Nervii cranieni bulbari

Nervul glosofaringian (perechea a IX a)

Este un nerv mixt ce contine fibre :
motorii somatice
senzitive somatice
viscerale eferente
viscerale aferente
senzoriale

Iese din craniu prin gaura rupta posterioara, impreuna cu n. vag si

n. spinal accesor, alaturi de vena jugulara

Nervul glosofaringian

Componenta somatica motorie

Neuronii motori centrali coboara cu tractul corticobulbar si fac

sinapsa bilateral cu neuronii motori periferici din partea
rostrala (superioara) a nucleului ambiguu

Axonii neuronilor din ncl. ambiguu (fibrele motorii

branchiale), ies din bulb intre oliva bulbara si pedunculul
cerebelos inferior

Inerveaza m. stilofaringian care ridica faringele in timpul

deglutitiei si vorbirii

Examen clinic
Reflexul faringian:
1. Se plaseaza pacientul in fata unei surse de lumina
2. Se atinge cu o minispatula peretele posterior al faringelui
3. Se obsera ridicarea peretelui faringian, iar pacientul are o reactie de greata

In cazul unei leziuni de tip neuron motor periferic, reflexul faringian va fi diminuat

Componenta motorie viscerala

Fibre parasimpatice
Neuronii preganglionari sunt situati in nucleul salivator inferior
Reactioneaza la stimuli provenind de la hipotalamus (ex. Gura uscata ca raspuns la
frica) sau la stimuli gustativi sau olfactiv
Nervul timpanic pleaca din gg inferior, ajunge prin canalul timpanic la urechea
medie; face sinapsa in gg otic, iar fibrele postganglionare ajung la gld parotida
Fibrele postganglionare merg cu celelalte componente si ies din craniu
Componenta senzoriala
Pericarionul se gaseste in gg inferior
Fibrele merg la papilele gustative de la baza limbii (V- ul
lingual), specializate pentru gustul amar

Examinarea gustului (nervii VII + IX):

Betisoare infasurate in vata, inmuiate in solutii apoase pentru
cele patru principii gustative:
Dulce, acru, sarat, amar
Pacientul este rugat sa scoata limba
Se atinge suprafata limbii cu betisorul
Pacientul indica gustul pe care il simte, aratand spre cartonasul corespunzator
(nu vorbeste, pentru ca solutia ar difuza si nu am putea aprecia corect scaderea sensibilitatii gustative)

Componenta senzitiva somatica

Asigura sensibilitatea termica si dureroasa (sensibilitate constienta) din urmatoarele teritorii:
o Fata interna a membranei timpanice
o 1/3 posterioara a limbii
o Partial pavilionul urechii externe
o Portiunea superioara a faringelui
Primul neuron se gaseste la nivelul ggl. glosofaringian superior
Axonii primului neuron proiecteaza in partea caudala a tractului spinal al trigemenului (al doilea neuron)
Axonii celui de al doilea neuron se incruciseaza si urca pana la nivelul talamusului in ncl ventro- postero- medial (al treilea
neuron)
Axonii celui de al treilea neuron proiecteaza in girusul post central, in regiunea cefalica a homunculus-ului senzitiv

Componenta senzitiva viscerala

- Chemoreceptorii din glomusul carotidian monitorizeaza nivelul de oxigen din sangele
circulant
- Baroreceptorii din sinusul carotidian monitorizeaza presiunea arteriala
- fiind o cale senzitiva (sensibilitate inconstienta), pericarionul primului neuron se gaseste la
nivelul unui ganglion : gg. glosofaringian inferior
- Terminatiile centrale ale acestor pericarioni merg in tractul solitar si apoi fac sinapsa in
nucleul solitar, in partea sa caudala
- Din nucleul solitar pornesc conexiuni cu formatia reticulata si cu hipotalamusul , care
contribuie la raspunsul reflex adecvat pentru controlul respiratiei, a debitului cardiac si a
tensiunii arteriale

Aspecte clinice
Paralizia de nerv glosofaringian
o Tulburare de deglutitie pentru solide
o Peretele posterior al faringelui tractionat de parte sanatoasa
o Diminuarea secretiei gld. parotide
o Diminuarea senzatiei pentru gust amar
Nevralgia de glosofaringian
o De regula secundara unei leziuni
o Durere cu caracter nevralgic la nivelul faringelui si baza limbii
Componenta motorie viscerala
Fibrele preganglionare fac sinapsa in gg situati in apropierea
viscerelor; fibrle postganglionare determina braicardie,
activeaza peristaltica intestinala, activeaza secretia glandulara
a diferitelor organe
 Componenta motorie somatica
Val palatin coborat
Reflex velopalatin abolit
Lueta tractionata de partea sanatoasa
Tulburare de deglutitie ptr lichide
Voce bitonala (pareza de nerv laringeu recurent); poate
fi cauzata de:
o Endarterectomie
o Tiroidectomie
o Anevrism de arc aortic
o Adenopatii mediastinale

Paralizia de nerv vag

Paralizia unilaterala
o Disfagie pentru lichide
o Disfonie (voce nazonata, voce bitonala)
o Dispnee
o Hipoestezie la nivelul faringelui, laringelui,palatului moale, a
conductului auditiv extern, a pavilionului urechii
o Aritmii cardiace
Paralizia bilaterala
o este incompatibila cu viata, datorita intreruperii inervatiei
cardiace

Perechea a XIa
Nervul spinal accesor
o Nerv strict motor
o Originea: ncl accesor care coboara din bulb pana la nivel C5

Are:
radacina craniala care se divide (un ram va merge cu nervul vag)
radacina spinala care urca pe langa maduva si intra in craniu prin
foramen magnum

Cele doua radacini se unesc si ies din craniu prin gaura rupta posterioara
Se distribuie mm sternocleidomastoidian si trapez

Examen clinic
Inspectia maselor musculare (evidentierea atrofiilor, fasciculatiilor)
Bilant muscular
- Ridicarea umerilor (m. Trapez)
- Rotatia laterala (m. sternocleidomastoidian

Paralizia de nerv spinal accesor UMAR CAZUT

M. sternocleidomastoidian determina
- rotatia laterala a capului
- extensia capului (contractie bilaterala, pct fix pe mastoida)
- Flexia capului (contractie bilaterala, punct fix pe clavicula)
Aceste actiuni nu vor mai putea fi efectuate contra rezistentei opuse de examinator; in plus, umarul este cazut si nu poate fi ridicat
contra rezistentei
Sindromul de gaura rupta posterioara
- IX, X, XI ; semne clinice date de afectarea tuturor acestor nervi unilateral
- Cauze:
o Tumori de glomus jugular/alte tumori de parti moi
o Tumori osoase/meningeale
o Traumatisme de baza de craniu

Perechea a XIIa : Nervul hipoglos

Nerv pur motor
- Ncl. de origine : partea post a bulbului, paramedian, situat medial fata de ncl. dorsal
al vagului
- Strabate bulbul dinspre posterior spre anterior si iese in santul dintre piramida
bulbara si ncl. olivar inferior
- De asemenea, ca raspuns la stimuli tactili sau gustative, fibre de la nucleul si tractul
solitar si de la ncl. spinal al trigemenului proiecteaza in ncl. hipoglosului
contribuind la actiitati reflexe cum ar fi inghititul, suptul, mestecatul
- Iese din craniu prin gaura condiliana anterioara
- Trece printre VJ int si ACI (ansa hipoglosului)
- Se distribuie mm intrinseci si extrinseci ai limbii cu exceptia m. palatoglos (inervat de N.X)
Aspecte clinice
- Limba se examineaza in situ si la protruzie; observam pozitia limbii. La protruzia limbii aceasta va devia in functie de tipul
de leziune (NMC/NMP)
- Pacientul este rugat sa deplaseze limba lateral stg- dr si sus- jos; observam mobilitatea
- Observam daca exista atrofii, sau fasciculatii
- Pacientul poate relata dificultati la deplasarea bolului alimentar in cavitatea bucala
- Poate avea dificultati de pronuntie a consoanelor linguale (l, m, n, b)
Upper motor neuron Lower motor neuron
lesion: tongue deviates lesion: tongue deviates
to the opposite side to the same side

Paralizie periferica de nerv hipoglos stg

- Atrofii la nivelul stangi a limbii
- Limba deviata de partea bolnava, prin actiunea m. genioglos din partea sanatoasa

Cauze ale paraliziei de hipoglos

- NMC :
 o Practic orice cauza care intrerupe fibrele corticobulbare (vascular, inflamator, tumoral etc)
o Totusi, desi proiectia fibrelor este predominant contralaterala, exista si fibre ipsilaterale, iar deficitul de motilitate al
limbii nu va fi unul semnificativ clinic
o Cauze ale paraliziei de hipoglos

- NMP :
- Boli degenerative
o Scleroza laterala amiotrofica
o Atrofia olivo- ponto- cerebeloasa
o Boala Friedreich
- Sdr de gaura condiliana sau combinat condilo- gaura rupta posterioara
o Traumatisme
o Tumori de parti moi/ osoase/ meningeale/glomus jugular
- Leziuni ale ansei hipoglosului
o Disectia de a. carotida interna
o Lezare iatrogena in timpul endarterectomiei