul. Cei care au trecut prin ele se
cheam High peakers.

- 12 -
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME

Cercetasii sunt, prin definitie, mai expusi la a deveni High peakers, ca rezultat al petrecerii a
cea mai mare parte din timpul lor n mijlocul naturii.
High peakers sunt mai nclinati sa:
Gseasc un sens vietii lor
Mediteze mai frecvent asupra vietii
nteleag sensul si scopul vietii
Se simt mai ncreztori si mpcati cu ei nsisi
Baden-Powell a recunoscut valoarea unor astfel de experiente si acesta este unul dintre
principalele motive pentru care programul Scout se bazeaz pe viata n natur. Asigurnd
cercetasilor oportunitatea de a trai n afara cminelor, n mijlocul frumusetii slbatice a naturii, le
asigurm cadrul necesar stimulrii experientelor de vrf si nltrii lor spirituale.
Baden Powell a numit acest element al Scoutismului Woodcraft si l-a definit drept ntelegerea
si aprecierea lumii care ne nconjoar . De-a lungul anilor aceast fraz a fost interpretat drept
cunoasterea denumirilor si vietii plantelor, copacilor etc. Woodcraft nseamn ns mult mai
mult dect att nseamn o relatie adnca si plina de sensuri cu lumea natural; nseamn
experimentarea naturii prin toate cele cinci simturi, care asigura mintii o imagine complex
asupra mediului ce ne nconjoar si ne permite integrarea n armonia vietii pe planeta Pmnt.
Dezvoltarea individului pe toate planurile (Scopul cercetsiei) implic dezvoltarea sa fizic,
intelectual, social, afectiv, spiritual si a caracterului. n cadrul Programului Scout, toate
aceste elemente se afl n strnsa interdependent astfel nct un hike sau un camp poate
contribui la dezvoltarea a mai multe dintre ariile prezentate.
Caracterul spiritual al Programului nostru
(adesea neglijat) si poate gsi cu usurint
locul n astfel de activitti printr-o ntelegere
mai nalt a naturii. Frumusetea unui peisaj,
varietatea plantelor de-a lungul unui traseu,
viata palpitnd n fiecare tufis sau prul
lng care ne oprim. Ori poate s stai ntins
pe spate intr-o noapte plina de stele, sau
scurgerea unei averse de ploaie pe
supratenda cortului. Toate aceste experiente
sunt oportunitti att pentru lideri ct si
pentru cercetasi de a realiza minunile vietii,
puterea naturii si locul lui Dumnezeu n
acest Univers.
Baden-Powell a scris: Ateii afirma ca o religie ce se nvata dintr-o carte scrisa de oameni nu
poate fi una adevarata. Dar ei nu vad ca, pe lnga cartile scrise, Dumnezeu ne-a daruit si
Cartea Naturii; si nu se poate spune ca nu sunt adevaruri ascunse acolo faptele ne-ar
contrazice Nu sugerez ca studiul naturii ar trebui sa ia forma unei idolatrii sau sa se substituie
religiei, nsa cred ca ntelegerea naturii ar putea fi, n unele cazuri, un prim pas catre cstigarea
credintei

- 13 -
 ORGANIZATIA NATIONALA CERCETASII ROMANIEI
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
Serviciul
Legat de ideea c cercetasii trebuie s se dovedeasc cetteni activi si responsabili, trebuie s
avem n vedere conceptul de serviciu. Nevoia de a face ceva vine din ntelegerea complexittii
lumii si a rolului pe care l avem n acest sistem.
In mod sigur, sistemul patrulelor, Legmntul si Legea precum si sentimentul de apartenent la
minunea care se cheam Creatie, ajut la dezvoltarea acestei nevoi. Activittile trebuie s
permit individului s-si satisfac dorinta de a participa la protejarea si mbunttirea conditiilor
de mediu, la ajutorarea si sprijinul acordat celorlalti oameni. Un factor important n cadrul
conceptului de serviciu este acela c trebuie s fie determinat de vointa tinerilor si nu de oameni
care ncearc s exploateze acest element al Scoutismului, privind copiii ca pe o forta de
munca ieftin.
Tinerii trebuie ncurajati s identifice probleme si s se implice n proiecte de servicii aduse
comunittii. Unul dintre elementele Legii Scout este s-ti ajuti aproapele. Cel mai simplu mod
de a realiza asta este printr-o fapt bun n fiecare zi - una dintre caracteristicile cele mai
pregnante ale cercetsiei nc de la nceputurile sale si unul dintre lucrurile pentru care publicul
larg ne recunoaste intre alte asociatii.
O mare parte din formarea Scout este dedicat dezvoltrii tinerilor ca indivizi sntosi si fericiti.
Acestea, ns, trebuie complementate cu crearea unei atitudini cercetsesti, a unei preocupri
active pentru soarta celorlalti. Ideea unei fapte bune n fiecare zi a fost inclus deliberat n
practica de baz a cercetsiei, ca pavz mpotriva egoismului si nepsrii. Cercetasii rspund
prompt la nevoia de serviciu si recunosc un caracter de virtute n obiceiul de a face o fapta buna.
n momentul n care pregtim sau implicm cercetasi n proiecte de servicii, ele trebuie s fie
reale, semnificative si relevante pentru toat lumea.
Pregtirea tinerilor ca s devin folositori celorlalti era unul dintre conceptele de baz ale
Miscrii Scout, n varianta sa initial. Povestea reporterului din Chicago rtcit n Londra n
1909, n ajutorul cruia a srit un tnr cercetas care l-a ghidat ctre adresa cutata fr s
accepte nici o plata, a devenit una dintre legendele cunoscute ale cercetsiei.
In acele vremuri de nceput, fapta bun reprezenta o actiune anonim, individual. Mai trziu,
ea a evoluat n actiuni complexe de servicii organizate la nivel de patrul, unitate sau chiar
grupuri mai mari, cu anumite ocazii speciale. Tehnicile noastre s-au dezvoltat intr-o forma nou,
n care fapta bun a devenit o actiune comun n beneficiul comunittii n general.
Deoarece Scoutismul nu este un serviciu de Urgente, cercetasii trebuie s nvete cum s participe
la dezvoltarea societtii prin actiuni directe. Contributia lor este mai usor detectabil n timpul
dezastrelor datorit structurii lor de organizare, cu un element independent (patrula) atasat la
un grup mai mare. Aceasta permite cercetsiei s se adapteze cu usurint la situatii variate si
imprevizibile. Cu ajutorul devizei sale Gata oricnd, Scoutismul din lumea ntreaga a ncercat
s-si pregteasc membrii din trile lovite de catastrofe s fie pregtiti s acorde ajutor.
Desi astfel de interventii nu constituie una dintre activittile noastre de baz, antrenarea tinerilor
prin cercetsie i ajut s fie pregtiti pentru orice situatie. Organizarea de echip, disciplina,
auto-controlul, cunostintele utile, druirea altruist si o nclinatie ctre serviciul pentru ceilalti
sunt calittile cerute n situatiile n care un dezastru loveste comunitatea iar adevratii cercetasi
sunt gata s actioneze atunci cnd nevoia le-o impune.

- 14 -