Sunteți pe pagina 1din 595

Drum amenajar pentru tracliune usoara

Limitd orase, sate, citune reunite . .


Drum neamenajar si poteci
Lirniti rezervalienalionald gi regionalS
Autostradd cu peluzd de separare sub 8 m
Limittr parc mic, cirnitir, aeroporr erc
Autostradd cu peluzi de separare peste 8 m
Drum in constructie Limitd teritoriu concesionat. . . . . . . .

Limitd de oras sau aliniamente cadastrale.


#
Cale ferati simpli si multipli.
Limitd de oras sau aliniamente aproximativc
C i i f e r a t ea l d t u r a t e . .
Aliniament cadasrral .
Cale feratd ingustd simpld si multiplS. -T ] - f

Aliniamenr aproximatir..

Cale feratd urbani si linie de troleibuz


Limiti de oras. nccadasrrald
P o d . s o s e as i c a l e f e r a t d ++ Aliniament aproximativ necadastral
Pod basculant, gosea si cale feiati. . # Colt dc \cctrune
Pasareld
N{arcaj dc h()rar, concesiuni si ake.le. . . . .
T u n e l . s o s e as i c a l e f e r a r d
Punct de triangulatie.
Pa'ai supcrior si infcrior + i ' -l'=i t
-i
r l r l
Baraj important de constructie usoari Izohipsri principald .- lzohipsd intermcdiarii
f
sau de pdmint
Izohipsd aiutitoare Izohipsc dc deprcsiunc t'r lf

Baraj cu ecluzS : . ] 1
Rambleu Debleu . ++
Baraj cu so'ea Dig
I)ig cu drum.
( - . a n a lr u e c l u A ( ( Haldd
'l'cren
cu alunecdri
I)eseuri de llotatic
minierd | ;,..l Bazin de decantare
Clidiri ilocuinle, fabrici, institu!ii' Lucri.ri
la zi il Suprafald deformatd
$coala, bi*ericri :i cimirir
Nisipuri Pietrisuri
Clidiri :gratduri, depoziteerc.r
Linie de inalrd rensiune
Riuri permanente Riuri intermitente
L i m e t e l e f o n r c i ,c o n d u c t i e t c .
Exploatirr de litei, de gaz. . o T i l e i. . o G a z e Apeductt: Tunel de apeducr
R e z e r v o a r e . l ep e t r o i . a p d e r c . ..4 NAPd
F-intini si izvoare Riuri care dispar.
O b i e c t e - r e p c r .b o r n e , L n o r rd e v i n r o . . . . t
Cataracte mici . . Cascade mici . .
Pu! derchr..mini .au -arrira: prrr\l((trunc x . . .. .. . .. . x
P u t : r r n t r a r ei e t u n e l D . . T Cataracte mari. C a s c a d em a r i . .

Lacuri Iemporare Lacuri secate...

Pun. t( f ldnlmcTn!( :t alUm<triit. Pla;i submersd Stinci sau recifi .


{t+4
D,---, - ^ - - . , . . a- rr r. r. L
, .u. ur .r .r .r c s gcometilc
aJrLn nt!elment 8t. a5653
I tr -er--r .lrrrr'.1'--. n.'- -,.-l-- o
I zobatd Pilon .dolfin. .
P:n.-:r r:::tn:i:::Ja. ma:Ji :l alrituJinea +
a : r : : : , : ' .e . : : : : : : : i : l g , t n p i i 1 9 1 1 1 . ,ABv A 95rt
Efara rizrblla E p a \ ' , i n n e c a t d. .
Srincd Jeasupra
A-:c :.1:;:. ::::::l;n.:a prrl ;t:'..elmeni
:au ia nl!elul apel perlculoasd penlru na|lgaile .
a 377,

\1a i: t I{arse submerse


Pa.:::: :r.e:irnaase \langrt rc

Pi:-:: :a:- :::-r:u::


- -'._
Ptlut n s--..-...........'. I

ooorz"
I vuvSs
,OZ,B9.01
r
',Ot,'ZZoO,

ld lsncol
tsnco-l

a
fr|

L
=

F-

L
:
t-
L
.
:
C)
Gartografia: $IEFAN PANDELE

coNsuLTANTrsTrrNTrFrcrs
ITIARCIAN BLEAEU, DAN JIPA (geologie),
ANA CONEA (podotogie), OSYALD NEAC$A (ctimi),
DUIIITRU ttrZARESqU (hidrotogie), MARIN ANDREI (veseta;ie),
ANDRDI TUDORICI (geografie maritimi),
ilINII EARI (eerronouie), VICTOR DLItrIBESCU (cartografie)

m
v87 rrnlos ap adnrt elrrutr{l '6r

GL6 ezauatopad ep alasacord 16 elrrnlos '8r


692 purdle 16 pcrlcre oerelod eIeunIJ .LI

8V7, Ilpeur rurpnlrtBl BI ep Furllc ap eIIJndr;


'9t

vtz plucrdo.rt rA elerrolence Erurlc ap apndrl '9r


666 clrpiq piuupq 16 1os urp udy
'vr
t0z ecrlBrurlc
eprnunte.r 15 punlc ep rogrndrl arecgrsul3 'tr
; : ! i t i i , ; - ' . '.' : ' i : - t

98r ecrtoloroalaru
rJnluo$ orae ap esuur 6ecruolcrc rungnd 'zr
89r apriulrdrcard 15 n.rou Leleazernn .II

ssr roleueeco eiuyu.rdng '0r


6tI rereJsotule u ulurauat urielnclc rB aprnlugl '6

9II erlseJel raiaSie.rdnsBeJrcr 16 ue.rrzlecu; '8

90r BJlsa.Ial BJeJSoulY

06 eleerBru rs BunT .g

pdun; 'g
8L
7,9 nrlsarel rnlnqolt Eerururnll .f

09 qolt ad ericanp 16 uaresuldury .g


l a
l/ l)
ecge.rtolruc r1lceror4 .6

9I pcge.rtoat enea{er i rnlnlururud. r?urrod .f

II guglnooulNl
i
t.

6 yiYJsud q a . .

. i . { i r $ i u
I SINIYNI TNIAO3

---
24. Modelarea versan{ilor 372
25. Scurgerea qi apa subterani 387
26. Relieful fluviatil 41t
27. Ciclul de eroziune 429
28. Analiza cantitativi a reliefului de eroziune 44r
29. Relieful glaciar 457
30. Relieful format de valuri qi curenli 478
31. Relieful eolian 497
32. Cimpii de gelf,relief pe strate orizontale, domuri 508
33. Cuteo falii gi mungi-bloc 527
34. Relieful regiunilor cristaline gi vulcanice 539
ANEXA 553
BIBLIOGRAFIE 561
INDICE 589

6 | Guprior

F
lelntrtur else,,rnlntulupd ep.rpc6ryq" 1n1ol
-rdec 'legtsy 'ertsBou elrprcnl ur arefriggug
nus eluperd g e el6ernu6rqo ee tlcep eteluaz
-e.rd 1e;fp luls rrnrcnl e1[nu '1e.reuet u1
'..reJeJsorprq alIJ
-gc6rruo'e1 nu 16 oogleueld Bc Inlulugd" Iolol
-rdec ug .(eunl" nc glepo ellerl .ooleeJBu'g
ruIJluJ rol Fc oeleod ourrtu lol es r.r16ou
rge.rtoeS onldruexe e.rds oeaeceeq 'pcgriurrl6
eliucrldxe nc lelpeurr e1-npuriosur 'ereseceu
eprlelep nc .roleldu; ee.reundxe oeueurase
ep opurqug ln.roln oparlecrldxe ererJcsep
el6a,rrrd ec Beec ur sr.t'Bq 'Iq 'lA, uecrrerue
toloy.rouoet rnlereru IB surluoc uzrud
'giuapuadeprelur ap 16 eunrice ep cserg rol
1npom u! erlserel eg.rn6r1e.lure6rigsu; e ap
'p.rn1eu u1 e1e8a1crue3.ro roleuetuoueJ 16.ro1.r
-olceJ eerelueza.rd BurqurJ e ep rnl sruepprls
16 rnlnrolne eridacuoc redsue.rl eruc urp
orerielete,r 16 ep.rnlos oewllJoo rro 6,oeleueeco
rA ereysourly" 'qpgd ep 69 re runc 'Isrnlu
rnlnrparu .rolelueuoduoc e nBs Joleuewoual B
aredn.r8 ep Fpour ur.rd ernlsace eundrur es 15
e.reundxe ap ligtrzorueEur elaun ur.rd .ro1r1rc
ed epur.rd.rns oplrqesoep alelrrelc o nc plel
-ceper o.relqerlg 'y 1nI e pclzg, uge.r8oe3
'lCsluOC tunCE rUBnI erC nc
opllouugar nereru Berrcnl efeluuaezep'aleod
ns - enlqssep un ep eurq reur ep el6eueruo.r
uI snp?rl Purg Furrlln -{rusalBx 'A 's ep
nBs lo.Irg 'd ap elzrlEoJ alsrluecuoc reru
16 rou rsru elec nc rro oeuuolrelq op 'urrug
rn1 1e rr{.rodo.rd r8.re1ep 16 crselc Iec nc sele
retu oriezr.rel$rsJ rrralurs eJBc nc teuedolne
alelrurrs rlelurl aleJBr nc nriu.rrduo3
',IrnlBU uI rJO elBrPrunusu ep IuII1UJ 31t
eI erac adoo acge.rSoet-ocrzgrrdrcurrd rn1n.r
-oUllc gturrdurr r-e.trco,,gcr.rolsr'pleJnllnc
6scnuouoce ogleuorte.r agertoa3 ep rolewelq
-ord ee.ra8eleiuroon.rlued gresecau - ralqerls
'oorogel8oeF e
lnrose;ord er6eugep o runc
gcrzg gzeqooece - gclzg ege.r9oet eproqe
ep ?uecrrerue Ererueru r.rnturs erca.rde
eelnd Jo,r ruaruor gr6qelceds 16 r.ro1r1rcep
3.re1 pcqqnd olele.rl rnlsece Brnlcel ulrd
_
'$grgercads
relsece ernlerelrl uJ lru{Ilul sep ua.rd nu
n.rcn1 oe-111 e erirpe e1 pugtunfe 'es e.rei
u"r lrqesoep seccns un ep leJncnq u-s oerq
-tunlo3 eelBlrsro,\rulf el ep relqsrls
rnrluy lnroseyo.rd ep ?:ezrleer
'N
.Bcsueuurro.tr
alulBrru
erecnparl ur urncB glurzerd Il gcgriurrr$
ernupg a.rec ed 'pclzg ege.rtoe8 ep auec
.IUSWY STSIYIYUJ SUTNIO INNO
luu^n3
pe pozitiile geografului fizician 9i nu ale
economistului. Dar cine ar putea analiza
mai bine la studiul troposferei-ode exempluo
raporturile cu omul, decit insugi qeogriful
fizician care cunoagte cel mai bine-caiacte-
risticile stratelor inferioare ale atmosferei?
Nu putem trece cu vederea faptul, relatat
de autor in prefala la edilia a-treiao refe-
ritor la introducerea unei' serii de modi-
ficirio in urma consultirii unor specialigti de
valoare, printre care este cita-t gi Pierre
Dansereau, cunoscutul biogeograf. Este o
garanlie ci
-unele erori care s-ar fi putut
streeura in legituri cu datele luate din
alte disciplineo in cazul lui Strahler si fie
reduse la minimum.
Vo:.exista desigur in lucrare gi unele pre-
zentiri acceptate de specialistul sau citi-
torul romin intr-o mai mici misuri; spre
exemplu, clasificarea tipurilor de sol ficuti
de pe pozilii specifice continentului ameriean.
^ Avem convingerea cI aparilia lucririi de
tati in acegt moment in care in facultitile
noastre de specialitate a fost din nou int'ro-
dus un crrrs de geografie fizici generalio din
nevoia de a da o orientare de ansamblu
studenlilor tineri inci din primul an, este
oportund.
Ea va constitui, in acela,sitimp, pentru
cititorul de carte gtiintifici, un intlreptar in
intelegerea relatiilor complexe dintre com-
ponentele mediului natural, pe de o parte,
9i dintre acest mediu si om, pe de alta.

Prof. dr. doc. N. AL. RADULESCU

8 I Cuvint inainte
eridacuoc ep alenlcB olrrgqturqcs gtceUer
ar8reue ep olatualsrs el eclgoloJoaleru rolaluoru
-ele BeJorJcsap el aP saralul ep reuoz E ares
-e1dep ?tsuecv 'rnlntulurpd IB clturel lniuepq
ad r5 (esacord a1le 16 arerpe.rr urrd) ar8reue
op alrJnqurqcs ad eund es InfuoccB orec ur
'allsarel reireocs Berrc?J rS earrzlgcur ardsap
'1o1 un
Unzr^er lolrdec un rode EzearuJll
ec tg,rrrd also Inlurrugd aruc uI rduolln
lolrdec rnun lenldacuoc opundsaroc erra;
relaueld IB nruaruop Bc lareJsorule B oJBpJoqB
glsecv 'nrieds u1 ra egrr8unlard nc r5 acul
-uecuoJ ra olelJls nc BJaJsorulE eucsep
eJec Arlcnporlur lolrdec rnun ee.ru8ngpe ur
oa\auoaco6 ota{souty 'Enop B eel.red
Elsuoc
uI plruolrns gtuul.rodtur areqrurqcs O
'AI
lrarlrg
r;ricarord ea.re8nppe r5 alrqca^ul aleier
roun Eereleocs ur.rd lec5lpour e-s ecger8
-ouec ropricerord 'Inlnlulrupd
I crlau
-8eur "lsrT16 elnrurze e.rdsap nou
lndur;c e.rdsep
'elncpJer lsoJ nB acger8
Iurreletu letngpe urv
-ouec elaia.r r5 rirgq erdsep alrrotulu elaun
r6op opruouelue Brnlcnrls piuase uI lerls?d
e-16 'plauoyd nc Tnlu"tutp4 or1lu; eel.re4
'elEPJoqe rruaruop
allelaloc urp .ro1r15r1ercodsr5 grncpldeu ap
'a.relacrac Jp urlrpl
IaJ BI atse Be gc parc rS
neur lnrrdord atnlrlsuoc arec'acr8olo;.rouroa8
JolaruroJ 16 .rolasaco.rd Borlerl ul oerec
-grldurrse.rdns nes oalelrlercsradns elsuace
- orornp nc r5 - tca;.red zezlses 'elerc
-UJedns rspB en el lnlsrlercads rer oellrrutl
g re alriucrydxa 'eruorradns rcrluuraleru 15
gcrruurporurel 'Fcruecaru e1 a8rncoJ prJ
'el.red.plle ap ed'areotecpJsrlesau'qd.rea1s
atse Berarrcsap orriecrldxe prpd'ar8olo.roalaur
16 gurrlc ap rololuetuala Beretuazerd ur 16
gtecrlde g eteod eg 'egerSoe8 nrlued g1ua1
-ecxe ppoletu o praJo g.rltecrldxe Borerrcsop
]ar1e.r ap roleruroJ r-zrleue el sr^sq srrrotrt
rrrerll1[ o-tecrlde e urnc e6y 'q,Lrldrrcsep-.,r,rlec
-r1dxe ecruqal csasoloJ elirpa gtseace ug r$
'pcrrolsr rS g1u.rn11nc'pcrurouoca
'gleuorte.r eger8oe8 ep roleuralqord ale,tcapu
elcerqns purzurrdnc ouldure prrzg gzeq o reJo
'aurldrcsrp relsecB B arelErl ep
Ps pulln?c
Inpou llnw rru rS csaiplpunqurl BS lecrocur
ure 'ger8oe8 rueler.rd r6oleurnu e gseo.rauet
rS plnurisns ua.refe.rncug n3 'FiEJ-ap rrrprcnl
e rrirpa enop B-ep relac eerecrlqnd gdnp
pcsEoJc ss lenurluoc e oragu.rSoeB lnrpnls
ug oleriuasa olelueurepunJ lueurale ec tgcrz r+:t'i s s
-rd YI.{YUOOgSnUINSd TnSSUSJNII *
$3

r]:
.ir i i
1': ii.
?j:
$
preluat din volumul meu prescurtat Intro- a sosit demult timpul si recunoastern geo-
duction to Physical Geography ( Introducere in morfologia cantitativd. Acest capitol nou
geografa fizicd ) (19 65) o cantitate apreciabili care abordeazi doar citeva concepte repre-
de material nou cu privire la regimurile zentative alc morfometriei sistemelor fluvia-
climatice, bilanlul apei in sol, structura gi tile, poate fi considerat ca experimental.
mediul ambiant al vegetaliei, rispindirea Pentru dep5girea lipsurilor de ,,culturi'"
pe glob a vegetaliei naturale. Rezultatul a matematici, intr-o scurti anexi se explicd
fost o cre,stere numerici a capitolelor din cit mai descriptiv cu putinti principiile
aceasti parte de la gase la noui. Ii sint regresiei bidirnensicnale. O justificare in
profund indatorat doctorului Pierre Danse- plus, pentru studiul metodelor cantitative
reau pentru sprijinul siu in dezvoltarea gi poate fi gdsiti in utilizarea largi pe care
ilustrarea eapitolelorprivind regetatia. ele au dobindit-o in toatc rarnurile geografir.i
In tratarea climei am incercat si explic moderne gi care tinde si duci la unificarea
tipurile fundamentale de climd gi originea a c e s t u i d o m e n i u p r i n r e c u n o a , s t e r e as i s t e m e l o r
lor sub raportul maselor de aer, regiunilor analoage.
de formare ale acestora gi zonelor de fronto Bibliografia a fost adusi la zi gi conside-
evitind insi sublinierea definitiilor gi a limi- rabil imbogitit6. Imensul numdr de reviste
telor dintre clime. $i in prezent'r edilie am Ei cirli cle care dispunern astizi exclude
inclus sistemul Ktippen ca temd paraleld, posibilitatea alcituirii unei scurtc biblio-
facultativi, pentru a da o mai mare utilitate grafii care si lir. totodati rt:prezentativi ;i
cirlii, fird a sacrifica mt'toda explicativ- ugor de procurat.
descriptivi. Daci acest volum poate pune In text, ca in ilustratii. s-au introdus
bazele unei intelegeri a climei, r'oi considera echivalenlii m"cstir i c i . alituri rle rrnititile
cd ^gi-a atins scopul. englezegti. folosite curent la noi. Lin numAr
In capitolul 19 s-a adiugat o scurtd pre- de hirti au fost rt'r'izuite Ei redesenate,
zentare a noului sistem american de clasi- reflectind mdiestria cartosrafici a domnului
ficare a solurilor (Cea de-a 7-a aproximalie). John P. Tremblay, Introducert,a unei a
scrisi de dr. Roy V. Simonson, geful servi- doua culori in intrcgul volum a dus la imbu-
ciului de clasificare a solurilor 9i de corelare ndtilirea claritelii gi calitdlii celor mai
a cartirilor de soluri. Acest procedeu reflecti multe dintre desenele liniare,
propria mea ezitarede a renunta deocamdati Cititorii primelor doui editii au trimis
la clasificarea mai tradilionali, in favoarea sugestii de irnbunltilire a continutului
unui sistem cu totul nou, cuprinzind un textului. Ei sint prea numeroqi pentru a
numdr impresionant de termeni nou creati. le putea multumi individual, dar suma con-
Degi partea a patra, Relieful scoarleiterestre tributiilor lor a constituit un factor de seama
nu se indepEtteazd.de conlinutul ediliei pre- in elaborarea etlitiilor revizuite.
cedente, voi sublinia doui inovalii. Una
consti in adiugarea sistemului mondial de
clasificare a formelor de relief, publicat recent
de dr. Richard E. Murphy. Harta sa, Forntele
ile relief pe glob, este reprodusi in culori
(planga 5 din seria de hdrli ale lumii inclusi
la sfirgitul cErtii ; primele patru le-am folosit
gi in lucrarea mea Introducere tn geografa
fzicd). Acest sistem umple o lacuni veche
din geografia formelor de relief ale globului.
Ii sint foarte indatorat doctorului Murphv
pentru permisiunea de a reproduce harta si
textul. ARTHUR N. STRAHLER
Dezvoltarea geomorfologiei cantitative a
{bst atit de rapidd si ampli in ultimele doud ( Jn i t e r s i ta t p a C o l u m b i a

l0 Prefafi
-opad'rn1n1oseiurrl$ 'rnlnJeller e rS1;c 'remrlc
eiuengur llls Ptceger e'ruc 6rn1n1os1e erriqns
Inlurls PU es lerrel eIB 13csn ep elesBur
15 crre;sorulu 1n6r1e.ru!artul 'Fclzg egu.rt
-oat rrg rnlnlsrlercads u p.rofLru eredncoerd
o IaJlsB ur,lep 'gilpuoc elsecB ?zErpnls erBc
'or9o1o1otur1c# or?oyotootap 'gulrlc ep epqur
-o,,r,e.;rrirpuoc roun eiuelsrxa pzua.rolep 16g
r5 gra.lsorule urp InJe p.rrdser 'rnlntu;rng4
B pprlos eie;u.rdns ed e16arp.r1r6ap 'prug
'elnurlqo
epliew.rogur elueze.rda.r u ep 1nco1[rur groJo
eu ecereoep oalueuodur reru elec erlulp col
un plrreur ee rep orn1n1u1urg6 B Fleluaur
-punJ piu11r6o llcep 9cluqel o gqe.rtep luur
else ege.rSolrec o.rntrseq 'ecrzg regertoet
'o{ofi
e gpqesuedsrpur pluauoduroc o etsa
-o1toc 'l.oyl.rgq uiurrlE '1i.rgq prg; asrrcseP
nu rcru ellnln acerBoap 'ti.rpq ep
S lod 16
elsper aurq rBur lec eesepE luls mFluJrrrPd
e1aiurr16 cp etezrurnJ elelp ecereoa6 _
'rupunces pour un-rlur reop pcrzg egurt
-oe8 ?zeeserelur eeJerrr ep InueuouoJ
pzeeiuengur arec Inrlse Bunrl 'elenue
16 eu.rnrp rrnlcrc roun lndtulr uI gqurrqcs
as elBlrsualur reJPc e gJBIos Br;Jeue uI
Inroazr ne r51 rctueeco .ropiue.rnc e 15 rog.r
-nlul^ e 'pde ep rolunsrnc e ecrrlour ei.ro;
(rriel^
ElBol Presecau er8.reuePleol ecereooP
'alelpuruesug pun.rd ep elsa rnlareos
lnrnl ug
Bs Buqro ed rnlnlugug4 ggqc-61ur eereteleiul
'tugrrpd ed eier,r pqerce.rde gzeeiuengur
'eunT 16ale.reog '116arecrrnd.roc Pnop rerunu
l"rcnrlur ocye.rtoeB rnlnserelur BreJs ulp
eser nuouoJlss Psur PJnS9UrarIu uI_'oTrttou
-ottso - e.reog 16 lu$rrqd erlurp eriele.r ep
gdnco es eJc eec rode 16 - orzapoa8- rn1n1
-ulrrqd EuroJ PzerPnls ersc eeec alsa FluBl
-.rodwr reru Bec 16 eurr.r4 a Belsece retucol
esale lsoJ ne ec ep 16 gcrzg egertoa8 lede acu;
erec eI elunpr^rpur e1eiurr16rcap luls erEJ
'rnptulrrrpd eie;e.rdns ed ep auoz elrreJrp uI
gzi:oie,te.rei onrpeurep aleiuengu! pulr lnur.rd
u1 epurrdnc e ep pdocs nc esele 'tttrnleu
.ro1eiurr16ale eletueurspunJ rrdrcur.rd ep ered
-nr8 o else Fcrzg ege.rSoe8 oraiurrtE e Plcurl
-slp prnurer o rspsq eurs uI pulgeN 'tuo ed
g.tnfuocul I-ac rnlnrperu IIrnlBu e glreuet
eurterur o pp au erec '1urwq4 e.rdsep eiollri
rotlnru reru Ie luurquoc Frpnls nldruls 16rnd
else pcrzg ugerSoat tcpc o,,tageltoet e qcwg,
ezeq" puluuesul ec EpleJdrelul
r uerurel Inlsece ea.raEaleiuguI sed wr.rd
NO aYf,IZIJ YIJYUOOS0 srss
-I-gs U
g3 aJacnportul
lor gi ai reliefului. Ca atare, si geobotanica
(Seo"er.af^".aegetali.ei) intri in' d"osarul geo-
granet nztce.
Ocupindu-ne de zonele de uscat ale Terrei
trebuie si avem in vedere gi domeniul ocea-
nelor. Oceanografiafizicd, care studiazi valu-
nle gi.curenlii oceanici,
-gheturile marine gi
mareele, isi oferi datele glografie i fiziee,
deoarece omul folosegte O-ceaiul planetar
pntru a realiza comunicalii iitercon_
tinentale, pentru transportuii navale qi
aeriene, precum qi ca sur-e de hrani.
Trlslturile s-uprafelei topografice sau for-
mele de relief ale rnp""f"p-"i pimintului
prezinti, de asemenea, mare insemnitate
pentru om, acestea influentind amplasarea
terenurilor agricole, a ora,selor, ciilor de
comunicalii etc. Geomorfolog,ia, stiinta ce
studiazd originea 9i dezvoltirea sistematici
a tuturor formelor de relief, este
^compo-
nenta p-rincipali a geografiei fizice. lntrucit
adesea tbrmele de relief dezviluie tipurile
9i
structurile rocilor din substrat, pute'm avea
in vedere^ si un minim de cunostinte de
geologie. Inlelegerea principiilor acestei gti_
tnle^ne.ajuti in plus sI explicdm originea gi
rdspindirea p_rincipalelor tipuri dJ zEcd,_
mrnte minerale -. cdrb petrol, gaze
lre-,
naturale, minereuri metalifere, piatrj de
construclii gi multe altele. ln strinsd legi-
climatologia gi geomorfologia este
llTn ,"".
ntdrotogta: care se ocupi cu studiul apelor
de suprafall gi
-subterdne, incluzind riirrileo
lacurile, izvoarele- gi mlagtinile. Apa dulce,
lact-or- indispensabil pentru viala omului,
-importangi
gapnln astfel o mare - in cadrui
bazei fizjce a geografiei.
C"i j""j rt.rdi"ri geografia fizici se specia-
,.
lizeazl, de obicei, in numai unul dintrl cele
citeva domenii mentionate mai sus, cum -Ua*1"ar
fi climatolog-ia, geomorfologi" ,.,.r
,
solului. In afari d" originali pe
care o intreprinde in""r""t"i"a domeniul ales gi in
ea-re
.poate aduce importante contriLulii
gtiinlifice, specialistul in geografie fizile
incearci sI se menlini la cur"ent'cu ultimele
Plogrese qi descoperiri din celelalte domenii.
t:l poate astfel intruni
9i corobora diverse
fapte noi de cunoagte"", .l"It,riod o imagine
unitari a mediului natural al omului, in oiice
moment al anului gi in orice zoni de pe glob.

12 | Introducere
FtauBId ec
InlrrurrrFd
g lllleles
n"s eleqcer urp etenl rogge.rBoto; 1npnls
'crreJs elso eeleur.rnur.rd opc.L6 e1
Inlulrug4 1e;
opunT ed le1cer
eteol lurs erulncrrc eleJqrun
-o.rd nrlserer 1n1go.rdeP luereJrpur Ec
"rznlc
-uoc eBe.r1tuelnd'gunla.ngc gie; r6eaece9lBrB
rJoerer InlulurPd esdrlca rolsecB lndrzlr ug
aceJeoaq 'ue1d lue.rede csrp un ec erede au
'ere;s elsa gueld
eunT '1u!ug4 ed ap plnze1
pie;erdns o ed p.relncrrc _Erqrun o BunaoPlol
q".roru erec d.roc lnrn8urs Pc pcrrleuroe8
elec ad erlsuourep eleod eg 'crec ep cre
un c gturzerd es rnlnluyrrPd lerqmn ellurll
opunT ep elesdrlca oteol ur gc lerie.tresqo
ezvq ed ptnuriqo g ereod PPe^op ererl Y
'tiulece ourrupr
Frnqrnc oP
es-npulltsuoc 'qo13 ed ep_ecrueeco
pper8
"c
euoz eseoJatunu ur elader re-s eiuar.redxe
'oreolrurnilntu
FcBp llcep U re'u epe^op
pcul IS ',rr1cedse.r lntcund I ep el:reJle
opiuelsrp ep eelelrun ed
1lice.rrpep elres o-rlur
e.teu reun gluoreda erepunJncs eP rnFP
-er8 e1e Irolgrnspur 16 rrie,tresqo eseoJerunu
eJBSeCeug JS ?crreJs else ErnqJnc slsecB ?c
rpe^op nrluad 'Pqrnc else lrr?ru uieJerdns
gc prde; uI luepl^a gprzer ericcqdxg 'rn1nt
-uozrro e.rdnseep [qIzI^ 1ntunJ rerunu Erurn
e1 gu;d pulspl 16 'ela8relec 16 ep.rn6ocrode
'el;iund purredoce ogileur es ?c erse.rdrur
gp Ilrprrr Inle^ru 'uleunl nc ns Inlcourq nc
irarr4 'rede lnlearu qns tuel epunJncs as PS.
ered ee 'e.rel.rgdep ug eprerd as ?Au o PuIc
rcunlc pc ogleropul PrPJ 'le,uesqo ne ere(u
ed llrol?lgc n erac .roleuuos.red elelrr
-ofII'eurrlrreur apiearasqo lreJo 1od o-eu
rnlntulrtrpd gigrlcr.reSsB ppe^op EnoP e O
'eur8unl r6eeece
lnle ne alrrnroqz eteot 'Prg.ra;lp ericelrp
o-JtruI eJBceUopptugurp6 ele rreru rolrrncJac
p8unl B-ep etunlceJe rrnroqz eP r?urnu
FoIJBrtoeF
ersru rnun InrpEc ur gc Pullgre 'tn1n1u;ru94
"elelrcrreJs
erlsuoruep r6nlot eelnd EY
'crrpurlrc nes crqnc lu,rrupd un ed 16 ezrleer
BnBeleJ
eatnd .re-s erie8r,reutuncrr3 'pr1os d.roc un
else InlurwPd ?c rop zPerlsuoruap lsecs
.rep ornlnlurrug4 rripllcrreJs s ?pe^op o Bc
llcel pour uI lldecce elso rnlnqol8 prnf ug
!rnpluyrrpd
rJo elerPrunueu ep lrnqz ne nBs letr^Eu
nB rrueruBo gc prdey 'qplld eq 'riplrcr.ra;s
relsec el alBlualuele elrze^op eJlurp aroun
BruJoc
eriuete pp eurnl purind pqeqo.rd rep 'nund
-mrl ep gzeezfierlrrr:reJ es rrrelocB erec nc
rcrzg n.rlsou rnlnrpetu egigrlpar orlurp Bun
gJS-dIn'InJ,NInYd Y Yf,IUgds YNUO.{ a Frl$elcfie'r
i*

Fig. 1.1 Curbura orizontului terestru re vcdc clar in eccaati fotografie, care infi}iqeazi partea ile suil-vest a S.U.A.
1i Mexicul de nord. Imaginea este luatl de pc o racheti c Yiling 12 > de la o altituiline ile 230 km.
fn etinga se afli partca de eud a Celifornici gi Golfnt Califomici. Spre ilreapta cinpul vizual cuprinde regiunea
Los Angcles (foto U.S. Naay).

curburi ar fi identicl in mai multe puncte atunci cind vizeazi din virful primului lirug
distincte ale Pimintului, o serie de asemenea spre virful celui de al doilea, linia de vizare
fotografii ne-ar putea furniza o dovadi in si fie perfect orizontalio in raport cu nivela
plus (a patra) in sprijinul formei sferice a sensibili a teodolitului (fig. 1.2). Sn presu-
planetei noastre. punem mai departe ci el infige un al treilea
Din observarea pozigiei Stelei Polare (eau lirug in linie cu primii doi, dar la I mili
a oricirei alte stele) ar decurge, de asemenea, dincolo de al doilea, gi cd ajusteazi indl-
argumente in favoarea sfericitilii Pimintului. gimea celui de.al treilea !iru9 astfel incit
Pentru observatorul aflat la ecuator, Steaua linia de vizare prin luneti cltre al doilea
Polari se afli la orizont, dar pe misur[ ce !trrug ei fie perfect orizontall, verificati din
observatorul se deplaseazi spre Polul Nord, nou cu nivela. DacI n-ar sti de existenta
aceasti stea pare si se inalle tot mai mult curburii Pimintului, topometrul nostru ar
pe cer pini cind, la Polul Nord, el o va fi surprine si constate ci vizind acum cu
vedea chiar deasupra capului. Se poate con- luneta din virful primului lirug spre virful
stata ci Steaua Polar6 se inalti cu lo pe cer celui de-al treilea, virful tiruqului din mijloc
cu fiecare deplasare de 111 km a observato- se ridici deasupra noii linii de vizare.
rului spre nord. Aceeasi constatare va fi Aceasta se explici prin faptul cE linia de
valabili gi pentru deplasarea de la ecuator vizare prin lunetd nu urmeazi curbura
spre Polul Sud, cu condilia sd se observe o Plmintului, ci este o linie dreapti tangenti
stea din emisfera sudicd, aflatd pe direcgia la aceasta gi care se prelungeqte in spaliu.
axei Pimintului. Putem arita astfel cd Ca atare topometrii trebuie sd introduci
toate arcele trasate de la un pol la celilalt coreclii pentru curbura Pimintului gi, intru-
(de exemplu, meridianele) sint arce de cerc, cit aceste corectii sint aproximativ con-
gi ci Pimintul este sferic. stante pentru toate punctele de pe glob,
Cu ajutorul ridicirilor topografice efec- putem conchide cI Pimintul este sferic.
tuate cu instrumente optice de mare pre- O a gaptea dovadi a sfericitilii Pdmin-
cizie putem obline a Easeadovadi. S[ presu- tului ne-o oferi experienla ficuti cu un
punem ce un topometru bate doi lirugi in obiect care, cintirit cu un dinamometru cu
pimint, la o distantd de I mili unul de celi- arc in oricare punct de pe glob, va avea
lalt, pini la un nivel care sd-i permiti ca aproape aceeagi greutate. $tiind ci greu-

16 Pimintul ca planeti
,ZIol
o-rlurp oe/r rq8un un qns PzeIwB BI
"p
napPc rnleJBos olezP-t'FlBp IsEeecB el Errp
-ur*e1y e1 'e1red ptle op ad '(t'I gr;rcad
,3g)
-sor Baurpnqtl BI rnplulrrrpd eie;e.rdns nc
ornlncol
ldarp rq8un un nruroJ rnl olazer .rer
olul^n:)
Inlruoz l rcunle ue es olereos
elle nJ 'rcurpe olecrlro^ ruIluIJ leun InpunJ
uI lcarrp neoppc o(arunr IZ) qre,t ep tnlntirlslos
pl rnlaleos elozer_- PcrProu
lndrurl u! pzerrue
i,ttp.,1tte1 l r.tz Eornlncu g rnlncrdo.r; e arerd
-orde ug rorredns"' pplg ed FlBnlIs atelrlbcol
- rdr8g u; (ue.,usy) eue,(5 el Pc le^rosqo
oaua_1solurg
e Ig 'rrpuexelY I recolollqlq
orlpc op lcoroc cltuouoJlse nrdrcurrd un ad
osues lsece uI glcaJrp araolPJnseru
V$zeq
o 9lBnlcoJe lsoJ B 'u'o'I 002 InuB ur Blqe-op
ornl reiur.re;urncrrc erdnse ezolodr neelrure rS
'('u'a'I -^tBE)
p u n l o r fn l u l t u p d n e r J p r s u o r ZZt
aleod arur8unl rorpcB lpns-protr orurlo ura8ely eroilert4
'rnlnlulur?d B arerns?ru ep Fcrruouorlse Iololsrrv rnl loce 16 ('u';'r 379)
orcar8 rltlcal
arc arluud 9c oleo] nO
ppo1aur o Bur8etur Jo6n uralnd eualsolerg
rnl e Pcrselc eiuerradxo el ep pururod InlurtuBd BJBosuIu euelsolBrg
'(euul
000 SZ) tu{ 000 0? op pleor eac ap p}Brdorde 'rasrurerd
orole^ o Flulzardor ec ooc 'urI 092 9t
'JJeruJn urrd 'a.re eiurro;urncrrc ur pelelrllqele,r rS urldap ed qcgrra,r' cs oapolaur
SBI nc
'Inlnlulur elscce urrd lcaroc pleurturelop olso Jololeu
ElualB^rqca olpels o pulraplsuoJ 'gc
-p4 eiurra;runcrlc n.rluod op 000 0gZ erirzod olocas un ep aulq retu op lntde;
.llpets 'punlor
ep EareolB^ IoJlse lnullqo e-s 'F-\IlBrrr ep Eruaos pululi elso InrulurFd
-rxo.rdu arenlele o llcap pquqord lsoJ e-u gc esrruard ad pzurauralul os arec arie8r,leu
B l s e o c er B p c r r p e l sa P 0 0 0 I e p a u e { S r s u r r p ep ourapoul elepololu l FroJar os erlncslP
-uexolv erlurp uiuelsrp lenl E ouelsolerg uI FSnp Bpe^op purltln ri etdo e-ap BOJ
'reiurra;runcrrc uerur3unl eUB nrluod '0g nc 'gtce;red rils o
U nu e lrPa^oP
rc Bareolsl Ecseailntuur es gs rS alcund pnop B-s erec ornlnlururg4 olear lauroJ earrrad
alac arlur pns-prou ururl ad erlsorol iul -ocsap l snp e osof reru ecrldxa u.t as urnc e6e
'ec aoc orerielr,l,erB e1e rrierre.t rcrlu Joun
-srp ourruJolap os 9s luarcgns alsa aJBl e3
'Brtserel eiurreJrunc.rlculp oe/-Ines eiuclsrxe 'r6nlol 'Plere nrdrcutrd lseae ed
,ZIol nc 'lliprrcrra;s
uauaruose op elsa oue,{g r5 ur.rpuexaly etezeq esrcard op u^ortxo alncl3
luEe 'rrreur
arlu! rnlnluyrq4 eieyerdns er.rcsep1-erec ad eeruoleJ ur lrreurnEre un alnlrlsuoc
'rnlnlulur?d Inla^ru BI alenlls tulur?d ad ep alalcund
IncrB Inrluac urp osnp ollpEr
u; lndurrl aurq pzerrlspd , lnpuad nc
"1no1 'Fluetsuoc arielr.rerb ap
seoc un pc prdeg
'lualsuoD giro; o gzeeuorice rn1 erdnse llc oruerl Plrle
learu un 'luelsuoc durl un BJlsgd ,\ 'gluuls
u1 uliuaru oa nu ocrrleuodol .ro1e1aun1 elo orazr^ op Insuac
alrrurf erlseret leia;r.rdne llrnqrnc qtlrotug Z'l'El.q -uoc lclrls eun8unl o op Flnpued urauri
-ue{u pcpq 'ppuad nc seac un ISoloJ uralnd
.)JlsaJol rarielrler8 eiro; ernsgru e nrluad
'crJeJS olsa
'rnlnlurrud
Inlururpd pc Butuosur oc oao
alcund
i.tt1.t"" "p pieJ etuetslprr{ro tuls
otsace alol ecoreoep orn1ntu5u94 IsiaJ
-erdns I lcund erecrro ur IeJ el a15erp1u1c
,.r.r1cadserInlcarqo 9c elznlcuoc eBBrl urelnd
opleuorielr,,r.erB uricerle op epurdep eol1
orizontului sau in raport cu r-erticala, folo- (r'aloarea exacti: A :0,5Tf I{:)
sind o niveli sau un lir cu plumb pentru a in care A : distanla in picioare dintre cele
avea un purrct de referinli real orizontal doui drepte, iar 1( : distanla in milc dintrt:
sau vertical. Diferenta de pozitia unghiu' cele doui puncte A \ci B. De pildi. dacd
lari a stelei r-a fi acel arc din circumferinla distanta dir1tre.l qi B este de It) mile.
Pimintului aflat intre capetelc liniei misu- divergenla este de aproximatir' 60 rle
; rate. Se pare ci tocmai acest procedeu a fbst Prcloare.

t folosit de arabi in secnlul al IX'lea. Misurl- Cunoscind divergenta exprimati in


torile acestora erau probabil mult mai picioare, putem calcula si distanta in mile
:t$ precise decit cele ale lui Itratostene, dar, dintre cele doui puncte (1() folosind formula:
*
Y intrucit nu le crunoa;tem unititile de misurl
t in echivalenfi modcrni, solutia g5,siti dc ei K:lti.tVi
I nu poate fi verificati. K : 1 , 3 1r7A
Adici \.orn extrage rS.dicina pd.trati tlin
{ Curbura suprafelei Pimintului numiml cle picioare care reprezinti diver-
T
si vizibilitatea g e n l a ; i o v o m i n m u l t i c u I r 1 . r .D e e x e m p l u ,
daci dir-ergenta este de Bl de picioare.
Gradul de curburi a suprafetei Pimin- distanta in mile la fi tk 9 X 1 r1r. adicd
tului poate fi exprimat prin distanla realS 12 mile.
dintrc o linie curbi trasatd pe suprafa!a in unititi rnctrict-' unde A este dir. t-'rgenta
Pimintului (de exemplu, pc un ocean lini;tit) in metri, iar li distanla in kilometri. r'om
r;i o linie drcapti tangenti dusi prin ace- folosi urmltoarele forrnule:
la,si pLtr"r. Aceasti distan![ o \'om rlumr
diuergenlri sau ileaialie (fig. 1.a). Deoarece 1(: 3,Boyft
dcnsitatea aerului scade cu inillimea, o razra h: 0,069 1(?
de luminl nu va fi o linie dreapti, ci o linie
curbatd spre plmint. :\cest fenomen numit Tabelul 1.1 cuprinde valori pentru o
refracfie are ca r-'fect reducerea divergentci s e r i e d e .e x e m p l e .
cu aproximatir. 11', din valoarea pe care ar Nlirimea curburii supral'etei Pdmintului
fi avut-o in condiliile lipsei atmosferti caplti o mare importanti. practici in pro-
terestre. O reguli simpli de calculare a blt:mclede vizibilitate marini. Suprafata de
divergengei (tr) dintre linia curbi carc ocean vizibili dintr-un anumit t)unct creste
reprezinti suprafala terestrl 9i dreapta for' pronuntat cu iniltimea d"usupra niveluiui
mati de raza de lumini este se se ia 3i, mirii. Tabelul 1.1 arati cI dintr-un punct
din pitratul numirului de mile dintre cele situat la 5 picioare deasupra nivelului apei
doui puncte (punctele A ;i B in fig. 1.4). (de pildn dintr-o barc[) raza cimpului de
vizibilitate este de circa 3 mile, pe cind
dintr-un punct situat la 100 picioare deasupra
nivelului apei, de pildd de pe catargul unei
nave, ea atinge 13 mile.
Atunci cind doul punctc se afli la inil-
- de
limi diferite deasupra nivelului mirii
exemplu, un far situat la 100 de picioare
deasupra apei ,sipuntea unei nave situati la
65 picioare deasupra apei (fig. 1.5), distanla
vizibilitilii va Ii suma celor doul distante
oblinute prin rezolvarea problemei curburii
pentru fiecare caz in parte, Un observator
Fig. 1.4 Degi raza de lundni se eurbeazi uqor Epr aflat pe puntea navei va a\-ea o razl d.e
Pimint devierea ei fali de suprafala tereEtri creqte vizibilitate pini la orizont de aproximativ
cu diEtanla. 17 km (10,5 mile). Razele de lumini ale

l8 I Pimintul ca planeti
_ v'62
elutzaldeu eJBJ ur ' - ,o soJ alse Blnuroc + 000ttI 009 009
u
000tz 002 9'8I 002
'uII 0vL9 z'tr 00I
0l 9 op prlsorol pzer o nr 00I
olPlnclec oaurpnlrlle ap elcund ollnlu rru nJl 0t? I 09 Ir'6 0s
-ued raiuetsrp olrrole^ apurrdnc 0tz 07, 68'S 0z
Z.I InloqBI
'rezsr orur8unl euriqo e nrluod rurl
III \,L9 OI 9r'r OI
nc ecrldrllnu as aper8 ep InrpurnN .*opprg v'vr : \6'Z I
uI luelBArqco IncJe crrloruouotsrrl es-np
-ulunurclap elnrlec oleod es (etetrlrqrzr.r ep t'7, 98'I

crac) luozrro rnlsace ezeu 'eraJs nc rnlnuoc 9'0 I ut ' I I

piua8uul ap erurl nc aprcuroc orec croc un


olso (orlseret llipqllqlzr,r e1nur1)ns Inluoz (s) ("[*) (allur) (rr)
-rro 'rnlnuoc InJrr^ uI pHu as efua?ra,lrg ufuelsrq EluElsr(I ef uaS,ra.lrq
InrolB^resqo
c tuereprsuol '(9'I '3y) pra;s o ad lecrlde
uoc rnun pac eurlop uuralqord oeununl sNoxYs'orcNY riYrINn
op rolazer rrunrznJrp rd rericer;ar prrrJoJqns
erlsera1 roreJsoruluiuengur op Brueasurouli
nu erB0 'alerieds alncrqe^ ro11e rS rlercg
692 000 I
-r1re rnpirlalEs BlrJolEp orretu ap ruallxe
0zI 000 T
rurpnlrll nrluod olelrnce nc rzelse aund
as olelrlrqrzr.\ ap rnlnruatuop Buralqord' 0 0 9t I 009 0'98 009
'selE1 OLL7, 004 t't9 002
-lilqlzl-\ ernper ps 269 00I 0'8t 00I
IaJlsB purl rS rnlnluozrro
stI 0s 6'92 09

'(a1uc?uu1 rolrJnuoc aeunrg


0c 0'tI 07
.eJcn8 ep lBJrpur olsa urnc r6e) aeurpnlttl" nc a16e.rc z6'9 OI 0 ' zI OI
'FI.{ tl'I ) 09'{r :'
lulrqro lrlelue un ad ap erarglqlzla op Inruaruo6 9'I
8Z'0 7 t'9 7

t0'0 I 08't I

(-) (-r{) (u{) (uI)


efueBre..r,rq efuelsrq ufuelsrg uluaS.ra.rrg

gCIUTIilI IJ,YIINII

I'I 'IN'ISSYI

lnle^ru pcrplr erec'e1.rn1e,t Eplld op S re runc


'lnlnclec Bcgrporu 1od ac rrrolceJ areraprsuoc
uI rcra lenl tue nN 'ellru 9696 ,,r.rleurrxordB
ep rcep rlso ITIIBI0I 'olTur I ap PluelsrP o
EI rrr?rrr eie;Urdns EI atua8uEl luls InlueJ

'arurilpug al ela!'a.ro1e1cund E alatrpqlzf^ ep


'BId
Inruautop FzserFrll arlsaral lefa;r.rdns srnqrn3 S'I
(k-)
9i rotalie.
Confirmarea turtirii Pimintului a fost
100 I 120 oblinuti in secolul al XVIII'lea prin lucri'
200 I 570 t ' - r
rile a doui expedilii gtiin1ifice, intreprinse
400 2 200 sub auspiciilg Academiei Regale de $tiinle
I 000 3 3s0 din Paris. Una dintre acestea qi'a desfd-
2 000 4 500 qurat activitatea in Laponia, unde a misurat,
4 000 5 780 intre anii 1736-1737, un arc de 57'. Con-
statind ci acest arc este mai lung decit un
arc echivalent cunoscut de lingl Paris,
UNITATI ANGLO-SAXONE exneditia a demonstrat turtirea Pimintului
+ .
spre poli. Intre timp a doua expeditie, care
inillimea fali de Raza cercului de vizi'
bilitate (mile)
se indreptase spre Peru in anul I735, efectua
suprafata Pimintului
(mile) misuritori in apropierea ecuatorului la
Quito, in statul Ecuador, in 1743 termi'
nindu-se m[surarea unui arc de peste 3o.
r00 olt
In aceasti regiune lungimea unui arc de
200 | 225
cerc de Io s-a dovedit a fi mai mici decit a
400 I ?00
unui arc echivalent din Franla gi inci 9i
I 000 2 520
mai micl decit in Laponia, ceea ce consti'
2 000 3 320 tuie o dovadi concludenti a asemindrii
4 000 4 L40
Pimintului cu un elipsoid turtit.
In cifre rotunjite, dimensiunea dati in
figura l.? pentru diametrul ecuatorial al
Pbmintului, este de 12 757 km, iar lungimea
Pimintul ea elipsoid turtit axei polare este de 12 7I4 km, rezultind o
diferenli de aproximativ 43 klm. Turtirea
in 16?1, astronomul francez Jean Richer elipsoidului terestru, sa:u turtirea la poli,
a fost trimis de Ludovic al XIV-lea in insula esfe raportul dintre aceastl diferenld 9i
Cayenne (Guyana Francezi) pentru a-efec' diametrul ecuatorial, aproximativ 43112757,
tua observalii astronomice. Ceasul siu fusese
astfel ajustat, incit pendulul siu, lung de
99,4 crn, bitea secunde exacte la Paris.
Sosind la Cayenne, care se afli lingi ecuator'
Richer a constatat ci ceasul rimine in urmi
cu aproximativ doui minute 9i jumitate
pe zi. In mod corect el a atribuit acest fapt
forlei de gravitalie mai mici lingi ecuatoro
stabilindu-se nu peste mult timp ci acest
fenomen nu putea fi explicat decit presupu-
nind cd regiunile ecuatoriale ale suprafelei
Pimintului se afli mai departe de centrul
acestuia decit zonele mai nordice' Ulterior,
misuritori precise de tip similar au dezvd'
luit ci forma reali a Pimintului este cea a
unui glob sferic turtit de'a lungrrl axei
polare-gi uqor bombat la ecuator (fig.-1.?).
Aceasti formi este cunoscutl sub denu-
-rttuEu
mirea de elipsoiil turtit salnelipsoid de rotalie.
O secliune transversali prin polii acestuia Fig. 1.7 in eeegiune traneversali prin axa polilor,
reprezinti, prin urmare, o elips[ ,si nu un Pimintul eEte u{or eliptic. Dimensiunile sint cele sle
cerc. Ecuatorul rimine insi un cerc qi este Elipsoidutui Internelionrl de referinli (Ilayford' 1909).

20 | Pimintul ca planeti
eard olsa rep 'rnlnprosdrle e e.reur8eurrraiey -oet e.rec ad ornlnlururpd uurroJ 'rreru reru
-erdns Flqnsepep neg u.rdnseopednco o erec 16 rrzrcerd reun eroleu pcul olrurs es 'ereJs
ed erirzod ap aricung ur psrrcsop g eleod 'rJcap rnlnlulurPd roruroJ B
Punq relu llnur
Bg '(6'I 'tg) grupterou FruroJ ep plelnpuo areluezorder o else tltrnt Inprosdrle r6ag
piuye.rdns o ec lnproe8 eur8eurr leJtse uelnd
eN 'piul.rager op rnlnprosdrla eie;erdns ploet uc InlurruBd
qns ed ecee.rl ps rnlnproo8 eieye.rdns ec
ocBJ ac Baoc oeruorJadnsalse rrrpw Inla,tru 'docs rnlsece eerat
e1 rerielr,.rerF ei.ro; '(pcrur ruru olelrsuop o -urtE nrlued rarielr.terB rairoy a1u elcaxe
nc) pde ap Etrncolur etso ?cor ap suur epun aueoJ upururelep r5 asrcerd op lrqosoop
'rculpu ocrueeco olaurzeq uI '(g'I .39) qiurr ecrrlaruodol opolaru atSasolo; erzepoe8 uI
-eJor ep uie;erdns eurruFr arec olnprosdrla 'erlsuou elaueld BueruasoJBcnc
lntsrlurcadg
'eluaurluoc qns 'aurlilgur ur al6e6pdep.rn1np
uunl rnlnprosdrle urnlEu arzrca.rdnc rlrqels
-roe8 eieyu.rdns nus olgpur rnlnla^ru uieye.rdns B ap Brolau ulp tncspu e-s ri 'mlnlugrupd
'piurcasuoc u1 'gcrru ruru ellrcn.rlur else rolrunrsuarurp rS roruJoJ BeraurrrrJolap nc
Ilrpru Inle^ru l rarielr.,re.r8 ui.ro;
oolueu gdnco es o(oo lnlurtu?d lirpdun e " guruasur
-lluoc ed llrgur rnlnla^ru erdnsuep ?cor gceert equrll uJ arec uourrel) orzapoa1
ep esuru rJeur reun raiuaze.rd Bznec urq 'uI{
000 0? ap InrPEnu rsoloJuralnd o^rlBrurx
'lnproa8 uzrleor eelnd ure ornlnlecsn -o.rde alnclec nrluod 'rnlntulur?d e plerrol
Inrorrefur
ur lelru r6elece e1 p8unfe es rolauuaco rade -enca eiurrayruncrrc nrlued ru{ Stg 0f ep Ber
olgFru -eolel ruouriqo sns reru op ala.r;rcpursolod
puginurad Inle^ru pl rrnlaunl ns aluuc '1o1rduc
nc oleluourluoc rurzugdurg ps eelBlrlrqrsod
elsrxo re ?cuq 'ptoa? guwr:.uop Enurluoc orep lnlueze.rd ug soI reur np as rnl Jolrunrsuoturp
-urlul o auriqo u nrluad olecsn qns ad .reur8 eerelnclec r5 n.rtsaret pprosdrlo e1 a.rr,,r.r.rd
-eurr poru ur psurlxa roleueeco eieyu.rdnsalse nc rrlelep erry '00t/I ap ereru rew urind
ru?tnpc o EturoJ rorgc e eie;e.rdng 'llrgrrr nc aricer; o os-npururiqo arecyrldturs rrr.rd

'(ueuu1s1e11 'y ',t[ pdnp) rnlnturrrrBd a ararr


ue.rd reze.ro pwlluzer 6{;r ur azaelcesreluf eB J l,i g uIp
ecnp qunld nc rnlnrg elgul.1 'pclm ua.rd ur1ee.re1ezu.r o
PugtFzer rlr ur gzaelcesratur as g !6 F, ulp asnp qunld
no InIUII elIIufT 'Inlnplosdgc e ptoa;.red alJlerurs no 'lueurluoo ap glrry crrrueco
Fu-'aq ur alasreaur luga
larrluoc u; lrtulnte.rau eru Inproeg .6.I 'BH mlnp;osd.rle e;rr 16 mlnproe8 ela e^rtaler egi;zo4 8'I 'FId
"rrroI
tile unui diametru, in care situalie prin ele
poatc trece un numir infinit de cercuri
mari). Aceasti proprietate concorcle cu legea
geometrici potrivit cdreia un plail e-qte
detr:rrninat de trei purrcte, in cazul nostru
cel de-al treilea punct fiind cerltrul
sfert'i.
Fig. 1.10 Un cerc mare s construiesteilintr-un plan 5. Lln arc de cerc marc cste cea nrai
care taie o sferi in jumititi egale; iar un cerc mic scurti distanti" pe suprafata sferei. intre
atunci cirrd un plan taie sfera in pirti inegale. dou[ puncte de pe sferi.
6 . C e r c r - r r i l en l a r i c a r e s e i n t e r s e c t e a z i s c
spus cd accste r alori sint c\trern de rnici in
impart reciproc in doud pirli egale^
comparatie cu cea reprezentati prin dife-
r e n t a d e , 1 , 3k m d i n t r e d i a m e t r u l e c u a t o r i a l ,\r'ind irr vedere - s p u s em a i s u s d e s p r e
"sls
forma Pamintului, cu care prilej s-a irrltat
;i cel polar al Plmintului in {brma elip-
soidd. ci Pirnintul nu este o sf'erl perfecti, ci un
O mare l)arte a cercetirilor rnodernr in elipsoid turtit - - ne putem intrt'ba daci
geodezie se ocupi cu dct{,rminare.r suI)ra- proprietitile cercurilor mari pot fi aplicate
fetei geoidului. ,.\cesta {'ste un lucru inrpor- ;i planetei noastre. Pentru n{rcesitiili cllrente
tant, tleoarece directia rlescendcnti a atrac- c a r e ri n r p l i c i u t i l i z a r e a c e r c u r i l o r m a r i . I ) u t e m
considera Piminttrl ca tiind o s{i,ri" fdrd
liei gravitationale depintlu rle lirrnra supra-
felci geoidului (fig. 1.8). Intnrr:it obsr.rvatiile tcami dt trori apreciabile. it, et.le crl
geodezice si astrorrornict' sr' hazeaza ;re folo- urnreazii. r oln porni r,t'l rnai adesea rle la
sirea limlui cu plurnl) sau a nirr.ici pentru a prcmisa lbrmei sfericr:. t,na din erceptii o
obline directii rle reli'rinti rerticalt. ;i orr- r a constitui calcularta r alorilor t.racte ale
gradelor rle latitudine" unde \ r)nl fnlosi
zontale adevirate. precizia acestor obscr-
vatii este in functie cle buna cunoastere a forrna tlipsoidali.
geoidului. \e r orn ()cul)a in continrrart: tle una dintre
intrcbuintdrilt. cr.rcurilor mari in nar igatie.
.{,tunci cind narele trt'buie si yrarcurga rnari
Cercuri nrari Ei cercuri rniei intinderi tle oct'an irrtrc porturi indcpirtate,
sau cin(l l\ ioan(,1{' au rL. r'ii'ctuat zboruri
I ) a c i r i m p [ r - t i r n o s l t ' r i i 1 r r . r l i , r , t i ti n r l u r r i lungi. este rle dorit. [)(fnlru a se t'corornisi
jurnatati prilttr-rrn l)lan (..1r(' Ir{'c(, prin t:arburant;i tilrrp. t:a cle sii trrrntzt rtrt:ul
c1'ntrul ti. inttrscctia plalrrlrri crr s{i'ra r-str' unui ctrc rrrare intre ccle tlouii [)uncti'. cu
c t l r n a i n l a r ( ' c ( ' r c c t p r i a t c l i l r a s a t . 1 r t 's l ' t ' r : iI conrlitia" rilsigtrr. sir nu existe obstar:olein
a c e s l . c e r c s e r r u r r r e s t r '( ( r ( n r e r ( { t i g . l . l { ) ) . calea folusirii act'stti rut r'. in nar igatir' se
(lercrrrilc rtzultatt. din intcrstr.lia <'rrsft.rit intrebuintlriza hiirti sl)('ciale care grrtzintI
A urrur pllnuri ('ar('nlr trr,r. lrrirr centrrrl ci lottlt.arrn:r:rrcelt rle ct'rc marc srrl, forrra
s i n l n r a i t r r i c i t l r ' < ' i tl l t r . r . r ' r . n t i l r r ' : i l r o l r r t i i rrnor linii ilrr'1rtr'. \t't'stc hirt i se numr:-sc
r r r r r r rl , ' r l " , ' " r tt t r i n i c i . h,ir1i dt narigulip ortodrontice ;i r or li rliscu-
F.slt' {oartc irnportanl, irr catlrrrl Hcogra- tatt'rrrai ;t,,lar* in larlrrrl proicctiilor cart(r-
l i e i f i z i r r r ' .s A t ' r r n o a l t c r n l r i n t . y r r o l r r i r . t i i t i l t ' gralit't'. [)r,ntrrr a tritsa [)e harta drr.rrnul rtel
t't'rt'ttrilor nlari. rlr.,rarr',',,,'ll sinl arles,,:r rniti scurl irtlrr, rlotrir llllncte rlate cste strli-
rnt'lrlionat(,in ltgittura trr slrrrlirrl rrrcritlia- c i r ' n t s r i l r t r f l r r r o t l r e a y r t i ii n t r e r c s l r t r ' ! i r e l e
n t l o r . : r l r r a r i g r l i t , i . a l r l r r r u i r r i r r i ig l o l r r r l t r i . i Iun('Ir'.
a l J r r o i t ' r ' t i i l o cr a r t o g r a l i r . r , .I a t r i r - i t t r a r l i n I l r r t r ' t t i r r t o r l r o r t r i r : rp' o t l i s t a h i l i t t ' u s o r { i l t
i l { ' r ' s l{ , t r r o J l r i t ' l : i ti : a . rj r l o r u l l l n u i g l ( ) l r l ) i i n l i l l t ( ' r ( ' . s e r r i r r d u - n e
l . I n { ' ( , r ( :r n l r { . r l z r r l t t i , , r i , l r . r ' i t r ' , r r i rlt,o lrrrcllii ri,'.lirara sau tiastic. Intinrlt.rn
t u r t p i : r r t t r r . c r ' l r r i r r l l r r t r r r i l t r r i . 1 , ' r r . .i r r r l i - . l ' , r i t r u r r t r 1 1 1 p 1 n l . xg1lao l r t r l u i i n t r r c r ' l l i l o r t A
ftrcrrt rlr, ;rczitia plalrrrlrri. l l l r l l c l ( ' . t i r i n r i - o t r r r l e g t ' t r . l cn r a r i . s i u l r t i r r e m
L l rr r'r,rf nrilr{. estc lr^l r}rirrrnitri. ('('r(' astli'l rtrla orturirornici dorrt:i. iJacii iirlosirn
c i t r p I ) o r t . ' i i t r a s l t 1 r t ' s t r p r a { ' a t irrr r i c rs l i , r r . . t'lastir'. Ilrrtr.nl r, aliza rur intrr.g .r'r(' nlirr{'.

,, Pinrintrrl ca pl;rrreti
'lllln.l
tilt :.)is.t :ll!IlIl IJll;)J;)C irrIS
lriJo'lulici)
(){ti: - ( i l l l r r i a e r i , l . r . i r ; r n J ' , ! l ; ) l ' ) l t r r n r l , r 1 r l r l , 1' 1
(.\rlulurxoJ(ln.u
; r1 111 'r1ttl g)lrrr; r{}l"rlJI
rrrl (''{t it;
- e . r r r dr o : l i u n u o J ( l r r . r n { { J n rB L } n r i )u I ' r o 1 r 1 o r l
: { i(}f' l?| rn I n }urru u(i r-.i rrr.r.rlrrr tr.r"rr;rp trt i l r,rii;r l urjrlooxc na qo1:i .rd 'rp l.lttrttl lrlt;tt rrrltr.rtl
r l l u l n . ) l u i ) r 1 . r 1 r ' : o r l l r , ; J r ) l t ? l r : ) . )u ' I '.r1d'rrp rrnrtl?lrrri
,'t:,iJ'rl.i Ir{l}:lE.\ r}ls.) }dEJ tsai)i
-P.ttls-ttl .)Jll.] ,)s ,)llLlll JI] irI)III(lJl) .)lI{l}
Itl.]oJ l r r i ) l J u e r [ ) I J J I U t r z l r i ] 1 J i ] s J ' ] 1 I rJrJ i ) l J I l l . I l ? ( i ' t
-rrlrirrol .rp pr.ri nlun lr 11n.rr u.rurr;irrrt'i '
lS')-\-1-si) ellJ')JlP
'(
1; ' 1 i : l rd irsn(lsrp ErInBol)J()l lurs Jl.)lrJEt*d'i.rr.,
r|:-i).\ art{s llr?s l!.} .rrrIs a1a1r:rEd .)Jl{irIl
u r r l l r r r e r r r J nE s . l ? s . ) . ) . ) r. ri 1 s . r ' r u r . r t ll n r r r r l l r r . ) r { I ;)Jlur illJIpJutI errnr.'e1t1ol llrrs .)JJIJ[eJr.l(I 'I
r i l r r r n t l r n r . ) J l u r l ) I n J J u p J n s - q r uu n r l u , r t l : Illlsl.rJ'lcBJui)
' q a i r l I u u ; ) SI u U l ) l ) I I r ? i ) t l [ )i ) s i ) J n u I q l J r ; r l l J n J J n l
JIJruoleruJn nP i)l"I 'rnlnJolenJ.r lnueld rlc
J u l ) ' , ) r r r l ) u l r l l ? l r [ ) . r 1 ; r 1 r : r r :rt.Ir u n 1 n ! i u n 1 e - . r 1 r rrEo unuPIrI JP i}snp
lolered lrrl{rrru9il lPqFr}s
l r J e ( ) s P u r . ) s J u r P n l r ; l r r 0 1 q : r u J J E I n r u J o . Iu r p -ord '.r1.r1tluoc Iorur rJrlJrJJ IItIS JI.)l.r1BJE(I
P l l n z J J E J l n ( l J u . ) r z n J r r ( ) iJ) r l r J . ) J r ?or') . , ) t I r P i l l 'JI:) aJlur
- r ) i u o 1 . r p r r E r p r r . r u r ' 'u r s , r r d r . r l u . ) J n J l l l i c s o l t g rlr({eur-\uoJ .rfuelsrp u1 iolu JS Jlrusll}rri)ur
o s J J a p p o r l t { r . r r r r r . r r i r r r r y . r pg l s n J J y ' , ) r r r l ) n ] 'rrn11o13 rS rirgrl atl rol e.rrutu.rz:rtdrr nrJ
-rBuo1 rie.r,rJt: prrrre .r;.rlerrnd ,)]Eo] i)ls;)rrrl -rr.rd 'r!nlo; 't1o1F orI ap
1:runtI .r.rrro nrlrr;tl
JJ nrrrtl uJ lntn?rprJ.)rrr ur.rlnrL\rJ()rrr 'IJ.]fs\.JtrPIpIJ,rItt JII
.rrrrIJl) rrllrprJJru rrn Jlrc Flsr\,,
Js.)Ju ulf['rrurprJJur t.)rlrIr rrn el PrJ.l.rJ 'g
]rrrqur rpurnrr un eserl urolntl qo1:i a4
J s t J l l i l p r l . r l r s r : r r rr s u ; r ; l r : a r . r r u o c p ' 1 1 o 1 i 'r1od e1
o r l r n 1 r : J J E Z . ) s rr?r z r : r . r r r l n J r l r q p l s u r , r l n d n u JlJund r6eolace alluc BrJ,\uoJ rS JolencJ DJ
l l r r n t l r n r r n p a r r r p n l r o a u o lI ] r r u n u p r r r J s ( | u n ' ) rlerieds llnru lurrr Iac lurs rlJuulplrrtr{ 'Z
' 'Pns-pr()u rlcJIrp
".rlJ r.\\
- r r . r . l J 1 ). ) p l s i ) r . r . r r I s. ) p r r n J J S r i l l n rrrur ld :rsndsrp luls JIJuEIpIrJtu clt?oJ 'l
11.
5''.rl)erra 11 .)IrrPnlr:iuo1" u1i;l1ro as ri \ : JolauBrprJour JIe
':irro1 :r()lprum
,,1f ,0.,11 lnpour ur eurrrdx.r rJrJsualcBrEc .\alrc allE 91Bl '"08I Jp crE utl
.rs ur epSor J(f 'ts,)r crrls nES tsJ ards ^691 apurrdnc ri areur crac ep alelgrur-rI o JEop
ul -0 ul JI) r?lJE.\rr.rp olend earrrpnlrHuol alsa Inuerprrerrr EJ ruplrn es Jlnc{erl nu 'la1d
' l . r n ) s r p r u r r r J . ) Jr n l l r o J t r e r i c . l r r p J ( I ' u e r p r J J r r r
-uroc a.rprrr crJc un osernleclu csndo auetp
'ls;r.l ords nes
lsaJ EI ap purrrrod lso crds - r J J r u B n o p p c l e r s l a p B . r l s ; rr i a q ' l n l n l u r u r p d
B J r ? o s r ua s r 1 o 1 Ho r l a p l c u n r l r n r e c u o e a r r t p rrlod nc prcuroc alJduc JoJuJ clE 'treul
-nlr8rro.l 'aurpnlrnquol
,0 ap eJrr:ole-\ eJp uBrp rJncrec ap riplprunf lurs cloualprratu oleotr
-rJeur lsJf,y 'u)1.ntLd).tt lrur nrr 'a\a\a\nnd -
ltluDlp't)au InrolEnco nc alalered
u J S . ) p eJ l s J J J u c r i o a r r r e l r r l l e J J B I N u r ' e r p u o l olsc.r-tsa plle o - alauD'tp
llull ap errrs ls
e8rrrl 'rlcr.turrrC el .rp le8ag lnrole-\rrsr{O ' I J a I A - r r l o d C S a U nO J Cp n S - P r O u A l E l U A I J O
urrrl .rccr1 JJr?c lnuerprJJru IusJJ^run cduorde
'(11'1 llull ep arros o-rturp aunduroc as gcrler8oag
pour ur r ;)s orrz urprrorrr rdcrg eneaiaU 'gieyerdns ep roletuaurolr eatez
'Bg) cper8 ul 'ot-rz
lernsqru lnuurprre ru -e6e rlqets ealnd e nrluad qo13 ed ElEsBrl
rS .trlcadsar Inrol rrturp plalred ap lncr 'ezeatcasratur os oc p{
llull op ucicr o
uc ElrrrrJap q .r1nod col rnun DauTpnn?uo7 -nt?oa? nnnaiat pzeezeq as rJuJ ad - rrlod
'atrrop alalcund e1 pugd - elernlBu JlJund Fnop FraJo ru alPs roxB
1,";-r a.rrls nes :lsi urt{-" clacre ruurnsuru 'piurr
olrurnue lnrnI rr"rrnlnlulrupd e erietor .rp earecsrlq
-J.lar Jp Jrrnl eJ'oJaz
lnuolplJar.u
rrrlrPrJJur rrn Ilrenl pceo ' E z B o s a J alur eu
elalBrBd I$ ouBrpuetr{l
cc .rlalcrrnd u1 prrrd pns ords nes prou Jrds
alJJrr? EJnspul uro.r crecald ap erurl c Inrol
-Bncc ruEnl FreC '(II'I '39) alelered rS auurp 'rrroJs
Inrolnfe nc elEJUrrc.\ ro6n g tod
-uaur atl lJa ap rurr8unl preospru os orec ur olnr olsocY 'uerPuI ri crluEI1Y 'JqtcEd rlau
tualsrs rrn urrsrlloJ rnlnrulrugd eieSerdns cd -Brco urp elelrPdopul elrnlrod erlurp aclruorp
-ouo alolnr pclpul rrnqol8 a1au3 'rn1nqo13
lcund rnrrn tlJJuzJSe eurrurelep nrlued
ale esndo rirpd ur alenlrs alJund nc ecBJ E
BeurPnlrEuoT op rua^e PuJc rcunlB IIln aueoJ else J3 Booc

,-
gi 90'la Polul Nord sau la Polul Sud. Lati.
tudinea unui loc se exprimi astfel: lat.
34"L0'3I" 1\ qi se citeste ,,latitudinea nordicd
3 4 g r a d e , l 0 m i n u t e s i 3 l s e c u n d e ' , .C u n o s -
cind atit latitudinea cit gi longitudinea unui
punct, ii putem stabili precis asezarea in
raport cu reteaua geograficd.
Pentru necesitSli practice consider[m -sint ci
Pimintul este sfJric Ai c6 paralelele
spatiate la distanle egale de unitipi de arc,
de exemplu din l0 in l0 grade. Lunqimea
unui grad de latitudine la ecuator este
aproape egali cu cea a unui grad de longitu-
dine (pu1in peste III km).
{!S t.t1 Punctul P are latiturlinea 50.N gi longitu-
Pentru a ne exprima foarte precis, linind
dinea 60"Y. seama de turtirea Pdmintului, vom recu-
noatte ci lungimea unui grad de latitudine
variazd, ugor de la ecuator spre poli. Calcu-
formind gradele de longitudine in valori de lati pe baza elipsoidului Clarke din 1866,
lungime, Iat5 alte douf echivalente valabile lungimea unui grad de latitudine la ecuator
la ecuator: g!t. de 110,569 km; la poli ea este de
1' de longitudine :1,85 km (t,15 mile terestrc 111,700km, deci cu 1,1 km mai mare. Un
sau I mila marind. aproximatir). grad la poli este cu lo/o mai lung decit la
l" de longitudine :0,03 lm iO,Ot9 rnile
ecuator. Aceasti diferent5 nu Jste deloc
terestre sau 100 ft. aprox.) neinsemnat5.si trebuie sd o luim in conside-
Din cauza con,rergeniei rapide a mericlia- rare atunci cind construim hirti la scari
nelor spre nord sau spre sud vom avea griji mare.
si nu folosim aceste echivalente decii in Explica,tia acestei variatii in lungime a
-obtine
apropierea ecuatorului. Este bine sd rcti-
ll"i g.ld de latitudine se poate
nem, de asgmenea, ci lungime" ..rrui erid dintr-o diagrami, care arati crrm s" caicu-
de longitudine dcade la aprJximatir. o jJmn- l e a z i a c e s t eg r a d e ( f i g . l . l 2 ) . D a t o r i t i t u r t i r i i
tate din valoarea de mai sus pe par.lel. d" Plmintului, curbura suprafetei terestre este
60o, adici la 55.5 km. mai putin pronuntatl la poli decit la ecua-
tor. Cu alte cuvinte, asa cum se vede din
figura 1.12, cercul care coincide cu aceaste
Arc de 5o curburi va fi mai mic la ecuator decit la
poli. Un grad misurat pe cercul mai mare
va cuprinde o lungime de arc mai mare
decit un grad misurat pe cercul mai mic.
Ca atare, lungimea unui grad de latitudine
va- atinge valoarea maximi. lingn poli
-Pentru 9i
valoarea minimd. lingi ecuator. a
obtine valorile corecte la diferite latitudini
este necesar si. consultim tabele speciale.
Tabelul 1.3 indici lungimea gradelor ie lati-
tudine gi longitudine pentru diverselatitudini.

Mila terestri qi mila marini

Fig. 1.12 Deoarece Pimintul este eliDtic in rectiune


Navigatia maritimi gi aeriani foloseste
lransversali. lungimea unui grad de latitudine'eete mila marini ca unitate de lungim" ,.r, di.-
pulin mai mare la poli decit la ecuator, tanli. Meteorologia atmosferei-superioare a

: i I Pimintul ca planeti

m
-relur pcra5oe8r5 gcrzepoe8eeunrun ep otl oulpnlr]l ep per8 rnun eaurr8unl ap gterd
-dope rso; ne r5 ''y'If 'S -o.rde a1ruo; elso orBolu^ plseace pc urpA
6661 u! 1e ecrzapoa8
rS plsuoc ep rrpcrprr ep Inrrr^ras el ap proJ -resqo 't'I 1nlaqet pulllnsuoc orody 'cre ep
-{"H 'd 'f ep olelnclec lsoJ nB rrolel rnrec per8 un nrlued ertseral ellw t99?0'69 pulu
ale 'Tnuotinungut Tnptosdt1g 'I : rnlnpros -1iqo r5 '0g nc LLL1SfI purilnurug lspace
-dr1a e1u runrsuarurp ap otualsrs rcurc luornc
Iilqrs urelnd anrtsorol rnlnprosdrlaIe cru op
tzrlrln nB-s runce ?uld 'csalurrugd qolF lnurlu rnun eaurr8unl nc gle8a eleuorieuralur
ln8erlug nrluad runrsuarurp ap crun uretsrs gurreru elrru elsa tuJrugd ad ap lcund ac u1
un a15eso1o3es nu alecpd uIO 'nrlsorol 'areolgcgJSrtesurldap-ed
rnlnprosdrle olrunrsuerurp ulrqels n-s ec otso aurreur elrru nrluad (*l gg't) artsorol
gdnp reurnu eteururalep g lod eurpnlr8uol 15 ollur gI'I op soreolel rcap otruarnc e[nclur
eurpnlrtl ep rolape.r8 ale olcexe alurr8unl nrluad 'erlsaret ellur lltgs1a1: eleuorieu
'uerol ulp rolrrlelop eo.raundsuert nrluad -rolur Eurruru pllur I :
Inluale^rqca ruauriqo
oalale.red16auerprreru oetlseral qlrru o-rlurp rolaruorcrd
Inrpec ozeuroJ es eJec ln.rgrunu
ep alaiar reun B gsrcard erusrl o plrsaceu ' 0 B Z S. c a r e o r c r d r p r e r u n u l s e c e p u r i r g d r u l
erlsoret reia;erdns rolirgq BarBroqBIt{ '(rrugur el
?ledar es g er;rc)U ttt0l'g109
nes 'rluuorieurelur rrtaru 6S8 I op lurl8
rzrosdrlg
J.r15e.ra1 -unI reun I lcxe ]uelBAltlce ec Elrugap
'n1nuotiounlul puTrDraoytu Teldope E 'y'lf 'S
'1od rS Jolunca oJlur
1u rrrprgdy Inralsrurltr tg6l allnl I yI ^
uerprroru rnun eourr8unl urp aped e-ggyg/1 'FUrJBrrrBlrru BS InJeJtsoJts
puls oeurpnlrlel ap lnuru rnun e arpeur Bc lrtn rcep elsg 'gro "csBounc ad purreru ?pur o op
eeurr8unl ep plerdordu eueoJ else gleuori Bzolr-\ olso oJec 'csor?uuBur lnpou rn[nlu"r.\e
-Purelur eurJeru lrru Fc erznlcuoc el Pzalr^ ep elelrun c eouoruese ep leldopB
leJls

' 9 1 6 I ' 1 1 3 u u B n ' S ' S e p '(sElnruroc pu" selqBJ


atqde.r8oe3 >> 'g9g uua11ng tanng pn3o1oa3 .g .2 ulp sr1xe :998I u r p a r l r e l ] lnprosdrlo ed lezeg *

000'0 000'0 O O I .I I L0r'69 06


9tL'6 610'9 269.I I z0r'69 9B
t6t'61 I 9 0 ' ZI 999.I I 98'69 08
v06'87, 096'tr 9U9.III 09t'69
BBI.BT 6ZL,EZ rgs'II I Itt'69 OL
BL I ,L V 9It'6U 16'.III IBZ,69 99
t08's9 t L9'Vt, 9I'.III qtz'69 09
166't9 991'6t IU.III SLI,69 99
OOL,IL zgs'vv 0tz'tI I 9I I'69 0s
0s8'8, s66'8' AgI.III r90'69 9f
L6t'98 t90'9 rTO.I I r66'89 0v
062'r6 971'99 I'6.0I I 9r6'89 q9

06v'96 956'6s 0s8'0II 6lB'89 0t


ts6'00r 6ZL'29 0tt'0I I 6G8'89 sz
0s9't0I 920'99 IOI.OI 98t'89 0z
ts9't0r 0tB'99 ttg"0I I I 9t'89 qI
tv9'601 6er "89 t 0 9 ' 0 Ir 97,1'89 OI
r
206'0r I I6'89 8ls'0I I 0I r ' 8 9 9
zzE'ttl zLl'69 6 9 S . OI I 9OL,89 U

(*rt) ("tt*) (-r{) (elltu) (eperB)

f,NI(NJICNOT SC OYUC ITNN YSHICN|I'I f,NIONJIJYT IIO OYUC INNII YANICNO'I AUIPNIIIE']
'lnTggYI
+t'I
acc;ti cinci elipsoizi. ,,\stfel hnrlile militare
ale .\mericii de Nord se bazeazl pe elip-
s o i c l u l C l a r k c d i n 1 8 6 ( r; c e l e a l e E u r o p e i p e
elipsoidul international; cele ale ;\fricii
Centrale pe elipsoidul Clarke clin 1880;
cele ale Indir:i pe elipsoidul Evercst etc.
]Iotir-ul pentru carc aceste regiuni au fost
atribuite unor anurniti elipsoizi este faptul
ci tin'rp dr: multe decenii ridicirile topo-
graficc ;i cartirile de precizie s-au efectuat
pe baza unor elipsoizi de ref'erintl alcqi de
guverncl-- respcctir-e. Pentru a pntea utiliza
materialul cartotirafic existent este practic
si acceptim elipsoizii pentru regiunile in Fig. 1.13 Valorile din tabelul 1.4 reprezinti dimen-
care cartarca cste completi;i si -stabilim siunile semiaxei mari qi semiaxei mici ale elipsoiilului
limitc perrtru intindcrca ace,ctor regiuni, (dupi Department of the Army, TNI 5-241)
astfel incit si acoperim inrregul glob.
Tabr-lul 1.,[ dn o st:rierle climensiuni pentru
cornl)ar.rrea cclor cinci elipsoizi, Unitatea dt,r
Itrngirne folosit[ in acest tabel cste metrul
internalional. echiralent cu 1,093611 iarzi
arnericani. Senriora tnore a t-lipsoidului. c:rlculate pe baza datelor ohtinute cu ajrr-
indicati prin litera n" este raza ccrcului torul satelitilor artiliciali qi al altor date
ecrrirtorial (fig. l.1l)). Sr:rnriora micd^ intli- geodezice,
c a t i i r r i n l i t e r a l . { ' s t c ( f x a c t I 1 2d i n l u n g i r n e a Cifrek: din tabelul 1.1 pot pirea irrutil de
axt i polarc. complicate unui nespccialist, care nu inte-
Iurtirt'a la poli" indicati prin litera l. lege insemnitatea llnor asemenea diferentr:
c,ste tle{initii ca minorc intre dirnensiunilc r'lipsoidtrlui teres-
a--b t ru. r\ceste tlate nt' arat[ totusi gradul clc
t . : a precizie necesar in gcodezie ;i in multr,' alte
aplicalii rstiintifice. Ct'i ;ase eliP-soi2idiferd
'l':rlrelul
cuprinr[e si elipsoidul ustroplco- r:u pin[ la 1 100 m pc senriara mare si cu
d e : i c r l i n l 9 6 t ) - a L ' c d r u i t l i r r r t ' r r s i r t uiit u l o s r < r c a8 5 0 m p e s c m i a x a r n i c 6 .

T,{RELI I, 1.{+
'l'rrrt
S e r r r i i rr i r r n a r e Strriara rnicr-r irea Fractia apro-
i ' -l rl r . oi rl u i tri) (r) ximatir a
(h)

-liil
\:l rrtgeorlcz;r'( ['i.r'lrrr l9trll] 6 I rrti t i . { i {! 3 iI r:9ll
Irrtt'rnatiorral (llartirrrl l9tt!t; t; .i i' li .l il l1 il.ilil.J 3t,: l'29?
( lirrke Ilir{r 'lill Ii,ii(t.i ugil li l9;;
I .j ill
(.iarke ' ) . i l l l ; : i . l 1 ri i
i iilitr i ] ; i - l h . J l tI
lles.el ll tl ,' ,!;; ti'Jj ! t .i l i i i l i i | /.j{ir}
-l
l-r ercrt I [ill(l h .1, '.t;f! i ; . 1l ( t . l f:r l , : j t )i

' .t -:tii
l)rrt,' ,ltipl i)r'purtrttrtt :,t th, lril!i: itr l'i':

26 Fi.nrirrirrl ea planeti
- n i u . l . , , l , r . r ' i . r 1 r r . r r l t rP: J J e z r l l l r l t t t . t d r t l r t t t l a J r
'rrrllii'r'trtt:ll
U l u . \ l u z " r . ! l s { ) 1 1 } J r r . ) . l l l t l J i l t !1 ' t t l . '
r:ur;1t1orti '.)lJI)IIlllJ ltDs JIllti,) ll Jlr lrtlillul?(l
'(l'i ';9) Jp Jutrol l1n(]l) 1{rIS
ErHO ['T lsr)rr?
'prrultl gie.lurrlns rI pirrltr
' l-nt .t T
pullt.| r s l r r u o ' ;r , r t l
'.,rottir.tir i1 rl.) 'ltull .titrutttte
'd!IqD)nru . rlrsl a
nqp
r r r e r r t r ri r . t s ')l !Jt?p .)JJJe(|')l)
.)s.)urruI .ls'.)JlrldttIoarS,ri.r.lnrrlrrs i!lrurnrr\:

rlrqsrn$qJsap ocrrlsruor' ei'4u'rdnq

' . r r r e 1 r 'l r i r i r g q r t c g u n , r r d u r l
Intlr'l;^urrsoloJ Es
l l s i ) gc ri aler.rrraB lrJrrie'1ar
lr{lul)rtutI(rJ.}J
i . , r , i , , , 1 r , , t. r l i . t r t l t I o J e i ] J r u l I n q o l l i - u I I d a P
l,l rrr:ri,1rr e.\ nu rJIJeJffolJec oriaetoril o r'rtu
u.r ritrlol urJItrIIqns Ps lllrt ltls'{'JJ}saro1
r.ri.r.;urtlns .r1r: trtntjrotl ro1;rsra\ll) P.)"lPluJz
-.rrrl.rt nrlrr.ltl Jle.\JJpE IPtrr JIJJ lurs.)trulp
- r r , r u r r s r l . r l u r e r l . l p . r 1 . r i - t r r r r t , I l l J . ) l ? l I Pr r
"p
irlJ u.) ) EJJJJuT ur '.]leltzoIrJS ttJ_ elBll?J1 rJJP
i)rn(l.rrJ aoqerFolrec rolrril.rrord eulill({or(I
'rjilIJilIs l?sEJJtscrl atl g1c;roc ra earrdtl
IJun ErJIrPdIl
IS lJ errulsnfe ri rc riJgq
rnurnrr nu llsi)cou JlelrleJ JP qolit rnun PJrl?z
-11*rrg'Irtr({o13 ap 9ie; rolrirgq 1e [u1ue're
'1e1rod
i)JEru urr JlsJ rrrr.rqdll JIPIIJTJE{
-srrJl cp n.rr8 ri lecrlap ]cal({{) url JlsJ (lolB
'JP.rrnzn({ ur
Jrru Iur 1ac ri rerqc lc durrl uI
,r1u1rnd '1en1uu-r.r'Ii s^ulJls .rlrrnlprhuJ r; lorl
'rr1rrt1 ad olrrgdrl '.rue1d alrirpg 'clrqelrorI
Jurs nu ga 1nrde; : rolrrnrlnlB u 9sd11 erarl o
(lulltlrs ur pzElurlqns rlo rEP 'lllereP rP lrqeIr
-.rrtle rgrunu un Ecrpul 1od 'creotctd,P'\alrc cp
oalualslra rJeur IJnqol;l alJullnd
IrlrlJtuelp no
';cquriioc8 IJnlESgJl arellrJlualJ IIlur rlJc
llcap Bclpur 1od nu lrlaurrlurJ ap rJJz E.\Jlrc
r?llrlJrurluac e-tri1c l- rep oun purlre.\ InrlaulErP nc
rpun(lsqr-tr nrluad
"j,i,.qo13'ligtrsace u 'rody 'rnlnq
gir,.r u,,id erecs o EI ot,sc 1nqo13
-oy? e alretI prn8uls o 1"r3oP olep lrrauroru
'a[e]ur.ruzap
un e1 'r:apa-.ruralnd nu rlluI re1,n
rtttunue plurzar,l 1nqo13 arrcrreJru urq'1nqo1?
.\rsnlcrJ tulsoloJ qs IJ r? aJrIerEolreJ IoIlCar
-ortl rauralqord u arelr.ra rP elRU[BPour O

lndocs nrluad so felue.rs leru I3c lnPour


'lIrEturn
ecrJBrSotJBc
uI glBlurzJrd ag ps rc e aunrirod glrurnuu o
nr?sFrlsJral eie;erdns ]Icur IoJ eSe ur'9ue1d
gieSerdns o ad gcrra;s Elear Ia euroJ urp
gcgurBoe8 eneaiar oundsuurl e op slse FIel
-urtuBpunJ euralqord 'pueld pieJerdns o ad
Ilcarord
rirqq reun ea.rseJl nJlucd ezeq eJ lrsoloJ
ruerprraur rS alalered eP luopJo ur.:tlsls un
:I.l.sg Y)Ic\ruSoJtIYl gIilsIou.{ o 7, InlorIdu3
Scara hi4ii

Globurile gi hirlile reprezinti. trisiturile


Pdmintului la dimensiuni mult mai mici
decit cele reale. in principiu, globurile sint
destinate a fi modele perfecte ale Pimin-
tului, deosebindu-sede acesta numai ca
Fig. 2.1 Conul gi cilindrul sint corpuri geometrice
desfisurabile.
mirime, nu si ca formi. Scora unui glob
este deci raportul dintre mirimea globului
,simirimea P[mintului; aceasti mirime este
exprimati in unititi de lungime sau distanti
(dar nu de suprafati sau volum). S[ lunm
denumite nedesfd;urabile, care, oricum ar fi
sectionate, nu pot fi derulate in suprafete
de pildd un glob cu diametrul de l0 inci.
El reprezinti Pdmintul, al cirui diametru
plane. Pe suprafala unui corp desfd.gurabil
putem trage linii drepte intr-o directie sau
este de circa B 000 de mile. Scara globului
in mai multe direclii, dar aceasta nu se
este deci raportul dintre 10 inci gi B 000
mile. Simplificind acest raport cu 10, obti-
poate realiza pe o formi nedesfisurabild, de
exemplu pe o suprafali
nem scara de un inci Ia 800 milez aceasti
sferic[. Pentru a
{'ace ca porliunile unei suprafete sferice si
relalie este valabild pentru distanta dintre
ia o formi plani este necesar ca ele si fie
oricare pereche de puncte de pe glob (in
intinse - in unele puncte mai mult decit
unititi metrice, scara acestui glob va fi
in altele. Este deci imposibil si oblinem o
raportul de 25 cm la 12 900 k*, adici
proiectie cartografici perfectl.
1 centimetru aa reprezenta516 kilometri).
Cind construim o harti
Este mai convenabil si exprimim scara
a unei porliuni
foarte mici din suprafata terestrl - de
printr-o fractie ordinari, numitd scard frac-
exemplu o arie de citiva kilometri pitrati - lionard. san fraclie reprezentatiad, care se
problema proiectiei cartografice
poate obtine prin reducerea distanlelor de
poate fi
ignoratl. Daci meridianele 9i paralelele sint p e h a r t i g i d e p e g l o b l a a c e e a g iu n i t a t e d e
trasate sub forma unor dreptr,' ce se inter-
mdsuri:
secteazi sub unghiuri de 90' si sint corect I in gloU
!!
distantate, eroarea reali este probabil aqa
800 mile pe Pimint
de mici incit nu depi;egtc grosimea liniilor
trasate si nu necesiti corectie. Pe mdsurd I i n
insi ce rnirimea suprafetei cartate cregte,
800 x 63360 in (per miln)
problema ia proportii, iar daci incercim sd
reprezentim intregul glob r-om intilni difi- l i n I
cultiti foarte mari. Numai printr-un com-
5 0 6 8 80 0 0 i n 50688000
promis oarecare putem reduce la un grad
acceptabil deformirile surr-enite in unele Pcntru conr-enienti. putem reda acea-
portiuni importante ale suprafetei terestre. sti fraclie sub forma: I : 50 688 000.
Nu trebuie s[ uitim ci ochiul omului nu Avantajul prezentat de fraclia reprezenta-
poate vedea intreaga suprafati a globului tir-i rezidi in faptul cd ea nu este legati
dintr-o dati ;i cd. zona marginali apare pro- de nici un fel de unitdti de misuri, cum ar
nuntat ingustati. Ca atare, proiectiile carto- Ii piciorul" mila, metrul sau kilometrul.
grafice sporesc apreciabil capacitatea noastrl Cunoscind cifrele arabe, orice persoani poate
de a percepe suprafata Pdmintului. intelege aceasti fractie, indiferent de natio-
De,si, dltr motive de simplificare, prezentul nalitate, limbi sau unitili de misurd folosite
capitol se ocupi de proiectiile unui glob in tara respectivi.
sferic pe o harti pland, este util si subliniem Globul este un model la scard reald al
ci in elaborarea precisi a unei proiectii Pimintului, irr sensul ci fractia reprezen-
cartografice forma geometrici efectiv folo- tativd este r.alabili pentru orice distanli
sitd este elipsoidul terestru. Dar, intrucit de pe glob, indiferent de latitudine, de longi-

28 i Pimintul ca planeti
1n3un1
rornlnl lntunJ e-ap pJlqBlB^ rlerr Braoe (g) ! pcga.rtolrea
e$celord acr.ro ur .nrde sruoe ep rrpogrpou (l') - qott
ed egrioarp etaot ur glrqrlu^ else Braoe r6iq 7'7 .hrJ
z
'-'m--ffiL,"''
T
ffi-T-

eleod 1n1erl?d 'elelured gnop 16 euurprraur


pnop ortug prerrqd gllur o epurrdnc .FIIrr o
op ernlBl nc '1n1e.r1e4'9.6 ern8g ug tere8ns
also lnsundsgg a Frlsoral eiuyerdns ap ale8a
runrirod epur.rdnc gs ,ptreq ed elezese .1eBa
nrlerurp op elrrncJoc 1od unc .g.rrlcadsar
ericaro.rcl ad cpricerrp oteol rrl roleiuel
-srp erecs plequrqcsau auriueur eleod nu
ericero.rdo tcru .sns rBrrrleruJge e-s urnc eSe
oece6 'eluesorolur oreqarlur o rcree16euag
'a1ua1e,rrqcrrricar
-o.rd g e ap pcsrcads ueleler.rdord ne o.rec
aioce ad rerunu rc oacger8olrec rolrricarord
Iligrrro[eur olouoz oleol ur olueJSuoc rrrp
psur apurrdna ruol nu Jlrrurs poru ur purp
-ecord 'erlseret eiu;erdns urp gluelB^rqca
orJe o eluezarde.r e,.r,Bsurrdnc utre ,rcur 91
op lutaruerp nc qo13 rnun uie;erdns ad ap
col ecrJo ur ureza6e 1g rS .nrlaruurp ur rcur
un ap l,uoclzES qeurrrsap Iaur un ruBnl ceo
'apicarrp oleol ur
FluElsuoc alsa rolaiuelsrp
recs 'rnl eieyerdns ed ep elelcund a1eo1ur
Elcexe ArlEleJ erBcs ul alepa.I lurs BrlsoJel e-ap rS nu rep '.ro1e1e1eredrornlnl
eieyerdns ad ep elrre .rnlntugurpd IB plear p-ap 1n9un1
pluelsuoc B.rBcs auriueur oricarord
eJecs BI lapour un alsr pqo13 ocereoaq
ap drr un onldruaxa ag 'rricerrp alrurnue
ad 'eluelsuoc nes 'e1ear Bururqr ps 'oueld
acge.r3ol.ruceglicero.rd ul JoIrrrB Bererlsud
rirpq raun e ereuorice{ erecs ec 'r6nlol
opqrsod olreoJ alsq 'ericerord ap dr1 acrro
' 1 1 ' 6 e r n 8 g u r p a c r u o r p o l r o r e r i c e r o r d nrluad plcpxaur
g re arieur.rga Bauaures o
e a l r e d o o l s a a t e c o g o T ' 7 e r n 9 g u r l e J e I c E c ' . 0 0 0 00 0 0 0 g : I o p e r u c s E I r l s a ' " r r u n l
as^runc e5e orolalelered rS Uc rolauerprraru B pueq glltunue o Ec ururg urelnd nu rcoq
I n ; u n l e - a p l J l e ^ E l r q e r r e ^p r e c s o n e . r r i c a r 'alcund allreJlp nrluad equrrqcs es e.reuorice.r;
-ord a1ly 'ftt'z 'Eu uI glet?re arugrsrprqca Jcs lrcur 'ruJoJruneu poru ur Jlseral
IeJlsE
JlpfnrurzB raricerord e prelod rlulrrril urp eie;erdns zeeluroJap acger8olrea apricarord
a u n r i r o d o a t s o a m c 0 3 0 7 . 7. B g r z a , t ) r o l a l c l e1eo1 'ue1d ur eundsuerl o nJlued raJaJS
-ered . r o l a u e r p r r a u r e Bqrnc eieyerdns purunJ 'elndacuoc
ln8unl B-ep rS nu rep C
roJnlnl lnllunl B-ap pluelsuoc eJecs euriueru .re sorua8ur ep llcrro 'rnpqo18 e otelorrdord
ericarord ap dr1 1l ull .g1.7 ern8g uI gtelgre ptseace ep erncnq 1od es nu ocgurtol.rec epri
ecruocrlod raricarord eneaier urp aunri.rod - c o r o r d o 1 6 n l o ; ' q o 1 8
lnBerrur ed eluelsuoc
o elurzerdar oruc go7'7 etn?g uI plertsnlr else eJecs 'alurAnc allp nJ 'giuelsrp plseece
olse arienlrs Elseocy .rolauErprraur yn8un1 el as otrEc ed rerurl ericerrp ap nes 'aurpnl
surveniti pe alt[ dircctie. astfel incit si st-r drcpte estc acela ca nrr se l,rotlucc \reo
a rii egale pe harti intrr, Jrdrtiltr contorsiune a ariilor. Ii'igura 2.tr ilustreazi
lristrcze
corespunzitoare ale meridianelor gi parale- sensul terrrrenului,:onttrriittne. in proi"cgiilt'
lelor c('se intersecteazi. Ca atar('. orice cu paralele ;i meridiane rlrepte contorsiunt'a
p[trat sau cerc plasat pe supra{'ata hirtii r a di paralelr)grame cu unghiuri asculite si
cuprindc n portiunt' dt' hartd cc rt'prezinti o o b t u z e . I n p r o i e c l i i l e c u m e r i d i a n e , s iL r s 1 3 l . 1 .
a r i e c o n , s t a n t [ d i n s t r P r : r f a 1 t rt e r t - - s t r i ' P r o i e c - curbe se tluc linii drepte tanplente la aceste
tiilc aritatc in ligurilc :.:1. l.:2. 2.21 Ei 3.35 curlre in punctul de intersectic. Daci aceste
au calitatea echivalerrlci ariei, dar este de tangcnte sc intersectcaz[ in unghiuri drepte,
asemenea vddit cii retelt'le rt'spectivc,includ proiectia nu este dr:formatd ; tlacl insd tan'
deformiri, in special la marginilc'hirtii' t r ; e n t c l cf o r m c a z i u n g h i u r i o b t u z e ; i a s c u t i t e ,
a c ( fa s t a d e n o t [ e x i s t e n t a d e f o r m i r i i . H n r l i l e
Pistrarea formelor in proiecliile cartogra- conforrnc nu sint deformate. dar nu oricc
fice harti netleforrnati +'ste conforme. in plus,
harta conformi ntr arc proprietatca
O proicctie cartogratit'A cste nutnit:i ron- cchir alcntci, astlirl incit unele arii sint
formd sarr ortotnot fri. aturrci cind orice porti' r n r rl t m a r i t , ' i r r rl c l r i m c n t u I a l t o r a . i r r l i n i i
r r r r c n r i c f , a s u l r r a l i ' t , ' i l r - r e s lr l a r ( ' a { - ( ' c a : i g t ' n r : r a l e , a r i i l c s i t u a t e l a m a r g i n e a u n e i
forrni pr: harti ca si pc un glob. -'\stft'i. o hirti conforme au o scari rnult rnai marc
harti confbrml pistrcazi c u f i d e l i t a t c a s ' dccit celr: centrale.
pectul insulelor satr tirilor mici. fina din in proiecliile conformt', principiul tle con'
caracteristicilc proit'ctiilor conforrne este stnrctie nu permite cuprinderea intregului
aceea ci paralclelc ;i meridianele se inter- glob intr-o singuri pozilie a proiectiei.
sectcazi in unghiuri drclttc in toate purrctele Pentru a realiza acoperirea globului in intre'
hirtii. Ia fel ca ;i pe glob. Totugi. rtu orice gime tlimensiunile harlii ar trebui si sc
proiectie alc cirei paralcle s i m e r i t l i a n r : s e a p r o p i e d e i n f i n i t .
intersecteazi in unghiuri drepte poate Ii Alegerea unei proicctii conformc sau a
denumitI confbrml. uneia echivalente depinde de cele expuse
Proiecliile aritate in figuril-' 2.10, 2.I7 rnai jos. Daci vrem sd aritim rlspindrrca
qi :.19 sint retcle conforme ader-irate. geografrci a unui fenomcn (de exemplu a
Prir-i1i intcrsec!iile paralelelor cu nreridia- culturilor ccrealiere sau a terenurilor impS-
durite) r'om folosi o proiectie echivalentd.
Pentru scopuri mai generale este preferabil
tipul conform, care pistreazi irr mare
misuri asem[narea trisiturilor hzice cu
forma lor reall de pe glob. Numeroase pro-
ieclii cartogra{ice nu sint in mod absolut
de nici unul din aceste tipuri, ci reprezinti
un compromis intre ele. Acest compromis
este util pentru oblinerea unei hi4i cu o
intrebuinlare mai largi sau pentru ci pro'
ieclia are vreo alti proprietate specifici care
o face indispensabil[ pentru anumite sco-
Pulr,

Clasificarea proiecliilor cartografice

Proiectiile cartografice pot fi clasilicate in


urmitoarele grupuri: azimutale (zenitale),
Fie, 2.4 Contorsionarea ariilor est un defect al multor
proiecgii. A,B -I6ri contorsiuni (deformiri) t C,D - conice, cilindrice, individuale sau tipuri
cu contorsiuni . unice.

30 I Pimintul ca planeti
'rJuru rrncrec lurs rrirgq
1e
lBrluec Inlcund urrd alEserl alaldorP olBol
'relrurrs poru uJ 'e1da.rp rrurl roun suJoJ qns
-raricarord
pfreq ed .rede 1e lertuec Inlcund
ur.rd carl eJec rreru olrrncroc oleol 'q
'erlcol
-ord ezea.rtuac es arec ed lnlcund ap FieJ
elalcund oleol ur luBlsrprqca ereru crec un
glurzardar rrirgq elrurrl 'gragsrrua o gzeoi,
-cero.rd as pulc rcunly 'gnpod4un nes rnlnq
-o13 p sndo
lnlcund gturze.rder rrirgq B prel
-ncrrc Blrurrl 'p1e1ruaz guer{ o ed lulcarord
elsa qo13 ln8arlug pu!)'ptuoz?ro nes luozTro
ap JJac lrunuop croc un ad gge es nJluoc
ap gie1 atuetsrprqce alalcund aleoJ ','
'JorJolxe ards nrluec
lseca EI ep (crrtuacuoc) urroyrun cnpord as
eprgrrrroJep a1eo1 rS rrr9cs alrrgcglporu aloI
'ro alriglar,rdord a1eo1 uzeodnrB as BrnJpc
't
ep acgerSoaB releier rrrqrelsurl Inrdrcuud lnrnf ug Iertuac lcund un rr BIrBH
'lelnrurzp
ad. ezeezeq as rcruoc ui:uro.rd rp Indnr3 1ndr1 nrluad nlrollrc un arnl
'sns reru asrJcsep rcrlsrJalcerBc rcurc oloc 'Jelod -llsuoc nu BJnlgBrl FlsedrB 'rts[nJJrcJnJuoc
orinlol gpasod o[r 6lerpsr acrrl un BI PlBlsnfe g ateod Plreq acrro lJcnrlul
1ndr1 16 ec 'Jelncrrc rnluoc un eJ-\e e,\ rruerl 'era;srura
-arurs rJ B red nu crlqo 16
lBrrolBnce alrrndrl o nes leldruoc qolB un rrrelcrrord gcuq '3
rSaq 'r1od ri Jolenca orlur lEnlrs lcund acrro
'lnJOlBnJe
ug g eleod Inrtuoc 'gcllqo erirzocl ur .'rol
-enca ad e^oPun FU as nJ nEs rrerprraru un nc JPrJuroc ElnJ Purc
Inrluoc PlBuolnce
erirzocl u1 ! png Inlod nc nes proN Inlod nc alr.rnzec ap preJe 'cgerSoa8 Inprou nc troder
uI qnurluoc BaJBlcaJoc eJBSJcau olsJ ralnJ
pFunl e-a61 'r'lricarord IE IBrlrrrr InuBrp
-rroru nc trotler ul f lurnsptu q oleod (.,lnur
;i grmrrs ap praJsrrur o 'pur-mn1ep qsrns ;:ti-Xilt: -ye ") aricartp glsBrJy 'rorrJlxJ lcuntl un rS
-o1o; alnuriqo g lod a1e;ruaz;1ira1orda1au11g'7 't;g
IEJluoc prlcrrntl JJlur JJErrr crrc rnun e plear
ericanp prlpul tcund tle rcrro ards rrirgq
'I
IB lurluac lnlcund urp Blasert clull O
,(q'Z';g) ligrarrtlord
oloJuolpruJn uutl ezeazrrJlJerrrJ as rS lelnturze
dtr rp lurs,rrlrzodsrp ls.)Jp nJ iltBzrlerr
alrricarord aleoJ'FIsJr FJrrlcruo;rB aricarord
o olsJ er(Irun plseacv 'ue,\t:l ad nes .rlarad
ad 'uerca un ad glelc:rrorrl rI u \ eurJrs Jp
rnlnqo18 Jqrun BseocJunlur EJ;)urBc o-Jtrul
'cr nc pdurel o nes crq un gplrd op 'pururnl
cp 'uurro;rlcrrnd esrns o (nirzod Jt[B rp
orras o-rlur nes) uurrrs ep rnlnqo13 Inrludc
u1 urqza6y 'alouErprroru ri alalalered pturz
-ardar olarrrJrs orec ad 'rnlnlururpd B Furrls
ap ardoc o atiasolo; os docs tseru uI '(S'Z 'Ey
'roleroqel
rza.r.) FpolJur Erreolerurn urrd
uJ otertsuourap g rod (a1e1ruaz) alelnurzu
rlicarord olru.i.l 'FIerpr arrtarurs o puJ-re rS
lcund rnun lnrnf ur clerluoo elrrndrl e1eo1
pnlcur alElruoz nes alelnturze o[rrlcerord
pro-
ieclie conici. Daci trasdm aceste umbre cu
creionul sau cu cerneal5.9i apoi desfdgurlm
conul, oblinem o proiectie cooici. Proiectiile
conice simple au urmitoarele caracteristici
(fig.2.Ia-z.15): toate meridianele sint linii
-dre3te care converg spre acelagi punct
-Toatesituat
la Polul Nord sau la Polul Sud. para-
lelele sint arce de cercuri concentriie al
cdror centru comun se afli la Polul Nord sau
la Polul Sud, O proiectie conicd complet5
Fig. 2,7 Proieetiile conice foloseec principiul conului nu este niciodati un cerc complet, ci numai
aqezat pe o sferi. un sector de cerc. O proiectie conici nu
poate repr.ezenta intregul glob gi de reguld
'sau
nu reprezinti decit emisfera nordici
pe glob pe un con, dupi care conul este emisfera sudici.
desfdgurat intr-o harti plani. $i acest prin- Proiectiile. cilindrice se bazeazd pe princi-
cipiu poate fi demonstrat in laboratoi cu piul _transferdrii retelei geografici p" un
ajutorul globului de sirmi qi al unei surse cilindru-.infIgurat in jurul Pnmintului, dupd
-
care cilindrul este desfisurat, formind o
harti plani (fig. 2.8). Proiectiile cilindrice
simple sint usor de realizat, intrucit ele
constau din linii orizontale si verticale ce se
intersecteazd (uezi fig,2.L7). Harta completi
are un contur dreptunghiular si poate repre-
zenta intreaga suprafatd a globului. Daci
cilindrul este tangent la ecultor, meridia-
nele sint linii verticale egal distantate. Para-
lelele sint distanlate in-moduri diferite, in
functie de proiectia construiti.
Existi 9i alte tipuri de proiectii carto-
grafice, fiecare dintre ele bazai pe un anumit
principiu unic.
Cele mai multe dintre tipurile de proiectii
ilustrate aici sint imporiante sau folosi-
to-are,dar, desigur, n-am inclus toate proiec-
tiile cartografiee aflate in uz general. Cele
prezentate ilustreazi principiile gi grupele
explicate mai sus.

Proiecfiile azimutale (zenitale)

l.- Proieelia ortograficd,. Proiectia orto-


g.rafcd folos-egteun principiu de constructie
ilustrat in figura 2.9. Se atilizeazd raze sau
linii paralele pentru a proiecta reteaua geo-
grafici a unei emisfere pe un plan tangent.
Aceastd proiectie poate de asemeneareiulta
din proiectarea umbrei unui glob de sirm6
emisferic pe un ecran cu ajutorul unor raze
Fig. 2.8 Proiecgiile eilindrice folosesc principiul de lumini provenind de ia o sursd foarte
cilindrului infigurat in jurul sferei. indepirtati, de exemplu Soarele. ln p"o-

32 I Pimintul ca planeti
lsrJE ur([
'rnlnqo[b BrIeIFoloJ nJ a.rPo]pu -rro aldarp elelered eru nu plelnrurze aticar
-Burose alJo.I olse r3 rutllsuelulP rerl uI qolF -ord gtle b t"lLl 'r1od g8ugl sugls reur aluri
rnun I IBnzI,\ InlceJo Pp eg 'esurrlsa'I erPz -eds 'efeluozrro alderp luls alolalerud pulc
-llltn o ere oricarord ap drr lsacy 'rur8reur ad 'girpq erlurll e8u11 e1a arlur erdorde as
gHu11fgcep nrluac ?EUII arBlu Ieur llnlll elso rS esdrle ap rirgd 1u1s elauelprraru pIBlrol
rEcs 'gluale^rqce rcru ogturo3;uoJ JlSJ nu -enca ericarord u1 'erelod (elerrucz)alelnrulze
ericerord ptseecy 'EreJsltua o olso gcgerB rricarord aUB op 6ricerord gtseec al6eqeso;rp
-olro aricerord o-.r1ug ptetuazardar g eteod oc eeec 'llitp,I llurll gBu11a1a orlul llnur
a.rec qo13 un-rlurp aunrirod oJerrr rerrr BaO olreoJ erdorde os clolelerd prelod ericar

'arorralxa ';lJ
alcund esrarrp u;p r;r;rd qolF rnun srsaldur nep acgurEol.ro e11;icolo'r; 6'Z

g le L o l e n l l
q3||qo

o
E
o
o
d
o
0"
Polara

Toate intersecliile
p a r a l e l am e r i d r a n
s i n ti n u n g h id r e p t

Oblica 90'
E c u a t o r ila5
Fig. 2.10 Proieclia etereografici este singura proieclie azimutali conformi.

Aceasti proieclie redi corect relatiile dintre original. In plus, reteaua stereografici poate
tirile sau continentele situate in apropierea include mult mai mult decit o Jineurd emi-
punctului central. Pentru a accent;a ject,rl sferi, deqi nu poate reprezenta intiegul glob
de^perspectivi se folosegte umbrirea hdrtii. (vezi diagrama de conitructie aln n[. Z."tO;.
2. Pro^iecfia stereograficd. in proieciia Principala trisdturd distinctivi a acestei
stereograf.cdpunctul din care porneic liniile proiectii este evidentd in toate cele trei
sau razele proiectante se afli pe glob intr-un pozilii: paralelele ,si meridianele sint mai
punct diametral opus punctului in care a p r o p i a t el i n g i c e n t r u l h a r t i i E i s e i n d e p i r -
planul estetangent-la glob. Dac6 proiectia teazl intre ele spre limitele hnrtii. itr ori"e
ortografici di o harti avind acelaqidiametru proiectie stereografici paralelele si meridia-
c,a gi globul folosit, proiectia stereograficd nele sint fie linii drepte fie arce de cerc. Nu
di o harti mult mai mare decit elobrrl existi alte feluri de linii curbe pe o asemenea

34 | Pimintul ca planeti

ffi
'p.re1od pcge.r8 -o.rd gc ezrcstd ruo-t oeunrice op Ezer ereur
-oerels oricarord o ed gtrrpdll olse 'y'n'S nc rolaloqcer B errsoloJ 16 puer.ree erie8r,reu
IB cr8o1o;roelaur Inlnrcgo u Ecrulrz elreH Fsuelur ep gcode glseace u1 e.relod roleuoz
'.06 e Fpu"rcserceiuelrodurr oropol uI pur^y
15 o0B arlul etuge olrulpnlrlel nrlued 'orraI
prelod pcge.rSoerelsaricero.rdo ed ezeezeq es
' y ' n ' S -r.red erds rlirpq ln.rruac erdsurp teiunuo.ri
0 0 0 0 0 0 I : I e p B r B c se l 1 e e c r z e p o e 81 5
ptseoc op rrpcrprr op Inrcr^res ep etucrlqnd e16erc tr6nlol oe.recg'FFeq ad 15 rrncrec ec
$urnl ele EuBrroB erieBr.reu ep epirpll rede qo13 ed rrncrec turs orec eIIrurI eleol
'(g 'dec rze,t) rlod rS erlu"r 'urroJuoc ericerord o else ecyer8oerels ericar
ogg
alH elrurpnlllel nrluad oalesre.trun arelod -ord gc 1n1de; ur pprzor eriecrldxg 'ericarord

'ro1 ea.rezale ap
lur.reJrpul 'alderp yurl ap uuroJ qns rrerrr elrrncrec gpa'r (gc;uowou8) pclworpolro u$ca1o.r; II'Z 'tld

qleuotencf 93||qO
.9t "0 .9t "0

P l e t J o l e n c ae r l r z o d n i l u a d
ar}3nrlsu03 ap guleltietc

---
90"
EcuatorialS

cenirata pe LOndra
52'lat. nord

Fig. 2.12 Proiecgia azimutali eehifietanti eete utili pentru misurarea fistanlelor de la centru la diverse puncte.

36 | Pimintul ca planeti

qk
9 le r J o l e n 3 l

PJIIqO

?relod
.0

Pleloo enealal ul
rolalalered ale azel
9zeauro,[ alapleoS
"ur" "i" gi linii. porn".c radial din centrul hirtii, ceea
planuri "ur"
ce face harta deosebit de util[ pentru nar i-
3. Proiee!ia ttlttxlrorttitd,(gnon'o"icd) galia aerian[. Atunci cind se centreazi pe
( lmrta, de na-^\latie ttt'totlronricd'i' Pentru a un anumrt oraE sau aeroport, rutele orto-
construi o proieclie ortodromici trebuie sd tra- dromice pot fi ugor trasate 9i misurate tri-
sim raze dlntr-un punct aflat in centrul globu- gind o linie din punctul central spre orice
c.alculind
lui (fig. 2.11). Releauarezultati este usor de ion"t dorit de pe harti 9i apoi
r""rniscut'd"oaiece intervalul meridiane- iistanla pe o scaii graficl cu unititi distan-
lor gi paralelelor creste enorm p-e m6sura tate egal. Mai mult, direclia corectl a
indepa.terii d" centiul hargii, dueintl la ibotnl.ii poate fi stabiliti pe hartl ca- fiind
defoimdri substantiale ale zonelor situate unehiul iittt." ruta trasatd ,ti meridianul
spre margini. Este drept-.ci qi in releaua central al hdrlii.
ri"t"oe.ufi"i scara creEtedinspre centru spre Reteaua azimutall echidistantd este
exteriir, dar aceasti crestere este mult mai adesea folositi in construirea hirfilor emi-
rcdusi si nu deformeazd conturul zonelor sferice la scari mici. Pozilia polari este usor
de ,,."ut mici. Proicclia gnomonici are de construit cu ajutorul compasului, rapor-
dimensiuni mult mai mari decit globul inilial' torului, riglei ;i sc[rii reductoare, harta
Din motive geometrice cvidente in con' rezultatd glupind principalele uscaturi ale
2 'l I este 1*p"' lumii in jurul Oceanului Arctic.
structia 'ca ."pr"rit tuti in figura
sibil o- ur"-"n"u pr-oieclie''sd redea o
intreagi emisferi. Este de asemeneanePrac- $. Proiecfitt o,zirtt'utttld. echit:oletttd' Acea-
tic ca-easi cuprindd o mare parte din,emi- sti proiectie (lig. 2.13) a .fost elaborati
sferi, cici ut h ,t"""turi o coali de hirtie de J^. H. Lamberl in 1772 9i este de aceea
enormi. De aceea hirtile gnomonice sint de uneori numiti proieclia azimutali echiva-
regulA aiustate in forme dreptunghiulare' lenti Lambert. Aceasti proiectie se con-
?.oi".iiu'n-arortodromicd, cu deformirile ei struieste pe baza unei formule care ii conferi
grote;ti, {i tle mare utilitate dac[ n-ar proprietnji
-p" de echivalenti .- .caracteristi-
lr'"u'o p r o p r i e tate important[' Pe o hartd .e care nu o au proie-cliile descrise
ortodromici toate liniile drepte sint cercuri antelior. Metoda geometricd de determinare
mari si, invers, toate cercurile mari apar ca a intervalelor piralelelor pentru -poziTia
linii drepte' Observali ci in toate cele trei polari este indicati in figura 2.13' Ca raze
nroiectii redate in figura 2.11, meridianele pentru
'il" aceasti proiectie se folosesc coarde
li sint linii drepte, indiferent de ur" ale unui s-emicercimpirtit in porliuni
"".rito...l
punctul unde apar pe- hart6' Pentru na- egalq. Distantarea meridianelor - 9i p-arale-
r ieatie trasarea rutelor ortodromlce se le"lorse micgoreazi usor spre periferia hXrlii,
reZlizeaz| unind punctele respective cu o dar nu atii de pronuntat ca in proieclia
linie dreaptn. Di; acest motiv. proiecliile ortograficd.
grromonicJ folosite in navigatie -poarti Pr'oiectia azimutalI echivalenti se folo-
ir.,rrr"l" d,e hd.rEi de naaigalie ortodromice' segte frecvent in hlrtile geografice generale
Hirlile polari gi ecuatoriali din figura 2'll la scari mic6.
ilustreazi trasarea rutelor ortodromice pe o
retea gnomonici (Vezi il fi-g: 2'17 aceleagi
Proiecliile conice
rute trasate pe proiectia Mercator)'

{. Pt'oieclia azintutald echid'istatt'td' Pro- 6. Proieclia conic'i perspectittd. Proiec-


iectia azimutald' echidistantd' (fig' 2'12) nu tia conici perspectivi se bazeazd -pe prin-
,ttt poate fi asezat deasupra
poit" fi realizati optic cu ajutorul unei "ioiol "e "* fei incit virful conului si se
unui glob, in aga
lurse luminoar" pottttiforme, ca in cazul
celor trei tipuri anterioare' Agu cum o afle &act deasupra Polului Nord iar conul
indici numele siu, aceasti retea se constru- si fie tangent la glob de-a lungul unei sing-u1e
ie,.1s prin echidistanlarea meridianelor si oaralele.'Dacd irojectdm pe con paralelele
piruf"i"fo. de la centru spre exterior' 1; li meridianele ducind raze din cerrtrul glo'

38 I Pimintul ca Planeti
olelered rolunola3 loJnlnl
lnltuas alsa ptoN lnlod

^rlI olcDriDad an
glenl alsa rolalalered ealeluelslo

''-"'.....qE-
Conul^intersecteazA
stera pe_300ti Conul intersecteaz5 sfera
60" pentru proiecliaemisferei p e 3 3 ' s i 4 5 0p e n t r u p r o r e c l r a
\ nordice prezentate mai jcs / c o n r c dc o n f o r m aL a m b e r t
a statelor unite

Aceeagiscard pe
ambele parale
le standard

Fig. 2.15 Daci se folosesc doui paralele stanilard, proiecgia conici perspectivi este imbunitiliti in ceea ce
privegte proprieti;ile ecirii.

40 | Pimintul ca planeti
'4icerord relsece ericn.rlsuoc nrlued eres
ee.rezrlder nrlued aleleq 'uaquD7 putn{uoc
-oceu alelep nc oleqel plsrxg .%I erSeSpdep ptcruocericero.rd lsoJ B Inlellnzeg 'eruroJuoc
nu pJBo,q ap BerEora Iurluec rnlnurprreur
liprar.rdo.rd pqls ps Blrq llcu! IeJrsB eIeI
ep ri.rpd oleqrue ep ur{ 006 ed .rctu euuoJ -ered al1e1.rolocelole^relur pullsn[e lnuriqo
lurs rnluoc rS g.recs ap elrreruroJep oreleia.r e-s prepuels e1e1e.redpnop nc elrlcedsred
B ?IJluoc eal.red ur ..rep pluele^rqce rcru ocruoc lelicerord B Fruorretln errigrpunqtul g
16 pur.ro;uoc elso nu gcruocrlod ericero.r4 'nLa(WD.J prtt,totuoe Wguoc n'g.lce.toa4.2
(ocr.rluecuoc rrncJac ap nu
rp) uncrec ep ecre lurs elalred etplalac
'rnluoc 15 g.recs ep eJouru rrore nc plrln
eleo1
_pc_ 16,1e.r1uecInuerprreur ad prulnc olpeu elrurpnlllPl
-rpued.radgrdee.rp o olse Flreq o rnrlsuoc ualnd
Inrolence Bc eeueru ad plunlrs g.rei o nes lueurluoc un nrlued
-ese ep urp^rasqo .eur8.reur e.rds e16e.rce.recs
Brorec p8unl B-ep aqrnc rrurl lurs auerprreru le^cape reru Iac Fporu ug elelured Bnop elec
e?Ielalec eto; 'e1a1u.redad rS ec oreole.,r' pug8aly '.ro11n8un1 B-ep llcap pcrur reur alse
erecs prepuels o1e1e.red 'Fclur
rSBeecEBoAB B,,r' erecs ,plecrlrea prdeerp Fnop elec erlul
o else erec '1er1uecrnlnuerprreru p8unl e-ep IBru lrqeroprsuoc alse prepuBts elejep.red
rrrrnN 'Flreq ad ep elepred rargcrro p8unl ep pns erds 15 prou e.rds rr.rgcs ea.re16er3
'r6peeceelsa Erpcs erec ed prepuuls alelered
B-ep gleer Eracs ele ruo,,l'lrcur IeJlsE .llugur 'luoJas uox
rerunu un enl urelnd 6prepuels elelered PnoP oJe runcE Pllnzer ec B1JaH
op Jurunu llrunue un eur8uurr eu B ep ool lrunuep else'nldurs rem'nBs ptuo3,as elirzod
uI .tlnur retr{ 'ptrerl ep rzueq elsace wep uJ g lereplsuoc alsa rnlnqol3 eiu;e.rdns
-urlul ps rnqerl u.t oenurluoc zeetcesrelur erec uoc lsecy 'GyZ '3g)
F1.req o euriqo atlreJlp alelered ?nop urrd ecerl Inuoc
e nrlued ']clp : rolur8.reur p8unl -ap aler
-edes lurs (u5ugrs) pulc rcunle auriqo es plrln erucsrporu O
91.9 u.rn8gulp elern6pJsep 'rroerBr \lcep gzee4llln es nu .,lrlced
uoc ep aleluaur8eg .p)rTuoJllodaricaro.rd o
-sred pdrt llcul leJlse 'alriglpunqrul tFru
IeJtse puFliqo rS e.lrlcedsar prepugls olelel
-e.red op e.rardo.rdeur elegu runri.rod elece luls e1cgrporu ecruoc egricerord 'rSn1o;
'Fcrprou ereJsrrue alsed urind etuez
rerunu pursoloJ ounuoc Blolrc en1 rualnd rep
'e1e1e.redpnop ep -e.rde.ruelnd e,r rS o.roprre BererrrroJap pJpJ
llnru rem ur.rd ecerl aleod 'gunq ep
nu uoc 16e1aceoel6errg a olFu reur rerqc Inlsep rnpqolt B Etruq o Bp E^
nes _onrledorerl tugiurnqerlur nu es ec ep preputs glepred o nc parlcedsred pcruoc
oprn8urseun ericerord O 'crec ap ell?runf o lgcep e.reu
lJcep elrltr reru lurs prepuels alal
-e.red gnop gceq '^lltocgpod n.{:tapo.r,4.g reru nes gcrru ruru g eteod elreq o.roplod
ns rnlnrolence eridacxa nc 'g1ep.red ptle
'ut ap elBI rzuaq ug oeurpnlrlel e1 purd ecrro e8ele ruetnd tlcnrlul 'crec ep elel?runf
.08
rolunce EI op csesolo; es (prepuels e1e1e.red o lcexa s e^ Frellnzer eueq 'oOt ap aurpnl
pnop pur^B ereceg .ellreJJp rrnuoc ep rcez -l1el ep e1e1eledeI luegut uoc un etSasolo;
-Fno(I 'y'n'S 'prepuels elelered e1 ep pns e.rds
1e acrzapoet 16 plseoc ep rrgc es gceq
-lplr ep
Inrcr^res op alecrlqnd (OOO000 I : I 16 prou e.rds purcserc 6arew reru else Br?cs
e.rucs) rrunl euer.ree erie8r.teu ep yirpq ep runr8er ellelolec eleol uI l ericero.rd
^elB
olluPq eI InrspE o uoqureT eruroJuoc ecruoc lzrlsar e-s erec ed ep pqo18 ed 16uc rSeeece
Iericerord e gluelrodrur erezrlrln Flle O else aracs p1e1e.red?lseece '(pf'Z '39)
'BuerJeEerie8r,reu propuo$ opayond elSarunu as"aqo13 u1 lua?
nrlued pcruouou8 lrq ep eroleu else ruru -uel else Inuoc rergc p;unl E-ep BIelErBd
nu llcuJ areru crec un ep glerdo.rde op lJle e 'eIBlnrurzB
pr.req ed plesrl ptdea.rp arurl o rl ;.y.ll.S rolricarord Inzec ur ec oleldwoc crec un
eieyerdns urp rrurcoz unou nrlued o/og.ge-crrc nu 16 crac ep rolcas un uneplolul q B^
ep else precs ep purrxem earore .(Sf.Z .3g) Blreq rep oral8r.r16 rnln.rolrode.r 'rnlnsedruoc
.gt 16.tt ep elelep.red prepuets elelered ec lnrolnfe nc plrnrlsuoc JoSn g aleod aricer
ner as pceq 'trsoloJ 3.ru1rS luetrodmr elroJ -ord plseacy 'Iod el
Inrluac nc ecrrluecuoc
dr1 un else lreqrueT purroJuoc ericaror4 rrncrec ep ecre luls elalelu.red .'1od e1 ep
'ola erlur
1ce;.redpulqurl es elenpr^rpur alrloc Ierper cseu.rod erec elda.rp lrurl lugs eleuerp
'arem precs u1 rirpq op erres o nrlued gzurl -rretr{J 'Ecruoc plreq o rueuriqo 'euu1d gie;
ec FlrsoloJ else purc Inzec ur rer .lrnllsuoc -e.rdns o ed lnuoc urg.rn6g;sap rode 16 rnpq

,.,.
con oesla9urate
in benzi late

Scara este reale


pe meridianulcentral

Fig. 2.16 Proieclia policonici se utilizeazi pentru arii mici la latitudini medii'

42 Piminrul ca planeti
l o d a r d s p r d e . ra t s a r ? u ra s e j e x s

rS tugiuelsrp ps ornqarl rruroJuoc opigr arlrllp JrEceg 'ecrlEruolBtualnuJoJ roun ezeq


-arrdord azarlsed r6-ps ulreq eJ nJlrrJd 'rcrru ad .rr1ca;acsarnrlsuoc os Fcrrpurllc oricarord
cp lrugur alcund lugs rirSur rrlod acareoap Jp JIrln rlcruroJ e1eo1 'pqele,t aururFr luJB
'Jreur rBru -uet rnlnrpurgc rrrgrnfg;sap lnrdrcuud r6aO
lrurJur alsa uilruiuetsrp rlod e1
'rolenca el op EJJeole-\ {rrp .rleleurnf reop 'rrrpurlrr gie;erdns o od acger8oa8 relaiar e
etsr rurpnlr8uol ap per8 un rurpnlrlel Jlsrrrl plccrrp ecrrlauroeSearelcrroJd ulrd FIrln Pcs
EI ocareoap 'glerirur uoc lrc rro Fnop ap -er3olrec aricarord o ouriqo cleod as nN
arelredap o e1 oleiuelsrp luls rleuErprrerrr
gcrpns r$ errprou Jrrrpntrlel r09 ET .11od ocrrpurlrc !llcalord
cp rrrardorcle eJnsur atl 11nur reur ac ur oc
urp aluiuelslp ag ps crnqJrl '8r;.rrroc Iprurou '9rce;rad
potu ur areJ 'JlJrrprprrcru 'a1a1erud rrurl c cJeurqur o auriqo ealnd tuo,t nu 'auerprraut
J u r u r u r e n J l u J d ' e l u r J o l t s n c J p r u r s r S e o a c un c r l s a c e a d a 1 e 1 s n [ el u r s o l e r n l e l e o l r l o c g c B O
'ereorrodns ealred crds ezeaqrnc es eBurls
1 n q o 1 3e d r S e c a i u u l s r p r 6 e a l c c e e l F U e a s a l a
Inlnroterrco 1nBun1 e-rp rurnNI .QyZ .3V u1 rS eldearp ur Eur?q pzeallrull orec elou
p f d e a r p e a u e d r z a r . ) a 1 aa r l u r a l e i u e l s l p o 4 q"s -Brpuel,{ 'IIirFq Inr}uec urrd acart ec tdarp
l r n q r . r : ! .n E o l o u e r p u a u r ' J l u u l s l p r q J J J I E c T I J J ; \ Ierluac uerprroru un ad alexe pln8ar ap
oldarp luJs JlruurprrJru JrEc rrTeJrrpurlrc ericar lurs eolsrce '1irgq ap lrs rnun ale elunpri.rpur
-ord acrro od: uzuarurn tunc
-Ednp
'ecrlerualuru a1r1ocgredcrd os pulr rcunty 'eqrnc lurs
rrsardxe rsoloJ E grg; recrldxc r6n1o1 r1 aleod aleurprrJrupc EIcr alsa ocluocrlod raricarord
aurs ur lnrdrcurr4 'gcrlerualeru lnluroJ o alrrnsun[eau ulp Inuf] 'F]ecqrporu pcruocrlod
otl ezeozeq as cricarord plseccv .(ft.Z .3g) ecicr o arJ ezeazerl as (000000 I :1 urecs)
'etgll rolelets
rrurnl s rirgq raun ericnrlsuoc ur Io ap plrs IItunT e eleuorieuroluJ EueH
-o1o3 a1u rirqq clle asrc.\rp r5 ecyer8odor apirpq
13 699l uI rotecrotr{ snprere3 op E}Er
-oqela arotecralq ericarord etse ecrJ nrlucd EzEq ec gcruocrlorl enuaiar ezeazrlrlrr
lqeqord
-ur8o1ruc elrriccrord aleol erlurp 'y'fl'S 'ra elrirgq urp
Flncsounc 1e cr8olocB Inrcl\roS
oulq .g
.,toltt),t,rI{ D.tt,t,t1o,r11 etln{u nrtued orinlrlsur e-rrtcedsarop glrsoloJ
IBnr o)
tsoJ e ericarord ptseece ! 0ZBI tI gcruocrlod
'e11 e r i c a r o r d l e r o q l o p ' ' y ' f I ' S 1 e e c r z e p o e 8r 5
-IIec Flrrunue o rericerord prrrroyuoc eolsece 9lseoc ap rrFclplr op Inlnrcr^res Ie rolcorlP

",,u I
toate liniile loxodromice sint linii dn pte si
vice-versa. Putem folosi raportorul pentru
orice meridian de pe harti, obtinind ne-
mijlocit direclia la busoli.
Relatia dintre rutele ortodrornice ;i liniile
loxodromice este prezentati. in figurile 2.ll
Fig. 2.18 Proiectia transversali Mercator folosegteprin-
gi 2.17. Observati cI pe harta ortodromicd
cipiul cilindrului tangent la doui meridiane opuse.
cercurile mari sint drepte, iar liniile loxodro-
mice sint curbe, in timp ce pe harta Mercator
paralelele din ce in ce mai mult pe misura
liniile loxodromice sint drepte, iar cercurile
apropierii de poli, utilizind acelagi raport de
mari sint curbe. De-a lungul r:cuatorului ,si
mirire folosit in cazul meridianelor*. De tuturor meridianelor (dar iu-oi d"-a lrrngr,l
exemplu, lingl paralela 60' latitudine nor-
lor), liniile loxodromice si cercurile mari sint
dici paralelele trebuie si fie de doud ori
identice, constituind linii drepte pe ambelc
mai indeplrtate intre ele decit pe glob,
tipuri de hart5.. in navigatie- este cle dorit
deoarece, asa cum s-a ardtat mai sus, in
sd se urmeze o ruti ortodromicl. care com-
aceaste zonl si meridianele sint de doud
porti distanta cea mai mic6, dar acest lucru
ori mai indepirtate intre ele. La latitudinea
este greu de realizat deoarece dircctia la
de B0' scara creste de aproape sase ori,
busoli se schimbS. necontenit cle-a lungul
L i n g i p o l i s p a t' ri ea rpei d
a ' dp ea r a l e l e l o r c r e q t e e n o r m ,
l'ulei orlodromice. in praetici se trascazi
aprJpiindu-se infinit. int.o"it a. ruta pe o hart[ ortodromicd. dupi care se
fi necesari. o coali imensi de hirtie pentru
tran-sferi -"ub forrna unci -scrii clc ,scgrnente
reprezentarea regiunilor polarc extreme, t . l r . r l r r ' a p l[ . p{' harta }lercator. Navi-
harta Nlercator este de regulI intrerupti la
gatorul poatc mdsura acum directia la
B0' sau B5' latitudine nordici 9i sudici.
busoli a primului segment cu ajutorul ra-
Harta Mercator este o proiectie conformi.
portonrlui. Dupi ce parcurge distanta pri-
Toate insulele gi tirile mici isi pistreazi
mului selJment. na\-a este oricrrtatd pe
conturul real. Scara hdrtii creste totugi enorm
directia celui de al doilea;.a.m.d. f)e;i
cltre poli. Proiectia Mercator clasici descrisi
rezultatul nu este rutl ortodromicd reali.
anterior se afli in pozitie ecuatoriali, adicd
el se apropie atit de mult de aceasta incit
cilindrul este tangent la ecuatorul Pi,min-
diferenta cle distanti este neglij abili.
tului (vezi fig. 2.8). Axa polari a Pimintului
in aia.i dc aceastl p.o1rri"i.i" inclispen-
coincide aici cu axa cilindrului. Alte forrne
sabili in navigatie gi intr-o seric de domelii
de proiectie Nlercator se pot obtine rotind
stiintifice" proiectia ecuatorial5, ]'Iercator nu
globul in interiorul cilindrului in aga fel
are alte utiliziri pe glob. Cu exceptia regiu-
incit cercul mare de tangentl si coincidi
nilor ecuatoriale" pentru care oferi o retea
cu o pereche de meridiane sau cu oricare
excelenti, deform5.rile dc scari sint conside-
alt cerc mare.
rabile. Datoriti alungirii infinite spre poli,
Trisitura intr-adevir importanti a pro- aceasti harti nu poate arlta cum se gru-
iectiei ecuatoriale Mercator rezidi in faptul
peazi in jurul polilor masele de uscat ale
ci o dreapti trasati in orice loc pe harti gi
Americii de Nord. Asiei 9i lluropei. Ea poate
in orice directie va constitui o direclie con-
spori in rnintea profanului un sentiment
stanti de orientare cu busola. Navigatorii
fals de izolare intre locuitorii acestor usca-
numesc o asemenea dreapt[ linie loxodro-
turi. Din acest punct dr,' redcre proiectiilo
micd (fig. 2.17). Dacn se urmeazi aceast[
azimutale sau conice sint preferabile in stu-
linie. busola navei sau a avionului va indica
diul regiunilor contirrr:ntale situate la latitu-
" Scara hir!ii cre;te spre poli ca secanti a latitu- dini medii si inalte.
d i n i i . L a 6 0 ' s e c a n t a e s t e 2 : l a ? 0 e a e s t e 2 , 9 . .l a Pe de altd parte" anumite informalii de
80"-5,8 1 la 85'-11,5 9i la 89 5?.3. La latitudinile o r d i n g e o g r a { i c s i n t c e l m a i } r i n e r e p r e z e n -
respectivescara este multiplicati cu aceqti factori,
** Sint necesarecoreclii pentru varialia declinaliei t a t e p e p r o i c c t i a M e r c a t o r . { r i n d i n r - e d e r e
magnetice,ata cum se va arita in cap. 3, modul precis in care redi direcliile la busoli

4{ | Pimintul ca planeti

'm
1r.06
in capitolele
dupi cel de al doilea rizboi mondial). Pentru
lO. Proiectria, transoersald Mereator. a acoperi intregul glob, meridianul central
Principiul cilindrului tangent la glob de-a este schimbat la intervale de 6o, astfel incit
lungul unei perechi de meridiane opuse a sint necesare60 de meridiane centrale. Pen-
dat nagtere proiecgiei transversale Mercator tru regiunile aflate intre latitudinile de B0'
(flg. 2.lB). Figura 2.19 prezint[ o proiectie gi poli se folosesc proieclii stereografice
transversali Mercator tangenti la glob pe polare.
meridianele Greenwich (0' longitudine) gi de
180". Aceastl formi aparte de relea trans- Alte tipuri
versali Mercator este cunoscuti qi sub
numele de proieclie conformd, Gauss. Pro- ll. Proieclia honm,Iografl,ed, Mollu:eide.
ieclia se intinde infinit spre stinga gi spre Una dintre proiecliile folosite relativ
dreapta. Ea nu poate arita punctele aflate frecvent pentru reprezentarea intregului glob
in linie cu axa cilindrului, la 0' latitudine, este cea homalograficd, realizatl de Karl
90" longitudine estici gi 0o latitudine, 90o B. Mollweide in lB05 (fig. 2.21). Cuvintul
longitudine vestici. Scara hirlii este con-
,,homalografic" inseamni ,,cu arii egale" -
stanti numai pe meridianul central. In limi- proprietate ce caracterizeazl acest tip de
tele unei fiqii inguste rxtinsd pe citeva grade proieclie. Una din emisfere este limitati de
de arc spre est gi spre vest de acest meridian un cerc; cealalti emisferi este impirliti in
creqterea sclrii este foarte mici gi persisti doui gi adiugati printr-un contur eliptic
avantajele unei proiectii conforme. la ambele pi4i ale cercului. Toate celelalte
O ugoari modificare a adus proieclia trans- meridiane, cu exceplia meridianului central
versali Mercator la un maximum de utili- reprezentat printr-o dreapti, sint jumit5li
tate. ln loc de a fi tangent de-a lungul unui de elipse. Ecuatorul este de doui ori mai
meridian, cilindrul intersecteazi suprafala lung decit meridianul central - situalie exis-
globului dupi doui cercuri mai mici, luind tenti in realitate pe glob. Paralelele sint
ceea ce se numegte o pozilie secantd(fig,2.20). drepte orizontale cu intervale mai strinse
In aceasti situalie scara hirtii este con- citre poli. Distantarea.paralelelor in scopul
stanti de-a lungul a doui linii drepte gi de a da hi4ii proprietatea echivalenlei se
paralele pe hart5. Aceste linii sint egal otrline printr-o metodi complicati. (Pentru
depdrtate de meridianul central. constructie existi tabele).
ln cadrul sistemului de caroiaj militar uni- Proiecgia Mollweide are o serie de avan-
versal transversal Mercator (descris in cap, taje gi dezavantaje nete. Echivalenla o face
3), cele doui linii de scari egali sint separate util5, pentru indicarea rispindirii pe glob a
entitililor geografice sau politice. Pe de alti
parte deformarea accentuati a regiunilor
polare a impiedicat folosirea ei mai gene-
rali. Ea poate fi, desigur, centrati pe orice
meridian pentru a reduce deformlrile intr-o
anumiti zoni. Aceasti proieclie constituie
o bazd, util5 pentru hlrgile Africii 9i Americii
de Sudo care pot fi incluse in spaliul central
unde deformirile sint relativ neinsemnate.
Variantele intrerupte gi oblice gi-au dovedit
utilitatea in construirea h54ilor lumii.

L2. Proieefia, sittusoid,ald. In unele pri'


vinle proiectia sinusoiilald (numiti qi pro'
Fig. 2.N Pozilia secanti a proiecqiei trangversale Mer.
cator reduce la minimrrm variafile gcirii intr.o ieclia Sanson-Flamsteed) este similarl pro'
zoni ingusti. iecliei homalografice Mollweide. Aceasti

tl6 | Pimintul ca planeti

F
else nu e.rulod ropunr8er BeruuroJeq .gcg eqrnc reun e1eesnderdns gpun ep olsarc rerl
-e.r8o1eruoqeac rA ec efelue,rezep
15afeluu,tu elelur luls tZ'Z ern8g uI'apl.osnul.s oqrnr ep
16eelecu plurza.rd pleprosnurs ricerord oesdrle
IIIIuTBJ r-zeezrlr1r.eleprosirurs enueier
'9lueIB^rqce Bzeozrlrln pcgerBoleuroq eneeie.r ec dmrl u;
eeiar o euriqo es rlod e.rds .rolenco BI ep :roleuerprreru Berupar nrluad UsoloJpqrnc ep
.ro1a1a1e.red
B ?luelsrprqca ee.rerieds urrd ec pdrl u; przer Barrqosoeq '(77.7 .8g) eryt
eurnue rS glqecrerue.r a1e1er.rdo.rd o e.re ppp -uozrro alderp e1e1e.red 15 ldarp lerluec usrp
-rosnurs ericaro.r4 'aqrnc ep Joleueruese les -r.roru un a.ru culuale.,lrqco lo1 else ericarord

.e1.reg;.rederde eruu euaol else rolrrrs ae[nrsJoluo3


'esuof eguJpnrltal n.qued _ .Ali
?tuelB^rqce ellcelold pluelecxe o else alrprosnure u{carol; ZZ.Z

.er.re;rred a.rde a.rgm euaoJ else rolrrra aeunreJoluoJ


'qo1t n.rlued FUBoIoJ trul else epre,$llol{ gcgurFopruoq uricelor; lZ'Z .A$l
Jnp.te.rlur oerrluczerdar

, g s d r l a p
r l P ] 9 L u n] ul l s
alauerpuanl
zonele de uscat decit de-a lungul ecuato-
rului, apar o serie de spatii goale. Dacd ne
intereseazi numai regiunile de uscat (d"
exemplu daci vrem si indiclm zonele tle
cultivare a griului) aceste intreruperi nu
30' 60" provoaci nici un neajuns nrajor. Pentru a
l reprezenta oceanele lumii putem - centra
oceanele pe meridiane centrale, astfel incit
intrerupeiile sd se producl in zonele tle
uscat.
Plangele l-5 (vezi hirlile de Ia sfirqitul
Fie. 2.23 Sinusoiilele sinr folosite ca meriiliane in
cnrlii) folosesc proiectia intierupti Goode. Ca
proieclia einusoidali.
o modificare suplimentari, aceste proiectii
sint comprimate prin elimiqarea unor Por-
Sud, continentul va Ii foarte bine reprezentat, tiuni din suprafelele oceanelor.
cu neinsemnate deformiri de scari 9i contur'
14. Proieclia Eckert f l'. Printre geografii
Europei se bucuri de popularitate o pro'
13. Prciecliu Goode. Proieclia homalosini
iectie echivalenti cu paralele orizontale
Goode,elaboiati de dr. Paul Goode in 1923,
combini tipul homalografic cu cel sinusoidal' drepte propusd de prof. Max Eekert (fig.
Ea folosegie proieclia sinusoidali intre lati- Z.:Bl. i" e e l o r ' s a s ep r o i e c l i i e l a h o r a t e
"ud.ul
tudinile de 40' N qi S, gi proiectia homalo- de prof. Eckert aceasta a primit denumirea
grafici pentru porliunile rimase pini.la poli' de Eckert IV.
-
Atit 1n proiiclia homalografici- cit si in in proiectia Eckert IV meridianele sint
cea sinusoidali deformarea regiunilor polare elipse-egal distantate pe toate paralelele.
este deosebit de pronuntati in marginea Din acest punct de redere retcaua seamina
dreapti gi stingi i he4ii. Aceasti ^defor- cu proieclii Mollweide, dar pe cind in pro-
*urJ pout" fi redusi prin asezarea lieclrei iectia Mollweide meridianele converg spre
regiuni de uscat importante pe propriul ei acJJeagi puncte la poli, proieclia Eckert lV
m6ridian central drept gi prin imbinarea folosegte pentru fiecare pol o linie orizon'

America de Nord aiezala


efi rar pe mer d _
anJ de 100"V

16:f

i P r oe c i e s n u s od a l S
1 ;nlreca'a e ele

Proeclra
se iniferup
in zona
oceanrcd

proieclia sinusoiilali cu cea homalografici


Fie. 2.24 proiectia homalogini intrerupti a lui Goode imbini
(H"arta de bazi Goode, Copyright Universitatea Chicago)'

48 | Pimintul ca planeti
-o.rd ep drl rnun rr.re8ele epdrcur.rd ezaru
-{qns Fs elrueru lugs sof rstu ep agrlsatng
.EIBTIINS

giecqdxe reun ezeq ed salaiu"r g ealnd e.r


nes rri.rpq lnrpnts urp giurrnSn nc t6arer e,t
ericn.rlsuoc ep rol lnrdrcur.rd llcug 1e;tse'elel
-ueza.rde1r.rndr1erlulp BJollntu rem nes Brnun
ereolPuPtllese aP luerc$ns luJs ele erlurP
ellnlu reul alaS 'lua^cerJ ^rleler allulrru,r g
.ro.,r.r.rnd1l e11eoecgerSolrec rricaro.rd ep 696
elsad glsrxe ?suJ llcnrlu1 'rager8otrec agrd
-rcurrd uI pluelcge e.racnp-or1uro rnlnyer8oet
're eetez rreJo a ap pdocs nc rricero.rd ?I elerlsnll
-[ltn ur lig p. ernqert fuepn.ttl reru lIlE nc rS aluluazerd lso; ne lolrdec lsace uI
oEt.reqo-rtur
Fsnlcur gie;e.rdns ep eeunli.rod lBlunzeu
erBru rEIIr olse lrc nJ 'ersceg urp Bllnzer
ealnd Je rroJe ec puJlelsuoc orunr8er r6erel
-ace oIB llicerord allnu reur ns pnop rie.r 'rolrrJ
-edwoc .pleropug oe.r,r rio..r,epceq 'cle Fru elinqr.rlsrp pulcrpur rrurnl .rogirPq Barrnrls
-roJuoc'gluele.lrqca-relicero.rd egipler.rdord -uoc n.rlued oluelocxe 1u;s nicerold elaqmy
ep Bruos tnuri rie pc p.t-liurn8rse '11irgq 'epooe elicaro.rd e1 telueze.rd
Inpou ug ptdnr
-er1ug .ro6n g eleod AI tre{cg elicato.r4
1nro1n[e nc rcge.rtoa8 ruolce; yiuzqeue gs 15 '.rog1od eererdo.rde ur ereoIB,t elsaecu ulP
rrznlcuoc rie8e.rl gs adecu"rE ep eluIEuI 't
'alalnturzB nBs ecruoc y/1 ,trteurrxo.rde e1 puJzgcs rS rotence gtu;1
tirpq BI 1ie3.rnce.r elleuI e1urPntrteI nrl ereru reru purg oalnurroJreun 1n.ro1nfenc Elsl
-ued .rer ogluale.rrqce pueq o 1irso1o5'Iiptltuo -sn[e atse AI ue{cg elicerord ug .rolalepred
reun roprre rerinqr.rlsrp eareluaza.rdel n.rlued ee.reiuelsrp 'eiuale.lrqce erlsgd E nrlued
'ppild e([ 'p1rqeueluoc reru eec uricaro.rd 'ggqerce.rde arruroJep

lietep
oplreq o ep erolau
fe,le gceq
'6 o elsrxe ps pnurluoc r3ap oelleugrurpnlrlel el
'orlserel reie;eldns rolrrnlgsFrl gteiunuord eerurrrroJop 15 earrsapug Pu,te as
'rolenca urp elelgrrnf 1gc p8unl gpr
IB ?Iser PJBcs 3l lePolu rnlsecB Ie rolrncolul IaJtsy

'e1uluozuo mrn urrd glod ptuperder 'tl1


AI rre{cg u$cepr6 liZ'Z

----.""'.ql-
hartl, pozilia, mirimea 9i orientarea
elementelor reprezentate qi de a formula

SI
,
directia aceste informalii in cadrul unui sistem
stabilit. Geograful folosegte hdrlile din plin.
Din ele obline nu numai date pe care le
utilizeazd in studiile sale, ci gi suportul pe

pe glob care s5:gi plaseze informaliile noi dobindite


sau sintetizate de el. Intocmirea hl4ilor
- un domeniu specializat care imbini
gtiinga matematici cu arta grafici - se
numegte cartografie. Deqi publicerea hir-
lilor finisate trebuie si fie lisati in seama
cartografului profesionist, existd multe lu-
cruri pe care geograful trebuie si le cunoascd
pentru a putea obline un maximum de
informatii din hirli si pentru a alege hirtile
de bazi cele mai potrivite pentru reprezen-
tarea datelor pe care vrea si le inregistreze.
Sistemul de paralele gi meridiane descris
in capitolul I oferi o relea de linii la care
pot fi raportate diverse puncte de pe supra-
fala Plmintului. Geodezul, geologul gi topo-
metrul sint cei care misoari pozilia, miri-
mea gi forma trisiturilor naturale 9i arti-
ficiale ale planetei noastre. Sarcina carto-
grafului este si adune aceste date qi si le
inregistreze cit mai exact gi mai efieace cu
putin![, in vederea reproducerii lor pe hirti
tipirite.
Hi4ile prezinti o mare varietate, atit in
ceea ce privegte porliunea din suprafala
terestri cuprinsl intr-o coali de anumite
dimensiuni, cit gi in privinla tipului de
material reprezentat. Pe o coali mici de
hirtie se poate tipdri harta intregii lumi sau
planul detaliat al unui cartier dintr-un ora9.
ln raport cu tipul de informatii geografice
reprezentate putem clasifica hi4ile in doui
grupe maril. planimetrice gi topografice. }{fu-
tile planimetrice indici amplasarea exacti
a trislturilor suprafelei proiectate intr-un
singur plan gi neginind seama de diferengele
de inillime. O harti planimetrici poate
arita elemente ca lirmuri, ape curgitoare,
lacuri, frontiere, cii de comunicatie precum
gi pozilia exacti a oragelor 9i virfurilor de
munli, dar nu ne di informatii despre for-
mele de relief, despre inclinarea suprafelei
terestre, sau despre diferenta de inillime
dintre elementele reprezentate gi nivelul
mirii sau obiectivele inconjuritoare. Pe de

50 | Pnmintul ca pleneti
ealrerl IB 1ese1dieln8els lle
16 pzeq ep rarurl p rgduc llel?Ioc EI IBUE ptcexe ee.rezeSegclpul ecr.rleurueld epi.rg11
ieptals un erds ezr,r eleod p '(v prcund)
pzeq ep rerurl alaladec urp Inun-rtu3 lllopoel pzuq ep e1guJ116 qiuptuq.rl
ep eleurnu qns ?lncsounc Btreunl o qzgel
-elsur n.rlaurodol un pcBO '(t'g '3U) Iq8un 'eArlBIer
Eelrerl IB ep rnlac EarBoI.,t.rS r.rn1e1rolsoce r.rgseldwe lJcep nep nu 'sof reu ecrldxe ea es
eeurr8unl eIncIBc uralnd orq8unr.rl rnun eIB mnc e6e opiuelsrp 16 plosnq e1 elice.rrp urrd
rrntI alIBIeIec nc pzeq ep eleurroJ r.rnrqtun rarirzod 15 eriep9uer.rl ur.rd ecge.rt
"erscrpur 'y'n'S
-odo1 opruc1plg
Enop elec 16 (pzuq ep 1utl) rrntl raun IB lertsspuc rnlnrc
-r^ras eneeio.r 16 g.re1rlm enueier ogcge.rt
eerur8unl rualSeounc pulc rcunle pc eunds
-oet eneeie.r :1o1rdec
eruc cr.rleruoeB lnrdrcur.rd pursoloJ'l.l.,l lnlueze.rd ur esrrcsep
-ulrugd eiegerdns ed r.rnrqtuurl rreru roun lurs eruc (ezealcesrelur es ec gul ep r.rnles)
eersrnspru else ndoln?uottL'erieln8uer.rl eleia.r ep eruelsls rarl ur.rd Ezuezrleer as
edacug pzsq ep rerurl Berrnspru pdnq .rolalcund B Etnlosqu ea.reseldure luraue8 u1
'000 'qo1t ad ep alcund ellulelec e1eo1 ep glei
o nc pzeq ep erurl
000 6/1 ersedep erzrce.rd
Brnsgru lod elueurnrlsur elsece ogiue.raa.r; pcrun arienqs o-rlur gund 1-gs tlcuI laJlse
tcund rnun erirzod etSeuyep plnlosq
?llEur ep orPer roloPun B nBs esBourlunl
rolePun Berelrrususrl pulsolod'rolaluBlsrP ue.reseldury'atcund pnop ollelrolec B etnlosqe
eereJnspur n.rlued ecruorlcele eluerunJlsul rr.resuldure Beruurrurolep rorrolln eltru.red
zn ur lrlul ne rruoceP PnoP olourrlln uI ereC crnln;.rr,t e pm1rcsqD oetosolduo else
' 0 0 0 0 0 0 u :oI p Blseecy 'eaurpntrtuol 16eeurpnqlul et6e^rrd
orcrrureru llnru eesepe rugs ppe.r8 ec eec ur 'rrn;.rrl erlulp srnun E ?arleurrx
le.reuet ug 1 -o.rde earesuldtne oecrurouollse epoletu purs
ep elrrgcrprr B[ ele.rlsrteru; elrrore rdBJ
'rcur -oIoJ 'purrr.relap eleod ilrlcop?
eO un ep urind reur ep arieurrxo.rde le fugrn 15
o nc plsrnsgur s aluod elru g ep g3un1 aiurl6ounc ap aundsrp Froltroldxe pcB(f
'qc!,\r.uoere e1 ep rrrrd
alull o pc puruursur ec erec '000 00ti I
pc6eesgdep nu ps Eoreoro tJcur laJts Inuerpueu ed gtezeq aurprreur 16 eleprud
.trlrqets
pzq ep rerurl Berur8unl rlqers eluod as ap enuaie.r gppd ep ec Iesrearun
arzrceld ap fegln un nc 16a1ue1errolprnspru piur.rege.r ep urelsrs un nc l.rode.r ug 16 nu
o1nt1e
urr4'rripllcrlsule glerolep eereore runurrurur .rep ap gieg Inun rolelcund. e patropt
BI ecnpar e nrluod (n.rleuoureurp un nc oetnsoydruo ?urwrelep es pour lsace uI
'prou ep pie; ee.reluorro rS eturoJ e16e.,lr.rd e5
pternspur) sraseceu lcexa eiro; nc psullul
ernqart Bg 'ernleredurel nc urind oueoJ eeec ur e1ee.rrerienlrs urroJuoc alse 3 16 g
'y ap.rnyrg.,r.
pzrJe^ eturEunl rnJ?c e 'Joaut Urunuep e16eun e.rec lnrqtunrrl 'Intle ep
leqcru-1aio ["l1u un-rlurp glecuqeJ else PleJ Inun rrnJrra rerl rolec B glcoroc ^llBler
Blelng 'elueuuur.rad erede.r urrd elpcreru eerezeSe ocrpur ps erec plrq o usu.r1eleod
elcund erlul glelnr o nc preos?ru os pzeq ln.ro1e.ro1dxe'eleluozrro Brlserel giuutsrp
ep erurT 'olocelsqo aurind rru lJc ru11luJ ep gIIm o plurze.rder arlrlq ed rcur un Bc
e n.rlued tefe1d raun e nes eleJal rpc roun purreprsuoc
'B'
r5 erlrgq ep ?qlu FIBoc o puInT
e oeleso6 roun lnr pzueruJn FzBq ep arurl InJrI^ ep lse e.rdsegru L el p9e es , InJrr^
glsaece pp8ar oO 'rrlouog1 u.,r.ri3cap g3un1 ?c 16 6J InJrI^ ep p.rou ards e11m S BI pUB
'alderp pzvq ap'irurl rcur:.e pluete arernspru es U InJrJ^ Fc plulsuoc Ie ecr.rleruodol
'r6rrcsepnes riel.rec tsoJ rBrrr
ur.rd edecu"r.rolelcund ercrprg 'elcund e11u ele.rede pursolod
'J oy 'rlue1todurr riunru rarl
eseoJerunu ep erres o prde.r reur 15 pour ur n-u orc f g
'rrnpuoJ el6espt epun 'elncsounc urind eunrte.r o-rlug
PurIIIreleP es Eelsece el ap purorod
16 durrt urind rern erunsuoc erec tarzrce.rd e8unle .ro1e.ro1dxeun c waundnse.rd gg
EcIuI IBru ep opolelu nc elBzrlBcol luIs prnlosqe e.rusulduu 16 g,r1rr1e.re.rueulduy
Erpunces giuul.rodrur ep elalcund 'alo nc
1.rode.rug ateseldrue g ro^ alaund ellelelec
eleol ecereoop grurxuru erzrce.rd ?Jesocou .relued e
alsa oroqc alcund elsoc nrlued 'p,rr1cedse.r ereurlcuJ ap ppu.r8 ecrpur eu gs rS erlsorat
e;unr8ar urp arJqc elcund E,,t.JoJrc B pltlsla.r reie;erdns ole Jerlor ep olourroJ elurzarder es
eareseldrue arzrca.rdep runlurxeru nc turlrqels oleurlsop lurs ecger8odol agi.rgq 'a1.rud gtle
in cimpul teodolitului, deoarece razele de
lumini suferi o refraclie neregulati datoriti
virtejurilor formate de aerul incilzit in
straturile inferioare ale atmosferei.
Triangulalia de ordinul al patrulea este
Distanli cunoscutd, mdsurat6 cu ruleta folositi pentru stabilirea unui mare numir
de puncte in regiunea respectivi gi nu
necesiti instrumentele de mare precizie gi
tehnica triangulaliei de ordin superior.
Degi triangulalia este in esenti un sistem
de determinare a amplasirii relative a unui
punct dat in raport cu alte puncte, un
sistem de triangulalie poate fi folosit gi in
determinarea amplaslrii absolute daci sta-
F U 8
bilim cu precizie latitudinea gi longitudinea
de patrulatere
Sistem unui punct de pe linia de bazi gi apoi
calculim trigonometric coordonatele geo-
grafiee ale tuturor celorlalte puncte dirr
Fig. 3.1 Principiul triangulatiei. retea.
to g"ne""lo planul Serviciului de ridiciri
de coasti 9i geodezice al S.U.A. a avut de
instalat in celilalt capit al liniei de bazi acoperit intreg teritoriul Statelor Unite cu o
(punctul B) gi toJrometrul vizeazd spre serie de relele de triangulalie de primul
punctele A qi C, misurind unghiul dintre ordin, fiecare din acestea constituind un
ele, el obline datele necesare pentru deter- sistem de patrulatere incepind intr-un punct
minarea lungimii r:elorlalte doui laturi ale de pe coasti qi extinzindu-se in interiorul
triunghiului gi, implicit, pentru amplasarea Numeroase ridiciri transversale de
lIrii.
exacti a punctului C in raport cu linia de acest fel, dispuse in general de-a lungul
bazi. Metoda triangulaliei este mult mai paralelelor gi meridianelor, asiguri in pre-
avantajoasi decit misuritorile efectuate iir zent o retea de control pentru teritoriul
teren deoarece economisegtetimp si munci, S.U.A. Punctele de triangulalie din aceasti
mai ales daci terenul este accidentat' retea servesc ca puncte de referinli pentru
(Marele Canion a fost ridicat in acest mod). toate operaliile locale de ridicare qi cartare.
Dup[ misurarea primului triunghi ABC, Existi de asemenea date despre latitudinea
laturile AC qi BC pot fi folosite ca linii de gi longitudinea precisi a acestor puncte.
bazi pentru construirea altor triunghiuri. Din picate, cele mai exacte determiniri
Pe misur[ ce se adaugi noi triunghiuri, de latitudine gi longitudine pornind din
punctele cunoscute se extind de'a curmezigul diverse puncte de pe coasti nu dau cu
lerii, formind un sistem ile patrulatere exactitate aceeagi amplasare a unei stalii
(fig. 3.1). de triangulalie in punctul unde doui sau
Triangulalia si misurarea liniilor de bazl mai multe ridiciri transversale se intilnesc
pot fi d.e grailul intii, ile grailul aI iloilea, in interior. De aceea, dupi ce s-a efectuat
ile grailul al treilea gi ile grailul al patrulea, de triangulalie est-vest
reunirea ridicirilor
in funclie de nivelul de precizie atins.
qi nord-sud pe teritoriul S.U.A., a fost
In Statll" Unite, triangulalia de gradele
aleasl o stalie de referinli unici ca standard
intii gi al doilea este efectuati de.Serviciul
absolut al poziliei geografice. Aceasta este
de ridiciri de coast[ gi geodezie,care atinge
un nivel de precizie aproape uluitor pentru stalia <<Meades Ranch>>, situati in partea
profani. De exemplu, intr-o triangulalie de centrali a statului Kansas, aproximativ in
gradul intii, suma celor trei unghiuri _ale centrul geografic al Statelor Unite. Latitu-
unui triunghi trebuie si se apropie de valoa- dinea 9i longitudinea staliei<<Meades Ranch>>
rea teoretic[ de 180" pini la mai pulin de au fost calculate pe baza elipsoidului Clarke

52 I Pimintul ca planeti
a . r e z r ^a p a r l S a J l c

-dr1a lsaae nc uoder ur rol alrurrilFuJ rS ec tcund Belrop Ie ep rnlec ueurrilgul 'prrlu ad
giurragar ep Fprosdrla ad rolalcund e1e e1n1 eorurilqug nou urp rurlrc rS rcurid tle un
-osqB ra a^rtlor a[uirzod urrlrqels luelule^ru ords elaunl rode ruecruolul '(Z't '3g) rcund
IS oarurouorlsrri,\resqo oarielnBuerrlurrd Iaae u.r {ecrue^ glnuri giepe.rB ?rnu o rd
eeurrilgug rlrc luelnd 'rual6eounc o arurilgul
mlnlurrurd ciu;u.rdns ed erice.rrg rnrc 3 laund un erds puIzIA 'Bletuozrro
otezr^ ap a$I o nc 9prcuroc Es Psnp
'alecol cIIr?c g aleod Btaunl rrnqnrn6 roun {nrolnlr .J
-lplr I$ allrguec ur alBzrlrln ualueuemred 'relounl pqnr ed plzose qla^ru o nc olBl
3xg a.Iader urrd elecJsur luls luatula^ru -uozrro 91e1uou ?lounl o else lsecY 'pPllu
ap epriels ouolaq nps eoulls ul elurlsour el6erunu os docs lsace uI lrsoloJ Inluau
oluoueurred zuoJq ap rrncsrp urrd elecreru -nrlsul 'arztcetd ap lryuoupaTu ep atezrurnJ
tuls arielnFuerrl ap eluiels urnc gdn6 lu.rs oluautloalu ap Ltptlplt op errrunuep
'6261 ulp 1lrpru l.nlnlaalu p piurn{at ap qns elncsounc 6leJlsacE Jp rlJlpcl 'piurraJar
'6e6I ur ele}
Inluatsls nc proce ur asnd putg ep le^ru un 15 lcund llrunuu un erlurp glec
-sn[e lsoy nE urpro
lnurrrd ap lurrulr^ru ap - r 1 " r a ,er i u e l s r p q J e o s q u rn u r e p ' r n l n p r o s d r l r
a1a1eie.relol 'erurilqul ad pprcuroc nu ps lod e p.reur8erur eie;e.rdns ed alelcarord ro1a1
lcund un-rlur cseullluJ as orec lualule^ru ep -cund ee.reselduu ?urrurelep erieln8uurr;
Irurl Enop tlcul leJlsB 'ralspoc 1ri3un1 u-ep
ezerreN rrrBru Ie nrpew Inla^ru .lBurrrrJelep lueurlearu ep lrEclplu
ro6n g ateod 1600 'llr?ur IB nrpou Inla^ru
atso - plurirur toc - giurreyer ep Inle^ru 'prosdrle ed ep arecald
epun cplseoc ed ap e15eu.rodluarule^ru ep ep lcund .rn8urs un nc 16 prosdrle rSelace
olull O 'atereJ rolr?c r5 rolaleso6 1ntun1 e-ep nc lroder uI tunlceJe e-s erieln8uerrl erer
BosoPerEru Ioc 'r.r1euroF1ep IIru B^ellc Bfap uI lueurluoc 1n.rn8urselse 16 lu6l urP Inul
lEzrlBornB-soJcurp rleluouIepunJ luaIuleAru -e1srs ad erezeq^rrieln8uer.rl runce ere pro-\
ep eaier o ezaruroJ ps lrcur laJlse .y.fI.S IB ap ?crrerrry B5or1ur llcur IaJlsB ocrxel{
ecrzepoe8 rS plseoc ap rrpcrprr ep Inrcr^res rS epeue3 op IS leldope tsoJ B ttrelsrs
ap lnlceJe else lpllBul lelu eac Erzrcerd lsacy 'Ie ad e^zeezeq es elecol elrrplrec
'rllul a1eo1 r5 lZ6I utp uorrloruo-prou plulratar
Plroduoc erec Inurpro ep Inluoule^rN
'arBorreJur eurpro alle ap nEs Belrerl Ie op rnulzrsts el6eurnu es Iorluoc ep elcund
'eelrop 'urp.ro
Ie Inurpro co lnurrrd ep g eteod roun eIB elnlosq llirzod ep les lsacy
'rerielrr3uerrt '.rolgzundsaroc et"lceroc lsoJ nB erieln8uerrl
Inluaurlo^ru InzBc ug rS e3
'errul ad rolrr ap roleleier el rrirzod elluloloc etuot erec
-rlrc Boroppcs15eor".Sngpeur.rd ?unuralep os opiurraya.r op prosdqe Bc
Ednp 99BI ulp
\ <

M
N
nlF"/'.

G
S S

\
Fig. 3.3 Liniile de fo4i ale cimpului magnetic terestru 6int prezentate schematic iutr-o sectiune transversali
prin polii magnetici gi geografici. Sigelile mici indici inclinarea liniilor de fo4i in 41rrml16 pg11sf6
de pe suprafap globului (dupi A. N. Strehler, <<The Earth Sciencee >r, Ilarper and Row, Inc., New York, 1963).

soid. O a treia formi esentialS, de date tante mici, de ciliva kilometri, atit meri-
necesarein vederea inregistrlrii informatiilor dianul cit gi segmentul de cerc mare pot fi
geografice si reprezentirii lor pe h6.rti este considerate ca doui linii drepte pe o supra-
direclia urmati de o linie intre doui puncte fa1[ plani. De fapt, ambele linii sint curbe
de pe elipsoid. Aceasti direclie este indis- gi urmeazi suprafata elipsoidului de refe-
pensabili in descrierea multor fenomene de rinli (la drept vorbind, nici meridianul si
geografie fizicL, de exemplu orientarea lan- nici cercul mare nu sint cercuri adevirateo
lurilor de munli si a liniilor de coasti sau ci au o forml ugor eliptici datoriti turtirii
sensul de curgere al fluviilor Ei riurilor, al elipsoidului).
curenlilor oceanici gi al deplasirii vinturilor. Stabilirea directiei de migcare a vinturilor
'Cel mai simplu gi mai evident mod de sau a curentilor oceanici, ca gi stabilirea
indicare a directiei este misurarea unghiului direcliei unei linii date intr-un punct dato
format de o linie dati cu un meridian nu pun probleme deoarece mi.surim un-
geografic. Meridianele geografice definesc ghiul dintre meridian si un segment foarte
norilul geografic. Deoarece se poate trasa scurt (infinit de scurt) al unui cerc mare.
un meridian in orice punct de pe glob, Totugi, dificultili majore se nasc daci
directia geografici poate fi stabiliti pentru vrem sI stabilim direclia unui cerc mare
o linie pornind din orice punct de pe glob. intre doui puncte indepirtate, de exemplu
Direclia geografici este unghiul dintre Portland (statul Oregon) si Cairo (Egipt)
un meridian gi micul segment de cerc mare (vezi in fig. 2.1I arcul de cerc mare dintre
care intersecieazl, meridianul. Pentru dis- aceste doui orage). Este imposibil sA sta-

54 I Pimintul ea planeti

m
Fcrlaea nse gorlse epe u{eurtcep oc pldtg cge.rSoet Inrolence nc eprcuroc nu cuau?ora
p'8 '3I.{
orcge.rSoetrrlod nc prcuroc nu
InntnnJa .rer
nqauSout tqod tdel rnlsece EUrolBO 'gcger8
-oe8 exe ep giug epurt e,ralgc nc pleurlcul
else rnplugu?d e pcrteutuur Bxy 'FInl
-ulruPd InrleruBrP ulp 6/I ecrrc ep Inrleurp
pur^e lerluec crraJs d.roc un - m1nlugued
IB crllelu Inzerw ep le.reuat else Inlusll
-eu8elq '(g'S 'tg) prlserel gcgu.rEoet x nc
.lrleunxo.rds eprcuroc ?xB lerpc u pcllautern
Erq o ec leurteurr g_ eluod FtuJrrrpd
'ralosnq e ereiurnqerlu; ep
Fpour
16 rnlnlugrupd Ie crtauteu pdrugc purarrd
elep aleun pcseounc _gs p;e.rEoet ec g1n
rcep alsg 'eueor,,t'B rS e,teu tcru csesoloJ
nes sof ed cse.rolplpc arec rolec BeJuluerro
uI 16 oreru srcs eI elrr?lrec ug 'ecge.r8
-odo1 ep.rpclplr uI tlncoluJeu ep else tuaru
-nrlsur lsece rzplse rB rurq3 'eurnl uI ruepull
uI 'c{o8oa? nBs torpoopo Inpnu -nta.rd ecge.rSoa8 elr.r?lrsc 16 eprg.roldxe ug
^\nprcu
Pclpu! erec rqEun un InuBrprreur nc qzeeuJ.rol PllsoloJ elsa Blosnq ecBocul rcunl ao 'lnlnJ
- relosnq rnlncB Ie prou erds tBluelJo InJrI^ -e.r8oe8 e gpqesuedsrpur ?lleeun o lruelep e
ep plen1 Iicerrp - clPuBDu Inprcu elosnq 'AIX Inloces ug arieSrlsu ep lueru
^urrd
laserl erBru crec un Pc 91ere 7'g BrnErJ -nrlsur ec le.raue8 zn uI Ie ee.re.rlur gdnq
'ralosnq eerlsoloJ uI
Piurngrsou ep psrns EllB
o Purnlrlsuoc 'lrueluoceu 9zrrB^ ITod rop FInruImEd p cpeu?uru ptlql
rotsocB BerssBlduy 'pcrlsa eurpnlr8uol ottl
rS ?crpns eurpntrlel .89 eI ,rllerrrrxorde 'tep tcund
oecrlc.reluy uI pUB es crleu8ru pns
FIod un-rlur rrurl reun llr?luel.Io E nas lcerqo
'(q'g '99 rze.r) ropeue3 ele ecrtsea-prou
rnun E e.rec6rru ep yelice.rlp serecrpur uI
elrrrolrrel urp sallil Jo ecurrd rolnsur B r5 erem reru Bec Beletrltln prpdec r5ggc 16 rcru
Brqloog relnsurued Belel?urce^ ur 'gcrlsa^
eueoJ eiuelsrp e1 gcrlcu.rd ur ezetrrurl ee pe
eurpqtrguol :6 gcrprou eurPnlrlBl o0l ernqerl eriuredo glseac pc rcep else rnlnl
"00I
BI ,^'rlelurxo.rde lenlrs else crleutem Prou -ulu?d eiege.rdns ed rerice.rrp Beruurur.relep
'clleu8Bur prou
Inlod 1n1od 16 cSErEoaB el6e,rr.rd ec eeec uJ rls?ou erznlcuof,_
prou Inlod erlurp eyirzod ep eiue.re;rp u; 'mlnlulrrpd eie;e.rdns
Pprza.Iaricarrp ep rolBcrpur 3c relosnq BerBz ed ep elcund gnop erluI ?lcerlp rptu Eec tnr
-lllln ur rrurPnlruecur E qznec elBdrcurrd oralicerrp Berernguur
' d o c s elge nu Be ecereoep
uJ ?zeq Bc 9crruorPoxol erurl ugzlllln Ps
lsecB ur lBrceds gllnrlsuoc nrlBlep ep lirgq crlce.rd etse nu le.reuet u1 '(rotec.ralq uri
raun 1n.ro1nfe nc rerunu elelceJoc g lod -caro.rded pcrruo.rpoxol eruriptseece y1' 7'tg
erec elecol rrrleqe eP arres o greJns elosnq
opi.ro; ep rolrrurl rariernBsuoc eIB trcrldur ug rze,r) eleuerprrsm eleol nc elicesJelul
(ecrurorP
ep lulsuoc rq8un un ere erec
16 'crleu8eru rnpdrugc eIB liprr.repBe.reu -oxol
rerurl BeJBururJelepuI Flsuoc pueluod
roleseorerunu ezrrec ulo 'clleuBBur pJou
ep piey o.rru3 rnlnAe.ro rericarrP e erecrPul
rnplod E pl8reue8 erice.rrp ecrpur E^ rnlncB IB
ap elulrpqrsod O ('uerprreru Inun Intunl
p.rou ards lelde.rpug InJrI^ els?ce Inp^oru uI
'lnl eleledec ulp E-ep nes rnlnrolence p8unl B-ep rerunu
Inun eI elBlner8Erluoc
o pugseld Iluoztro pulupr ps Inc ec ecBJ ?luelsuoc erice.trpnc erurl o else ereur pc.re3)
'uueluoceu
rualnd ornlnlugmp4 Inrorrelur e.rds 6so[ ug Pqurqcs es eJBIu c.rec rnun sri
elelde.rpug ruls giroJ ep epruq r6eq 'pi.ro; -cafip elur,rnc elle nO 'ruepullnlerd pzerre,r
ep eIrurl nc ?IelBred snBder ep erirzod o-rlul szEalcesralul o erBc euBlprrelu ep suos nc
'plerqrllqce ecareoep
Pzeluarro es ug PcrlauEBrtr erurl pteeecs ep teruroy prqtun
grBq o lIcep B^eclIB else nu eJc 'ralosnq cgerBoat Inprou nc l.rode.r uI ecrurorP
'rolurnfuocu"r prieds ug pur6et rnpl -ouo rrurl relsece B pcrun erice.rrp o uIIq
Incy

'-
15

l- o'

N,N $o

-50.-
l5F

Fig.-!.5
^P_e_aceastiharti i?gonici a lumii declinatia este ilati in intervale de 10 grade (dupi U.S. Nav.r- Oceano,
graphic Office, citat de A. N. Strahler, <The EartL Scienceen, Hanper an:l Row..Inc.. iVew Yo"L, 196g).

punctul I busola indicd un unghi situat axi orizontalE se indreapti aici in jos,
la vest de meridian ; aici declinalia busolei spre centrul Pimintului (vezi lig. 3.3).
e_stenumiti ileclinalie uesticd. In punctul R Pentru corectia busolei in vederea folo-
declinatia este esticl. In punctul C, pe de sirii ei pe teren sau Ia citirea hirtii putem
alti parte, polul magnetic se aflI chiar pe recurge la harta izogonicd detaliatS. a unei
meridianul punctului; nu existi deci decli- porliuni din Ameriia de Nord (Iig. 3.?).
natie, iar busola indici nordul adevirat. Linia de declinatie zero ( rurba agonicd)
In pozipia D, situati la mijlocul distantei trece prirr I-acul Superior 9i se indreapti
dintre cei doi poli, busola indici sudul. spre sud, citre coasta estici a Floridei.
Trebuie sd linem seama de declinatia Intrucit cimpul magnetic al Pimintului se
busolei, adiugind sau scizind numiiul deplaseazi lent dar necontenit, in aplicarea
respectiv de grade de declinatie din directia declinaliei trebuie introdusd o ugoa.i corec-
magnetici indicati. Aceste date se oblin tie. De exemplu, in zona oragului New-York,
cu ajutorul unei hdrgi izogonice, pe care valoarea declinatiei cregte cu aproximativ
s-au trasat linii de declinalie egali trei minute de arc in fiecare an. Majoritatea
(izogone) (frg. 3.5). De relinut cd pe hlitile hirtilor topografice la scarl mare cuprind
marine declinatia se numeste uarialia corm- date marginale asupra declinaliei in anul
pasului. publicdrii hnrlii 9i asupra mirimii si sensului
In figura 3.6 este prezentati in detaliu variatiei anuale. Pentru a obtine valoarea
regiunea interesanti situati in jurul polului actual5 a declinatiei este de ajuns sI inmul-
nord magnetic. Vom nota ci, in limitele lim corectia anuali cu numirul de ani scurqi
acestei hirti, declinatia variazi intre 0o gi de la publicarea hlrtii.
lB0o. Aproape de polii magnetici intensitatea
orizontalE a fortei magnetice este foarte DirecfiiEi azimute
micd, ficind inutilizabii5 busola obignuiti Pentru un scop anumit trebuie si stabilim
de navigatie. Acul magnetic echilibrat pe o un anumit sistem de indicare a directiei.

56 | Pimintul ce planeti

m
l l u
I llc
t t

l\1
L l Il
o. o t
c i l
| | l
lll
I l l
rll
:/>
ii
*---a;
;-
ll
n
ill
ill
tllt
atlu ooe 002 00t 0

pcrru rBru eJeprqcsep nc Insues u! olse^ nes Elrso[oJ sepe raru 1ac g.ruprq8un erurnsaur
lse e.rds pns nes prou I ep aleJnsru rrnrqt ep eelElrulf 'pns-Prou erurl o nc ?lBp Brurl
-un lurs Lapsnq alauorpoc pdnp apficer?O 'D ep tncpJ prq8un preoseru eletuetsrs eteol
: (g'g '3g) Inprou nc lroder uI rerice.rrp '1nrle I tcund un el ep erice.rrp rugzrce.rd
e erecrpur ep eruelsrs pnop rsoloJ rod eg ?s arnqerl Furrlrreru 15 puer.ree elie8r,Luu
'(?*??* uI 'tncsounc piul.re;e.r ep lcund .un ep
00t 9 ruls leldruoc c.rec un-.rrug)
Berurrru S rB runc t.rog.rnrqSun erernseru
P ^
PlJ lcerqo rnun rrJqnlrs rBseceu BIlcenP
ap eruelsrs elle egqereJe.rd r.roeun lugs elerc turugep ?s ns tpde ep srnc rnun e nes e1eso5
-ads rriecqde n.rlued .rep '(relduroc crec un reun Elicerrp rugzrcerd gs eroleu uesepe
Rzeernroj epe.r8 g9g) gnpot? e1seage.r8o1.recug else 'e1.req ursoloJ pulc rcunte 'EpUd
"O
>,

U)

.:
U)
\
x!

ro
\c

ct)

r
I

EO
N

ar

!o
Er

m
elBuopJooc ep luelsls
rroeun luls rol apirzod .pl.req ed asergdrl
as nu earlcedsar epurl pur3 'rcrtu ruur r.rnrq8 ;irPq ed
-un1de.rpur Brre phrpqns arec eretuerurldns elrsoloJ elBuoprooc ep eIeEelsJS
e1e1e.redr5 euerprreru purr.rdrur es gt.ruq ad
'rnlntulrrrFd uiu;erdns ad ep rolalcund e gtnl
sosapy 'ltirgrI el"rni1oc ur otBcrpur glnto.r
ep lul9 oleu"rprreru rS a1e1a1e.re4 .elecgrun -osqe oreseldrue nep erec oaleuoprooc ap
rrndnr8 pugrroJ .aleurqurg g rod alenp$lpul roloruolsrs Inrpnts l laJtss ruetunfy 'tcund
apog 'eper8 nes etnurru ur ecgrcedseiuulsrp eolrop IB ap rnlec uereselduru r5 arecereo
BI oIBUB oalale.redep sof r5 sns rer oauerp poru un-rlur urorrcsap ps ornqerl olcund 11u
-Ireu op u8ugls ur rS eldea.rp u1 gtrur8rpur un ep giuy fcund rnun eerBsBlduru srcard
otsa (.re1ep.r1ed un) elenpr^rpur aIBoJ O el6epqe1s ruatsrs lsocs Bc^oleol nJ '"tZe rp
'rrJos reun IBJE.tapB lnurrze rnun lnbunl e-ap op.rarlnr
InJpEc ur elBnpr^rpur rolroJ Baur
-rrpru 15 elirzod ezrcer.d.e n.rlued gcger8oa9 erices.ralur o ap erelrpdep ur UIS el pge
Bneier csesoloJ erBru BrBcs e1 rirpq ep es prureJ o pc rlrqels ruelnd onldruexe eq
'glreq ed lca.rrp 1eze6erolrode.r un pursoloJ
unlos elncsounc reur eIoJ .(I ,dec) pc{ofi
-oe? oelet ep Barrrunuep qns guurl o ad ep elcund Bnop elec arlurp reruq ericerrp nES
nes qo13 un ed ep euerprrour^r6e1e1e.red op Inlnrurz tullrc IodB ! ecgz.rt rrrgcs 1n.ro1ntunc
eneeie.r BI es-npurraJat oet{ot?oa?epuoptooc ,rrlcerqo rS lncsounc ynlcund erturp Biutsrp
elSeurnu e1 ocol rnun Eaurpnlr8uol rS eeurp tuprnseru : lncsounc lcund un nc lroder u1
.nlltel e.rdsep purqro^ o1n;e.rtoeBBosepv pf.req ed ep Arlcerqo rnJgcrro erilzod rugep
urelnd'(relosnq alouerpc Fdnp epicanp
ucgu.rtoet anueieg nus) elalnurrze r5 rri.rgq Brecs purcsoun3
'PlurreJ
'1u.reue8zn ul -er ep erurl ernlrlsuoc reliels I crleu8eru
1BUBaleuoprooc ap welsrs unru
-oc rerrr .(1 .dec)
Iec ernlrlsuoc Beier plseacy Inprou ersrureorpur ap eriels ereceS nrlued
rrurpnlr8uol 16 rrurpnlrlel protnfe nc rnlnl 'c4eu?ou
InlnurzD a16eso1o; es euerree erie8
-ulur?d eie;e.rdns ad ap rolalcund eerezrlecol -r,ruu ap agi.rpq ed'wryoapv tnrurzo rt cuau
16 ec 'emn1 e8ee.rlug ul trsoloJ ouerprreru -8otu lntutzo .,t'llcedseres-npurunu 'lure,rop
rS e1e1e.redep Inruolsrs lep rual6eoun3 Inprou BI ep ag clteu8eur Inprou BI'ap eg
olurnsqru ppter ep tuls elotnrurzy '11icorrp op
rnlnruelsrs InzEc ur Bc orrlseaot nBs ,rlse"
'ropns" 6rrpJou" alelurlnc csosoloJ es nu
rerosnqelauBrpacudnp prur.rdxa ;iltTi:il-jT ;:.;
". rS e.retunu ap llilledelptslxe nN ',,09t 16
aleln|.Urzv'8 erluJ rcep Bzplre,r e1e i p.rou u1 ap pururod "0
'crurosBacep rolace rrrgc5ru ur csolrc
Insues'urp
as alolnurrze elol 'g oB' e.rntg epo^
os runc eSy 'prurlr.rew 15 euurree ulie8r..leu
u! rS erlrlrru elrrcrares ep elrsoloJ luJs
aprnurzY og ! rrznJuoc nes rJore roun eral$eu
ep eleod ec eec '1sa,r nBs lse 'pns nBS
prou ap rlieurqmoc nrled elec erlurp erece5
nrlued plepoelgc {e11.re51p11ice.rrp nrled
.09
.0 nrlued eleder aleod es eperS ep rerunu
r6elece pc prdeg else relosnq eleuerpec
u1 .rogrice.rrp 1u fe1ue.,r.zepuO 'ecrleuteur
a l l l i : . a r t O7
tuJs pc gzeezwar.d. es pulc Inzsc op ?rBJB
'elu.rgaepe g B eleraprsuoc 1u1sepricerrp eluol
'cgerSoe8 oe1e.rg,,lepe
Inprou nc l.roder ur nes
'crleu8em nc lrode.r uJ 'ecrleugeur
Inprou
'"06
U rod ?Iosnq e1 egrice.rrq 16 o0 erlur
Bzerre,l' elrice.rrp eleol ',,A
o0l So' nes
,rT. o6V g(6 :roleur.rn FIOJ uI plcrpur also
gfreq ed ep lcerqo un e1 gurd tsp lcund un
e1 ep erice.rn'V'B't '39 ug eldruexarzaa)
,si
g e r m a n e l a s c a r a l : 1 0 0 0 0 0 , s e f o l o s e g t ec a zecile de mii. In cazul caroiajului de I 000 m
meridian zero meridianul Ferro. Acest meri- s-a renuntat la cele trei zerouri finale ca gi
dian trece prin Ferro, insula cea mai vestici la cifrele care indicS. sutele de mii si milioa-
din grupul Canarelor, gi are longitudinea nele. Numerele complete sint tipirite o
de l7'14'V de Greenv'ich, fiind situat aproape singuri dati lingi collul din stinga jos al
exact la 20o vest de meridianul Parisului, hlrlii. Intervalul liniilor de caroiaj la I 000 m
pe care se bazeazd hirlile topografice fran- se intrebuin\eaz\ pe hirlile la scari mare
ceze. Este deci recomandabil si stabilim (1: 100 000 sau mai mari), in timp ce pe
sistemul folosit de o hartd striini inainte hirtile la scari mai mici de I: 100 000 se
de a determina amplasarea punctelor cu folosegte un interval de l0 000 m.
ajutorul coordonatelor geografice. In exprimarea coordonatelor re!elei se
indicd mai intii numirul de metri spre est
(spre dreapta), iar apoi numirul de metri
Coordonate sferice si in plan spre nord (in sus). rezultind astfel o reguli
Coordonatele geografice pot fi considerate simpl[: ,,citegte spre dreapta gi in susoo.
drept coordonatesferice, deoarece ele indici Pentru a da coordonatele unui punct de pe
amplasarea punctelor pe o suprafati sferici hartl trebuie mai intii si stabilim pitratul
(sau elipsoidalS). Meridianele gi paraleiele cu latura de I 000 m in care se afli punctul
nu sint linii drepte egal distanlate pe glob respectiv. Pltratele retelei sint indicate prin
coordonatele collurilor din stinga jos.
,si nici nu pot forma o relea de acest fel pe
proiectiile cartografice" De aceea trebuie
eiaborat un sistem t-otal diferit d.ecoordonate Zonele de caroiaj
in plan, care si ofere o retea de linii drepte
ce se intersecteazd"in unghiuri drepte pe o Coordonatele dc caroiaj ale suprafelelor
hart5. plani, in cadrul unei anumite proieclii mici se incadreazi in anumite zone de caroiaj.
cartografice. O retea formatd astfel se Existi un sistem international care stabi-
compune din pS.trate adevirate pe harti 9i legte zonele caroiajului militar pentru intre-
este suprapusi retelei geografice. gul glob. lntre 80" latitudine sudici gi 80"
Sisteme de coordonate in plan au fost latitudine nordici se folosegte Sistemul de
elaboratede statele din componenta S.U.A., caroiaj uniuersal transuersal Mercator ; de
unele folosind proieclia transversal5 Merca- la aceste latitudini spre poli se foloseste
tor, iar altele pe baza proiecliei conice Sistemul ile caroiaj uniuersal polar stereo-
conforme Lambert. Releaua este gradati in grafc. Denumirile sistemelor provin din
mii de picioare. Multe din hirgile topografice tipul de proiectie cartograficl pe care se
la scari mare publicate de Serviciul geologic bazeazd. (ambele proiectii sint explicate in
al S.U.A. indicl poziTia liniilor de retea cap. 2).
de I0 000 picioare prin linioare la marginea Sisternul de caroiaj universal transversal
hnrlii. Oricit de importante sint aceste retele Mercator (numit sistemul UTM) se compune
pentru activitatea de ridicare gi cartale, din 60 zone de caroiaj, fiecare din ele lat5. de 6o
ele n., au mare utilitate pentru geograf, ln de longitudine. De ambele p[ryi ale zonei o
locul lor, pe o largi gami de sc5.riale hlrtilor fisie de 0o,5esteprevizutl pentru suprapunere
si amplasi,ri geografice se utilizeazi pe plan cu zoneleinvecinate. Originea zonei de caroiaj
mondial un sistem unic de caroiaj militar se afli la intersectia meridianului centrai (care
cu coordonatein plan. este o linie dreapti orientati nord - sud) cu
ecuatorul (care este o linie dreaptl orientati
Coordonatele caroiajului militar est-vest). Pentru ca toate distantele spre
'si
est creasc[ spre dreapta pe intreaga
Releaua militari folosegte metrul ca uni- zoni meridianul central a primit valoarea
tate fundamentali de lungime, desi siste- arbitrari de 500 000 metri est. Ecuatorul a
mele militare mai vechi intrebuintau iardul. primit valoarea de 0 metri nord ca linie de

60 I Pimintul ca planeti

-
'eresBldru ep ericun; uI 'o08I pl
o0 BI ep
ezerJ:e1^releiar EriBurlcop 6ere1 eJ 'rrleE
aueorlrru z ep grerlrqrB prou ards 16 lsa ards
giuetsrp o lrrurrd e .trlcedsor Inlcund 'FIod
ernlrtsuoc o oloior relsace eurtr.ro l6eO
'A
16 g ,06 ep elauerprrorrr nc eIeIBrBd
luIs"06
ele]uozuo [BrorBc op elrrurl ! eurpntrtuol
.0BI 16 o0 ap eleuerprreru nc elelered turs
elecrlraa furo.recop alrrurrl 'I,[Jo Inuralsrs nc
EeroundErdns nrtued eurpnlrleL0 rBt
-ueurldns poru ul es-npurzele.rd
ogg e1e1
-ered ep lBurroJ rnlncrec elelrurrl ur BJBI
-od gcger8oerels alicerord o ed aundrd
-ns os (San Inurelsrs rSnnu) cyertoer
-els .re1od lesroarun fero.rec op
Inuralsrs
'prou ep '(Of'g '39) clteu8eur
lJnIeJ
'tld
.re.rt no uodr.r ug turnecur g aleod Flnutty 0I'g Inlnwrze rS tu.rg,tape Inlnwrze (lli"pq) relaie.r
Inlnurze : lnrurzu ep r.rndrl rarl ue.rgde 1od
prelrlrru guuq o od oeauauresae0 '(O'g 'tg)
rrnprou rorl alec erlurp e1rie1e.rgrrpur erec
grue.r8erpo FrorreJureeur8reured ne'.y.;1.g
ralerura 1u cye.rtolrec Inrcraros ap etecrlqnd
.ro1ec1ndr1 ep 'ereur precs BI erelrlrru agirpll
'(Wil giqrt Io crlauEout gnry?un el5awnu
as crleuBeur Inprou rS (1;irfq) releie.r Inprou
orlurp lnrqtul 'Blreq
fzBol.rurrl ec Inuurp
-rranr r5 fero.rec ep Erurl ep teurroJ
lnrq8un
ed. 1eza6e rolrodu.r rnun Inrolnfe nc lcerrp
plllrc g eluod relaier erieurlceq '(cye.r8
-oaB) tu.rp.tepe Inprou rS (e1ecrtre.,r.ferorec
ap elrrurl ep plenl ericarrp)!1ltpq 1nprcuerturp
prq8un else erec rn1n[orotoconesrcplat oilou
-t1cap'eriewlcep ep drt eepop Ie rnun Berrugep
I ocnp ec eeec 'euerpr.reur ep glrurtrpur
pury otlnur olreoJ ezuelsn8ur es ferorec ep
EuoZ 'oruelsrprqca urruur lerorec ep alrrurl
pugc ad ogiue8re,,r.uocuI luJs olourprretu
'prou ep rrnleJ oca.rpoap o11nur reur ec ur ec urp 8.re,trp
la'Il eIeJ erlurp
elgielar pcmul lulceds 1uu1F.rtw loqmls u1l 6'g
'FL{ Ilull ep rrnlas enop olrc rrurpnlrlel nra13e.rc
Brnseru od 'ale erlur eleIBJed ,trleurrxo.rde
lurs rrurl ap rrnlas oloqwe 'lolenca pgulT
'ariuler Bsurrls o also ferorec ep ouoz roun
!llrPLttnproNNe
ler-e^apPInprq! * e1e runri.rod otlraJlp ur euerpubur rS a1e1e.rud
orl&6eu
InproN
ep Inruetsrs rS rnlnfuroruc oglull art^ul
I 'JolBnca l sns retu ap a$rc pur;urlB
I
'prou erds cse.rc 16
rn(nlpolec
eueurt3ac
S.0B el rcrru reru aloc
olrrole^ e1 ap decul prou ards. eleiuelsril
tloul loJrse 'prou 14aru ouDorlrra0f ep prou
ards reiuelsrp e pJerlrqr eruolul o lrturrd
e Inrolence pcrpns BreJsrruonrlued .NoOB
ep e1e1e.ruderds osns ur cserc rJol.t Jorec
olB prou erds eleiuelsrp nrlued piur.re;e.r
aparent al Soarelui pe cer, lungimea zilei ,si
a noplii, misurarea timpului si succesiunea

globului anotimpurilor. Schimb[rile sistematice sur-


venite in cantitatea de energie solari pe care
o primesc diferitele portiuni ale planetei
noastre in anumite momente exerciti o

terestru influentd fundamentali asupra temperaturii


atmosferice, care, la rindul siu, are un efect
major asupra variatiilor de presiune, siste-
melor de vinturi, furtunilor gi precipitatiilor,
ca 9i asupra circulatiei oceanice, toate
acesteala un loc alc[tuind zonarea climaticl
a globului.
Este de la sine inteles cd specialistul in
geografie fizicd" trebuie si cunoasci pe
deplin relaliile dintre Pimint gi Soare,
inainte de a aborda problemele legate de
vreme qi climi. Deoarece Plmintul se
roteste in jurul axei sale, care este inclinat[,
gi in acelagi timp urmeazi o orbitl in jurul
Soarelui, aceste relatii sint adesea greu de
inleles. Trebuie si invS.tim si gindim
tridimensional, si privim Pimintul din
diferite puncte situate in spatiu si apoi
si ne imaginim aceleagi situatii asa cum
ele ar apirea unui observator situat in
diferite puncte de pe Pimint.

Miqcarea rle rota{ie a Pimintului

invirtirea Pimintului in jurul axei sale


polare se numeste rotalie. Perioada de
rotatie, adici timpul necesar pentru ca
Pimintul si se invirteasci cu 360o, este
de 23h, 56m, 4,09s. Motivul pentru care
aceasti perioadi nu are exact 24 de ore
este explicat in capitolul 5. Aici.vom spune
d o a r c i a c e a s t i p e r i o a d i d e 2 3 n 5 6 m4 , 0 9 s ,
numiti zi siderald,, este determinati dupi
stele, pe cind perioada de 24 de ore este
durata medie a unei rotatii complete in
raport cu Soarele. In studierea relatiilor
Pimint-Soare se folosegte perioada de rota-
tie de 24 ore.
Sensul rotatiei poate fi determinat pe
\aza uneia dintre urmitoarele reguli: a, d.acd.
ne imagini,m ci privim de sus PS,mintul
uitindu-ne spre Polul Nord, sensul de rotatie
este contrar migcdrii acelor de ceasornic;
6, daci punem degetul pe un punct situat
lingi ecuatorul globului gi impinlem spre

62 I Pimintul ca planeti
ericerrp ed eriepcso u"r snd U rs Inpud un 'rnlnlu[rrd ole rJnlur^ ap elelualsrs
proN Inlod el Fco 'oqlllrqcs es PS rerlelrcso
nc grnle8el ur 3re1 ad ruru lelncsrp U eA
Blicerrp ec FrpJ 8er1ur crec un nlcoJe 'ldBerp erds nes e8ulls erds
eleod BISrr cpns--prou ericerrp ed pzealcso lceJe lsecy
'rnlnppued e eliepcso ep .ro6n eler^ep luls arec6rru ur oluge elal
pppued ?ceq -colqo gc
rnlnuuld e aruqrurqcs o I acnp B,,r.nu elseece lnrde; alse rrurpnlrtel Barol6orc nc
arlBtor ep rezelr^ rrrapPcs IB lceJe 1IE uo
ra18rr erirzod urpqurrqcs fcep pc piurrn6n nc
'(EZ6S'tSf .: szel8ua
Bletsuoc ruo..r,p13r.ro ep Elupuedsns plq o nc Bt^ll 1) . urind lerrr
'rlor re-s nu
pullueurlredxg 'leldorl eelor es errpplc rro 9J-tII I ollrlea.I ur elseJluJc
'erielcso ep Inlururqd FcBp er^rl ap 68z rolEnca el rrFl,ulc
1nue1d Bqrurqcs r5"rlnppuad r.ro
Bc euruosur Blseecv 'k'V 'AV rze,t) eldee.rp re orec lcorqo un onldruexo oC[ 'leiunu
-o.rd reru oBurrxeur
e.r1ec 1e1de.r1eseldap es drsru ed ep erurn loc olse alsece InlceJe
pc lsllsuoc e-s 16 orJolelrcso erec6rur o eereolel eru p8nyrrluac EiroJ rpun 'rolence
'PJnS9ru aJeCoro o-Jlur ecnpor es
eriuete Fllnru nc leurrrdml e-s I ppuad 3un1 9EIIJT
rnlsecy 'eo qns 1eze6e drsru ep 1n1er1s ed rol Betelnor8 .rep oeie;erdns rsp.rgd 1od nu
eur.rn ereo6n o BsBJl elrq 6puglcso olgcur eletcorqo 'rolenca e1 p8n;rrtuec eiro; rgcep
cce un lexg lsoJ e eJBru rBrrr rro ep 68Z op else relilr^Br;
1e;tse tollq B ?reorreJur
ealred e1 'ereorcrd ap 002 ep 3un1 nlqeo eiro; 1rcnrlu1 'nrieds uI Bepgc e ep pie;
rnun lnrolnle nc rey ep eer8 FIIq o osrre4 -e.rdns ed ep iolercarqo B giurpuel ereoSn o
ulp rnlnuootllued etloq qns lepuadsns u ezeoatc ereo ornlnlunug4 erielor op plereueg
'llnecnod uogT "zecuerJ uBrcrz5 un p?ntrtryac nitot ap luoc ruauri gcup arede
I9BI olnurrr4 'acrzg eueruoual alulrodtur
lII'o *:rnl eeJerrcsep plel 'rcre leluezard pnop
o$ Ps PlIJoru lrcur lrqecrBruar op lJlE else aral6eu nur orrurpnlrlel ea.ral$arc nc Flepo
'qnocnog tn1 niuauadxa oela erturp erielor ap rozelrl rrral6ercsep ererurn eJ
Inun rup 'gluelsuoc
'acrzg regerSoe8p.rpec cseSpdeprnpluJurpd
erielor Brlsuoruop ep rrnpou e^et"rcele3 lcegred adeorde gzolr^ o nc pzantceJo as
erielo.r ocoreoop 'orec6rru plseoce ep erueas
llncnod p1 eiuer.radxe ! rnlnlulruPd B ur?p au nu roN 'e1nu orn5rsep 'a1se ezstrl
elislor ap rr.ruc6rru BerBJlsuorueq rlod u1 'g.ro ad ur{ 0SB Fclpe celutgrrrnl
BI opcs ezotr^ .09 ep relalered lnlderp
'giuelrodurr e.reur gturze.rd
uI 'qro ad ur1 001 I ecrrc ap elso gie3
nu Belsec rcru Jep 'rnlnlurruFd e arielor -e-rdns ad ep tcerqo rnun BzelrA 'rrr1 000 0t
op eporrod ur ele,r.rosqo g eouaruosp ap BcJrc ap else eiur.reyurncrrc apun orolenco
1od oaleln8arau rS llc 'eJeruozas lrlu 'rcrur e1'1e;rsy'arieto.r ap_p^rleturxorde epeorrad
ep ruorlxe rriurrel e11y 'tceJred edeorde gclpe 'VZ nc g..r.r1cadsar Eaurpnlrlel BI relal
nr8oloro un BroJo alolels nc l.roder uI rnlnl -ered eeunFunl purirpdurg giuun6n nc ?lel
-ulurpd erielor pc esrurard e1 ap rurod rcap -nclec g aleod oerielor ep rr.rgc6rur elnlrr.{
rralnd 'pc1zg egerSoa8 ug pte[r13au g eleod ur rerunu prelncrrc pllqro o ed gzeasuldep
'roloaJBru
Fleuruesureu erole.^' PlseacY os rlsarol eieyerdns ad lcund un oJBc
erur{ ep rrunrice plrrotp olocas e.rucegu1 .ep
nc Bzolr^ Bc 9lrugep "arleloJ ep Ezolr^
'nrlsrrel ^
Inqolb
'Inrolcnce e16e.r1.rd ed arururnlr 16 drurt ap rogrieler Eerel
-nclec rue[u;ls eleod alceroc ?lBunuJo]op
es Fcap 1sa e.rds 16 prgN Jn;og a.rdsup at6e,rrrd ee acap
JIIIIOSeOC ep roleC8 IBJluoc auea ul 'a8-npulnlcele atso nu gcep '16 eIIJglp arualqo.rd eosope
rc relBreprsuoc g eluod 1nlnrqulrd ulietog I't 'Fld eund ee 'gluepr,te rS pldurrs eared eleod
rnlnlunupd e erielor ep rnlnsues earrlrqels
'lsa arlec atiato.r es pr
I6eC 1nlultupd
urrreasur Blseoc 'pcseerac erloq ed lse,r ards
' 1. ezeseldep os es .red r.rndroc olsacp ecaroag
rslrtfErj
'Jololols r5 rrunl 'rnlereog B gluarede o.re.r6rur
\
5 '\
ep rnlec sro^ur olso rnlnluIurgd lerllor
o? !
Insuas ,,rn1n1ururpd e lse e.rds erielo.r'o
'(f'f '3S)
proN lnlod
?luarnc ersardxa gcrldxe ec eec
'tse
?lcoroc uricerrp ul rlor 3,{ as pqo13
Ei
O alti dovadi a rotaliei Pimintului o
.gisim in forma elipsoidal5 turtiti a Pimin-
tului. Pentru a explica bombarea la ecuator
si scurtarea axei polare trebuie si recurgem
la fo4a centrifugl generati de rotalia
Pimintului in jurul unei axe.

TABELUL 4.7

Fig. 4.2 Experienla cu pendulul lui Foucault Variajia orarE in Timpul total necesar
streazi milcarea de rotalie a Pimintului. Latitudine direclia pendulului unei schimbiri a di-
(grade) recliei cu 360o (ore)

pendulul ar continua si oscileze citre 0"


aceasti stea degi Pimintul face o rotalie ) 1"3r' 275
completi in decurs de o zi. Nu am putea l0 2'60', l3B
observa rotalia Pimintului, ci pendulul ar l5 3'BB' 93
pirea si devieze spre dreapta, in sensul 20 5013', 70
migcdrii acelor de ceasornic. LJ 6"3A', 57
La prima vedere s-ar putea crede cd 30 7"50', 48
podeaua executd o rotalie completi sub JJ 8o60', 42
pendul in timpul unei zile, indiferent de 40 9"64', J I

latitudine. Vom observa totugi ci numai 45 10"61' 34


la pol Pimintul face intr-o zi o rotalie )(, 11"49' 3l
completi sub pendul, ceea ce inseamnd o 55 12"29', 29
deviere de l5o pe or5. La ecuator pendulul 60 12"99', 28
nu va indica nici o deviere, iar la latitudini 65 13"59', 26,5
diferite mirimea devierii variazdo'. 70 l4'10' 25,6
Tabelul 4.1 indici variatia orari a direc- 75 14"49 24,9
liei de oscilatie a pendulului 9i timpul 80 t4"77', 24,5
total necesar pentru ca directia de oscilalie 85 l4'94 L+rL

si varieze cu 360o. 90 I 5'00' 24,0


Pentru cei care au noliuni elementare de
trigonometrie putem explica ci valoarea
rotiliei direcliei de oscilatie a pendulului
Migcarea de revolufe a Pimintului

Migcarea Pimintului pe orbita sa in jurul


Soarelui se numeEte reaolugie.Atit termenul
de ,,rotatieoo, cit gi cel de ,,revolutiel6
trebuie si fie folosili borect, neputind fi
schimbati intre ei. Perioada de revolulie,
anul, este timpul necesar Pimintului pentru
a face un circuit complet in jurul Soarelui.
Aceasti perioadi poate fi misurati in
diferite moduri. De exempiu, timpul necesar
pentru ca Pimintul si revini intr-un punct
dat de pe orbita sa in raport cu stelele
fixe se numegte an sideral, Perioada de timp
dintre doui echinoclii de primivari consti'
Fig. 4.3 l)aci este privit dintr-un punct situat deasupra
Polului Nordo Pimintul efectueazi migcarea de rotalie gi tuie anul tropic, lung de 365 zile, 5 ore,
de revolulie in eens contrar nigcirii acelor de ceasornic. 48 minute Ei 45,68 secunde, adici aproxi-

64 Pdmintul ca planeti
InruJruPd
oInI t ap relep prnf ug 'nqaqtnd eI pg" os
'arrenuirl
1ntulrupd pulc ep retep p.rnf
uI (ru{ 000 000 ltl Artprurxorde) pururu
olse eiuelsrq '(S'V '89) ereolel glseece
ep giuy snurru ur nes snld ug uq 000 00p Z
nc Brre,r eteod e relrqro gigrlcrrdqe
eznec urp rp 'w{ 000 000 0gI Bcrrc ep
alse ereos 161unug4 erlurp erpeu eiuelsrq

nle;u 16 nllerlFed

'erecoJ erlurp eiuelsrp oP BalEllcrldrla


rI o11.ro;searurtunl ap epurdep resdrle
BetrrrJEW'p)cl.raDxD alSeurnu es 6ereu exe ad
JBlnCrpuedJadorururu InJlerrrBr('oJDra Dxrt
elSerunu es 16 resdrlc IB rrrrxeru Inrleruerp
'pllqro ad es erirzod ep elicung ur psul ernlrlsuoc aruc orurl o ed ggu es eJcoJ
oIoS 'resdrle elencot ur eldgug tugs
purrr,r. 'gro ed ru{ 000 l0I ecrrc ap alse pnop '91uelsuoc
es elrqro ed rnlnlururpd B erpetu eze]lL t)lacY ouIIu?I ce alce$ BI Inlnu
'purer rS gre,r ep elrndurrloue ep pie; -ororc InJrI^ e1 ep .roleiuelsrp smns Blsece
uI 'rnlnuororc gzeeplq8 15 ace
rnlnrleJe r5 rnlnrlaqrred roleluemour rarienlrs lnlsJ InJrI^
g'nop e1-ec nc pta6uuld ap psurrd alse BTBoJS
IB lullnzer Bc pcrpJou Boc ur elerapour ro6n 'p'g ern?g u! ape^ es runc e6e ouotelc un
rS pcrpns BJoJSrruaur alecgrsuolur .ro6n
ey ?s elrurer 15 alrral oaleBe lurs llirpuoc rS giu n"s ErEoJsap plecnq o oazeuordnes
atleleloc o1o1 cep oec r6n1o1 gqrsod atsg ecB pnop ouesepep gre6ueld o ep elo.l.auurea
'ezrrec gsdrle o rnrtsuoc B n.rluod 'resdrla elancot
91lB o urPlnPc 9s ernqerl ?c Plere 'Pcrur elJoJ
ou ac aeec 'eraysrura gnop alac ad uellnrurs urp Inun-rlgJ PUB es aloreos
elsa oesdrle rolsece e errunl ep pper8
'11nru retr{l 'pcrprou
?lsrxo esndo rrndurrlouu ooagolrnldT1a rSap 'crac un Ucap gsdqe
BJeJSrruaed rnlnuu e ecer reru eac ecode gcrpe
ur epBc 'g.rnp1pc o pqe.rtep reru otse rnplu;rugd
ap olelrluec eJeru reru "llqro
Boc cseerur.rd ps ll{e.rr re Intulurpd pulc
InlnfElurgd BrIqIo
InluoIuoIII "lnrleqrreo acerEoap luapr^e else
pldeg 'urer 15g.re,,r, ep Jolrrndurloue Bznec
luls olo nu rep 'rugugd ep glrurr.rd prlos 'Brolsacu B aruruJoJ ep glrlirur epeor.rad
ug eleurudur lsoJ ne-a1 rrgcfrtu alsacu ?c
ecnpap ruelnd erc urp tdey 'erinloaer ep
'lr-nrteuoc ep .ro6n elee uedqe
O t't
'tfd
rS arielo.r ep suos r6elece ne 'rol IIiIIerBs
rS Bc orelos nrlsou rnlnruelsls aleteueld
- - - t - - - - - - -
--- - - _ a1eol edeorde gc ruerurlqns ps ernqorl erzeco
,/a t \
\-\ ptseoce nf, '(S'? '3g) cru.ross"c ep roloou
./-
/ \ , rertuoc sues ur rnlareos prnf u1 as-npugc6rm
Eepe^ tue'I proN lnlod erds ou-npullrn
I nrieds ulp r.rr.rd ure-l qcep lJcur IaJlsB
'slrqre)
gzeeseldap es Intulurgd Bs ad
'gincsrp relueze.rd
Inrpsc csaSpdap ole rep
oerourur rrice.roc B,,r'el-Icetle rS areseoeu lurs
ruelsrs rnlsece ue.rriglgunqurl nrlued'erdorl
Inue nc 1.rode.ruI 1nrepualeo elceroc ruelncl
lcesrq uu areceu uI err8nrqeJ rrunl rz e-62 e
pugtngpy 'p8eerlug rz o edeo.rde yzeeurroJ
InlnuorJc
tnJJln
ellz 99 ep crlsrrepuelec Inus 16. crdo.rl
InuB erlurp ,z ap lroJs u n ep sluereJrP
rue nrlud areceg E.I 'elrz VIT Sgt ^rleru

-"_- ._- ,. ,,.r. u,rr ttt lll I L


Majoritatea globurilor se rotesc in jurul important ca inclinatia axei terestre.
axei lor polare fixatd. intr-o pozigie oblici. Degi se afli intotdeauna la un unghi de
Ne-am obignuit atit de mult ie vedem 6611rofatl de planul eclipticei, axa teiestrd
Pimintul reprezentat in acest mod incit un igi _pi.streazi o orientare fixi in raport cu
glob cu axa verticali ne-ar pirea nefiresc. stelele *. Axa Plmintului ri.mine indreptati
Pentru globurile inclinate planul in care se spre acelagi punct de pe bolta cereasct, in
afli orbita Pimintului si Soarele, planul t-imp ce stribate drumul siu anual in jurul
eclipticei, este imaginat in pozitie orizontali, Soarelui. Pentru a viz:ualiza aceasti migcare
trecind prin centrul globului (flg. 4.6). vom orienta globul astfel incit axa si rimini
Linia de intersecfie a planului eclipticei cu permanent inclinati cu 6617rofali de orizon-
globul constituie un cerc mare. Cele mai tal5 9i vom deplasa globul pe un mic cerc
multe globuri au. trasate pe elecercul ecliptic. orizontal, care reprezinti orbita, menlinind
Vom observa cI acesta triverseazi ecuatorul tot timpul axa indreptati spre acelagi punct
in puncte opuse (conform regulii cI cercurile de pe tavan,
mari care se intersecteazi se divid reciproc Ca o consecint[ directi a faptelor (1) cd
in pirli egale), ajungind pin[ la 23rlro axa terestri mentine un unghi fix cu planul
latitudine nordici si 23rfr" latitudine sudici. eclipticei gi (2) cn axa este permanent indrep-
Daci rotim globul incet vom gisi o pozitie tati spre acelagi punct de pe bolt6, vom
in care cercul ecliptic se afl6.in plan orizon- observa cE intr-un anumit punct al orbitei
tal paralel cu suirafata mesei. in aceasti axa este inclinati spre Soare, ci la punctul
pozitie putem folosi globul pentru a ilustra opus de pe orbiti. axa este inclinatl in partea
afirmatia c5, planul ecuatorului este inclinat
cu 23Llz" faln de planul eclipticei. Mai * Aceasti afirmalie nu
line seama de migcarea de
exact, acest unghi este de 23o27', dar dife- precesie a axei gi de alte devieri ale axei.

//
\&,!rffi{--'--z.,zrz
. ' .
. , \ ,
, c - / / /
\.
\.
I
r tto a \ tL"
lJz' ,,'
,/
\\.----V-;- -'
Planuleclrpttcrl

F9,4.! Axa-terestri se menline


_inclinati cu 66r/r"-fagi {e,planul orbitei Pimintului (dupi A. N. Strahler,
<<The Earth Sciences >, Harper and Row, Inc,, New-yori, f96i).

66 | Pimintul ca planeti
rirgd pnop ug cordrce.r lredug es Bzuelcee roprfcoulqca p 16 ropfrrslos IB laxa Ftueurol,ll r
-rolur os oc rruru rJncrec pnop Ec rrtel ru.ro;
-uoc oeleta lirpd pnop ur Inrotence epr^rp elrienlrg '* errqureldes t nus ZZ el puraoot
ereurrunlr ep IncreS 'qo13 ed elurceds rrrtu ap Tntlcoutrpa .rr oerl.rBru16 nes 0u I acnp
-nuop lrrurrd ne elelered gnop elac eruc nrl -o.rd es pnopuud ep gmlcouTrlag'areog e.rds
-ued 1n,rrlour else Blsecy '(gcrpns eurpnlrlel luurlcuJ else nu rlod e.rlurp Inun lcru pulc
.61199) cttcrotuo IncnJ e1 16 (gcrp.rou eulp r5 e.reog e.rdse1esu.r1Brurl nc .06 ep rqtun un
-nUlI c?tcro IncroJ BI lue8uet else ecuJ rnlnlulugd ExB pugc oapricourqce col
"olr99)
ereurrunlr ep Incral 'eletaur runri.rod u1 (rn1n.r ne gilrslos arlurp .rolepuor.redpcolfrru e1
-olence ulidecxa nc) gzeelcesrelur eI erec 'ereos e.rds gtetderpuJ Bec else
Pcrpns
ed elelep.red aleol el.redrng Ie gurul ep lnri BreJsrureurnce rep 'ereog erds pleserl oFII
-Ilslos E-I'oJouTranr ap cJocelserunu es Inlnl o ep giu; BrurxBlu elieurlcug erB nou urp xB
(ptutot ep gntfus1os
-ulurpd E Rll.{qrun eec rf pleurunl ealelpmnf lrurnuep oluauroru lsece
erlurp Bllwll Bzaar{crBru erc eJElu Incre] uI 'eles relrqro e gsndo eaued ul prelrturs
'gru^ ep
lndurrlouu uI gUB as pcrpns EraJs elirzod o-rlur gUBes eleroS oerrqurecepZZnEs
-5ue rcgc oecrp.rou raJeJsrruermnu gcqde onrztyr reur runl ese{ 'pnn ep gnduslos
17 u1
as ..Bu.rer" InuoruJel pc lnurier a(I 'lulurpd al6eurnu es erirzod plseecy 'e1.rudepr?Iu else
ed e.relos rolezr e erepgc ep plq8un pru.ru pcrpns Bec rr 'e.reog ap edeo.rde rum alse
eu eJec glesreASueJl aunrlces ur erBluez '"zl$Z ep urrxeru prq8un
Fcrprou reJslrug
'e.rder o elsa g'g u.rn8rg 'rogrn8g lnroln[u nc nc ereos erds luurlcur elsa rox IB proN
ElIpnls eurq rurrr 1ec g aleod (arrqtuacep Inlod BI ep pleduc tlcul IeJlsB es elrq.ro ed
ZZ nee 1g) uu.rer ep lnrirtslos e1 erienllg lenlrs else InlururPd orunr zz IIes lz e.I
puru! ep 1ndlrslos Hicoulqce 16 gi;rqog

'uunerdmr elelert g rod alri 'lunuprue uJ elelncsrp


S rol ecrluc glilzod
-courqce ec durrt u!'lerdes elelncsrp ernqerl n.rted a1e3 'InuauoueJ ruetaleiug gs elnfe 1od
eglirrslos Artoru lsecB urC[ 'esrelul lcexe eu ounqolt n.r1ed'aurq rsru onesqo13 un unce
'(f'y 'tg)
luls egrienlrs |111rs1ospnop rolec lndurrt lS t"t psndo eelred uI rcru ereos
uI i ereog-tuprp4 1n1.rodu.r e16e-ar.rdec e.rds rcru plurlcur else nu oJrpowrelur
elcund Enop oloc ug pc 16 "xB
rnlereos gsndo
aec ur llicourqce gnop elec BI ecrluapl luls

Eerarueuo euliueru
rruarsuoo 16rlnlnrulupd8 eraurrou! f;%ll
","'st"il:F"IilfiJ'ft11i':iill"il.H$

e.ucSllaldas
9!41}solep
Fig. 4.8 Solstiful de iarni (dupi A. N. Srahler, <<The Earth Sciences >r, Harper anil Row, Inc. New York, 1963).

lungime pe cea mai mare parte a globului. Sud ziua ocupi intreaga perioad[ de 24 de
Aceasti inegalitate poate fr apreciati din ore deoarece rotatia Pdmintului nu poate
figura 4.8 dac[ observim ce portiuni dintr-o aduce nici o portiune din aceastd zoni in
anumiti paraleli se afli de ambele laturi ale regiunea umbriti.
cercului de iluminare. Subliniem in conti-
nuare. citeva fapte evidente:
o,/ fn emisfera nordici noaptea este mai lni\imea Soarelui la amiazi,
lungd decit ziua; la solstiliul de iarni
6) ln emisfera sudici ziua este mai lungi
decit noaptea I La un moment dat toate locurile de pe
c,/ Inegalitatea dintre zi 9i noapte cregte Pimint unde Soarele se afli in punctul cel
de la ecuator spre poli; mai inalt pe bolta cereasci se gisesc pe
dJ La latitudini corespunzitoare spre nord acelagi meridian. Astfel, arniaza se produce
gi spre sud de ecuator lungirnile relative ale simultan in toate punctele ce au aceeagi
zilei si noptii sint in relatie exact inversd; longitudine, din acest motiv amiaza fiind
e,/ Intre Cercul arctic (6611r"N) gi Polul frecvent denumiti trecerea.Soarelui la meri-
Nord noaptea ocupi intreaga perioadi, de dian. lJnghiul vertical al Soarelui deasupra
24 d.e ore *. Din observarea atentl a figurii orizontului la arniazd. poarti numele de
4.8 reiese clar acest fapt, intreaga regiune tndlgimea Soarelui. Din figura 4,.8 putem
polari aflindu-se situati la nord de Cercul determina iniltimea Soarelui misurind un-
arctic in partea umbritd a cercului de ilumi- ghiul dintre o razd. solari gi o linie tangenti
nare; ea nu va putea fi expusi razelor solare la glob la o anumiti latitudine. Degi supra-
chiar daci Plmintul se roteste cu 360o: fala terestri este curbi, lumea aparenti in
care triim noi, ni,ste fiin1e neinsemnate, este
// Intre Cercul antarctic (66i r" S) 9i Polui o lume plani. Intre limitele cimpului vizual
+ Aceasti afirmalie nu orizontul pare a se constitui ca un cerc pe o
line seama de crepuscul
care oferi o iluminare apreciabili lingi Cercul arctic. suprafali plani. Iati de ce putem folosi o

68 ; Pimintul ea planeti
lndrull 'eunllseqc uI
llcuJ IeJlsB '1od e1 lcund un-rlur 8ra.,luoc
elouprprJetue1eo1'11nrurelq 'r6eeaceeurluur lnlcund e1 pu;d pns e.rdsnes prou e.rds1nc.re
rnlaroS ueurrilgug ocereoep orrzarruern1n1 ruFrnsuru e.recpdnp .rnle.reog erieurlcep pturz
-uoruoru B ereurruJorep eP BIeJnlu aIBc o -e.rda.rac eurpnlrlel ep elelerud rueurur.ralap
'gzertore EI rnlereos eeurrilpu;
rcru Ba,\ urB-u pns FIod T 'rnlnluozrro IIIUJ Isli
u.rdnseep o'/rZ rr" luauuru.red pUB as Ie op a1e8el .ro1ewa1qo.rdEerellozer uI []n
pns Inlod e1 _ecdrurl u1 orepzpdurlr tot ed rpe^op e,t es qo13 crru ufl .rurpnlrlul ela^rl
-cedsa.r n.rlued sns rerrr elep rolrrolel
luozrro {ns .'/rtz nc proNl Inlod el eurruPr Inrol
-nfe nc aprinlos rode pugcgr.re,t .png
olorBos errqurecep urp Inllrlslos BT 'elrnu ocrlc.rr
1n1o4
-Srqo rrie.r.resqour.rd Fltcalop g aluod nu e1 16 crlcrelu: Incre3 e1 1ncre3 BI
'Jolence e1 'rnlnurocrrde3 pordo.r; u1 .uzenue
tlcul psulrls ep tJlB gle.rrds o rp 'g1e.rrds
o else erroloorerl ?lseace '1de5 eg 'lefiz BI rnloreos rrurrilgul Bereunuretap BI r^res
elernp pteot ad Inluozrro nc lep.red pup eleod gpolau ?lseecv 'lecrual pec rnleros
-gup.r oluluozrro croc un e8.rnc.redIg 'lulpnl elezer e.rec ad elep.red ap ,,lrlcadser Inlcund
-IIEI ell e1 91dur1ru1es runc ese oluozr.roep g.redes ec cre ep eper8 ep IBer rnlnrerunu
gieJ greurlcu! glnr o PzBorurn nu oleros B elceroc rupurruJolep eriuele aretu ruup
'(6'? '39) ru;urg4 ad ep etcund arplelec -roce ps ornqert pln8er glsuobe pursolod
IcIv 'I0cLuoa por
e1eol nc erie.redruoc u1 olrnuSrqoourru IeJ
rnlaroos ?IozoJator o7 o1alnnd ti atlcadsatTncoy
lnlcadse er .reced rnlereos Inurnrp rlod e1 a4u7p uolpuaur op In?ro snurra a06 nJ plodo
a$a JoI nutnuD un-JtuL ptzonao oI Lnlaloos
lod q egli;rs1og oautl1pug : zeerurn urnc pdnp FlelnruroJ U
eleod oeurpnlrlel ocrJoe1 rS rnlnue Ie lueruoru
'rricourqca l rerunu ecrluepr lugs rrnrq8un ecrro ur gcrlde es orec ogle.reue8ep8eg
'rnlnluozrJo rnlncrec 'pzerure el rnlereos Beurpnlrlle rS aurpnlrtul
9nop alaS IB Ierluec
urp es erec oezelte el rnler erlur ecrlerualsrs rrieler raun eiuelsrxe BIBrB
lnlcund ?reosgru
-eog eeurrilgur nc rq8un lsece urppunJuoc B,t eu sns reur eleuolfueru rnlereog rrrurilpug
ps r6n1o1 ornqert n\I '.06 ep lellnzar un ale rrole^ rolelrraJrp B pluelB Bzrlu.!/
U I P ' e e u t p n l l l B l r J J r B o r p 'rnlnluozrro erdnseep cruiilqug
Pp ,06 Elnz9cs og
'rnlnluozrro ad .relncrpued.red ueld o are pzerrrru l oloreos "^lrEZ "p e-I ( a
pns
1nue1d Inlod
un-rlur unBaplol PUe es rnlereos Inunrp : crprou rnlnluozrro
rolnca BT 'PInu ereole,^.o Pp .06 ulP ElnzPcs erdnseep olt op ourrilgul o are Bzerure l
'S 16 orollod Bourpnlrlel Jceruoep olaruos (S.tlr99) cllcrutue
N .06 IncroJ e1 (p
ornlnluozrro
1nue1d nc 1e1u.redueld un-.rlug i luozrro ed lcexe pg os gzefifre
pge es rnlereos lnunrp rlod e1 gc rug^rasqo BI elereos (1rI"'ir9g) crtcr lncre3 e-I (r
'6'V e.rn8g ulp aloure.r8urp el pug8.rnceg | snutru no gle8a
'DaulpnITIoI snuuu ,ulrtz "96urp^rasqo
nc 7o3a 7t18un un else rnler"os B eurrll9uJ ?lsec pc
rnlntuozTto Tnuoydnc"06 Dunvaplot ecot tnlaroos 'crpns rnlnluozrro erdnseep .t/r99 ,p also
nTiolcaloJ! ynuogd: rnlnuu IB lueruow ecrro ur gzerlrte l rnlarBos eeurrilgug rolence (q
olrurpnlrlel oleol nrlued ppqep,,r.alse rec ed ' S :1 eP
rnlereos Inurnrp pur,rrrd ple.reue8glntar g else rnlereog erieurlcep 'qurur ep prirrslos " " / r t Z e1
'rcrru rJncrec luIs 'IoJlsy 'ln1aroosotioutpap el6aurnu es er Baec
ale rnlnue InlseJ ur ! qcseerec ereJs ad rreur nc ereolu^ Bc pcrluepr Jlse 006 ap rq8un un
lrncrec lurs oJEIncrrcJlnJ elsecBorricourqceu1 qns pec rnloreos elezeJ'arec sl BautpnlrleT
nldruaxo ep 'eluaruour olrurnue uI '?csuoJac 'lecrua,t eapuc 1od erelos elezet e.reced e1e1
eraSs ed lelduroc crrc un crulrf a8rnc.red -ered gcrpns rurrr eec else r5 * rn1nuncudoS
elereos 'acrreJsrtue Iiloq laun EruroJ qns Tnctdotg gtrrunuep tsoJ S"u/rtZ ap elalpred
erede lnrec.rur oleluozrro pueld u,r lEnlrs cJec 'quaz el ollSe.reclelloq Inrluec uI lcexe rcep
un ec leluezerdar else InluozrJo 'puJer ep gFB es oIerBoS 'rnlnluozrro e.rdnseep o06 ep
'Itlp.rt
lnrirlslos l rec ed rnle.reog Inurnrp rq8un un qns tuJrrpd ed pec ezeflne BI rnler
-IIBI atrraJrp nrlued 6pzee.rlsnp 6'p ern8rg -oS elezer pcrpns eurpnlrlel e1 (o
'rnleruoS ep nurilgu; rSrurpnlrlel "41.,g7
oler"oleuurn
gurB! ep luJs e^rlecgrutueS 'gruer8erp ed prq8un
tn$ps1os al reo ed rnla.ruog 1nrunrq ruprnsgur pulc rcunlB g1ue3ue1 pldearp
A I
P o l u lN o r d Cercul arctic
662"N

F*:--d
-<rqas
\
E
r E r . \
\q,
.-z
'9"
\oz^
\u; ! t \
.(qs. \\
u (1s, I
I
t
\'*-*

U
Tropicul Racului
23WN

Fig. 4.9 Pentru obeervatorul ile pe sol, ruprafala terestri este_un diec plan orizontal. Soarele_oLunl par si
$ stelele
ec"migte p faF inferioeri a un-ei cupole-emisierice aituati deasupla ea. Se prezinti aici drumul Soarelui pe cer
t8 dif;rit; latiiuilinil la epocile echinoc$ului 9i ale ambelor solstilii.

70 | Pimintul ca planeti
s"o6 s"%9s
pns lnlod srlcrelueInclac
o

.-"ni'"d'{n-t:/'','*h

s1:.Zt
f",p.6(.6
V:--'o"'{i'i

s.%e. "o
le-l
I n ln u r o 3 r . r de J l n c r d o r l lotencf
a

ilidou InzatlA

I
I
Al
il
I
I

tk, I
.6v I
'y't al
./a" \\
/ro- \
l") :.\
egale. Fixind miezul noplii intr-un anumit La echinocliile de primivari si toamni
punct de pe circumferinli, am putea citi (20 sau 2l martie gi respectiv 22 sall 23
orele in mod direct, notind umbra vergelei septembrie), raportul dintre PS,mint si razele
pe un cadran asezat deasupra marginii solare este acelagi, iar cele doui date pot
discului. fi tratate impreuni. ln figura 4.? este pre-
zentatl situatia generali. Deqi axa terestri
Direclia risiritului gi apusului Soarelui este ca totdeauna inclinati ct 66rlr" fa75.
la solstitiu de planul eclipticii, ea este astfel orientati
incit nu implic[ vreo modificare a inclinlrii
Directia rlsiritului si apusului pe orizont fali de Soare. Razele Soarelui fac un unghi
variazd in limite largi cu latitudinea" aga d e 9 0 o c u a x a t e r e s t r i . F i g u r a 4 . l l d n c i t & a
cum se vede in figura 4.9. Pe Cercul antarc- detalii suplimentar" ur.,piu situaliei la echi-
tic, la solstitiul din decembrie risiritul gi n o c t i i .
apusul au loc in acelasi moment - miezul Cercul de iluminare trece la echinoclii
noplii - intr-un punct situat la sud pe prin poli gi coincide deci cu meridianele pe
orizont. In toate locurile situate intre Cercul misurd ce Pimintul se rotegte.
antarctic qi Cercul arctic Soarele risare Dupi cum rezulti din figura 4.11, para-
intr-un punct aflat intre sud gi est, gi lelele sint imp6rtite de cercul de iluminare
apune intr-un punct aflat intre sud Si in jumltili egale. In consecinfi, ziua gi
vest. noaptea sint de lungimi egale (12 ore fiecare)
la toate latitudinile *. Condiliile sint ace-
leagi pentru ambele emisfere. Soarele risare
Solstigiul de vari
la 6h 00m a.m. (timpul solar aparent lo-
It uproape toate privinlele situalia la sol- cal) gi apune la 6h00m p.m. in toate punc-
stiliul de vari (2I sau 22 itnie) este exact tele de pe glob, cu exceptia polilor, unde
inversul celei de la solstiliul de iarni.. ln exlqtd o situagiespeciald.
acest moment capitul dinspre Polul Nord Iniltimea Soarelui la amiazi se deter-
al axei terestre se inclini direct spre Soare, mind prin mdsurarea directd a unghiului
iar emisfera nordicl se bucuri de aceleaqi dintre razele paralele ale Soarelui gi liniile
conditii de iluminare sporiti pe care le-a tangente construite in anumite puncte
avut emisfera sudici la tsolstitiul de iarni (fig. a.1l). Citeva asemenea misuritori ne
( f l g . . l 0 ) . I n l o c u l u n e i d i a g r a m e s p e c i a l e vor dezvilui faptul ci inillimea este tot-
care s5 arate relatia dintre Pimint si razele deauna colatitudine, adici 90" minus latitu-
solare putem folosi figura 4.8 risturnind-o, dinea. Astfel, la echinoclii - dar nu 9i in
schimbind deci nordul cu sudul, Arctica cu celelalte momente ale anului - inillimea
Antarctica 9i Tropicul Racului cu Tropicul Soarelui la amiazi poate fi calculatl printr-o
Capricornului. Afirmaliile ficute mai sus in simpli operalie de scXdere, daci cunoagtem
privinta cercului de iluminare asupra lun- latitudinea. Degi inillimea este aceeasipen-
gimii zilei qi noplii gi asupra iniltimii Soa- tru latitudini similare, atit spre nord cit gi
relui de amiazd, la solstitiul de iarni pot fi spre sud de ecuator, nu trebuie si uitim ci
transformate. introducindu-se schimbirile unghiul se misoari de la orizontul sudic in
necesare in raport cu conditiile inverse ale emisfera nordici gi de la orizontul nordic
solstiliului de var5.. in emisfera sudicl.
Drumul Soarelui pe cer la 21 iunie este ln figura 4.9 este ilustrat drumul Soarelui
ar[tat in figura 4.9. Ceea ce observim este pe cer la echinoclii. In fiecare caz acest
c[ la toate latitudinile, iniltimea Soarelui drum se afl5 la mijloc intre drumurile de
la antiazi diferi de cea existenti la 22
* Acest fapt explici termenul echinocliu, format
decembrie at 47o (23tlr' plus 2ilr') 9i ci
situalia la poli a fost inversat5. Pentru din cuvinte latinegti aequus, egal, gi nor, noapte.
Nu ludm in considerare crepusculul, care lungegte
toate latitudinile aflate intre Cercul arctic perioada de luminl a zilei inainte de rhsdrit
Ei dupi
gi Cercul antarctic Soarele risare pe ori- apus.

72 | Pimintul ca planeti

m
'(tse;.rernuu11 'purlF;1 'V otoJ) .rao ed
lr.roqoc lau leo lnlctmd sullu B eleraos '?.rBA ep JnFIilFIos apuoped ug
'(X,Of.Oe) e.rar.rop ur .lsaJraueaH '31g
BI lridou 1nzelu ^DrncFJtsol e mleraos a ega.rtotol plsaecy gl't
"l

--
tului in 24 de ore. Yom nota totugi ci sensul cele indicate in figura 4.9. Dacd intr-o ase-
migcirii aparente a Soarelui este invers la menea ilustralie s-ar trasa cu griji toate
cei doi poli. rutele zilnice de la un solstiliu de iarnd pini
La ecuator Soarele are iniltimea de 90o la urmltorul solstitiu de var5, s-ar constata
la amiaz5. iar drumul sIu se afli intr-un ci ele formeazi o spiral5 cu panti foarte
plan perpendicular pe planul orizontului. Din micd. Aceasta ar putea eventual explica
aceasti cauzi la echinoclii iniltimea Soarelui comportarea Soarelui la poli (fig. a.l2). Innl-
se schimbi la ecuator cu l5o pe ori in tot lindu-se zi dupi zi, pe aceastd spirali cu
timpul zilei. ln plus, la acest; date umbra pantl mici, din pozilia sa cea mai joasi
unei vergele verticale va fi indreptatd exact sub orizont la solstiliul de iarni, Soarelui ii
spre vest la 6h 00n a.m. pini la arniazd, sint necesaretrei luni pentru a atinge nivelul
va dispirea la amiazi qi va fi indreptati orizontului la echinoctiul de primivari. Apoi,
exact spre est de la amiazi pinl la el igi continui drumul spiral in sus, atingind
6n00m p.m. punctul maxim in jurul datei de 2l iunie,
dupi care incepe si coboare tot in spirali,
Datele intermediare atingind din nou orizontul in jurul datei
de 23 septembrie gi continuind si coboare
Ce se poate spune despre raportul Pimint- spre pozilia de la solstiliul de iarn5. Acesta
Soare in zilele dintre echinoclii 9i solstilii ? este motivul pentru care la Polul Nord
Declinagia Soarelui se schimbi necontenit Soarele risare gi apune o singuri dati in
de la un solstiliu la altul. Cuvintul ,,solsti- fiecare an. Risiritul are loc la 2l martie,
tiu" este derivat din cuvintele latinegti sol, iar apusul la 23 septembrie, fiind separate
soare, gi stare, a sta, referindu-se la faptul prin sase luni de lumini solari gi ,saseluni
ci Soarele, dupi ce a atins valoarea maximi de crepuscul gi intuneric total. La Polul
a declinaliei sale spre sud sau spre nord, Sud situalia este similari dar sensul este
pare s5-gi mentini pozilia un scurt interval inversat.
de timp, pini cind declinalia iqi schimbi
semnul. Valoarea exacti a declinaliei Soa-
Determiuarea lungimii zilelor gi a nop$lor
relui poate fi g[siti, pentru fi.ecare zi a
gi a momentului rieiritului gi apusului
anuluio in Almanahul aerului, al clrui con-
la toate latituilinile
tinut va fi descris in capitolul 5. Putem
astfel calcula inillimea Soarelui la amiazi
Pentru a stabili cu aproximatie lungimea
pentru orice zi a anului. Iati citeva date
zilelor ,si a noplilor, precum ,sia momentului
privind varialia declinaliei Soarelui, care pot
risiritului 9i apusului pentru diferite lati-
fi utile in calcularea aproximativd a inil-
tudini 9i epoci ale anului putem folosi un
limii Soarelui pentru alte zile decit solsti- mic glob si o bandi de elastic (flg. a.l3).
liile 9i echinocliile. Pentru echinoctii problema nu se pune,
intrucit zilele sint egale cu noplile la toate
Varialia valorii declinaliei latitudinile. Pentru alte date vom proceda
intr-o luni
dupi cum urmeazi:
I. Solstiliul de iarnd. AEezim banoa de
I l'45', Prima lun[ inainte qi dupi
elastic astfel incit si reprezinte cercul de
echinocliu
iluminare (cerc mare), care intersedteazi
8030', A doua luni inainte 9i dupi
ecuatorul la meridianele de 90o vest gi est
echinocliu
gi este tangent la Cercul arctic gi Cercul
3"15', Lunile adiacente solstiliilor
antarctic in punctele in care acestea traver-
seazi meridianele 0" gi lB0'. Alegem acum
Se observi ci varialia declinatiei este o latitudine oarecare, de pildi 40' N. Luind
foarte lenti lingi solstilii dar accelerati meridianul 0o ca amiazi, numirim 15' de
lingi echinoclii, ceea ce explici scurtarea si longitudine pentru fiecare ori spre vest de-a
lungirea rapidi a zilelor in lunile de toamni lungul paralelei de 40' pini cind ajungem

74 I Pimintul ce ploneti

,
rrurunl lelznJlp trnqrrte atse lnlncsndar3
'BJeInurs
-ry;n:oe'iii\ aur8rro ep rd gp9e plurnp ep luls eleqtup

frry::R
rr."4( \ I / D\s
llcnrlur 'Bruas ep Iec rS (erorne) gieeurrurp
ap lnlncsndarc orlur ericurlsrp ecBJ ruo^ nN
'uerrr rurpnfllel BI sole reru .toyz e gururnl
ep EpeorJod e1 tuet.rodurr snepe un ornl
-rlsuoc '1n1rrpsg.r
epecerdrSrnlnsnde pzeorrrrn
arec pznJrp areurrunlr o 'ynyncsndat3 .e6e
nels nu alrrnrcnl o1rio1nc urr15 runc pdnq
'qurlunl l
IBlo1 crreunlur sl ep Fcsnrq orBq
-urrqcs o olsa InlrrpsgJ pc rS
1e1o1crraunlur
ep neueluulsur l.uruJn olse rnlaleog psnde
pc esrtuerd BI ap lrurod rue .rolidou 16 .ro1
-a1rzuurr8unl eareluJl ucgrldurrs e nJlued

ppcsnde.r3

'&rv 'Ev)
'luozrro qns
auru.r8urp ur alrsg8 Eeuaruosp ep U rod
purundnsard ErBoqoc olorsos rnlnsnde rA rnlnlrrgspr elaluaruotr{ .(g .duc)
eJsC nc ezolr1. ap rs erlseJal rereJsorul
alursort op opmdop rnlnlncsndara Blaln0
1e8e1 dturl ap eletuatsrs ep piey lrqereprs
-uoc oroJrp ps eleod eruc oluaredB
'cIlSe,{ lacol rBIos
.?cllqo
lndrurr pp eu pqo13 Bc ruelrasqo
InJac od arrcnl sJeo6n o ec reurnu ud.rn arirzod o-Jlur elalapred Bzosre,,r.eJl ereulurnlr
e1 gu"rd purururpr 'lelderl a8urls os purtunl ap IncJac ec ezrrec urp .alleur elrurpnlrlul
ptsuace rnlereos lnsnde pdnq '(91'y 'tg) nrluad psrcerd ep lg1e tol elso nu Bg .llpeur
1os od op Inrolelrasqo nrlued luozrro qns r5 eseof olrurpntrtel nrlued urind reru nes
ln.rgdsrp e elaros ec pdnp durlt tlnru rnlnr
,gI ep arieurrxorde nc rnlnsndu 16rnlnlrresur
Inlueurou lcoroc urlqels qs alnured s,t eu
elseoc Bpolour ariualu nc urprcnl gceq
'pcpu nlued no pp.rrdso eleemlnua ulrrnp p1uo1ed reo ad 'rolnulslos
Inzec ur c
mleraos p luertdu Furnrp proN Inlod B.1 ZI.t .FL{ rode ruepacord 'elureur rerrr Bc olse 16 1se,.r.
oP eleuBrprJourBI InrolBnca ezelcesJolur
"06
ac arBru crec un eultuBr crlsBlo ap epusq pc
urprn8rse ag 'erieurlcep snuru 006 ep Beurp
-nUtBI nc elelalred u1 gtue8uul ey ps lgcur
IeJlsB crlsle ep epueq urptsnfe rode,(g.g
'3g) raruureleue
Inroln[e nc rnlereog erieu
-rlcap trrurtural'ee'r.nlnun agonode arlv .t
'arilzod r6eeeceuI crtsele ep Bpueq pulspl
(cgrce4
Inuuaco erdsurp eelred ursoloJ
16 1nqo13 rurtrl^ul ,ptroa op .7
1n1hrcgog
'rridou earu
-r8un1 Fclpul ocgrce4
InueocO ur.rd ace,r1erec
o8unl reru oreyrzeeurrtunl pcrpur
Incr rer
lrncs reru Incre nrlsou Inzuc u1 .rridou e r5
ropz eerur8unl Bururrelep eledd es nldurrs
.rnlnsnde
Incluc un-rlurrd Inlueuou Fp eu
oezerute e1
rg00 qZI ru8ngpe ! (tue.rede 1uco1
rElos lndurrr) rnlnlrrqspr IE nrluurrxorde
InIrIOIrIOIu Bp Ou OJO Op JUTIInU ISACe ezsrrlle
urp lnzPcs 'crlsle ep- spuEg 8l
ur00 qzl
w
Y/z
4
l
30=
20-
t- -, I0--
r-t. b -
=i rb/ --l-to--[)-!1
F 26t-
t lln4
E
I
ii-,2 .\-
\
-+--\;''./
-'1- '11/ /

t \ rir'r l'-,'l ,/
tr. i,t;#r*
Fig. 4.14 Acest grafic indici risiritul 9i apusul Soarelui la orice latitudine pi in orice zi a anului (dupi {-.S. -\ou1
O c e a n o g r u p h i c O . f J t r u) o . . i l 7 i ) .

ci atmosfera arc o grosirnc uniforrni si o coborire suli orizont: 15" pe ori. La latitu-
distributie uniformI a ;,rafului. lungimea dinile superioare tlrumul inclinat al Soarelui
c r e p u s c u l u l u i v a d c l r i r r d cd e d r u m u l S o a r e l u i facc ca acesta si coboare mai lent sub ori-
I ) e c e r . c a r e , l a r i r r d u l - . d u "d e p i n d e d e l a t i - zont. La 60'l{. de exemplu" drumul Soarelui
tudine (r'czi fig. ,1.16).Acokr unde planul se aflA intr-un plan ce face un unghi de 30'
traiectorici soiaro este \ crtical. de pilclI la cu planul orizontului (90"-60' : 30"), iar
ecuator. Soarelc are cea mai rrtarcvitt'zI dr-' la echinoctii crepusculul dureazl aproxi-
mati\- de doud ori mai mult ca la ecuator *.
Eristi trei feluri de crepuscul. Crepus-
culul astronomic este perioada in decursul
cdrcia mai poate fi detectati vreo lumind pe
cer ;i sc consideri ci dureazi un timp egal
cu ccl neccsar Soarelui pentru a ajunge de la
orizont pini la un punct situat la lB' sub
orizont. Crepusculul maritim dureazi de la
trecerea Soarelui sub orizont pinl in mo-
mcntul cind acesta atinge un punct situat
la 12" sub orizont. La 12' contururile obiec-
telor terestre sint vizibile. degi orizontul este
probabil neclar ;i se pot vedea toate stelele
Fig. 4.15 Crepusculul este o reflexie difuzi datoriti foltisite pentru orientare in navigatie. Lir-
m o l e e u l e l o r d e a e r . p r a f u l u i s i vaporilor de api.
meazi crepusculul ciull, perioada in timpul
cireia sc pot desfiqura activititi normale in
aer liber firi lumini artifrciali ; este peri-
oada necesari Soarelui pentru a ajunge de

* Putem considera ci la 60' latitudine nordici


drurnul Soarelui este ipotenuza unui .triunghi plan
cu unghiurilede 30', 60 Ei 90', cateta cea mai scurti
reprezentinddistanla reald sulr orizont. Intr-un astfel
de triunghi cateta cea mai scurta are o junritate din
lungimea ipoterruzei. La ecuator Soarele parcurple
cateta cea rtrai scurtir a triunghiului. atingind astfel
acelasinurnar de grade sub orizont irttr-un interval
Fig. 4.16 Durata crepusculului depinde de riteza de timp egal cu jurnatate din tirrrpui necesarla para-
de coborire a Soarelui sub orizont. lela de 6Ll.

76 L Piruintul ca planeti

F
Inlod BI gc eutueesur _elsBacy .oBI BI o0 el lncsnde.rc ap epuorred ocrprou agunr8e.r ,r1
op pzerre^ rnleros eriuurlcap erergc lndurrl 'luozrro qns ecorl Blsecu
purc .rnle.reogrerroi
ug ppuorred e8ea.rlur tlc pzornp lnlncsnde.rc -cererl e rcrru rerieurlcug
opcnu elreo; elued nc pluluozrro ple.rrds Ellrolep lr8unlerd
o llnru elsa lnlncsnde.rc rrru elrurpnrllel BT
elso rnlorBos Inurnrp acerBoao .leurlurelep
ap .ro5n alse rlod el rnlnlncsnde.rcelurnq .rnlarEos
'y1,9 e:n?g urp eurer8urp ed rurpnl
psnde pdnp etnuru ep 0Z 16 gro I ..ur.d u
-r1el osro^rp n.rlued plerpnls g aleod rnlnlnc 0S q 9
e1 tn.rpdsrp BlsEecV .Fq1e ple.;erdns o ed cedo d.roc
-snde.rcl_elurnp e eldwe eriur.rerl .1uorr.ro q.,s
Inun E QJqun greo6n o scunre e nlluad leururnlr
og1 elsed l tnlrs lcund un pleporcru e8urle ep Flsep pcur Ere crlsea Inrer .snde ednp elnuru
nu rnlareos Inunrp .snds 1egr1y .eeldeou ep 'urd e1 .lrnufrqo 6uec un glugnin nc
91 u 0? q
gleot pzeornp ppcsnderc IaJlsB rS oluozr.ro rsoio; urealnd .u.d9 .glur.rn6n ererrr nc
. 0t q 9 e1
qns PUe es_ elerBos orBc ur ?lBlol Bpeo elrnu3rqo eralrl ruc ureelnd ,snde
_ pdnp elnuru ep 0t
-r.red elSe6gdap nes gzeele?e snde ednp' ap .Ierol nrpeur duryr ..ru'd
"-'d * 00 q 9 BT u 0t q S
rS^rnlnlrrpsgr eatureurp rnlnlncsnderc rolu u1 tnrgdsrp B elareos :rcru Etentls .prE^rBH pcrruou
-r8un1 uurns 'rnlnue
lndturl lot uJ IS -o.r1se elletg e1
lliea.resqo alareoluun lEnlceJe n-s
,trleurrxorde erlur r-zerteL erec oecrlr.ra
"06 rurp"g? .trnas ep (uerlxe
668I erunr SZ garurunq lncsnda.rc
un n.rlued alqero^EJ elreo; rrfrpuoc .lecsn 16 .rnd ep
llqesoep reB un nr .a.reorcrdep 000 B ep aurpnlrllB o EI
oacrdo.rl I pUE as ruad urp edrnbary
.GtlS .oS1 ,anttg ntldntSouoatll BelBtrIBco,I
.
,Caop 'g'2 pdnp) mppcsnderc susiF"tfi .tU
tf.f
Pstpnseutpnltlel
: Ff,re depeg .I .S (206I erlrrdu
',{ppa/A s.radrog)
S ,,ecrdort e1 rnlnlncsnd
-orc- elrno"_ lBInlJluI .erzrc
IocrlIB un-rlul
-o.rd ap ecgriullr6 rli^resqo ep elurirrguoc
lsoJ nE aldJ atsecy .alnuru ep fZ pcrpe
'glrncs ruru rJo rorl ap plJnp o ore .luozuo
qns o9 eturle eler8os purc purd BzBeJnp
e.ruc c1r,.r.rc
ppcsnde.r3 .alnurru 61 r5 gro 1 ap
oroleu otrB 'Bro ad oSI nc puuoqoc oele.reog
t tuozrro qns oBI BI lBnlrs laund un e8ur1u
B nrluod rup 'qo19 ed ep tcund tle ecrro ur
llcep uncs reru olse crruouorlse lnlncsnde.rc
rolBnce I pc larE^ep elsg .glBar pzq o
z rcru ere nu e.reundnseJdlseoce Jep .uncs
ep rueJlxe nBs luelsrxeur else InlncsndJJc
rolenco gSugl pc Breprsuoc eulnl pllntr{J
.rnlnuu
L : i IB lueluotu ecrro ur
16 o0 arlur esur.rdnc elrurpnlrlel nrlued
"0,
crruouorlse rnlnlncsnde.ra eeurrSunl pcIpul
o
erec "y'If'S IB rourrBtr{lInrelsrurtr{trurp cgurt
Z -oueeco Inrcr^res ep plBroqBle rnlnlncsndarc
e pruer8urp o gturzerdor LI'V ern8rg
'rullrreru rnlnlncsnderc porelncluc
lIured ec olaqBl 16 euriuoc erec .rn1n.ree
t orurpnlrlel eseoreurnu nrlued
InrlBuBurly uJ
rS rnlnue e rz etacegr nrlued .lnurtu un BI
gugd ep elieurrxo.rde nc 'glep atse lrarc rnlnl
-ncsnderc elerncl 'p]uernc Blrcgo Bpeorred
ernlrlsuoc oc eec 'e3.nurur ep 0t .4'I1Brurx
-orde zeornp lr^rc lnlncsnde.rc o.rogricourqce
eufeard uI oo0? op eeurpntrlel eT .luozuo
qns o9 BI lEnlrs lcund un e1 eurd luozuo BI
PCrpioueurpnl|lel
inte de inventarea telegrafului problema di-
ferenlelor de timp nu prezenta nici un interes
pentru cei care igi triiau cea mai mare parte
a vielii intr-un singur loc. Chiar cilitorii
nu aveau decit grija de a-gi pune ceasorni-
cele in acord cu ora comunitilii locale.
Timpul necesar deplasirii dintr-un loc intr-
altul era atit de lung in comparalie cu dife-
renta orar5. dintre ele incit aceasta din urmi
nu avea aproape nici o insemnltate prac-
tici. Cind a devenit posibil si se transmiti
instantaneu mesaje prin telegraf au fost
imediat sesizate deosebirile de timp local ce
rezultau din diferenlele .de longitudine. $i
odati cu dezvoltarea mijloacelor rapide de
transport a aplrut necesitatea corectirii ora-
relor in functie de timpul cigtigat sau pierdut
prin traversarea meridianelor. In prezento
zborurile est-vest la latitudini medii se pot
apropia de viteza necesari pentru a egala
migcarea Soarelui. De exemplu, un avion
eare decoleazi, din New York la l2h 00-
amiazl (timpul oficial al coastei rlsiritene
a S.U.A.) gi zboari cu circa I 300 km pe
ori, poate ateriza la San Francisco la 12h
00' amiazi (timpul oficial de pe coasta
Pacificului).

Timpul Ei longitudinea

Pentru a evita confuziile gi a simplifica


cit mai mult studiul relagiilor de timp este
necesar si considerim ci Pimintul este fixo
iar Soarele completeazi un circuit in jurul
s5.u la fiecare 24 d,e ore. Coneeptia aceasta
este perfect admisibil6 deoarece relatiile
Pimint-Soare sint pur relative. Si ne ima-
ginim cI un meridian se poate deplasa spre
vest in jurul globului, menginind o vitezi
constantd,, astfel incit si se afle totdeatrna
in punctele unde razele solare cad pe supra-
fala terestri sub cel mai mare unghi posibil.
Yom numi aceastd linie rneriilianul ile amiazd
(fig. 5.1). Exact opus acestui meridian, pe
cealalti fali a globului, se afli meriilionul
ile miezul noplii, care gi el se deplaseazi spre
vest pe suprafata Pimintului, riminind per-
manent la distanla de 180" longitudine
-In in
raport cu meridianul de amiazS. timp ce
meridianul de amiazi separd dimineala de
dupi amiazi in cadrul aceleiagi zile calen-

78 I Pinintul ca planeti
a15eu tod es rrooulf
.Ilurnl B pcrreJs
"oi \_--+-.---l "oi -rluo ?lreq o rdrl uelnd .ror.ralur
Incsrp od
e ' . . 9 {1 - | / X t " p BcBp aulq rBrrr 15 elsg .durt ep alel^relur
Bluezorder E nJlued oro ur IupcJBrrr el eJBc
f-,/ \l\'ffi Al,\ ;a ed 'e.relurrs ozeJ russerl Jouelxe
'pro\I rnFlod erdnsBep Incsrp ed
lBnlrs lcund un-rtrurp
Bepe^ r-s urnc e5e qo13 rnun ele ep
elouerprrau elurza.rder Bs erc ozeJ ur?serl "SI
rorrelul Incsrp od .xg eururer e^ IIBIBIOO
ac durrl uI rlor gleod es Fs ole erlurp Inun
rJcuJ loJlse ocrlluecuoc rug6ele aI 16 atrraJrp
% \',,/\,/ I | \ \-1.4 ezet^rrcuolr?c ap rrncsrp Enop urguoliceJuoc
'qo13 ungugurepu-lBI ruale nu gceq .duri1
ep
JoleurprJeru eprirzod Jrec lsece ad ruuc.reur
rS 'Jolence BI eJnfuocur I-Es orec uo1rec ap
crec un urguorice;uoc oqo13crur un ap wou
-ndsrp pceq'Z.S erntg u! lerlsnlr alse d*r1
ep arlsarat rogrieler IB Irtn lepow uO .eleer
olouerprJeru nc eprcuroc ro^ oJBrO rrncrec
es dturl op elauerprrorrr Bc urrndrqcuJ au ES ellBlelec o1801 .qCr,,tauoar3
InuerprJour nc
rrznJuoc olsace elr^e u nrlued .Inlle ur Jero qo13 ad aprcuroc ezerlue op Inurprreru purc
snJ un-rlurp rrrecJrl [n]uatuour ur roduur rcunla'zec ereo uI.oS[ orecog pl eluserl
nBs olurur Inseec urEp Fs rua.I^ purc nes euBrprreu pqle ps docs lsece uI lrsoloJ pqolt
''v'fI'S ele rir?d arlraJlp ur aunrzraelet nes ec lrqBpueuocer alse drulr ep .ro[rie1a.r
orpEr ep ursr8ord un BznJrp E,^' es oJBC ?l eeruzrluue ruselul B nrlued .r1od e1 rerunu
Bro llllnclc s ruar^ pulc rcunl sel rBru 'qo13
1a ep greSule pulg lnBarlur apur.rdnc
eldurgfug eleod as n.rcnl lsecy .?rlsou sro ap orEc e_r^rlocap IaJ un csornlBcle UC eurturur
rualnd eu erero rrncroc elsec" ,gidou lnzarur
ep rS Fzsrure ap eleurprrorr nc pune.rdul
.r-n1nqo1F 'luauemJed rpro rarunu un rurrrd eleod rs rz
Inrnf $ 1sa.re.rdeee-npugsuldepf6 .gI ep elsarelur al urp Ero ?lrrunue o eJerurn ur.rd glurzerde.r
e1r1{rade eralprrew ec elrurwr g rod alero I.g .tl.{ arecerd '(t'S '3g) Ilidou Inzerur ep rS pzerure
op oleuBrprreruerlur aleiuelsrp 1e3elurs erero
elrrncre3 'aurpnlr8uol ap ur.rd a1ae.r1ugelri
-.rpdsapoelerucrec ep ettprunl
"gI o poly ercog
6erero rrncrec ep ,11idou
ZZ Flslxe Inzerm
ap 15 pzelu dp alarr_Erprreu ep BJEJe ur
ogc rupur8etur au es odrurl ep roleuerprreu
1e ldecuoc lsece orenurluoc ur pulllo^zae
.eurpnlr8uol
i o69 ur.rd eleredes
lurs elcund gnop eloc olcund t1e ur.rd
t lncerl
e ec pdnp oro t BI Qo13ed ep lcund tlrunue

*a
\.' \ un-rlu! e8unfe g?el a ep Inurprraur gcep
'nlduexe eg .qo13 ed ep e.re.roelesn;
cse,tr"i
oc rolelnclec iornlnl zeq olsa giuelu,rrqce
plseecy 'eurpnlr8uol og1 nc pzeele^rqco
drurl ap pro o Bc Erurge rcep uelnd .elnurru
)i-.: F eJecag e^1eulpnrlSuol oI nps .B.ro orereg
ug eurpnlr8uol ogl e.redoce Ie pc ?urrreesuJ
stseece 'ero ep VZ ereceg ug aurpntr8uol
o09t
eS.rncred pzerrue ep Inuurprreu ecareoeq
't1e ep_pcltsrrepuelcrz o elredsep
ec erurl
ttidou lnzarutap Inuetprlol4 else rridou Inzeru ep Inuerprreru lecrlsrrup
Britanietrebuiesifieora 5 p. *. Extragemde se foloseau pini la cinci timpuri diferite
aici regula generalil. punctele aJlate spre est intr-un singur orag qi ci reteaua de cii
ile noi ou o ord mai ti'rzie. Considerim din ferate a Statelor LTnite utiliza in total 53 de
nou ci meridianul de amiazX se afli la New asemenea sisteme de timp.
York. Acestui meridian ii vor trebui circa Solulia evidenti a problemelor de acest
trei ore ca sI ajung6 la San Francisco, in fel o constitaie timpul legol,bazat pe meri-
vest, ceea ce inseamni ci acum ora acestui dianul central al fusului, al clrui timp local
orag trebuie si fie th 00' a.m. De aici este atribuit arbitrar unei figii largi de teri-
deducem perechea regulii enuntate mai sus: toriu situate de ambele pirli. Astfel toate
punctele aflate spre aest ile noi au o ord' rnai ceasurile din zona respectivi sint reglate la
timpurie. Ambele reguli necesiti unele preci- acelaqi timp. Este clar cio daci meridianele
ziri pentru cazurile cind intre cele douE centrale sint spaliate la 15", timpurile legale
puncte se afli linia internalionali de schim' ale zonelor adiacente vor diferi cu exact o
bare a datei. ori. Iar daci aceste meridiane reprezinti
longitudini care sint multipli de l5 (d"
e x e m p l u 6 0 " , 7 5 o , 9 0 o s a u 1 0 5 o ) ,f i e c a r e z o n l
Timpul local
soccesivi de timp legal va diferi de timpul
legal Greenwich * cu un anumit numir de
O modalitate de stabilire a unui sistem de
ore intregi. Acesta este sistemul de fuse orare
timp pentru o localitate mici este si se
standard intrebuinlat pe cea mai mare
ia meridianul care trece prin punctul central
parte a globului.
al localitilii, de exemplu prin dreptul tribu-
nalului sau catedralei. Toate ceasurile din
localitatea respectivi sint reglate la l2h 00' Timpul ile prelungire a zilei
arniaz6., cind Soarele se afli exact deasupra Intrucit numeroase activitili omenegti,
meridianului respectiv, adici in momentul mai ales in orage 9i in regiunile industrialeo
eind umbra unei vergele verticale este indrep- incep cu mult dupl risiritul Soarelui, dar
tati exact spre nord. Aga cum se va explica continui, cu mult dupi apus, ar fi de dorit
pe larg mai jos, Soarele este un cronometru si se dea inainte orele de zi pentru ca ele
imprecis, si ar fi prin urmare necesar si si poati fi folosite in modul cel mai avan-
folosim valoarea medie a poziliei Soarelui tajos. S-ar realiza economii considerabile de
la amiazi, dar acest lucru nu ne intereseazi energie electrici daci perioada de lumin5'
in momentul de fa16. Sistemul de timp de zi de la inceputul diminelii, irositi cind
stabilit in acest fel se nume,ste timp local oamenii sint incl in pat, iar birourile qi
gi poate fi definit ca timpul solar mediu uzinele sint inchise, ar fi transferatl la
i,taiat pt meridianul local. Toate punctele
inceputul serii, cind cea mai multi lume este
':;'-r.aLepe acelagi meridian, indiferent de
treazil gi in activitate. Acest sistem orar
distanleli dintre ele, au acelagi timp local, modificat poarti numele de timp de prelun'
in vreme ce toate punctele situate pe meri- gire a zilei qi se obline prin avansarea tuturor
diane diferite au timpuri locale diferite, care ceasurilor cu o ori. Astfel, cind Soarele este
variazi cu 4 minute la fiecare grad de longi- deasupra meridianului central (adici la
tudine dintre ele. arniaza Soarelui mediu), toate ceasurile din
zona orari respectivi'vor indica lh 00m
Timpul legal (stanilaril) p.m. Risiritul 9i apusul Soarelui la echi'
noclii sau la ecuator, in loc de a se produce
Inconvenientele utilizirii timpului local in la 6h 00m a.m. gi 6h 00m p.m.. se. vor Pro'
liri cu o mare densitate a popula!^iei sint d u c e l a 7 h 0 0 m a . m . , r e s p e c t i v 7 n 0 0 mp . m .
evidente in epoca noastri modernd. In jurul Referindu-ne la sistemul de timp legal
anului lB70 companiile americane de cii putem defini timpul de prelungire a zilei ca
ferate au introdus un sistem standardizat
care acoperea zone considerabile de teri- I Timpul local al meridianului de origine se mai
toriu, dar acesta fusese creat numai pentru numeqte gi Timp Universal. - N, red, rom.

80 I Pimintul ca planeti

m
Icol lndurrt pcrpe uI I'sIZ uSZ 16 .gI
'qcl.r'\' ale elerluec alouBrprrour Eze(l l nB etunl
q0 nc durrl un 906I ur ea,\e epueFl
-ueerg 1r.trclndurrl ap pie; sue.\e uI I's6g eBeertur ulp roppi ele e1e3o1 alrrndrurl
'setpetr{ ulp rnlnrol oalueloq rolac ezBq a4 'r1oy8ad
1eBe1lndurrt
w\z qs nc else arec lncsrp e ep lndoas nc leuorieurolur sar3
-elresqo I Iecol prdrurt S06I uI asoloJBrpul
'6'"02 'srr -uor un uol;urqselA l lnurl e-s TBBI uI
r,,6qQ nc sue're ur eJo durrl lsacy
-ed ulp InJol,\rosqo urrd eacoJl oc rnlnuerp
qo13 ed oraro olosng
-rroru Ie 1eco1lndurrt BesoloJas eiuerg gteol
uI S06I ul pplld o0 'lecol crruouorlse Inrol
-e,\rosqo urrd ocerl orec Iac fdnp nes ra1e1 'alero Joleuoz alallturl azalsn[e s lezrJ
-rdec lnuurprrrrrr ednp 1eBe1lndurrl neurur -olne eougtueseep clsa erec 'roltrn:lrodsuer;
-relep rig rrpi eseoJerxnuruJn ur llnru nc nu rnlnrolslultr\l InlrosaI oP olsa rtsol ralsa3e
'qcr.lruoor3 uarecrldy 'alrqtuolco urp Jlurtunp eurrlln
l,lrc lndurrl ep r8erlul pro ap
Iiprgurnl nes aro urrd ateredes a1e8a1rrnd urru'e ru00 uZ e1 gurd Enultuoc t6 erlrrle
-wrl rzglse ne clrr?i.aleol aduordu r6aq urp Ecrururnp Erullln ur '1u' u00 qz el
'sue^e ur ero 'irt nc lurs ireo8r-r ur qrlur rallz B err8unlard ap lndrur;
InroperqT
16 1n-puelpunoJ,rrafJBc lAresqo eO 'arero '(rn1n1e1s
I nrrollral lnBartug ed ruroyrun
esn; ese6 pdnco puueJ 'ralrz e arr8unlard lecrlde crnqarl preput?ls lndrurl arienlts arec
ap nnladrad drurt un euriqo es e nrlued u1) 1e8a1rnlndurrl earautiuaru srcJp nB rolel
snJ rnJcag al alerluoc elruErprreru op -}s ele areoltnr8al agrndroc purc JolrJnzec
pie; pro o nc elBsuB,\B aleol lrrrs Eolsoc eridacxa nc 'lueuodtuoJ lels eJcagur relrz E
.rep oale8elarero asnJ 11 epurrdnc alua 'gcr1a arr8unlard ap rnlndurrt B BruroJrun earectlde
-I^OS aUnIUn A1SA 1SCA-1SO Orapurlur erl?ur arac orec 'uttoftun rn1ndutl Daga7 lelo\ e
reru oc nc ere;i 'sue.\ ur rro ,i.g .r" lndurrl olrull rololetg lnsar8uo:) 996I arlrde u1
ere oereur erei o 'Brpul pc sorJnc r6nlol 'S'S'U'1 15 er81ag 'epue16 'eiuerg 'eru
otsg '(ararzr;tug ur aro t/r ." olsa In-ueu -edg 'epuepl 'aruelrrg BJrtr{ : }urs rnlnue e
-rrns rpr 'su,te ur aJo z, glerllp e8earltrr ad ero o nc ]esue^e alsa durl
1f, nr JlsJ InueJI
nlduraxa ep) ero ap riglgrunl reun Ip nldrtlnur rorec le allrqi 'rnlnue e aunrirod ptnunue o
lllunue un nc a'Iorzrrlul ur nBs sue^p uu e,J o(pntt ap dutl ep alaunu qns lncsounc)
oraurrn urrd alsa rrrgi 1e prepuels lndurrtr relrz e arr3unlerd ep lndurrl Ieurou poru uI
'oal,
L ep nldrl1nur laJtse elsa erec rS auerp csasoloJ auadorne rrgi er1ntrq'oreru Alt^elar
-rJalu Pnop alac orlur lcExo lenlrs prBpuls gcrprou eurpnulBl o l PUe os arec 'erltsuY
uerprreru un a8ale os rrprnfardurr ap laJlse uI urp r8unl ap lrnu6rqoauBrEA ep rolalrz Eur
'ogl ap eleuerprroru orturp reiuelsrp -olpp Irqrsod rsoy B nrcnl lsacv 'qcr$.uaarC
1nco1[nu
el Arlrurxo.rde pge as olnsur nes rrpi alauf] y,rrc lndrurl ap giuy alureur aro Z nc otep
'eluesaref,ur aldey e,ralrc rnl.\zJp e.t err
purg alrrnseec 'rolrz e errgunlard ap nlqnp
rirgq ralsece B Bluale BarslacJa3 'rlcr,{uear3 durrt un lzrlrln B eruelrrfl Earel,\lppeorred
lndrurl 16 ,rrlcadsar InsnJ erturp giuara;rp rSeaacsuI 'loqzpr ap durlr op arrrrrnuopqns
'gy61 euqruotco ur puld
a.Io op InJrunu lcrpur oJa JBJ0 snJ arecard
'aledrcurrd arro esnJ ap
Zt6I errnrqal urp
te alac Bzeoqcreru gleuorieu grecs ed lzllrtn lsoJ E rrllz 1e arr?
orec rrurnl B ?ueq o glurzerdar g'g ern8rg -unlard ap lndrurl IErpuour roqzgr allop Ie
'(S'S '3y rze,r) rnlntaqJIE olerelrl arsasoloy e p r n l a o e p e o r r e d u I ' F l e c o l e r i e l s r 3 a le a l r u r
erBro JolasnJ e arEcrpur ep rualsrs lle uil -rad o opun 'y'n'S alu etels Jlace ur Iecol
lazrlrln lsoJ B ruafsrslsi}ce rorlallfl 'BI6I alrq
'(pcrtsa,r aurpntr8uol) qcr.u,uaarS
ep lsol e1 alelcund oleol nJ1uod atatzt"tluE -uraldas urp ?crurunp eturlln 16^816I erprde
ur rS (gcrlsa aurpnlr8uol) qcr.truaarS ep tso urp gcrurtunp elrlrlln arlur areo;I^ ul lsoJ
e1 elelcund eleol nrluod. suoan u"r S e lerep 'rnlnsar8uo3 crgploq o-rlurrd '16
lerpuour
-rsuoa else ioqzqr rnlnrurrd epeorrad uI atrun eletels uI
lndrurl 1sece ep lso^ el elege
alac rS qcr.A4.ueer3Inuerprreu ep lsa el alUB leldope tsoJ e ralrz e arr8unlard ep pdurrS
alesnJ arlur otsurlsrp e nrluad .qcuueere .IIIlNIAEI

lnuerprraur r5 ,rrlcadsar ln{nsnJ I lerluac 1e 1e8al lndurrl gclpul Ieturou poru uI erc
lnuErprrorrr arlurp giuara;rp JJo Jp lnrptunu Ierluac InuerprJaru ep lso erds aurpnlr8uol
ep ericuny ur olruyJp lurs qo13 ad ap arrro ^cI l lege Ierluec Inuerprrerrrad cs-npurzeq

riilff'*'r:*--"
N

ro
!'

L
ao
c

\p

w,
\
rGl

EO

o
o

rj
bb

F
-rqco 'p8Eerlul rz o nc elurBuJ InrBpualec
Frosnp?p nu ec rnpldJ glrrolep rBurcotr
'**
Pclulrunp ErPJ
Eulurpr nu s eurru?ldPs nes BunuPldPs o-rlul
rcrurrunp ?nop Prd nu BS llcur IeJ Bs ul
plnger ap 'rnlnueoco Incolfrtu ur lrqEua^uoc
luaruoru r5 col eclJo uI eacPJ os Eerequlqcs
'lso ords elrrrolPl?c ur elodor os rz
P8Berlur
n.09I n"99I .08I 3 1.09I o rS 1sa^ ords oluotplpc uI pslruo nldurrs 16
"99I
5.UL"tl I Jnd eJo gcrlsupuelec rz e?eetlur o orelnd
pcrlu ep erpod^ nes ororle^ nc lual lEsro.\
-Br1 ero cgrcd
Inuoco purc BaIuaIA eT
'rirgd e11elalac eelureur rz o nc

?gP os uerprJoru rnlsecB e gcrlPlsE Beued Ec


euruesur ac Booc oa.Io zI nc su,\ ur olsa
oersy urrd rcep 'rn1nqo13
.0BI op Inuerprraru
prnf ug lso ords qcl^4.ueare InuIprreu PI ep
oloJo pulrpwnu cEc rrrrlulrue au Pcep Plceroc
elep euriqo 16 apznyuoc Etrle rualnd 'Eclu
-lunp olso FuBcrJaru BoJ od olunl also Pcrl
-erse ealred ed gcep 'pplld '(guecrraure)
"O
Fcrlsa eolrd ad ap Bec ap pieJ elureur rz
o nc ofso .0BI op rnlnuerprratu e (gcrrerse)
pcrlse^ ualred ad ep gcrlslJpuelec errrz
oluaruoru elleleloc elE01 uI 'rnlnurprrou elB
ri.rpd elequre ap ecrtsuepuJlec rz r6eaece atse
'luourour 'luaurour ]saJe uI
lsoc ur rurnu 16
'flidou ep rro nc aprc
Inzerru InuIplrow
-uroc ep 'qct,r.ruaJre
o0BI InuBrprraur InuBrp
- I J O U Tn C A p I C U I O Ce z e M e A P
InuBrplleur orl?o
ur Inluoruour uI lcuxg 'ptelduroc rz o pclps
oaro ap
?Z ap otsa alJlzJrJur rro ZI t6 sue..r.e
oro ZI arlug durrl ep eiueraSrp Bc ruArosqo
pcep pluaprla ourlep uriecrldre ter oalcetoc
'rn8rsap 'luls elUnze r oloqury 'orarzrrlul
' e a l - Z l
ur sro ZI nc purg Bsur runcB Ie nou
ulp olso op InuBrprrour c elelsuoo
"0BI
uIa qcli!|.uooJC InuBIpIreIII l ap lsa.,r erds
relrurrs pour uI purrEtunNl 'suB,\B ur a.Io zI
nc olrcrldurl 'pulg uerprraru rnlsece lndurrl
'eel-el
I otso .0BI ep Inuerprrau Fc lEts
-uoc rue (og) 'qcr.uuaare
InuErprreur nc purd
-ocur lsa erds euerpuour alsocu eJetunu rue
IS.gI ap olauerprraru leserf ne-s erec od
qo13 un ns rtunl e guq o enl rue gcg

relBp u erBqurqcs ep BluoriBurelur BIUIT

'* rnlnJoB
InqBueruly uJ grrsgS 5 eteod
qo13 ad ep e1e8e1 roprndurrl rz el etsrT
'd 'U
'g1o8uotrq '(sue.te
SUJAV 15 yllpnus erqerv
lNNVlJO ur rug? qZI) rnerlter{J elnsur'(ararzrglul
n.09I n.99I l"9Yt l.u9t ul ruS? qt) eue,{ng o(ererzrglugu,r Su'tf
spre gi
Zburind peste Pacific in avioane cu reactie ne imaginlm ci linia internalionali de schim-
de mar" vitezl, c[litorii fac corectia de 24 bare a datei este o fanti ingusti trasati
de ore in momentul trecerii peste meri- de la pol la pol de-a lungul meridianului de
dianul de 180". S5. presupunem ci avionul 180'. (Sn presupunem deocamdati ci aceasti
zhoarl spre est, citre America de Nord, linie nu prezinti devieri fali de meridian.)
,si ci traverseazl meridianul la 4h 00- p.m. Ne imaginim acum ci zilele calendaristice
(timp legal cu 12 ore in avans) intr-o zi de - luni, marti etc. - apar din aceasti fanti
marti. In momentul traverslrii, timpul gi se extind pe glob spre vest ca o peliculi
devine 4h 00tn p.m. luni. Daci se zboatf, fini. Limita anterioari a acestei pelicule se
spre spre vest, citre Asia orientali, timpul intinde de la pol la pol si corespunde meri'
se di inainte cu o zi intreagd. De exemplu, dianului de rniezul noplii. Pelicula care apare
dacl se traverseazl meridianul la th 30m din fanti poate fi denumitd luni, iar toate
a.m. miercuri, timpul devine th 30m a.m. joi. regiunile pe care ea le acoperl au ziua calen-
Datoriti acestor particularititi meridi- daristici de luni. Inaintind cu 15o de longi-
anul de lB0" a fost ales ca linie internatio- tudine pe ori, meridianul de miezul noplii
nali de schimbare a datei la Conferinta inter- (adici limita anterioard a peliculei) va avea
nationall privind meridianele, linuti la nevoie de 12 ore pentru a ajunge la meri-
Washington in 1BB4 (fig. 5.a). A fost una dianul Greenwich. In acest moment, in Ma-
dintre intimplSrile fericite pentru civilizalia rea Britanie este miezul noptii, iar ziua
moderni faptul ci, dupi intrarea in uz larg calendaristici de luni acoperi emisfera esticX.
a meridianului Greenwich in tirile de limbi Emisfera vestici are inci ziua calendaristici
englezd,ca bazd internationall pentru calcu- de duminici, pe care ne-o putem imagina
larea longitudinii, s-a constatet ci meri- ca retrigindu-se in fata zilei de luni. Dupi
dianul de lB0" se afl5 intr-o pozitie aproape l2 ore pelicula imaginari pe care o numim
ideali: chiar in mijlocul celei mai mari intin- luni acoperi intregul glob, iar limita ei a
deri oceanice a lumii. Cu toate acestea, linia ajuns ^din nou la fanta de pe meridianul
internationali de schimbare a datei a tre- 180". In acest moment ziua de luni acoperd
buit si fie deviatl atit spre est cit bi spre intregul Pimint gi este singura zi calenda-
vest pentru a permite anumitor porliuni de ristici existentd pretutindeni.
uscat si grupuri de insule sd aibi aceeasi Deoarece nici o zi calendaristici nu poate
zi calendaristicd (fig. 5.4). Printr-o deplasare dep5gi linia de schimbare a datei, va trebui
a acestei linii spre est din strimtoarea Bering, s[ ne imaginim ci luni dispare in fanta din
extremitatea estic[ a Siberiei a fost inclusi care a inceput s[ apari cu 24 de ore mai
in partea asiatici, iar printr-o deplasare inainte. Pe misuri ee se intimpli aceasta,
apoi spre vest insulele Aleutine au putut fi urmetoarea zi calendaristic5, marti, incepe
cuprinse alSturi de peninsula Alaska. La si se iveasci din fanti Ei sI se extindi spre
citeva srade sud de ecuator linia de schim- Asia peste Oceanul Pacific. Sintem in misuri
bare a latei este impinsi spre est cu ?1/ro acum si rispundem la o intrebare destul
pentru a nu depisi grupurile de insule Ellice, de complicati: care este numirul total de
W a l l i s , F i j i E i T o n g a , c a r e a u a c e e a g iz i c a ore pe durata cirora ziua calendaristici de
qi Noua Zeelandd. luni va exista pe Pimint ? Rispunsul este:
48 de ore. Pentru ca pelicula ce reprezinti
Durata zilelor pe glob ziua de luni si se desfigoare gi sd acopere
complet globul, sint necesare 24 de ore, iar
Unul dintre aspectele cele mai curioase alte 24 de ore sint necesare pentru ca ea si
ale timpului pe glob este modul in care dispari din nou in fanti. Rezulti prin
apar gi dispar zilele calendaristice. Dacd o urmare cd ziaa de luni este prezenti pe
zi dureaz6.24 de ore intr-un punct anumit suprafala Pimintului pe o perioadi conti-
de pe glob si aceeagi serie de ore ajunge in nuI de 48 de ore, degi pentru orice punct
puncte situate mai spre vest dupi un anumit anumit de pe glob ea dureazi numai 24
interval, rezulti- cI o zi calendaristici de ore.

B4 I Pimintul ca planeti

F
rS .y snld er6a6pdap nu rnlndurrt eriunca
epeorrad elsac uI JBp 'e.rarz.n1ugur nou ulp nrparu .ru1os pdurlr 16 re.rg,repE rulos lndurr;
olsa Ia lsn8ne rS arlnr uI osuB.teuI nou.ulp
JlsJ J[JrEoS rEru uI 'olnurur ?I snulur rs 9I 'ereluaturldns alnurtu
f JIoJ
snld ap BarEolea .irlcadser aBurle rnlndurrl ptlnzar ap gtlllduroc uriulor ep giey
'eterz "09 'Inlnuelprreu erdnseap
eriunce epuor.rad pnop olsace uI snld ug oI tsace urq
-rltui uI alse Io orlretu u1 qugd eueiruer urp g8unfe ps alorBos ri uc nrluad erelrraunldns
I sue-re ur elsa oloJeos elrquocep u1 purd euq oJrloJ Ecrru o prusecau alse 'es elrqro ad
-ualdas urg 'p.r.r1e8eu areolel o a.ru rttlndurrl oI BcJrc nc luseldap e-s Inlurued ocJJeoap
erienca'atatznlut n, uerplJerrr BI acarl Ia pulc '.rep rnlnuerprreru erdnseap nou ulp pU os
rcuntB e^rrpB 'arantltu! u"x elsa alarBos puIS sno1s 'o09t nc lltor -s lntururpd oc pdnp
'pa4uod zc lsace ur alss rnlndurl erience oareolgrurn enrz uI 'luJtuour rielace ul uerp
rer onrpaur relos durrl BzBrurB eI ero ap -r.raur rSernlace erdirseap lcexo eunardurr luts
elureuJ uerplraru el aJJrl pulc lcunle osuDaD pllrunue eots o 16 elareog 'y lnlcund ug FUe
u3 leraprsuoc also alareos 'tn1ndur1 mrnnra as Inlulrugd puJ) rcunle 'pc uraundnsard
al6rurnu os nrpau 1ec ri lntgtnapr relos 1ndu1r pg 'otera8uxa llntrl luls InlntuJrupd .lrunrs
orlurp ereolB,\ op BlueraJr(l 'nrpaur rBIos -uorurp arec u! g'c ern8g rut.trrd Ecp nronl
'pleraprs enrz trcap p8unl
lndrurl BJeosBru rou ap olrsoloJ alJcrurosBec lsece e8aleiuJ tuo1
olBoI'nlparu a J D o s 'r r u o u o r l s E e p l l l u n u a p reur alnurru ? EcJrc nc elso PrBIos enrz
'flprrr arelos rclrz e e1e3o rirpd ur uarri
lsoJ E nlpoT rulos lndurlr op, eureas auri
rB arec reurEeutr aloreos 'JIrz IS Jro IJJeJog -rgdurg nrluad sale lsoJ e rrur aro op tU
B erpau arBolP,\ BaP ES llcul l{}se 'cllur op alrz nc nJlsou Inucfsrs urp Ielucol Rllnzrr
-aleru lelnclec aro rS elrz ap InruJlsIS Jlse 'snuru ur ns snld ug ounricer; o Icru prFJ
'e.ro op
nlpau rvlos Induu'Bll l rz o eI op BerBolB^ VZ lr-exe ep alsa eJBolB.\ Elseece orEJ
r6-npurqurrqcs otnla.ruog earec5rur od nrluad In^rtotr\i'otpau ptD1os rz elSarunu
lcap
lcrrls poru ur ezeazEq Js JrBc Jro tS alrz es rS (ue ln8arlug ed erpaur ll reole.r) ero
ep Inrualsrs 31sa totpoaqD n\os Tnduta ap tU lcexa apurrdnc (er1e e1 r-zaurre o el ep
'dur1r e1 nlduraxa ap) rep uerprreru un l Inlereos
1cxo uIprrotu l ocorl
alareoq ue lnSorgur urp allz p ug reunu pc rS ele a,rrsecJns olrroceJl nrluad eresacau dturl
o a r o r z J r l u Jr r ! e l n u r t u B . \ J l r c n J n E S ' s u B , \ e u I op uporJad 'glropts rz alicurnu as tS ntpaur
alnurru B.,r.olrJnc alsa BzBrtuB rcoda alrtunue relos drurt ap 60's? urgS qZ ep else orac atl
ur pc BlelsuoJ rue 'srcord JruroseJc un nJ arirzod rSeaece ur elels raun Barrualer lcoJa
'rnlnun Ec EqrB BS arEc rnlnluJlrFd e .09 op orlBlor
lroder ur crelos rrzarrue Inluaruou
B plr?rnp e8earlur ad 'rz gdnp rz Blou rue o nrluad resocou du[1 ep InlB^ralul
'* ea8ral urrd acerl ec rnlnuerprrau 'rnlnue e1e rcoda ellraJlp
FcO
erdnseap os-npu!UB eleJBoS oe.rulos rrzalure ur eurrn ur eururJ ns elurur Br o aloJBos
ec ap rS (Tonpts 1ndut1) rololals lndurlr
op groJlp elsaoe aznec or ulp IS prnseur
'FzElurB ep ufgzod ur cc ur ege B op elso relos rnlndurll rrrarpnls
pu!.{ar ?s alarros ua n.rluad r'z aruJag uJ ep lprur 'tBlceroc to1os tnyndurl
rau aaec Bratelor as Be emqall Inlurupd "09G g'g 'F!C 1u ledrcurrd lndocg
erzrcard Bcgrro^ e nrluad otrsoloJ tuls elalals
rBp 'oreoS ap giuasa uI loJlse pugzurdap
'erelos rolrroJo Brparu ap sweos auri durrl ap
nrlsou Inuelsrs 'arlsBou ala.repuolec 16 ag.r
-nssec ep lezrlrln elrz rS oJo ap
leuoriue.tuoc
rnlnruelsrs lr,rrrlod ezeauoricun; nu psul
arec 1ca;.red crurosoc un lurs 'elred pllu ep
ed 'e1a1erg 'oruarlxa Fnop olac arlul gro ep
alelpurnf o elsad ep rrier.re..r,nc 'aluruur t o
rroelle oruJn ur eurrugJ rJoeun erec osrcardurr
nJloruouoJc un olso olareos oficrJeJou ur(

Isreprs drqr 16 .ru1os dwr;


25 20i
20'
3 25
JU
18'
l q

16'

14'

Z'-9
r2' t6
2t
10'
I

8'
\
6' 5
vt \
.4
l(an
\:."-
-
6
o 2o'o- (o'_
I
.9 0" :J V/
t
20
a
+
5
a 2"
o7
\l
o 3( 7 ^
4' t
a
K\. 0 1-

o \
5

8' \
li
25
10" 20
\
1 ) .
etJ 20
6-l

30 ,Pl

)_
10
lz 5
1^r{-o

r 8 "__i_l-L,
> ' v . -o
i
3C
!,
20\-- -- ,l 25
;\_=r_
22"
l l
Tt .ie1"'4
0
/e 0
15 20 25 ?n
S I I

Fig. 5.6 Analemma este un grafic care ne di deelinalia Sosrelui qi ecuaqia timpului peotru orice zi a anului.

86 Pimintul ca planeti

,F
Flle op e4 ep Ezolr^ e:rseargurr6-ps
ornqarl Eturn urp etsocu '(y) nrleqrrad g8urr
FSB es Inlulurpd purc drurl ap ealetrun ur
er.re r6ueece p8rncred ps eJolcol ezet ec
rutued 'pc L'g ern8g urp luepr^e etsg 'e1e8e
rrndrurl uI ele8e llr a8rncred (e.reo1ca-t
ezer) areog ep eleueld alSeun oc gldeerp
eIuI[ lIcuJ RZOILL OuOrueSB O nC PCSTIII AS
greueld o Ec gzeazrce.rde8el unop B ! gsdrle
o olse ateueld rorpceg lrqro gc giunue e8el
Brurrd 'rol elelrqro ed roletauuld rugcSrur
ele aleluetuepunJ e13e1 trredocsop e raldey
ruouorlse oleretrt 'elBs retrqro a1e runrirod
auraJlp uI rnlnlulurPd B Flrqerr^ Ezotr^
.ortur lseece el Insundsjg ; rurp.repBInprou elsa eiuengur orlurp eu1 'uerprreru BI rnlar
Bcrpur e./\.olecruo,^.olatsre^ raun erqrun Jr -eos ale o^rsoccnsalrrocarl arlurp Inls^rolur
'urplrour BI aloreos eU B^ os pur3 'I ocgrpou BS purl pnopulure arec 'aiuangur
pnop e erieurquroc op qteurturolap efsa
: rolrurn InloJ oP rolaur
rnlndurrl eriencg 'glerired erunrupl o Ep
-alqord aJEAIozer nrlued IIln luaurnrlsur
r6nlol urelnd ! rrprcnl ratuazard ynrpec a15a6
un olso glrnJlsuoJ l.ca.Ioc eulluelBuB o -qdep 'crleurelsrs rp 'lepnrc poru lsace ur
roruurelBuB Berlsolod elurn ur ourtuPr nBs alurEur Er o eloJEos 3JEJ
n.rtuad rezr:.ece aruotgzurrdnc erieclldxg
'rurrrJleue o ouriqo uo,t
'pruruoleue ep elecreru elrnu6rqoeu rolo]coJa 'rnlnue e plernp e8eerlur ed purrunl ep reled
erelSeu gp erinlo,rer Jp rrzalr.r erieue.r urp
erirzod (nrpaur relos lndurrt gdnp) pzurrrreEI
p1llnzor uec alsad eiurpual rolsocB Eorou
crulrz tupcrur Bcsg 'eepod ad psuoururnl
-nde.rdng '(ergrdu ur gurd errenuer urp 15ar.rq
grud o ruroJ A nrcgrro urrd apunrlpd ec
-ruotco ug guld lsn8ne urp) uu ad rro enop
oreos ep BZBU 'crpns alatarad ad ap lrr8aug
ep 1o1 BtuJn ur puJtupr ps ri (arrenuer uI urea8 un-r1ur nes Jols un-Jlur nrcgrro crru un
gugd errqurarou urp r5 orlnr u; gugd reru urp)
ruglnJexa :rolpwrn Inpou ug auriqo aleod
ue ad rro pnop op oluleul r o ps alareos ec as erlueurrpnr BIBrnleu BruruolBue o
eiurpual glsrxg 'preur8eun EcseorocraJs o 'rolence ad ocgrce4
ed ep euerprroru olrrncrac nc lrodur u1 (ecr1 rnlnuBecOlnldarp ug gleurrrdrur opreluaurrpnr
-dr1ca)a1e1serlurrd lnloruos lB lnue Inurnrp
prurualue o rsp8 eleod as ertsorol ep.rnqo18
pulraprsuoc 'crurouorlse arapoA ap lcund ad eesepy '1do ep purroJ ur sorrnc cge.r8un
ulp Inlcarqns ur9ProqB EcBp llcop 9rBIc urauriqo gqrnc orurl o nc elcund olsecu eleol
olsa nu ugqrurqcs ralsocB EzneJ 'nrlcourqca turun pcO 'erelos erieurlcap rS rnlndrurl urie
e.rds nou urp rode rS nrirlslos e1 nricourqca -nce uellnrurs glurzerdar ac lcund un rutuol
BI op crlerualsrs Pqrurqcs os uerprJau el -euu ad Flsrxa Fcrlsrrepualec rz oJecag n.rl
olrsoccns rJocerl pnop B durrl ep Inle^rolur -ued 'oret eJ 'prou .z/rtZ 16 pns oa/.g6erlug
erlserel roxe rrrpurlcul glrroleq 'saleiug ap
pulrre,,t''eleluozrro alerluec rerurl Inlqnsapep
ne.rF reur e^lrcnrlur else rnlndrull Iorienca nes e.rdnseap oleluoza.rder lurs arelos rari
e.rdnseezeauorice erec giuengur plleleo3 -eurlcep alrrole^ 'eJerzrrlur ur nas SUB,\Bur
'gterdo.rde reru eeunrirod ur rn1
olse aloreos gcep prde; ap aricun; ug 'p1ec
Brrrrn ur purupr gs rS relrqro B glulr?depul -rue^ glrluec Erurl e1 ep eldearp ards nes
reru eaunrirod ug nrpau. oloreos gcsea6pdap
eBups e.rdseleluezerde.r lurs rnlndurrl rerience
es apurl Iear aloreos 'plurcrsuoc uI 'nrlaJ
elrrole1 'rnleruoS erieurlcep (Z) rS rnlnd
p8u;1 rual reru pzeaseldep as puli rcunte -urr1 erience (1) : rrnrcnl Bnop pcrpur Eru
urind reur e.rac rS 'e.\rseccns alrz uI uErp -rrraleuy '(q'S '3C) puualouo plrrunu eurer8
-ueu rfernlace erdnseap gcearl Bs elereos -Brp leun 1nlo1n[u nc BIncIec 1od es rnlnue e
ec nrlued rocrqo op llcep llnru reru eloc rz ecrro n.rlued Inlndurl rerience elrrole1
pcsuolor as ps ernqerl Ie 'elnr reur gzeeseldep
es Inlulurpd pulc Icunty 'Fl1q.ro ed 1ue1 BrutuelBuY
ci locul este oragul ritul Soarelui la 6n 00m a.m. ora locali gi
I{ew York, 74o longitudine vestic5, iar data cu apusul la 6h 00m p.m. ora locali. Con-
25 februarie. Pentru a evita confuziile. sultind un almanah, vom constata totugi
incepem totdeauna calculele cu cifra l2rt ci Ia echinoctiu lungimea zilei este de circa
00m amiazd., reprezentind amiaza solard 12 ore si l0 minute pentru punctele situate
adevErati. la aproximativ 40' latitudine (New York,
Amiaza solari adeviratd a Chicago, San Francisco). Dupd introducerea
meridianului local 12h 00n' arniazl corectiilor de longitudine gi ecualie a tim-
pului, asa cum s-a arltat mai sus, momentul
Ecuatia timpului pentru 25 februarie risiritului poate fi totusi, si zicem, 5h 56-
(daci este in intirziere. adiuslm. - a.m., iar momentul apusului -6h 05m p.m.
D a c i e s t e i n a u a n s "s c d d e m ) 0h 13. De ce este ziua cu B-10 minute mai lunsi
in intirziere decit l2 ore la latitudinea respectivi ? D;i
Timpul solar mediu al factori contribuie la aceasta.
meridianului local l2h l3m p.m. Mai intii, din cauza atmosferei terestre,
razele de lumini sint deviate, astfel incit o
Corectia pentru diferenta dintre
linie de vizare este usor curbati, cu convexi-
meridianul local gi meridianul
tatea in sus, asa cum s-a arltat in capi-
central al fusului (75o long. ves-
tolul 1. O razd de lumini orizontald coboari
tici) la echir.alenta de lo :4 0h 04m
deci sub curbura Pimintului, ,si, implicit,
(dacd meridianul central se
orizontul nostru vizual coboari si el intr-o
afli spre vest scidem corectia I
mici misurd, cu aproximativ 36 minute de
dacd se afld spre est, o
arc (fig. 5.8). Din aceasti cauzi Soarelese
adiugim) l2h 09mp.m.
poate vedea un timp mai indelungat decit
Astfel un ceas potrivit dupd timpul legal daci ar lipsi atmosfera terestri, iar ziua se
al zonei risiritene r-a indica l2h 09rn p.m. lungegte, in consecinti.
in momentul trecerii Soarelui Ia meridianul In al doilea rind Soarele este un disc
central in ziua de 25 februarie. luminos al clrui diametru mediu este de
2. Care va fi iniltimea Soareluila amiazi circa 32 minute de arc, aEa cum se vede
intr-un punct dat la o dati anumiti ? Si de pe PImint. Risiritul este definit ca mo-
presupunem ci punctul este Capetown, in mentul aparitiei marginii superioare (borilul
Republica Sud-Africani, la 34o latitudine superior) a discului solar deasupra orizon-
sudici gi cd data este l0 decembrie. tului, iar apusul ca momentul disparitiei
totale a bordului superior sub orizont. Atit
D e c l i n a t i a S o a r e l u il a l 0 d e c e m b r i e la rdsirit cit si la up.,r ." adaugd deci zilei
(conform analemmei) 23'S un timp suplimentar, necesar ca Soarele si
Latitudinea orasului Capetorvn 34'S risari gi sI apuni cu o jumitate din diame-
Diferenta in grade dintre aceste trul siu, adic[ l6' in fiecare caz. Adiugind
doui paralele 1l' 16' la 36' obtinem 52' ceea ce, pe o traiec-
Diferenta dintre I l' gi 90o torie inclinati la 40' latitudine echivaleazd
( rdspuns) i9" la aproximati'r- 4m 30s de timp (frg. 5.9).
La t0 decembrie inhltimea Soarelui de Dublind aceasti valoare pentru a cuprinde
amiazd la Capetorvn este de 79" deasupra
orizontuiui nordic.

Momentul exact al risiritului gi al apusului

in cele expuse pini acum explicaliile


referitoare la lungimea zilei ,si a noptii ca
qi la momentul rdsiritului gi apusului au
fost mult simplificater prin faptul cd am Fig. 5.8 Refraclia atmosferici coboari
presupus ci Pdmintul este lipsit de atmo- aparent.

B8 Pimintul ca planeri,

,F
arerrr reru ea3 'qo13 ad ap rolrrpi lliprrroleur
IB IBrcSo Indurl Pclpul InrlueurlE eaurrursB
aO '* rurpnlllel op rerunu arerrr un nrluod
'rn1ns
Ir.\rJ rnlnlncsndarc elErnp rS urncard
-nde rS rnlnfrruspJ ornlareog eriurr
lnluJruour
-r1cap rsp8 urelnd rnlnrao
InqDuouIV rrI
'rruBlrr[I uorBtr{l nr
u n r u o c u r a l e c r l q n d E J u J T u J S BJ p ' u o J t t a t u D
rqnDu InqouDtulr. ri alapuauatg ft ?UnDu
lnqouDulr- lurs olzrrotne rsrns Pnop 311\r
'JrrqurrcJp - auquraldas ri lsn8ne - lerrr
o a r l u d u - a r J p n u e r a l a p e o r - r a dp u r z u r r d n c ' u e
atl erarunu rJrl rrr crude rS rrgi pnop olal ur
' u o l B r r r r l s e - , 1 e1 1
l B r B d a s c 1 6 a r g d r 1e s B r r e r r n T
Inrprs n r " y ' f I ' S IB Ie \ E u r n l n role.\rrsqo I
JrJneu rnlnqeutule InrJUo aP rs 'q:rr.1\uaor3
'crlneu rnlnqeueruls
l e 8 e r 1 n r o 1 u . \ J J S q Oe 1 o p
IE c r u e l r r q lnlrrJo o p unuror ul lEroqela
ornlnrae alsa arieFr-reu nrlrrad
InqBur?ruly
JJrurouoJlse Jlep aP PlEzrJolnB PSJns o

rnlnJeB InqBuErulY

'url0^qZI rEtunu JP
JlsJ rpun 'rolEnrJ el rlcrP F;unl Ieu rutl
BJrrJ nr EJlpe ruIZ qeI -rrlerurxorde Jp
a l s J B J T P J O { Jr u l p n l r l r ? l el rJIrz eeurrEunl
n r i c o u r q c a B I g z n E J ? "l sz el J c E u l O ' ] u o z r r o
qns lrJoJJrl lnlui)uroru uI rnlJreos e J]Eurlcur
rJrJO]JJrBJl IU Jrur reur rnlnrq.-un a]Irolep
'alSarc .\ ear16gdcp rrBru
lEur rurpnlrlEl
E.I'ero 61 arsad arrSgrlapur qauutule ur
',6 errrr rp
Flep oruole-r ep terdorde alreo;
' l n s n d e
Ielol ulr ruauriqo ri 1gc lnlrrgsur frlE

'JotBnJae1 ap .relnrrpuadrad
nl e;iu.raduocur (luozrroqns ErntsaJsuligedsrp
lnunJp
nrluad resacau lndrull al6aBunlard.npaur ellulpnlrtul
u1'snde sl arBos ep smared taurlru! lnurnrg 6'9 'Bt..1
Luna terenurilor mliqtinoase si numeroase alte
aspecte ale activititii omului ce se desf5-
goari pe tirmuri sau in apropierea acestora.

ST mareele
Degi fenomenul de maree are mici insem-
nltate sau nu inseamnd aproape nimic pen-
I tru locuitorii regiunilor intracontinentale,
influenla lui este permanenti si vitald pentru
populalia regiunilor de coasti.
Ca si inlelegem mareele oceanicecu varia-
liile lor aparent complexe de la o epoci la
alta Ei de la un loc la altul, ne sint necesare
unele cunostinte despre Luni si miscirile
ei. Degi atit Soarele cit qi Luna influenteazi
formarea mareelor pe Pimint, in virtutea
apropierii ei mai mari de planeta noastr6,
Luna este aceea care determini momentele
de flux qi reflux in oceane. $i, ca atare, vom
incepe cu studiul orbitei, migcirilor 9i
fazelor Lunii.

Orbita Lunii

Luna, satelit natural al Pimintului, are


diametrul de aproximativ 3 480 km gi masa
aproximativ l/Bl din masa terestri. Ea
graviteazi pe o orbiti elipticd, distanta
medie dintre Pimint qi Luni fiind de circa
385 000 km. Sensul de revolulie al Lunii
este aseminitor sensului de revolutie al
Pimintului in jurul Soarelui. Si ne ima-
ginim ci am putea privi sistemul solar
dintr-un punct situat astfel incit Polul Nord
terestru sd se afle sub noi, Yom observa ci
Luna executl o migcare de revolutie in sens
contrar acelor de ceasornic(fig. 6.1.). Vom
nota de asemenea, ci Luna se rotegte in
jurul unei axe aproximativ paralele cu axa
terestri gi ci ambele corpuri ceregti au ace-
lasi sens de miqcare, contrar migcirii acelor
d e c e a s o r n i c .A c e a s t d u n i f o r m i t a t e a s e n s u l u i
migcirilor de revolulie gi de rotatie este
gdsiti in intregul sistem solar, sugerindu-ne
cu pregnanti ci planetele gi satelitii lor au
putut lua na,stere prin condensare dintr-un
nor turtit, alc[tuit din gaze 9i praf. aflat in
rotalie lenti. Provenienta lor dintr-o nebu-
loasi solari unici ne ajuti si explicim
aceastl uniformitate de migcare pe care o
putem obserraastizi.
Orbita Lunii este o elipsi, mult mai
turtiti decit elipsa orbitei terestre si care
are Pimintul intr-unul din focare (fis. 6.2\.

90 Pimintul ca planeti.

F
Flseacv ,Zl"Lg gr Ilrllsod leror ffi":, "T::1,r"",
Iulrolur un pcrpl? .pns ards 16 prou ards
'durr1 ap
,60.9 op snepB rnun Bolefrpqrsod nc rep ,r-or"*.,i
're1yurls tsacuep reurcolpurdapxngor rSxng ep alop
lBlralur un-Jlut erru,r aluod rrunl
erieurlcap 16 'eurer ep lnrirlslos e1 uurd ere,t -eorrad 16.recad rrunl erirrede ecereoap.qlrq
ap lnrirlslos BI ap ap lelretur un-rtur -asoop piuutrodurr o glurzard ucrpours erinl
"LV -oler acrzg ege.r8oa8ur
BzBrreA rnloreos erieurlcap urnc e6e 1o; Inlsrlercadsn.r1ua4
'aro
tI ,{rlerurx
rrunT BriBurlce0 -orde ep elso acrpoursrerinlo,tar e eurr8unl ur
qlqrsod pletot erieuerl .orpou pr;rc o llcop
.orEos plurzardo.r nu erec 'agz ep g9'66 olac ap
ap srnc.red rnlac rolEueruese aueoJ runr[)
pie; snurur ur nes snld ur oJo elolrc nc Brre,r
un roc ed pururrn ec lrcrldurr 16 recrldrlca
oleod pcrpours Blinlolor 'ple.rnp r6esoce
Buneaplol ere plereprs erinlo,,lar puJJ ad
1nue1d ur odeorde es-npurseldap pc Fterap 'llunT ,ayz
-rsuoc g aleod uunl 'r6n1o1 aluarnc pour uI Fcrpours erinlo,,rer gcrpe 99,67
'ttrtpou alrunuap 'alcund pnop uI reurnu EI rrunT I nrporu llrqro Indurrl el6eruur
recr! '.g9g
-dr1ce ,rrinlo,rar .reluaurldns dturl lsacy ersed prBluoru
1nuu1d ur ege B.t as BunT -r1dnserelnrq8un giuersrp Fartu o u8rncred es
ornqert eunl 'e1a.reognc lrodur uI gtolduroc
erinlo,ter o sntcoJa E nrluod .e1a1gep giey
'!!unT
Inrluec e1 eugd r.nFluruud Inrluac rl leldarl ?qurrqcs os rnlereos erirzod arnla.reog
op luls alaiuelsrq 'esdqa o else rrunrl ugrq.rgg.9 .Brj
lnrnI ur es elrqro ed gc6nu es Inlurrued acar
-Boac 'lBreprs
Indurrl r5 relos Indurrl erlurp
eiuarayrp nc rnte8ol uI elep raloc orpoleu
-BtuesB olsa ldBJ rnlsoce erieclldxg .ollz
zl167:g?unl reru ,rec otso rrunT e arinlo,ter
ap epeor.rador6nlol 'eleruog nc lroder uI
'rnJnlururPd
1 n . r n Iu r e r i n l o , r a r o E n t r + i e
nrlued rrunT erBsecoudurrl ap Bporrad elsa
pclpy 'llunT B plereprs urinlo.ter elSetunu as
s ' / rI I u r t q l z L Z n e sa l l z 9 9 l z t ' L 7 a r e a r e c ' e p u o
-rrad plseacy 'elals ap pieJ uBrprreru rSBIace
ur nou urp etunfe u nrluad elelprunl r5 elz
ap LZ ,rrleurrxo.rde ornqorl II IIunT 'aro ap
trZ u! Z'"tI nc tse a.rds erurn uJ pulururpg
'p,trlcadser Bneals ap 1se e.rds reur
oI ecrrc
el FUB es BunT pc ellsuoc uro,,l 'e.ro ap
tZ pdnp lcexa nou urp tu,tresqo o rodu rS
ea ep edeorde elreoy .rec od plnlrs eals o
'au36 nc lrode.r u! rrunT erirzod rilB^resqo Bcefl
J6elacz ur aJirlo.r ap eao 16
'E:d
Flerlqro ee.recitu glnoexa Inlururcd ;6 uunl I'9
IrunT t e1in1o,re.rep rr.rqc6rur rapBorrod
' n e S o d ee [ g l u r l r e u r r i
ne8r.rade1 pprder reru elsa rrunT B erinlo,rer
op ezolr^ o(rnlndurrt erience nc prn1g3a1
ur sns reur plecrldxa) .re1de;1rnl B rolrrru
rr8el ru.ro;uo3 'neSode el ur{ 000 l0? ecrrc r5
ne3r.redl urI 000 9gt lrleurrxordu ep else
rlunT Inrluec ri rnlnluJurpd Inrluec erlurp
eiuelsrq 'lu.rrupd ep rer.rpdep reru loc lntcund
uI gUB es pula rcunlu oneSodou1 16 'turnrg4
op lerdord rur Ioc lnlcund ur pge es Ba
pulc rcunta na?tnd el else unT Fc rueundg
C d t r eS o a r e

Fig. 6.3 Orbita Lunii, aga crun se prezinti la solstiliul de iarni,

inapoi se produce in27,2 zile-perioadi denu- eclipticei. Cind Luna 9i Soarele sint de o
rnitL reaolulie tropicd. Aceasta este ca gi cum parie gi de alta a Pimintului, spunem ci ele
am spune ci intr-o luni de zile Luna trece se afli in opozilie. $i de data aceasta cei
prin doui ,.echinoctiill si doui ,,solstitii'o trei agtri sint aproximativ in linie dreapti,
proprii, in comparatie cu schimblrile de existind posibilitatea unei eclipse de Luni
declinatie similare ale Soarelui pe durata (eclipsd lunard), in care umbra Plmintului
unui intreg an, Daci am reusi si observim cade pe LunI, acoperind-o parlial sau total
drumul Lunii pe cer in fiecare noapte pe o pentru o scurtl perioadd de timp. $ansele
perioadi de o luni de zile am putea constata de a observa o eclips[ de Luni dintr-un
ce acest drum este foarte jos pe cer intr'o anumit loc de pe Pimint sint mult mai mari
parte a lunii, pentru ca apoi si devini destul decit cele de a observa o eclipsi de Soare.
de inalt, dupi aproximativ doui siptimini. Noliunea d,e sizigii imbini sensurile con-
junctiei gi opoziliei. Astfel, daci ni se spune
Conjunclie, opozilie, cvadraturi ci Luna este in sizigii, gtim ci toti cei trei
qi sizigii agtri sint aproximativ in linie dreapti, dar
nu putem preciza daci Soarele qi Luna sint
Cind Soarele qi Luna sint de aceeagi de aceeagi parte sau de pirli opuse ale
parte a Pimintului, astfel incit toli acegti Pimintului.
trei a;tri se afli aproximativ in linie dreapti, ltr ce privegte termenul d,e caailra-
"""u
spunem cd Luna este in conjunclie cu Soarele turd acesta arati ci Soarele qi Luna sint
( f l g . 6 . 4 ) . I n a c e s t m o m e n t e x i s t i p o s i b i l i - dispuse in aga fel incit razele trasate spre
tatea unei eclipse de Soare (eclipsd solard'), Pimint de la fiecare dintre ele formeazi
dar fenomenul se produce rar, deoareceLuna un unghi de circa 90" (fig. 6.4). Luna este
este foarte mic6, iar planul orbitei lunare deci in cvadraturi de doui ori in fiecare
este inclinat cu aproximativ 5o fali de planul luni sinodici.

C v a dr a t ur a

Razele soarelul

-f

Coniunct 1e
-(s.-

__=_____-l
---.------------

--f
^
L v a dr a t ur a

Fig. 6.4 Aceste relafi dintre Soare, Lun:i gi Pimint influenleazi inillimea mareelor.

92 | Pimintul ca planeti

m
ap as-npulugdapug alrrnJrrl nc .a.rriqns uroc leldtuoc e.rud eunl olulurpd ed ap ggqrzr,rur
rnun eruJoJ qns rac ad epqrzrr tnnce alsa eg ual.red ad arurte.rlul uI ?Ue es rrunT e ptsu
'(S'q '3g) es elrqro ulp g/I srnc.red e BunT -lurnll eelelgurnI acereoeO .(g.g .3g rza,l.)
'aricunfuoc pdnp alrz t/gg -{rlewrxo.rde e1
aricunluoc uI luls eunl rS eIerBoS panc ,ptnou
'aro op pun7 op ezeJ nc adecu; pcrpours elinlo^eg
tz
arecJS el BJrrc nc Erurn ur puJulurpJ 'p1urrunlr elutpunf
'.rac ad "zI
lacur reru pcsrur as Bunrl eceJeoep u8earlur u1 purd 0 el ep arunl reun lndrurl u;
'rleraua8 ruerrrJal u! orn8rsap orupurr.rdxa
Vzerre^ rrunT B -llqlz$ eolelFrunf urp gleu
au nJcnl lsecs purundg .eunardrur ezeas -nun1 aunrirod uece oesur nllserel
In.rolBA
-e1dap as rS durrl rSelace uI ,trterurxolde resgr -resqo nrluod 'rnlnlulu?d eie;e.rdns urp etel
eleroS rS EunT -zeJ?tsBocB uI .eunT erlsBou -purnf 16gleururnl else runc e6e 1o1 .rnlereog
rrrepe,r puncse rnlerEos elB erolrqro olezBr olazer ep plsurtunl lueueurrad else rnlnl
tlrul IaJrsE 'ecseerac e1loq ad erirzod r6eeece -ulurgd Inlnlrlels eieyerdns urp elelgwnf gc
uI -\rlerrrrxorde lurs eunl rS l5c elaros lIle ezroer.durorr,lndacuJ pl oO 'ecrpours rrinlo,rer
'ariergsnlr urp ptlnzar mnc eSy .pzEJ ptseaa
reun 1ndur1 uI rrunT ap ( a1azofltceds ap ell
ur eunrl eape-\ tualnd nu arec nrlued 'rrJotu -darr alrgqurqcs rS ec rnlnlulurqd B 15rrunl
1l un rS glsrxg 'rulur?d arluc op ea ad sereurrunlr alefrigyu"r tuls g.9 ern8g u1
FlelJagar purrunl ap rrrJ?crl areoSn raun eri
-dacxa nc'nr1sara1 rnlnJole,trasqo rlunT elazuJ
FlBcountur
risare la orizontul estic in momentul cind cornului Lunii, datorate Lunii noi in creg'
Soarele se afli deja undeva pe bolta cereasci tere.
la mijlocul distanlei dintre orizont 9i pozilia Dupn 26 de zile de revolulie sinodici ajun'
sa la amiazi. Luna in cregtere urmeazi ace- gind la faza porn lunaro Luna a rimas acum
lagi drum general ca gi Soarele, dar continui itit ile mult in urma Soarelui pe bolta
si fie vizibili pe partea vestici a cerului cereasci incit ne di inrpresia c[ se afli cu
mult timp dupi ce Soarele a apus. 45o inaintea Soarelui. ln ziua a 29-a Luna
Dupi ce au trecut aproximativ 7 rl, zile a revenit intr-o pozilie aproape coinci'
din revolulia sinodici are loc cvadratura denti cu a Soarelui, iar revolulia sinodici
(frg. 6.5). Luna este acum in faza primului se apropie de sfirqit.
pdtrar, apirind sub forma unei jumltnli de
disc luminos. In linii mari, in aceasti fazi MiEcarea ile rotalie a Lunii
Luna risare aproximativ in momentul cind
Soarele este la amiazh 9i atinge punctul cel Daci fotografiem Luna de pe Pimint in
mai inalt pe bolta cereasci in momentul in repetate rinduri 9i comparim cu atenlie
care Soarele apune (spunind acestea consi- fotografiile oblinute vom constata cd 4lo,/o
derim ci Soarele risare gi respectiv apune din suprafala Lunii este permanent invizi'
la aproximativ 6h00ma.m. gi 6h00mp.m., aga biln ,si ci o harti a Lunii realizati pe baza
cum se intimpli in perioada echinocliilor acestor fotografii nu ne poate infdliga decit
sau in regiunile de lingi ecuator). 59o/odin suprafala totali a satelitului nostru.
Dupi ce Luna a parcurs 3/B din orbita Este, prin urmare, evident ci Luna prezintd
sa, adici dupi circa llrf n zile, o vedem Plmintului in permanenli aceeagiParte, ceea
pe cer iluminati pe trei sferturi. Aceasta ce inseamni ci ea se rotegte in jurul axei
este descrisi ca o Lund conaexd. sale exact o datl in fiecare lund siderall de
Dupi scurgerea a 143ln zile din revolulia 27,32166 de zile. Se eonsiderl ci feno'
sinodici, Luna este in opozilie cu Soarele menul de frecare produs de maree este cauza
gi se afl5. in faza de Lund plind, intreaga incetinirii miqcirii de rotalie a Lunii, aga
jumitate ^ iluminati fiind vizibili de pe incit aceasta nu se mai rotegte in concor-
Pimint. Intrueit Luna gi Soarele se gisesc danli cu Pimintul.
de o parte 9i de alta a Pimintului, Luna
plinl atinge punctul maxim pe bolta cereasci
in jurul miezului noplii. Daci ziua gi noaptea Gravitalia Ei mareele
sint aproximativ egale ca lungime, Luna
Cu toate ci inc[ din primul secol al erei
rdsare cind Soarele apune 9i apune cind
noastre se gtia cL mareea, sau ridicarea ,si
Soarele risare.
coborirea periodicI a nivelului oceanelor,
Revenim acum la figura 6.3 in care ne
este influenlati intr-un mod. oarecare de
sint prezentate condiliile existente in preaj-
Soare 9i Luni, explicatia reali a acestui
ma solstiliului de iarni, in ultima parte a
fenomen nu a putut fi dati decit dupi ce
lunii decembrie. Cind Luna este plini, decli'
Isaac Newton a descoperit legea gravitaliei
natia ei nordicd este maxim6, iar razele ei
universale in 1686.
cad pe suprafala Pimintului vertical in
Deoarece mareele depind de gravitatie,
zona Tropicului Racului. Drumul Lunii pe adici de atraclia reciproci dintre doui
cer este acum relativ inalt pentru observa- mase oarecare, este util si reamintim legea
torii din emisfera nordic5, ceea ce explicd gravitaliei universale: iloud corpuri se atrag
observalia populari c[ iarna Luna plini ieciproc cu o forld propor1ionald cu proilusul
o,cildreste pe sus'0. Pe de alt[ parte, in maielor lor ;i inaers proporlionald cu pdtratul
epoca solstiliului de vari drumul Lunii pline ilistanlei ilintre ele.
este mai jos pe cer, iar strllucirea Lunii este Conform primei pirli a a6estei legio dacl
mai slabi decit in timpul iernii. unul dintre corpuri are masa dubli fali de
Celelalte faze ale Lunii sint similare celor un altul, acesta va exercita o for!6 de
descrise, cu singura deosebire ci au loc in atraclie dubli in raport cu forla de atraclie
ordine inversi. O diferenld importantd este reciproci a celui mai mic. Potrivit celei de

94 | Pimintul ca planeti
.Iroqor
e,t rade InIeAru epun 16 glnu etso eunricerl
ep eiroy erec ed Si-A/ ereru Incrac ep ozel
-.rpdopur es ps rS Bcrprr B,,r'es ro
'V Inla^ru apun
$ I alerluec ards oogtrncooes epurl pcru
-eaco udy 'rolooretu e Fiuongur ep areJsrrur
Pnop ur l8lrlllrlep loJlse else Inlulurpd
'y
16 J alelcund ur oraz BI
nou urp epecs eunlicerl ep ei.ro; urnurrxeur
tsecu BI eO 'J lnlcund ep cr op IS
"SI
BI pge es ec rcrru alrrncJec ed runurxeur "gf
e1
purcsorc 'S elelcund urrd ecerl a.ruc
I5 I
ereru rnlncrac 1n8un1e-ap plnu alsa eunricerl
'gluopoca.Id anlz ulp ro ep eirog 'y'g en?g, ug rieSgs ur.rd gtecrpur
ap gieJ ararzrrluJ olnurru op 0s nc crulrz alse es urinqr.rlsrq 'rnlnlururgd eieyerdns
cnpoJd as col lrurnuB un-rlur asof ns ellpul nc 1a1e.rudezeeuorice orec es uluouoduroa
oloerEru 'PunT ep Fluurturalep elso BooJBru BI psnper g oleod (S'q '39) v ertqc J l ep
Jer 'nrporu rnlorEoS e EluerBd EeJBcSrur rrunT e eluuorielr,ter8 rarice.rle earero6crur
ed gzeazeq es ero ep VZ ep ?crlsrrepuolec urp ElllnzoJ eersur op eruolreue8 uiroS
prlseou enrz acareooC'urgI qQArlErurxorde ap Fc rcre ueunds ?s luercgns olsg .rJpJcnl
alsa psuoI eererrr erurxord 15 grleug ooJeru o relueza.rd Inrpc urp asor eereru ep Inueu
erlurp Inl^rolur rBI ou0t qZI llteurrxordu e1 -oueJ cnpord ec .roleiro; IB trlelop FIpnlS
rcop paccns es ollBur eleerBtr{l'asuof eereru 'V ^$ced.
pnop rS elleul aerpru gnop cnpord es durrt -sar rS g elelcund erds as-npurseldep ede
erc ur oelnunu ep 0S fS aro VZ ep olsa eunl orcrur ei.ro3:roun eorelrcrlos l rerqc piur.rn6n
nc lroder ur rnlnlulrug4 rarielor elern6[ nc pundsgr 'gplng Bsru o purnlrlsuoc .gsug
'drurt ep pBunl ppeor.rad o od otenl elouBoco 'a4salat JolaaJnra BruJoJ qns asuas
eseol rS alluuJ JoleeJeruBrperu else a.ruco.ro1e lsecu ur aricuer ereo6n o uzeerlsr8eruges r6ep
-eJBru IB nrpau Inla^ru zeenlrs es erueJlxe (ereurro;ep ep giroy ?tsaece op ?lBlceJB olse
olsecB orlu! 'psoo! aoJnra lrurrruap runrururru nu tnlnlunupd B Fprlos eelred a eraprsuoc
un BI opecs rnlnuuaco Inle^ru ele erlurp urelnd acruuoco olaorerrrelSa,rrrd ac ooc uI
raiuelsrp 1nco1[rw e1 ec drult uy opt1ou"t aarvru 'prosdqe rnun eruroJ purnl rrunT ericerrp eil
llurnuep runrurxeru un BI guSd rade rn1n1 e16a8un1eas arlsaro1 BreJS .tz urp qcrueeco
-alru e eJecrprJo gceo.lord erluec olsec erl ede ep ppugdsep os ps apurl rnlnlurrued
-urp Ernun eracerl rolenco g8ugl renrrs qo13 1e ludrcurrd lnd.roc .rer op ur
Inrluec nc rnlnl
ed ep tcund ecrro uI 'erlserel eie;erdns nc -ulrupd e gledrcur.rdBseru ep epurrdsap es ps
l.roder ul lse^ erds eziaseldap es V 16J ooreru pcreacur J ulp pcrueeco ede :er1sere1rereJs
B oreuroJep ep eiurpuer plsrxe oV etd.s 1
BI op opecs pleuorielr.,r.er8ericerle oceroeq
'Brrrrurru Bereole.,r.e8urle ea y
yI ral oJ
e.rrolr.reueE
gi.ro; u;rdJcur.rde6a u! llcap ?crru rBru olse rrunT e erlLcerle ep
"ri"rr^r.gf"ji*'4fl eiroy '(rnlntugrrpd p.rruec) J g?lul.I .prerd
-o.rdereru Bec olso eceroep opunT ap ?serle
cru.relnd reur etse rn1nqo13 e g eeunriro4
'grnroJlun arurculp o nc releueld pueecg ep
lrredoce leldruoc leluezerda.r elso Inlulurpd
erec u; g'g ern9g urncu ISoIoJ ruo1
erBunl eIea.rBW

'ereorrelue eereol.,r'ulp
?/I el epecs
erielr.,r.e.r8ep ui.ro; 'Bzeelqnp as asru Bnop
erlurp eiuulsrp pcp 61130le ri.rgd Bnop B
o raport cu diferitele etape ale anului. La Fort
o
t Himilton, in portul New York, de exemplu,
E stabilimentul portului este de aproximativ
o
a 7h 45m.
o
o

6 Curba tipici a mareei semidiurne


o b

= Daci efectulm observatii la fiecare jumi-


5
tate de ori asupra poziliei nivelului apei
O
.2
z
4 folosind o miri gradati (scari de maree)
instalat[ pe peretele unui cheu sau dig putem
reprezenta grafic modificirile acestui nivel,
constituind o diagramd a mareei. Figura 6.8
Fie. 6.8 Aceet grafic srati cota apei in portul Boston, reprezinti o asemenea diagrami pentru
misurati la fiJcare 30 ile minuie Pe o perioadi 'le
portul Boston pe o perioadi de 24 d,e ote.
24 ile ore (dupn H' A. Marmer).
Aga cu- s-a spus mai sus, se poate vedea
cI intervalul dintre doui maree inalte succe-
Daci comparim momentul producerii ma' sive sau dou6 maree joase succesive este de
reei inalte intr'un punct dat de pe coasti l2h 30*, iar intervalul dintre o maree
cu momentul trecelii Lunii la meridianul inalti qi proxima maree joasi este de apro'
acelui punct' vom constata ci mareea inalti ximativ 6h I5*. Valoarea medie a aeestui
se poaie produee la citeva ore dupl trecerea din urmi interval, oblinuti prin observalii pe
Lunii la heridianul locului resPectiv. Acest o perioadi indelungati de timp este de 9n 12-.
-Amplitudinea
mareei pe acest grafic este
de apioximativ 2,7 m. Mareele inalte ating
acelagi nivel, in timp ce mareele joase diferi
intre ele cu 0,15 m. Observalii pe o perioadl
/ I indelungati arati ci in portul Boston ampli'
---{ ^ _ tudinea medie a mareei este de circa 3 m
_..l )pre Luna
(10 ft), putind insi ajunge pini la 4,3 m qi
\ 7
varia sensibil de la o zi la alta.
Se remarci de asemenea ci schimb[rile
la fiecare jumltate de ori ale nivelului apei
nu sint nicidecum uniforme. La mijlocul
Fig. 6.9 Varialia declinatiei Lunii influenteazl mareeg' intervalului dintre mareele inalte qi eele
joase nivelul creqte sau scade cu aproximativ
.4. Maree ecuatorrale
23 seprembrte 24 septembrre m 0,6 m/or[, in timp ce in apropierea punc'
telor de maree inalti sau joasi varialia este
de numai 0,1-0,2 m/ori. Yarialia are loc
dupi o curbX numiti sinusoid5. Pentru
observatorul de la uscat, caracteristicile
acestei curbe constau in faptul ci mareea
inaltd, odati instalati, pare si stationeze
un timp oarecare, fiind apoi urmati de o
l4 scidere relativ rapidi a nivelului mdrii pini
l3 la mareea joasi care, de asemenea, pare si
12 rimini stalionari un timp mai lung.
1
l0
l
Inegalitatea iliurnl a mareei
27 iunie 28 iunie
8. Mareetroplce
troptce Am explicat mai sus ci variatia declina'
Fig. 6,10 Varialia ileclina$ei Lunii se reflecti in liei Lunii la nord qi la sud de ecuator este
aciste curbe de maree (rlupi Rude)' aproximativ egali cu varialia declinaliei

96 | Pimintul ea Planeti.

Ii
lduy
g1'9 ernlrg 'oloTroroncaalaarrru col n pulc eurpnlrtel rnlnurocrrde3 rrlncrdor;
orolenca ad "zl$T)
1ecr1re.,lpec rrunT olazeJ purc 1n8un1-ep suos rSeleceur pzeaseldapes sndo
olereprs runl roun Insrnc urp rJnzc Pnop oereru ep Inrluoc oc durrt ug o(gcrp.rouourpnl
oloc ur a.redsrp eelelrle8eur lattdou aatnut -llel rnlnaeg rnlncrdor;, 1n8un1e-ap
csorunu es olaoJBru erBc ur erlBnlrs - ?]\I1 "airtZ) 'rn1n1ururg4
,uleurrxorde lnrnf ur 1se,r erds
-e8eu nes g,trlrzod eurrxeur eJeolel a8urle gzeoseldep es lurured ad lecrlra,r pc uunT
ogunl ed elozBr opun lncol uI 1BUBeorBru op InJluac
IIunT erieurlcap pulc Fo Pnop
op leiunuord reur else 15 Matvla o putnrp oEurrxeurpcrprou erieurlcap aBurle EunT puIJ
'elrz op
aplrTn?aut ep elerunu gt.reod Inueruouod B1IT,7'LZ ep ecrdorl rrinlo,rer raun
'a1e8a lurs olueuratle olac purc ed ople8eur ElsJnp ad co1 eJe rep ornleleog e olenue

'(.rem.rulq
;5 apng gilnp)
eu.rnrp r.rndrl a.rds elxru 1.rndp u1.rd eurnrpluroe a1du1s grndlr El 3p pzrrlrs^ Jerarrr ep eleqrnJ II'9 'tld
'l :
:'
.'.:t.::l
:.,;
::
'(g;5;. 'atunt
51-97
4 \':,;
-l-:l
.:i::
f:
' \ i
'autdtlt3'su1 t
' e ; r u e ; ^ 1u ): n r p d t g ' 6 i -t: . \
'.
1
"-".\
.t \
;
',i
z
". z
t,' l, r.- :. ,
T l._; f, l r
I : .l .''r. 1..-.,: 1
( z z 6 v ' u e r ; ; - 9 1 .' u o f : I ...' l \
-urqse6'selaBuy 1.ro;) . . .
. t"!i \
ereuBels ul eeJel
--.. 1
lxru dr1 ,3
.-j
.:;
;:.]:: . ,:::i
- 1:'r-' I
,/
...-
' ' . . ;
"+t r-

,,;ll,;9.
. , . . ' l
Y ^.^,,a^,^
dr vu us l5

l}**
( s L 6L . r e p
g-2'uo13urqsery1'eluees)
# --tt.:
s:'j:;'

:f
I
I
I
li;l
\ {
"t{
i:

:.,:

-:.-.-
'

t =ri
::.

I t:
ti
pcpnl p::rDrr prel
"r'i. .i
Dr -:- ,-i,.
p=rpr
I
-!: :-l :
#,
rnrn rrp?:r rr
'n
rzrrrr rv li ra r . - _ ' . l
+7\lw o :=,lt
'"j ' . t I
' \ . t l , I
:'r
-*l ,li' 7- 91
.ri;';-ri: al:
.l*,;;ljj,

' ,b;,
I \,r .
w+ \
t:
t:
':ll::
( 9 1 6 t" ] d e st z - z r . I \
'aure6'pue11ro3)
Fi:; ,.t l T \ =777 I \
u . r n r p r u ed sr 1 ' y r", \ J I
"-\:.- I
l-^..,' . L, , .t.. ,
': I
.- --;

"'t*:i;
*-* . -a"-. I rl

I'
zL 9 rj 9 zt 9 IA
rz enop v lz elrjljd
raleo toate fiind in raport direct cu varialia
ci acolo unde existi o inegalitate diurni a declinagiei Lunii.
mareelor, curba mareelor rezulti din combi-
narea a doui forle componente (constitu-
enli): L, o componentd, semiiliurnd, qi 2o o Mareele de cvadraturi qi mareele
componenti iliurnd. Componenta semidiurni de sizigii
rezult[ din prezenla celor doui centre de
maree si, in stare puri, di o curbi de maree ln cele expuse pini acum n-am linut
in care mareele inalte gi joase succesive seama de influenta Soarelui in producerea
repeti nivelurile precedente (vezi fig. 6,lL,A). fenomenului de maree, degi aceasta este o
Componenta diurni este dependenti de forli importanti, care actioneazd in acelagi
declinatia Lunii gi di o curbi cu o maree fel ca ,si forpa generatoare de maree a Lunii.
inalti si una joasi in fiecare zi lunari (vezi Deqi mult mai mare decit Luna, Soarele se
fig. 6.ll,D). Majoritatea curbelor de maree afli atit de departe de P[mint incit forla sa
sint insd combinatii ale celor doui compo- generatoare de maree reprezinti numai 5/lI
nente qi se numesc maree mixte. Cind in din cea a Lunii. Luna determini intotdeauna
combinatie predomini componenta semidi- momentul producerii mareelor joase gi inalte,
urni, curba are doui maree inalte gi doui pe cind actiunea Soarelui consti in a modi-
maree joase, dar fie mareele inalte, fie cele fica sensibil amplitudinea mareelor in dife-
joase prezinti o pronuntati inegalitate di- rite etape ale revolutiei sinodice. Din pozitia
urn5, Un tip mixt este reprezentat in relativi a Soarelui gi Lunii (fig. 6.a) rezultl
figura 6.ll,B. cu claritate ci la sizigii fortele produc5-
Daci in cadrul combinatiei raportul dintre toare de maree ale Soarelui si Lunii sint
componentelediurnl qi cea semidiurnl este de de acelagi s"r,.. ln aceasti situa,tie se produc
2; l (vezi fig. 6.Il,C), rezultatul va fi o curbi maree de amplitudine neobignuit de mare,
destul de curioas5, cu o maree inalti gi una numite maree de sizigii, care au loc aproxi-
joasi, separate printr-o stagnare a nive]ului mativ de doui ori pe luni (la fiecare 14 ,si
3ln zile) la Luni noui sau la Luni plini,
mirii pe o durati de citeva ore. dpeastd
stationare se numeste maree in stagnare, cind Luna ,si Soarele sint in conjunclie sau
Figura 6.lI,D este un tip diurn de curbi respectiv in opozitie (fig. 6.13). Cind Luna
a mareei pentru Manila (insulele Filipine), qi Soarele sint la cvadraturi, in fazele
in care componenta semidiurni este atit de primului 9i celui de al treilea pitrar, forta
mici incit nu di decit o uqoarl neregulari-
tate in forma curbei. A.f/. P.tv1.
t) 4 6 8 1 0 1 2 4 6 8 1 0 1 2
l
Curbele de maree pentru coasta E ( ratoriald

Statelor Unite E
6..J"\ a wlat
, ,,
c .
Se pot face citeva generalizlri asupra 9
9
\ o
-
curbelor de maree pentru cele trei coaste o l'= Mixte c
= * 12Mai )o
ale S.U.A. De-a lungul coastei Atlanticului ,o
o /n \ t I I
u
curba tipici este de tip semidiurn, cu o - ,o
inegalitate diurni mici, asa cum se vede !
E E
o
din curba pentru Portland (statul Maine) c o
E
(frg. 6.ll,4). Curbele de maree pentru coasta =
Tropice D
nordici a Pacificului sint de tip mixt, cu o - -f- c

inegalitate diurni pronunlati (vezi curba 7- lb Mal

p"o1"u Seattle ng. O.f t,.B;.'ln Golful Mexic


componenta diurni este - foarte puter-
nici, astfel incit curbele de maree alter-
Fig. 6.12 La Galveston, in statul Texaso curba de
neazi intre o forml ecuatorialS. (l), cu maree variazi considerabil intr-o luni lunari (dupi
doui maree inalte gi doui maree joase (fig. H. A. Marmer).

98 | Pimintul ca planeti

m
Inueuouad
urp eolelnuortxo l BUe os erec '(y1'9 '3g)
elar^nu eerBtr{
({"oI ^ae\I Inlets) dueqly n.rlued eoretu ep
qrnc urp eapal aleod es urnc gdnp ogsuol 'gcru ep urarlxa alsa Beurpnrlldtue
eereur erurxord 15 grleu; aereru o arturp InlB^ 'naSode op elac nc prcuroc Brnlrpelc op
-Jolur llcap uncs rEru luePraa potu ur elso
aleereru pulc rur oareur ep llqrsorp 'al6e.rg
glrlncesuoc plleur eoorerrr rS gseoI oaleru oalsa ro1 eaurpnlrldure 'natr.red op alec nc
o orlurp Inlelrolur gJ J]so 'JJrueoco a[JoJeru prcuroc rr8rzrs ep alaererrr pugc 'grepoetg3
ep ura8urlslp ol ps gln[e eu erec oe1er..r,ng 'naSodo af, aalou alrwnu purg
JolaoJBru B FcrlsrJalcBJBc FrnlqsFJl o oarpeurBaoreru lIcop rcrur o/o0z ,trlerurx
'prc ad oultoru anu Vw
96 -orde nc lurs eleareru 'lulurgd ep ter.rgdapu;
,nrleurrxorde op ?crpe './* I ,.r,r1eurrxo.rde reur Iac lnlcund ug ',,na8ode BI" pgs es eunl
op U e,t rnlnr^ng Inrorrolur erds aereur ep puID 'alrz g'LZ op alsa Inlle e1 na8uad un
rnlnlu^ e o areseldep ap ezelr^ oru g1 ap else u1 ep duur ap In[B^ro]uJ 'orpatu Baaretu trcep
rnlnrnlsa Berurcurps 'nldurexe ap oqceq ollerrr Wur o/o0Z-SI nc lurs orec ona?uad
'rrloru ug rede Eerurcurpu : o rBI oepunces
ap alaarou pulcnpo.rd 'arparu ei.ro; tgcap
ed rJleru uI rnlnleA eze?lt: a oJc uI eJeur rru llnur elso eoreru ep eJuolJeuoEes
2ttt',t: o ei.ro; olugurpd op lerdorde rerr Iac lntcund.
BlnurroJ urrd crluurelru pletu u I r c e p o , , n e 8 r r a du 1 ' o u s l r q r o e d p g e e s
-r.rdxa else sg 'gculpu rru olso ede lgc nc unT puIO 'roleereur rrurpnlrldure e pluel
ereur reru Elrle nc purg orade Barulculpe ep -.rodurr ariur.re.,l?t1e o rS acnpo.rd reru oS
apurdep eareru op Ie^ rnlsoce e ereseldep ep
Ezetr1 'rnlnr^ng Inrorrolur erds p8edo.rd es netodu op eoruru 16 neEr.red op eerutr{l
arec IeA un pzuoruJoJ os rnlnrenlso ern8 u1
oplleur ea.reru eJlpc reeruru ueralSe.rc e1 'aIPAIu OArerII IICOp ICrIu rl?ur
'atDnISo nes o/og7 ,tnuwrxo.rde nc BrnleJpelc op alaoreru
arnu ap alotq rc 'lI^.U
lurs reru nu edu ep .rer orreru Vu o/o07,,rrleurrxorde nc 1u;s rr9
osBlu elsece lcrrls sues uI 'lnFl^nu Ie rorr
-rzrs ep alaoretr{ 'oJntotpDac af, aalolu olrrunu
-eJur rnlnsJnc eoJBpunur purznBc 'lEcrprr -s gcrru ap lrnufrqoau elelrsualur o op aeJerrr
rnlnuoco Inla^ru nes 'gluecer fluol erusel a.ra16eu laJls puFI'llunT e eec od ezerqrlrqce
ap erec6ru o lrroJns e g,rrlcedser Flerolrl o-s opull rnloros e earuru ap ereolgcnpord

'(.raru.ru111'V 'H pdnp) gt.rzrs ep 16 urnlulpe.rc ep eleeral{ gl'g tlg

-(etn aereul
'||6 tzls
-
(?usotu oaretul
I 9 ap abr'ew
?so",
9Jnlelpe^c
Aap^aarehl t', O ?. i'l'? g ,..,,

IITIII I ?r
lil l Ht r l tlt
z* +r-*r*-"+
t
-rEpd
sq.gry-
l ${r*qt|rrl

t-
, 1 o l i -l , , l ' , , f ' lI
6d6J 6l
eueu! iolaaJeuJ " 63dl
Itl ' v(arn eareru
PUPOUJaAreu
zt
eeultugul )yarzp ernlEJpe c
ap aare! l .ep aarew
t l
0t st
i l u n la l a l r z
0 de maree se concentreazi intr-o cantitate
\ \ \ \ 0.1 mai mici de ap[.
\ \ 0.2
J I

1.0 0.3 Borele


v 0.4
1,5 Daci curentul fluvial este destul de
Fig. 6.14 Mareea fluviali este ilustrati ile aceasti
curbi pentru estuarul Huilsonului, la Albany (statul puternic, iar apa in albia fluviului sau estua-
New York) situat la peste 160 km in interior (ilupi rului pulin adincl, mareea inalti aflati in
H. A. Marmer). cre;tere rapidi poate inainta in amonte sub
forma unui perete de apd aproape vertical,
inalt de citeva picioare denumit bord (fr.g.
mai repede decit golul mareei joase care o 6.15). Asemenea bore sint caracteristice in
precede sau care o urmeaze, deoarece la zona gurilor de vdrsare ale fluviilor: Amazon,
mareea inalti adincimea apel a) este mai Colorado, Iantzi, Fuchunjiang, Hooghly,
mare. Apare deci tendinla ca mareea inalti Severn, Elba, Weser etc. Acolo unde borele
si ajungi din urmi mareea joasi, efectul au dimensiuni neobignuit de mari, de pildl la
acesta crescind spre amonte. v[rsarea fluviului Fuchunjiang, lingi Hang-
In general, amplitudinea mareelor fluviale chorr (R.P. Chinezd) peretele migcitor de
scade eitre amonte, intervenind o anumiti api poate atinge 3-5 m inillime, fiind un
pierdere de energie prin frecarea de fundul fenomen lnspiimintitor gi foarte distructiv.
9i malurile albiei, precum gi datoriti curen-
tului fluvial spre mare, in sens invers sensului
de propagare a mareei. Astfel pe fluviul Teorii asupra producerii fenomenului
Hudson, ale c[rui lilime qi adincime sint mareelor in oceane
relativ constante pe toatI portiunea cu
maree, amplitudinea medie a mareei este
Din cele discutate mai sus cititorul poate
rimine cu impresia ci existi doui linii de
de 1,3 m la gur5, dar cu 211 km in amonte,
maree inalti permanent prezente pe glob
si c5. acestea pot fi asemlnate cu doui mari
valuri de api deplasindu-se spre vest in
Fie. 6.15 O rniei bori urci in estuarul fluviului
Cotorado(dupi GodfreySykes,ColoradoDelta,Americun jurul Pimintului, o dati la fiecare 24 de
Geographical Society). ore 9i 50 minute. Apoi, cd aalurile de maree
ar fi atit de late 9i atit de pulin inalte incit
n-ar putea fi observate de pe navele ce
navigi pe ocean. Intrucit pe P[mint bazi-
nele oceanice sint separate prin intinderi
vaste de uscat, aceasti conceptie simpli nu
poate fi valabili, desi cu mult timp in urmi
ea a dat nastere teoriei undelor progresive
cu privire la maree. In emisfera sudici, intre
40" ,si 65" latitudine sudici, Pimintul este
inconjurat de ape oceanice aproape con-
tinue. Cum vinturile vestice sint dnminante
in aceastd regiune gi pot sufla liber deasupra
mirii, dind nagtere la furtuni puternice, s-a
presupus ci gi fortele ce F{enereazimareele
sint in misuri si produci doud unde mareice
c a r e s i s e d e p l a s e z ec o n t i n u u s p r e r - e s t i n
jurul Pimintului. In continuarc s-a presupus
ci aceste r-aluri progresive produc gi alte
unde mareice, care s-ar deplasa spre nord
i n o c e a n e l eA t l a n t i c s i P a c i f i c , V i t e z a a c e s t o r

100 I Pirnintul ca planeti

F
glrqasoop o purrac erenlrod erie8r.teu InJorJelxa ards nes InJorJalur ards rade a1u
nrlued liuetrodurr olrBoJ lugs riuernc lr6acy 'aatout
lu3Jno op purJoJ ur ropg.tsrur e pJrpe
's/ur os/ru
9'0 rerunu op xng op rnloc e rer ap nytiuatnc erirrede also trpnrul lcerqns
'rade rnlnla^ru
6'I op g aleod lep lcund un-rlur xngor op ufl eoropecs 16 eerolSerc
rnlnluernc ezolrl 'uospn11 rnlnr^ng Ie rorr ep rurunu lednco ure-eu luazard uI puJd
-aJur '1e;rsy 'roluzundseroc
InsJnc ug poru
ur snpor alse xnu ap Inlurrnc rer ornlnr^nu eererrr ep giue.rn3
1e nrrdord Inluornc ap lcrJrldue alse xnger
ap Inlue rnc 'Flrqereprsuoc orapurlul o ap 'Tezrle
acger8orprq rurzq ulp alade Ezotcaloc
-rcads etreo3, "parlurualeru sale retu 'gcgriunl6
eeJBru nc Jolrr^nH eolelIJoteru llcnJluI 'orBJ
' laalDru oatnuotinls elBeurnrr oJelacJec ep lcorqns un purnlrlsuoc
's.roAur -oqBIe ap srnc ur else eleererrr pur,trrd purap
es nes xngar 16 xngt eJlur ezeal 'auJnrpruos ralueuoduroc r5 nu
-oru orroel
-ocur ooJeru op O
Inluarnc oJBc ur Inlueurotr{l rep 'aeruur ep oreolpcnpord reiro; e aurnrp
'xnger op rnlnluornc
Inzec ur 16 acorled es relueuodruoc epundse.roc eJBc eliepcso ep
Jelrurrs uoruouoJ ufl 'o1luI reererrr Inlueruour
arrdord epeorrad o ore rnlnueaco B eunrirod
pdnp aro t-I op durrl oereppcs pnurluoc
eoce Bc rnlnrde; erolep aleod es rz ed gseof
uI pzolrl o nc r6ap 'p8rnc Bs purnurluoc
'e11eur roorru eun rS glleur ooJeru ern8urs o nc Burnrp
Inlolru erds pcrpr.r os aererrr ooJeru op oqJnc raun erirrede onldurexe eg
ec pJnseru ed e16erc rnlnxng rnlnluornc 'rolaerurrr ale elerurouu
ezolr1 '(St'S 'Fg) xn{at ywnuap '1e.tu ards lua.rude rcrlsrrelceJec
atlnru urpcrldxa ps gln[e ou 'rn1nlururg4
luernc un ep gtriosur elsa rnlnueaco rnlnlo^ru
e arielor ep eerec6rur ertpc ep ereseldap ug
eorepucs rel oxnd ?rwnuap aluorue a.rds
rede erdnse plelrcrexa aricagep ep ei.ro; op 16
tuornc un ap Ftrsgrg^olur elso rede rnlnl
-elru Berel6erc aereru nc nrlng un-rlul rueos auri e.rec 'ar.rolelrcso Brroe; 'eereur
B,rJasqo rol es nu urzeq lsac ur 'JeJluoc
zec ur ! airo; rolsecu rrunrice ldurord epund
-spr ,t p,trlcodsar seul oooJeur op oreoler
-eue8 rolei.roJ B oc nc Ecrluopr ,trlururxordu
elsa erielcso ep glerntBu es epeorred tlcul
pruroJ r5 erapurtug ouoruosu o are ?crueeco
pseru o gceq 'e1edc erlurp lnun e1 urind
plucrprr B,IBI o-rlur rade e rodeur 15 alureur
earec6rur urrd terlsng g ereod Inuououod
'Bs BrrrroJ rB eerepurlu! op leurrurelep 'poru
llurnu un-Jlur lelru ep ecrporred rJappcs
ri rral6erc eluazard BA lsuac .rup oer.rol
-elrcso gcrrulrr erec6nu o pde op osuru reun
'(reru.ru;11
'y 'H pdnp) eurrrdurr lod os.reru ap ereolreua8 eleiroy
raeraur Eqrno edeolde ep szeeuun 1.roa ,r'r,epplrod pc lnrdrcurrd ed gzereuolur as oecrueeco eleu
uI uererlur ral xngar ap 16 xng ap ;giuern3 9I'9 'FlI -rzq uI JolooJeru rnlnuetuoual earecrldxe
nrlued rrrnce Elrsolol oauow1rcso otJoal
'pf,cuxaur rS grr6gdep Bc rzgls plerop
-rsuoc ornqorl ore rriglrldurrs plrJolep 'elelr.r
-elndod ereu ep pruorurpo lerncnq e-s orec
'e,,lrsar3ord rolepun errool ooce aC 'elueceJ
reru elrqlacroc urrd euJnru?l lsoJ nB erec
o?Jolsoc q riglgelncrlred eseorournu
ecgrlsnI r6n1o1 ln]nd e-u eo orolaereur
g'0
ole IcrlsrrelceJec alrrunue gcrldxe e..trse.r8
-ord repun Brrool r6eq 'r8un1 rew durrl ep
olelrolur ednp asurle purg rololseoc 1ntun1
B-ep prou ords reur olenlrs elalcund ollunT
elezuJ ep llcap 'rede eolurculPe ep pqe.r8ap
zl 0t
rO Ietu Pleurlurolop g re erePuncos apun
ren!6 pronuntqti intre nivelurile celor doui
zone de ape, In acest caz fluxul devine un
puternic curent hidraulic care stribate bralul
de mare dinspre ocean spre golf. Pe de altl
parte, cind nivelul oceanului tinde spre ma-
reea joasI, iar apele golfului sint mai inalte
acelagi curent puternic, de reflux, se pro-
duce din golf spre ocean. Curenlii de maree
de acest tip pot atinge viteza de 2,5-5,0
m/s, ajungind pini la 6 m/s daci amplitu-
dinea mareei este mai mare gi daci forma
golfului favorizeazi fenomenul. Curenlii de
asemenea amploare pot stinjeni navigalia
gi chiar sX ducl la oprirea ei pinl la reve-
nirea condiliilor favorabile gi sigure.

102 | Pimintul ea planeti

m
alauBecoIs
BraJSourrY
ufl natnu 15 pplrtrtl rlarn$
Dotn$ : rorraleru e areBar8e op alelueur
-epunJ ugls rarl elec op ete8e1 roprdrcurrd
e EluouBrurad uerecrlde plrsecau Inlnlcsn
e 16 rnlnueoco orere;sourle eorelecJaS

rerrolerrr e e.ruFor8e ep aIIrgrS

'arBcgrselc
op arrrolsrs ur ezazrue?ro al gs r5 erolsace
olalrrurl oururalop gs oareolpuetuase rolru
-nr8ar ole eleroua8 epnlgsgrl pcseolrqels gs
'oluourluoc op nes ocruBeco olou
Plnec Ig
-rzq ep ueretredep nes earerdo.rde ep aricun;
ug rA ec oep.rndurrloue nc rS eourpnlrl.el nc
ezurre.,r. gurrlc rS otuarl ap ololuetuolo erc
ur Inporu ecrldxe gs rS arrcsap ps ?creecul
gclzA eger8oe8 uI lntsrlercadg 'rn1nqo13
rBcs [ alerieds alrriele.r nc gdnco es Ia
ropc 'lrqasoop soretur un ap gurolqord o;u.r8
-oe8 nrluad ernlltsuoc rol eruzruedar 15 ec
reroJsorule a1u ri rnlnueco al ecrzg epigl
-arrdor4 'Inlnuo olslrlrlae nrlued allr^ ep
'alBlu-roe rS lurugd-ree :Piuer
lJlB luIS oJBc
-oJJalur op Jolauoz erdnse elercods rrrJaJor
puIcFJ olaueoco 16 ere3:sourle ozaulruexa Bs
alsa ri.rpc rolsocB e Bnop e rrirgd lndocg
'cordrcer'BoueurosB ep'ezeeiuengur
es ra erdnsep op eJaJsorufe rB earutu arec
ur 'uro nrlusd luelrodurr ap tuerlxa gllurll
-}erls un nc ocEJ e-Jp [IIJ,1'E rcte rS rcoO
'arJeleur rS sr8raue op nnurluoc x.ng un
Elsrxo
roroJsorule I JorreJur Inl11s rs IIrFru BlBJ
-erdns arlu1 't.rodsurt op, cotlly ec rA guurq
op Bsrns Bc rlrgru eiuyerdns er6esoloy lnurg
're e.rdnseep ep ro op rnlnlerls e ri lo1eu
-eaco eie;e.rdns nrlued r5 oeeueruese ep oagq
-EIe,,r. lurs rrie.l,.rasqo alsoce uuru IIUII uI
'Inlnlos eie;erdns 16 acrreysourle
apirpuoc erlur ecordrcer giuangur o glsrxo
rorgc Inrpec ur pxelduroc etreoJ rep oarriqns
guoz o glurzerda.r uro nrlued tuerqtue 1nlpoill
'or9roue rS erreluur ep nnurluoc xng un col
oJB erec ur.rd glrurrl-ler1s un plsrxa olo erlur
! alrirgdsep l1ol rrn6rlo,tug Fnop lurs nu
1n1u;rugd
e arllolzop
rS lnree req
't.rodsuerl ep rolrgc
op Inrppc r5 lsodppe oalurtu
RJlseJcl
-pcprqur oguerq ep rrirpuoc zBoeJc l-erec
ornlnlururg4 e pprlos reorrelxe eiu;u.rdns
ed 'eauourase ep 'e15erpr1 Ig 'prnfuocug 1-ec
BreJsotulY
raJoJSorule aIB pcrtulqc erirzoduroc rA grn1
-e.radurat 'eunrse.rd ep ollqsro^e; epirpuoc
ap epurdap 16 rae p.rrdsar 1e .'.ree op uueco
InNO TOON|IJ sd f,rsslYuJ TflI{O : FBgqFCece
la solicitare inegal6, dar igi menline supra- heterosfera(sau eterosfera), care este neuni-
fala superioari liberl. Lichidele se comprimi formi in ceea ce priveqte dispunerea in-
in mici misuri gi numai la presiuni mari. veligurilor concentrice.
Ele au densitIli foarte apropiate de cele Aerul pur gi uscat al homosferei se com-
ale solidelor cu aceeagi compozilie. pune in mare misurd din azot (78.084o/oca
Degi Oceanul planetar este compus in volum) 9i oxigen (20,9460/). Azotul inni
mare parte din ap[ in stare lichidi, el con- greu in combinatii chimice cu alte elemente
line gi substante in stare gazoas6.,si solid6. qi poate fi considerat ca o substanti compo-
Atit gazele cit gi lichidele aparlin categoriei nenti neutr5. Pe de alti parte, oxigenul
fluiilelor 9i stratele de fluid in repaus tind este foarte activ din punct de vedere chimic
si ia pozitii de echilibru, in care fluidul mai gi se combin[ usor cu alte elemente in pro-
putin dens se situeazi deasupra fluidului cesul de oxiilare. Arderea combustibililor
mai dens. reprezinti o formi rapidi de oxidare, in
Soliilele sint substante care rezisti incer- timp ce anumite forme de alterare a rocilor
cirilor de a le schimba forma qi volumul gi sint forme foarte lente de oxidare.
pot suporta puternice solicitiri inegale firi Restul aerului 0,97004, se compune mai
si cedeze. Cind totugi cedeazl, aceasta se ales din argon (0,9340/). Bioxiilul de carbon,
produce prin rupere brusci. Degi scoarla degi formeazi numai aproximativ 0,033%
terestri se afli in mare misur[ in stare prezinti o mare importanli in cadrul
solid5, ea conline qi substanle in stare proceselor atmosferice, datoriti capacit[1ii
gazoasi gi lichidn. O altl observalie asupra sale de a absorbi cildura, permitind astfel
stirilor de agregare a materiei este aceea stratelor inferioare ale atmosferei si fie
cd schimbdrile de stare sint posibile gi au loc incilzite de radialia calorici proveniti de
frecvent in naturi. Cea mai importanti ,si la Soare 9i ,de la suprafala Pimintului.
mai rispindit[ dintre ele este trecerea apei Plantele verzi folosesc bioxidul de carbon
din stare de vapori (gaz) in stare lichidi atmosferic in procesul d,efotosintezd, combi-
si viceversa, gi din apI in gheali (stare nindu-l cu apa qi transformindu-l in hidrali
solidi) si viceversa (cap. ll). Schimbdrile de de carbon so^lizi.lnci de la inceputul seco-
stare sint insotite fie de absorblie de energie lului al XX-lr a s-a observat o cregtere pro-
caloricd, fie de eliberare de t nergie calorici, nunlati a conlinutului de bioxid de carbon din
in functie de sensul schimbirii. atmosferi, poate ca rezultat al faptului ci
Aceste principii gi consideralii generale omul arde enorme cantitili de lemn, cirbune.
privind stirile de agregare ale materiei vor petrol gi gaze naturale. Aceasti modifieare
fi precizate, explicate, definite in detaliu gi constituie un exemplu de modul in care
aplicate in capitolele ce urmeazi. societatea poate exercita o influenli asupra
mediului inconjuritor, intrucit cresterea can-
Compozigia atmosferei titdlii de bioxid de carbon ca gi a prafului
din atmosferX poate duce la o ridicare consi-
Atmosfera terestri este formati dintr-un derabili a temperaturilor medii ale atmo-
amestec de gaze care inconjuri Pimintul
sferei.
pini la o inillime de mulli kilometri. tinut
Celelalte gaze ca::e intri in compozilia
lingi Pimint de forla de atraclie gravita-
homosferei sint neonul, heliul, kriptonul,
1ionali, acest invelig de aer are densitatea xen.onul, hiilrogenul, gazul metan gi oxiilul ile
maximi la nivelul mlrii gi se rdcegte rapid
odati cu cresterea altitudinii. Degi aproape dzot, pe care le-am enumerat in ordinea
intreaga atmosferi (91%) se gisegte pini la descresc[toare a procentajului in volum'
iniltimea de 29 km deasupra suprafelei lmpreuni, ele nu aleituiesc nici 0,003%
terestre, limita sa superioati este situatd din volumul total. Toate gazele ce compun
aproximativ Ia inillimea de l0 000 km, homosfera sint perfect amestecate intre ele,
distanlI aproape egali cu diametrul Pimin- ceea ce di aerului pur gi uscat o gami bine
tului. Cu fizica acestei atmosfere se ocupi definitl de proprietdti fizice, ca gi cum ar fi
meteorologia. un singur gaz.

106 | Atmosfera qi oceanele

m
ep saurpnlrlel e1 e0 16rrpau areceg BI Dop'9 ep ^rlBler nrpeu
elmrpntrlsl e1 eleiunuold reu lugs rezned rrrlrJ un-rlul eeurPnullG nc luBl,suoc epecs
-odo.rl gurilgug aIB ereruozes e1rpqurrqcs ernle.radruat 'pptugrug6 eieyerdns BI ep
'rolBnce pururod '6'1 ern?g uI ptnzp^ g eteod aurpnt
eI teqwoq 16 qod sl tlunt prosdrle un nc -1r1e16 e.rnle.redwet arlug plslxe a.rec erieleg
gugurees ee gc eunds ealnd rne 6runrsuarurp 'prolreJur BreJsoreleq uI
Esnlcur purg e.rled e
re.r1 ug prelduoc gie;e.rdns o ec'e.ragsodo.r1 ep oe.rnle.redurelep auoz rerl epurrdnc u.ra;s
upurterur eu gcBC 'ru{ lI e8urle eteod "ac 'elerts ellnrn reru ug
-orrrog tri.rgdturqns lsoJ
ea rotence e1 ec drugr uI '(ur{ 0I-g) IIod crJeJsorul pfqa.tug 'srelsece u ereqrurqcs ep
BI Ertrrurur else reznedodo.rl eerurilgug gc aleuoz ep 15 ernle.radrnet ap ericun; u1
'pznododo4 at6eurnu es preJs
R$n g'2 e.rnSrg
-olerls ep guncolul else e.reysodo.rlerc BI rereJeouroq eFunlzFrpqns
'(e'f '3g rze,,r.)rrurpnrlrle yre16e.rc
InIe^rN
Brnsetr ed gluelsuoc ^rleleJ euItupr Ernler 'm1ntugrugd u eJietor
-adual ergc uI 'pnlsototts llrunu
Inlgrls uI ep ea.ruc6rur pzeerurn 16 crrlcele erepel
oru{ gI-S'21 ep eerurilgur e1 'csn.rqep
1nlsap ap tcund urp rrlneu lurs rereJsoreleq elelnc
Pqurrqcs es erepBcs ep BIBruJou Bzeu^ -a1oru16 lltnoty '$rpu Inle^ru BI ep eereole^
'$peur mrpntrlel e1 ecrdrl
aclJeJsorule rrppuos reun elrrlelap elelueze.rd urp ewruorlrur o reurnu ep else PcrroJsorule
luls t'l e.rn8y uI 'erenurluoc ur lerlelep eret eelelrsuep 're.ra3so.re1eqezeq ep edeorde
'*{ 'nldruexe e61 '?crur ep tnerlxe alse
-ncsrp U ro^ rn[ agigler.rdo.rd .rer 'pntsodou 96 e1
ep aleunu gueod lewrou lnluerpe.rt qcrlde ze? ep ropuole 16 .rolepceloru Baleltsuep
'rereJsoreleq elB rrsru euoJ elrurPnlrllE BI
es erec uI InlBrlS 'drurloue ep 15 rnlncol e 'gc ruglln gs arnqerl nN 'sreouadns eelred
pcge.rSoet elirzod ep ericung uI ereppcs op
el FUB es o.ro6nretu lec ocrruote lnuaSorprq
rer ! g.reor.re3:ureelred u"r pge es oele erlurp
6.re1nce1oru
ne.rt renr 1ac Inloz :.ro1rriqlnar8
'(re1ocgtr1 'ru 'y'S'y'tr1 ',roqer1 'U pdnp) erleerel BeurpJo ur alse r.oleze? earaundsrq 'alou
.rA
rereJflruls ep epd;cu.ud 1un;z$1p ernlrleuoc (ure;sorele erie.redas ep aia;e.rdns tlcap pqe.rtap reru
nne) ere;eoreleq 15 (e.reysouo nw) r.re;eouoH I'l 't1g oerirzuerl ap
Flrmrl-euoz ElJeas sns rEur estrcs
-ep olerls n.r1ud elec erlu! ?c elou ruo1
rut00t9)ru000t 'alurllPuI u{
|+ln f lu uei ezPH- + 000 s
e1 16 rerqc Blsrxe lod erlsarel rereJsorule
rcep urirede rS rnlnlugurg4 1n.rn[ uI cselor
os arc ua8o.rprq ep rruole or6n1o; 'releu
-uld.rerur plieds q prrsg8 ac nc gcrluepr
,rrleurrxorde elsa ueSorprq ep rolrurole Belel
-rsuep rcre eceroep ow{ 000 0I ap uarurilgug
Ienluele pulocos g eleod Ererlrqre plIwII
EJ 'ElrugaP ourq PrBorrelxe PlrIIIrl o erE
nu ueSo.rprq ep Inlerls '(H) ueto.rprq ep
rmole urp leruroJ 'crtuoto uaEotpttl ap Inro4s
Bzeturlf '(aH) nrlaq ep rruolu urp sele reru
lernroJ 'nlpq op Inrorts FUB es w{ 009 t 15
ur{ 00I I erlug .trleurxordV '(O) uetrxo ap
rruol urp sele rem sndruoc octtuolo ue?txo ep
'ru{
Into4s pUB es rn1 erdnseeq 00U Bcrrc eI
purd apurlur es ec (uN) rorr ep alncelour urp
sale reur snduroc otoynca1otulozo ap Intnrts
pge es ?ruorroJureelled BT '(I'l '8g) grcurr
-srp Es erirzoduoc pul^e oreceg oeseoze9
elerls nrled urp gleturoJ elsa orul 06 ecrrc
ep eeturilguJI ap edecugerec oere3isoraloH
00001
uy rn aleJoJeleH
-60 0
P r e s i u n e aa t m o s -
t40 f e r i c di n f r a c l r u n i
din valoareade Ia
n i v e l u lm d r i i

TERMOSFERA

Mezopauzd

MEZOSFERA

Stratopauzd
CHEMOSFERA

STRATOSFERA

F- Tropopauzd
TROPOSFERA

riiiiiirLliliiiiiiiiiriliii;l
Fig. 7.2 Structura atmosferei (dupn A. N. Strahler, < The Earth Sciences n, Harper and Row. Inc.' New York, 1963).

coborite la ecuator decit la poli, a,sa cum se sferE temperatura atinge valori de ll00-
observi din figura 7.4. La prima vedere 1650"C (2000-3000'F), dar acestea sint
aceaste relatie poate pirea ciudati, intrucit putin importante, daci ne amintim faptul
sintem obignuili si considerim ci zona ecua- cd densitatea aerului este atit de micl incit
toriali este caldd, iar polii reci. Totuqi, daci se apropie de vid. La densitili atit de mici
linem seama cE s'iIeza de scidere este con- aerul nu poate retine sau conduce decit
stant5, vom intelege ci, cu cit este mai inalti foarte putind cSldurI.
tropopauza, cu atit mai rece va fi gi aerul.
Mai sus in stratosferi se inregistreazi o Troposfera gi omul
usoarl crestere a temperaturii pini la atin-
gerea valorii de circa 0"C (32'F) la aproxi- Pentru om, aflat in mediul s6u ambiant
mativ 50 km. Aici, la stratopauzd, tempera- pe fundul atmosferei, cea mai mare impor-
tura incepe sd scadi, Acest lucru se produce tanti directi o ar5 troposfera, stratul
pe intreaga grosime a mezosferei, un strat atmosferic inferior. In mod virtual toate
ce se ridici pini la aproximativ B0 km, procesele ,si fenomenele atmosferice care
unde temperatura atinge valoarea minimi determini vremea si clima ,si care afecteazd
de -83"C (120"F). Acest nivel la care fizic pe om se produc in limitele troposferei.
valoarea temperaturii este minimi ,si de unde In afard de aer pur si uscat, troposfera mai
aceasta incepe din nou si creasci, se numeste contine vapori de ap5, o formd incolori qi
mezopauzd. Urcind mai departe se obserr-X inodori a apei care se amesteci perfect cu
o cregtere pronr.rotrlati a tempcraturii in celelalte gaze din aer. Conlinutul de aapori
termosferd. Agu cum s-a arltat anterior. de apd, determini gradul de umiditate a
termosfera face parte din heterosferl. Rezulti aerului care prezintl o mare importanli in
de aici ci mezopauza poate fi considerat[ fenomenele meteorologice. Vaporii de api
ca limita superioari a homosferei. In termo- se pot condensa, formind nori si cea1i, Dacd

l0B I Atmosfera gi oceanele

ffi
BCrJaJsOrulB Beunrserd

'9zolr,\
CIEIII op ree ap riuarnc Elslxo r6ap ograys
-OIIIJ ur .,luJSqB JlrunlrnJ rs rrer luls rrroli
' P d u ap uode,r 15 yerd ep elrsdrl
len1rr,\
tuls oreorradns J[olBJls rS eraJSoferls
'(Fous
) enledrad adeorde
'esuap pieoc o EzeoruJoJos rnln6ero erdnseap
llcur 'llipfrprurn eeretcoloc e1 Serd lsecB
arnqrrtruoc llnur aP 1!1Y 'crrurqc orap3.\ ap
\.. tcund urp ^rlc Serd ap liprlruec rrerrr reB ur
(u)ill] lu1-r\
(crg-) Js9- ---jIH ssJe'ter a.ruc'elerrlsnpur .rola6eJoeJoJsorule
nrlued se[B reru ITqBIB^ olsa nrcnl lsacy
t$ie) trs y' 'rrou ap elncrl.red BruroJ e nrtued gde ap
{3"9r-}i"0s-
rrrode,^.zeesuapuoces BroJEc1n.rnIur 'u1ual
nes oaelcnu lderp cso,trasSerd ap alncrlred
retll Ioc olse sreouoJur eeunriro4 'piur.rn$n ep rrndrl olrrunuy 'ourlnc os runc plercardu
nc leurrrdruoJ g olBod InraY 'roreJsorule rroorer else rS Etr^resqog aleod nu;erd ap
e prorrolxe elrtllrl e1 purd pileur os aJBc .rolelncrlred e pluetJodrur reru eec ericuny
'zuc
I ap eounlicos nc Jou ep oueoloc reun rep arnlereos lnsnde e1 rS lnlrrpsqr EI epe-\
e aluar IIiPrnerB eruroJ qns EleurgIlrl U es ac crlarSor rnlnlrroloc e rS rnlnlncsnderc
aruod qieyerdns ep aurc I ad gtetlcroxo aun eiuelsrxe gcrldxe pre;sodorl urp InJBrd
-rserd 'asBo.rod eiuelsqns rS nrlungurp ad ';erd ep elncrlred ra 16 cnpord
aleo8 olcorqo 'eprqcrl urp rnlnroe ounrsard rS orBce$ urp olBllnzar rrrnplPc ?lrrolep
ep ElBSuelBqertuoc etse eeunrsord pc rnlnlde; ezuszwode,t es rirroaleur rierprunueu'rereys
'1ipr1nc5rp ep -olBrl^s e1u a.ruor.radns ololBrls uI pulrlur
PllrolBp IoJ un rclu ezeeorc
'esndxo 'Psnrq ep reuoz olB
nu pluoueturad olBtnorS glsuacy Pc letsnPp ornqerl retr\l
eplqcll nBS oprlos rolaiaJBrdns rornlnl erdnsB nes rrnppd op elrrpuocur ernlrlsuoc o crreJs
,trlsurrxorde ap aunrsard o Flrc -olerts Surd ep pluuuodurr psrns ptle O 'roe
,ruc/31 I
ur rurilgug rreur el rode alecrprr lurs orec
oaJBsep olBlsrrc alncsnurru rJnnprzar c psBI
'alpaur arerode,.r.aurrd eelsecy 'erunds ap rrnlecrd
eurpnlrlBl rl Bpuos.roleueolq Inrolnfe nc glnuriqo rcrur JoB u! pcrprJ Jolauoco erdnsuep teq
u.rn1u.radme1ap rnlnluarpu.rF u ucrdJt eqrn3 g'4 'F1g orec ocrurolnd eprnlurrl 'ocruclnl epridnre
(1. ) Inlnrae ern.lejaduJaI urp nus 'cuy ap rrnpunJ rf efeld ed ep 'elecsn
09+ 0t+ oz+ 0 0z- 0t- 09- 08- olrrnue6ep urp ur,ro.rdelg 'reu ug uriuaru e1
luJ^ ap rrerpe equls reru elrc rS .rerqc lrcur
ereo6n rS alncsnurur ap tlte Je.rd ep elnc
-r1red rcrur op operrrtu ouriuoc era;sodor;
'rnlnlurrrred eie;erdns BI ap rrrnplc
l-+/+,'-&,1 e gprder eereprard gcrpardurgerec 'ro1e1ozr
1,,",1,n,]J!-o'N lerts op re Beletrlec re.re;sodorl nep ede ep
l r $ | l '
'qiuat =
f lrounc 1- c rrroderl 'rulurpd e1 ep 16 eruos EI ep plru
inqrnl ap guoz I -'o
-a,rord glurppr ar8raua ap purroJ qns preJs
l.'' Il \-
_1; l+.u o
-orule ug apun.rlpd e.ruc'ernplpc rqrosqe 10d
ri[r-\\+,
f,

3 ra ouoqruc ep Fprxorq 15 e3 'ptuelrodurr

I
]9.'-vg oueoJ ericuny ptle o rS ne ruru pde ap rrrod
-EA 'ep1ec ep.rnt.re6epnrlued ecrdrl .rnlnreu
B rrrerlxe eunrccsn o nc eceJ B-aP rue^l?
lg rcrur 1ig1rluec uI reop ptsrxe pde ep rr.rode,^.
/'a
pcEC[ '77io4d7cad ep olarunu pugrrnd co1
un BI eleol oeqcrrpzgrunes purpurrt'gpedgz
tereold
0t- oz- ?llnzer B,trsecxa elsa eeJBsuepuoc
Cind deschidem acest capit, mercurul din
tub coboari cu ciliva centimetri, riminind
inellimea
apoi fixat la un nivel de aproximativ 76 cm
coloanel deasupra suprafelei mereurului din vas
de mercur
29,92in (fig. 7.5). Acum presiunea atmosferici contra-
( 7 6c m ) balanseazi greutatea coloanei de mercur.
Daci presiunea aerului cregte sau scade,
nivelul mercurului se va ridica sau va cobori
Tub de in mod corespunzitor. Iati prin urmare un
sticlS
instrument pentru misurarea presiunii
atmosferice qi a varialiilor ei.
Instrumentul care misoari presiunea
atmosferici se numeste barometru,Tipul rea-
lizat de Torricelli a fost denumit barometu
cu rnercur, Dupi introducerea unei serii de
Fig. 7.5 Principiul barometrului cu mercur, imbunitiliri dispozitivului simplu de la
inceput, el a devenit instrumentul standard
(fig. 7.6). Presiunea poate fi cititl in centi'
metri de mercur, constituind inillimea reali
mult comprimati, fiind, prin urmare, cea
a coloanei de mercur. Presiunea la nivelul
mai densi. Pe verticali, atit densitatea cit
mirii este de 76 cm (760 mm).
gi presiunea aerului se micsoreazi rapid.
Meteorologii au adoptat insi qi o alti
Meteorologul folosegte o alti metodi de
unitate, milibarul (mb). Un inci de mercur
exprimare a presiunii atmosferice, bazatd. pe
o experienlS clasici de fizicil, efectuatd echivaleazi cu circa 33,9 mh. Presiunea la
nivelul mirii este de I013,2 mb, fiecare
l/10 inci de mercur fiind egali cu aproxi-
mativ 3 mb (0,I in :3,39 mb). In pre-
zenta lucrare vom folosi ambele sisteme de
exprimare a presiunii atmosferice.
Un alt tip de barometru este barometrul
aneroiil. Acesta se compune dintr'o camer[
metalici parlial goliti de aer gi inchisi
etang. Perelii camerei sint flexibili, astfel
incit camera se dilati 9i se contracti in
funclie de varialiile presiunii atmosferice
exterioare. Aceste miqciri aclioneazi asupra
unui ac care indici valorile pe un cadran
circular gradat (fig. 7.7). Barometrul ane-
roid este compact gi ugor de purtat intr'un
avion sau de cdtre o persoani.

Distribulia pe verticali a presiunii


In fieura ?.8 este aritat modul cum scade
presiunia atmosferici pe mlsura cregterii
altitudinii. Coloana de mercur coboari cu
1/ro din iniltimea ei la fiecare 275 m alti-
tudine. Aga cum arati graficul (printr'o
curbd mai abrupti) viteza de scS,dere a
presiunii cu altitudinea se reduce treptat
barometre cu mercur (foto pini la inillimea de 50 k*, dincolo de
Fig. 7.6 Trei tipuri ile
L. E. Johnson. oferiti ile [/. S. Weather Bureau\. care aceasti scldere devine foarte mici.

110 | Atmosfera gi oceanele

F
U T_TF
-zap es (rgrunu e1 rcurc) ecrroJsouot elalerls
'Floa.rrp ereIos arierpe.r
z gllseceu BeJBzruol
ac_oreoeq 'elqrsodurr g .re r8unl eiuelsrp
v
ad orpBr agriecrunnro-c erelcoUoJ plseecB
b 9 'aplstoo_aH -
prpd L11auuay op
Intorts
I I elotun_u plruod a.rec .ra.re;souor B pJaorraJur
9 eelled uI col ere orper r8unl rolopun
0t
L E erelcogeJ ep uououoJ luel.rodurr lsece
ZL
= urp alred oJeru reru eal .lulurp4 erds nou
VL c
+ urp laJlse ecreolur ol B op rS orper alapun
f
9r o elcegoJ op ruor ep rololeJls eelelrcedec
alsa .ropiecrunurocorpeJ ege.r8oeB nrluad
8l :
seJclur ereur_o0 .e.re1aue1dEJBos BI eraJsouor
urrd reqrl o8rncs es orsc crrlcele luernc un
ezeoruroJ riereqrle IoJlsB rruorlcelg ..,rr1rzod
lcrgcur uor un puruelap .uor1ce1e un szeeJ
-eqrle ruolu nes Blncelorrr arecog ,eriqrosqe
op sacord lsoce uI .ue8rxo rA ep
rcie
rrruole 1S elalnceloru ep rcr elrqrosqe luls
oerelos rarierper
1n.r1cads urp ar8.reue eretu
ap ozet oy rS eruureB olezeU .aJDzruol
ZE _alezur
ap lnseco.rd ecnpo.rd es a.rec ur olJls ap
f,bc

I 0'" erres o-rlurp pllnlgclB else BraJ:souol .erBorr


(rncraL!ap ur) aunrssrd -eJur
lz6'6Zl I_eraJsoruret B eec nc gcrluopr adeorde
uozo rp Jlatunu qns plncsounc ue8rxo ap erirzod o ore reJsouor c11nru 1eni .(Z.f .Bg
rolnc^elou B oruroJ relecu B arierluecuoc ep rza,,r.)cruole ue8rxo ep 15 relnceloru roze ap
eunrtser o alse uozo ep InlBJls .eroJsozaru elolerls pge_ es orec ur trereysoreleq u Breorr
ur epurlxe es 15 g.reorredns ere;solerls urp -e;ur eelrud nc oprcuroc es erirzod pc urp^
rcep e16eu.roduozo ep terts rsecy .(6.4 .3g -resqo 'ourpnlrtle rrr{ 00t 16 gg e.r1ur elSesg8
rze,r) ur>1Sg-0g ap eourpntrtp 15 pBurte gs es 'pnlsouor
,a.rac lrunuop Inlurls E1urz
pu;rnd rep oernrilpul rurl gt-02 ep euoz ur -ard rn1nqo13 e.recs eI .roFrieirunruocorppr
el.red a.rern rur eoc uI lUe ouozo ep lotls Eorello^zap n.rluad giuetrodurr aretu O
rnun eiuazard olse lulrugd ad ep qier,r ep
eruroJ elllelec al"ot I5 ruo n.rlued plelr^ olel -oet-pBrel1n1xe1uoc
ur Io[
-Furuesur o glurzerd erec ueuroueJ 1lB uf1 ne rSr eJeorJelxe rareJsorul"dij:HJ?fij: ale ecrzg aueru
-oueJ alrunuy .elucrdorl rolrunlrnJ e errnd
- r u l l _ B a r E l c e l o p u r r S g c r S o l o J o e l o r uE z o u
'(srrsfq4 .pyo7a pilnp) ploreua mlnrleuonq -8ord ur .ro1n[u aretu ep lurs erec rge.r8olog
_aFieyyo2
r-nln^llrzods$ a pcrlaureqca ue.rrlueze.rdag L.L .aw, pulzrurnJ .ynlntugurg4 1n.rnI ur trueluoceu
csolor es rcr8oloroelaur rrirloleS .rnlnlurrued
eie;erdns uzeourluexo erc elqrsues auuoJ
eluerunrlsur Joun e rS rriecrunuroc ep .rogi
-lleles orrsoloJ ur etezrluor alese.r8o.rd
1u"rs
ger8oe8 nrlued serolur trqesoep un a61 .rereJs
-orulB ol3 allBuJ reru ec uJ ec urp elelErls ur
eelBll^llcB Ppullxe rs-ps ?nurluoc
InuO
BrBorrelxe BreJsorulB uJp eleueluouef,
'6 plolrdec_ ur ol.Blnc_sJp ro^
U reraJsorule Ie
crrolec rnpiueyq rade e eraqrag
_e.rdnse_nus
ep rn^lnlcund e.rdnse eiuengul .uo aitec
ep cr8olorzg erepel ep tcund uip elriursa.r
lurs acueJsourlp rruusard rr.rapgcsalarceJg
Fig, 7.9 Aceasti diagr"ni a straturilor ionosferei reprezinti o secliune transversali prin ecuatorul terestru
Observatorul privegte in jos spre seclime dintr-un punct situat deasupra Polului Nord (dupi B. F. Howell,
Jr., <<Introiluction to Geophysics>>, McGraw-Hill, New York, 1959, citat de A. N. Strahler, <<The Earth
Sciences n, Harper anil Row, New York, 1963).

(Or), in care se combini trei atomi de oxigen grade fati de axa geogralici a Pimintului.
in loc de doi (Or). Ozonul ia nagtere prin Liniile de forti infiti,sate in figura 3.3 se
actiunea razelor ultraviolete asupra atomilor continui 9i in spatiu, alcS.tuind cimpul mag-
de oxigen obignuili. El are funclia unui scut, netic extern al P6.mintului. Daci presu-
care protejeazi troposfera qi suprafata teres- punem, pentru comparatie, cX atmosfera
tri impotriva celei mai mari pirli a radiatiei terestri se extinde in afari pe o distanli
ultraviolete existente in spectrul radiatiei egali cu dublul razei sale (13 000 km),
solare. DacI aceste raze ultraviolete ar cimpul magnetic poate depigi cu mult
ajunge'pe suprafala terestri cu toate inten- limitele extreme ale atmosferei. Limita efec-
sitatea lor, bacteriile expuse ar fi nimicite, tivi a cimpului magnetic extern se afli
iar tesuturile animale ar suferi arsuri grave. probabil la 64 000-130 000 km de Pimint.
Astfel, prezenta stratului de ozon devirre un Toati zona cuprinsi intre aceste limite
:lement indispensabil pentru mediul arnbiant poarti nurnele de magnetosfeni, marginea
al omului. Este interesant de notat gi faptul ei t:xterioard {iind numitd magnetopauzd,.
cd temperaturile ridicate de la nivelul rnezo- Cel mai simplu model geometric al formei
sferei se produc datoriti absortrtiei razelor rnagneto-.ferei cste un inel toroidal care incon-
ultravioletc in partea superioare a stratului jurd Pimintul. Planul inelului s-ar afla in
de ozon. Nivelul cle cea mai mare corlcen- Jrlanul ecuatorului magnetic, iar Pimintul
tratie a ozonului i;i are altitudinea maximd ar ocupa deschiderea din ccntrul inelului.
(aB km) la latitudini joase. atingind altitu- In realitatc accast[ forml ideali nu existi,
clinr--a minimd (35 km) la latitudini arctice. din cauza actiunii aintului solc,r. un flux de
EristI de asemenea pronuntate variat ii electroni si protoni mai mult sau rnai putin
sezoniere cle altitudine la latitudinile medii. continuu. eliberat de Soare. Presiunea vin-
tului snlar tinde si irnpingi magnetopauza
Magnetosfera rnai aproape de Pdmint pe partea luminati
de Soare (fig. 7.10). Aici. distanta pini la
in capitolul 3 cimpul magnetic al Pirnin- nragnetopauzi este de ordinul a -zece raze
tului a fost descris ca {iind aseminitor colui t e r e s t r e ( a p r o x i r n a t i v 6 . t r0 0 0 k m ) . I n a c e a s t i
al rruei lrarr" magnetice orientate pe o a-rd zoni liniile de forld sint aglome^rate, iar
polare magnetioi ce se inclini cu cite\"a cimpul magnetic este intensificat. In partea

I12 I Atmosfera gi oceanele

m
rolelap uzeq ad e.relard.ralur .ro1 uugd u! uelly ura arierpu.r ep olrrnluao urrd rlusrarsuu.4 ar,mricag II'l

>_-_":?g
t - -
lll laauold
einu
/rnlnl|la+es
F o,;sa7-____ lnlulLU9d
- 000

0 t 6 8 l r 9 -
z
f-Pleol
Inln+ulured
aleazerul ejess e.rnl
qcttau6eLUoa6
EXV

'(996I '. aruarrs D 'ueug 'O'f 'A


15896I k( arurrrs ))
'saur11 'g 'l pdnp) lcuxa caounr ee nu mzoJ BeurJBu 'Jos ap luorJ un
16e$rzoduro3 FUB es umndolautuur'tI.{
ap
olocur( 'rulos rnlnlura uaunlsa.rd ap aluuors"rolsrp c1u.ra1nd uznedolauEuw rS u.ra;solau8uli
lurs 0I'Z
r---1---r--r--T--- l
u'>ic30 00t 0

:4.:.':|'":,.,j::''.t
'i,''r..]ft':

' -,:i:;i:t::,*+:
,',11;;3ffiii
,l'i,:i1ffiflii
-,,.:.iJi*;'"|,i-i!irr
'.,ii{.,3iill:l#.tii
de pulin 6 400 000 km, eventual mult
.cel
mar mare.

Centurile de radialie

ln anul 1958 sateligii artificiali Explorer


I gi III pe care se aflau instaiagi contori
Geiger, au trimis spre Pimint date despre
existenta unei regiuni de intensl radioacti-
vitate iniuntrul magnetosferei. Curind au
fost descoperite doui centuri inelare de
radialie, dispuse concentric (flg. 7.11). Aceste
inele au primit numele de centuri ile railialie
Van Allen, in onoarea fizicianului care le-a
descris pentru prima dati. Centura interioari
s-a stabilit ci se afli la 3 600 km (2300 mile)
de suprafala Pimintului, iar cea exterioari,
mult mai intensi, la o distanli cuprinsi
intre 13 000 9i 19 000 km (B-I2000 mile).
Centurile de radialie Van Allen reprezinti
concentralii de particule inclrcate electric -
protoni qi electroni - prinse in liniile de
for16 ale cimpului magnetic extern al Pimin-
tului. Aceste particule de mare energie
provin din Soare gi sint captate in mo-
mentul pitrunderii in magnetopauzi. Inten-
sitatea radialiei captati fluctueazd in limite
largi. Erupliile de pe suprafata Soarelui,
care au loc la intervale neregulate, emit spre
Pimint jerbe de nori ionici. In aceste epoci,
intensitatea radialiei particulelor captati
cregte pronuntat. O manifestare a acestor
fenomene este aurora, care se produce mai
intens la latitudinile arctice 9i antarctice.
Pe Pimint, sosirea norilor ionici provenili
din erupliile solare este intovirigiti de tul-
buriri puternice ale cimpului magnetic (.fur-
tuni magnetice) gi ale radiocomunicaliilor.

114 I Atmoafera gi oceanele

ffi
16 rriets B[ ap rolelep Bzeq ed lueruour
un BI ecrtolo.roeletu epirpuoc gzue6rigsug
etec oacrEoyorcararu n1tltprl eereroqelg'1nl[
ug lcund un-rlurp rrol.,t' Jolsece elB eruc
-glporu ep alazelr^ rS ep.rnsues rS ec oaunrter
etea.rlur ad ecrSolo.roeletuelueruele rolesre^rp
ele elprurlsa aIrroIB^ crpur e n.rlued '(ercyd
-ozt) g1re?eerolel sp IFII as-npurserl ooarol
-odnrut er5eso1o; es erie,t.resqo ep epriuls
erlurp elunr8e.r n.rluod '11iurs ap eeier o
pleluozr.ro ed purredoce 16 g.regsodo.rlur purd
plpclue^ ed es-npugzurlxe 'runrsueurrp rerl
pqls Es ernqorl rrruera e gtelduroc aurteurr
o IBePr Potu uI 'eueolsq ep elEclpF eluoru
-nrlsur ep .rolinles earrsoloJ ur.rd erurilgu;
uI opurlxe'ateod es 15 1os ed ep gxg eriels
o-Jlur elceJrp alenzrl gie,.r,resqourrd nes .ro1e1
-uerunJlsur lnrolnfu nc ecEJes ecrSoloroalew
rolelueluele n8s aprqcrl
"ereurrureleo'eprlos
pde ep alncrlred ep elrroppc - ayyTlondnatd
r6 glsrxe ele apun oloce oofoec6 tuou o(e^de
ep rrode,t ap lnlnuriuoc) o1oazaun :re Inp
-urJ BI apur.rdnc orec 'pcuafsouln oarollprran
'V l rn1n.ree B eleluozrro rr.rgcSru ezalrl
15 ericerrp - aftntuga 'g lpnntsoutto oaun
-rcatd o7 ltn1nno otnlondrua! o1 :ezearu.rn
runc Fdnp etednr8 oactEo\onalau aruaruala
lilurnuep esepB'r,.r,r1dr.rcsep r.rlaruu.rudep
erJes o epurrdnc rr(uera e ereluazard g
'acgrceds
ouououeJ nc ednco os Bnop ap ac purc ed
oerezrlereue8 o glurzarder eurrrd gc ! arua.r,.r.
o.rdsep eprieur.ro;ur urp ur,rord grurlc ards
-ep epieurroJur pc rcap pllnzeg 'rrie,,l.resqo
ep rrres rotrrunue e arelader ep agig1111q
-eqord 16urnce.rd rrparu alsece el ep elrrelqe
ri rc orrparu ro1rolsl B pzrlBue o reuanu nu
epurrdnc urll3 'durrt ap epeor.red r8unl ed a"IlseJel
eletede.r uiea.resqo urp psnpep rereJsorrrtB
B pcrlsrralceJecEarels etse oratlJ oelseeceap
'
errqesoop e.rdg 'rn1ntu1uq4 uie;e.rdns ed ap
arucetreo eunr8er o nrluad nes arielresqo ep
lcund .rn8urs un n.rlued es-npulcgJ ro eore
Ins
IaraJBr(
-rJcsep 'lueuou llwnue un-rlur pcrraJsorulu 5
erienlrs purg ec gtrugep g eleod oo:uau
'rerEololeIu BEJIJET IS
-llc 16 rar8olo.roeleur I nrpnls ap Inlcarqo
nes erelecrec ep ernlrlsuoc
.e1erua1qo.rd
BelsecY '?lrrllc ep rs eluer^ ep alotuoluale
glurzerd o ruo nrluod gtrqasoep piueuodur
o 'rereJsoule eiuengur el6a,rr.rd ac Boec
Berrzlgcul
uI 'lnuro a15arg.r1erec ur nrpew ap elerntu
,i ifr$
e1-rrirpuoc acrldxe ps 16 er.rcsep qs Ecreocur
yf,rzr.{srdYusose NJ TnJsrfylf,sds
#.F
igF $
seet'g
#sx'F
Pentru numeroase sisteme de climi valorile descregteriitemperaturii ar face pini la urmd
temperaturii aerului gi cantititile de preci- suprafala terestrd prea caldi sau prea rece
pitalii constituie unica bazI pentru definirea peltru existenta vielii.
tipurilor de climi si pentru diferentierea In mod practic, unica sursi de energie
acestora. Natura informatiilor despre climi calorici. a suprafetei terestre o constituie
va fi abordati detaliat in capitolul 13. Soarele. Cantititile mici de cdlduri pro-
venite din sursele interne radioactive ,si
Conceptul de bilan! caloric global vulcanice ale Pimintului pot fi neglijate.
Cildura solard, este receptionati de planeta
Prezentul capitol se ocupi mai ales cu noastri sferici gi nivelul energiei calorice
elementul meteorologic ,,temperatura tinde si creasce. ltr acelagi timp insi,
aerului'., precum gi cu temperatura supra- planeta radiazl cilduri in spatiul cosmic -
felei uscatului gi a apelor care se influenleazd proces prin care tinde si reduci nivelul ener-
reciproc. Toati lumea cunoaqte procedeul giei sale calorice. Cele doui procese de
de misurare a temperaturii aerului cu aju- absorblie qi emisie au loc in mod simultan.
torul termometrului. Cei mai mulli dintre Intr-un anumit punct, la o anumitX epoci,
noi s-au obignuit si considere datele privind se primeste mai multi cilduri decit se
temperatura aerului ca indicalii in ceea ce e m i t e ; i n a l t p u n c t s i i n a l t i e p o c ds e c e d e a z i
priveste modul in care ne vom imbrdca gi mai multi ci.lduri decit se primegte.
ne vom desfd,sura activitatea in aer liber. Consideraliile de mai sus ne conduc la
Totugi, nu trebuie si uitim ci temperatura conceptul de bilanl caloric global, analog in
aerului este un indicator in ceea ce priveste multe privinte bilanlului financiar al unei
cantitatea de energie calorici existentd in mari institulii. O primi premisd a concep-
atmosferi. Aceastd.'ciidur5, pe care o putem tului de bilant caloric este aceea cd, pe o
nlarni cdlilurd perceptibjld, existi in virtutea lungd perioadi de timp, nivelul mediu de
energiei cinetice (energie de migcare) a mole- energie calorici pentru sistem ca intreg
culelor de gaz. Pe misuri ce temperatura rimine absolut constant. Toate abaterile de
are r-alori mai ridicatr- crcile si r-nergia la medie, pe cicluri de scurti sau lungi
migcirii moleculare. Ca atare, trebuie sI durati, sint echilibrate prin abateri egale in
acordim atentie energiei calorice gi modului sens contrar. Mai mult, deoarece regiunile
in care ea este absorbiti si transmisd, trans- e c u a t o r i a l ep r i m e s c m u l t m a i m u l t d c i l d u r i
formati pe suprafala intinderilor oceanice decit pierd in spatiu, iar regiunile polare
gi continentale sau inmagazinati in formi pierd mult mai multi cilduri decit primesc,
latenti. sistemul trebuie si cuprindi mecanisme de
Cunoastem cu tolii natura ciclici a r.ari- transfer caloric, care si asigure deplasarea
atiilo:' de temperaturi. Existi un ritm diurn excesului de cilduri din anumite resiuni si
de crestere si scidere a temperaturii; existi, a d u c c r e aa c o s t o re a n t i t i l i d e e a l d u r a ] r , , " g i -
de asemenea, un ritm sezonier. Se produc unile deficitare. Pe planeta noastrd migcirile
gi schimbiri sistematice in temperatura din atmosferi si cele ale apelor oceanice
aerului de Ia ecuator pini la latitudinile a c t i o n e a z i c a m e c a n i s m ed e t r a n s f e r c a l o r i c .
pola:ir-, ca ;i dinspre oceane spre ariile Cercetarea bilantului caloric terestru nu va
continentale. Ca atare, piturile inferioare fi deci completi firi descrierea si explicarea
ale atmosferei gi suprafala uscatului gi circulaliei generale a atmosferei ,si a apei
oceanelor primesc gi cedeazi energia calo- in naturi, pe care o vom face in capitolele
rici in cicluri diurne qi sezoniere. Existi, 9 l^i r0.
de asemenea, mari deosebiri in privinla fnmagazinarea energiei calorice in forml
cantititilor de cildur[ primite si cedate pe latenti constituie o parte insemnati a bilan-
misuri ce ne deplasim de la latitudinile tului caloric terestru. ln introducerea la
joase spre cele inalte. capitolul 7 s-a aritat deja ci schimbirile
In ciuda existenlei ciclurilor termice si a stdrii de agregare a materiei sint insotite
contrastelor de temperaturi in funclie de de absorbtie sau eliberare de energie calo-

116 | Atmosfera qi oceanele

m
-crrolec nu s
O'c urp alred o rcru pprerd as Inlrlpd leuorirodo.rd
l"rcuJ [aJlsE
'arlsorol reraJsotulE rolafrrul[ eJBJe (rerrpd nJlorurluac un outlrctz 9s) aunricas
'grop
rrJ Elernstu clsa erierper ec 'a1Sar$ FlIIunUe O nc ezEJ o-Ilur Ia 41lrsualur
-rsuoc eS 'lnuru od 16 rerrpd nrlcurrluec arl
oorFraueep rraprard BrJ rBloueldrelur lnrieds
urer8-rrrolec Z op eorEoIE-\ JrE .rrierper ep oleqerls BrBIos erierper r6aq'rulurgd oP
elElrluec PlsBJce 'ptn\os plun$uor aP oleulnu olaros erudas ac lrleurop{ 000 000 0gI ap
qns ?lncsoun] 'FIrqErrE,\uI eeueruose ep olse eiuelsrp a8rncred e nrluod olnurlu /, 6 ecnc
rnlereos olazBr ad relncrpuadrad gsndsrp F1EJ op ero^ou are rS ereog erdsurp IerPeJcsou
-erdns op alelrun o ad plnurrd BrEIos ar8reua -rod ac aldorp Ilull ul rlrrusuerl os er8r.rug
's/ru{
ep olulrluec 'areog rp JlpJLu piuetstp o e1 0 0 0 0 0 t o p F z o } r . \o n c e z e e s e l d e pa s o c
'1rcrldur1 '(tuozard ut gugd ueundsrp ero op ale,re,t oueoJ rurr8unl nJ opun ep nrlcads nes
acgriurrlS elJlEp ;dnp) glqeuB.\rrl ruaruasB dnrB un ec or8reuc op raJsuerl op PurroJ
op olse Brelos erierpur Jp Eelelrluec oluelsuoc plsace eur8eurr urelnd of,J 'pJtlail8?uotpaP
a1s.r rar8raua e erocnpord ap lnurtu aJcJBoJO atinrpot glrtunu ar8raua op PurroJ o lrurJ
'rnlarBoS eie;erdns el
Euld aBun[e
oelelt,t Jelos eieyerdns ezeotuJoJ arec oaluocsap
-llcnpuoc 16 ericc.ruoc urrd 'etec grnplgc ap -uecur rS alrzlpcu;erdns a1aze3 '1"0009 .trlBrrr
BrrrIouJ a1lrluEC O PIBJOIICBO153eJIuJoJSu11 -rxorde ap ernleredruat o pie;erdns el are
'a1clsal1e1e1ac nc ariereduroc ur alperu Brnler
ep sarord rntsoce_ Inrper uI 'nrlcq ul leruroJ
-suBrl clsc Inueborprq 'ollul olroJ rJnlJ -adural rS gseru ap els o 'tltlsou olaros
-adrual rS e6errn runrserd e1 'epun rnlereos
?rBlos BIiBIpBU
InJouslur uI PUe 3s orelos rsrtsroue esrns
'r3un1 rS lrlrncs alepun arruS prrirpdurl 'gcrroluOariurper ep
,rrleturxorde else atiurper ep rnlnrl
leBe
'(ruorc eJepunces Esrns ec pcrrolec er8reue acnpord
-cads e pllol er8rcua c tuulrosqg
InluJrrrpd erec urrd Inrusrucatu ap ednco
-lrrr gpun ap turFunl) ot{on{ut
l'0 otsod
ruo^ eu aJsnurluoc uI 'lo oreturoJsuerl
erunrirodop errqasoap o.rds'(ruorcrur l'0 qns
ap rS ariqrosqe ep alosicord Puodns apun 16
Fpun op rrur8unl) rnlnrlceds E alalor^erlln 16 erlsoral BreJsoruleurrd ra InurnJp ul Plrrpturn
olrqrzr^ rrunrirod ecrlde eA as orrnrs ppun ap
olso orec 'erelos rerierper euroJ qns alltu
rrierper ep Inuorurel 'pzaruJn ec olac uI -rrd rar8reuo BeJeurtuexenc edacur nrlsa.rel
crrolc rnlniuelq B Fcrletuelsrs BorproqY
'rlrun
rrSorErJ
-uI ezEU fiun1 tnu a7a3
nJpec un-rlul rnlnlulruqd ele nlpeu op euaur
0g 000t l'0 -oueJ oseoJorunurugcrldxe ps rS ruerrcsop es
EIIq
-IZIA eSeOU
lrrurad eu 'crun raleueld rualsrs a.reru un
-Iunl ezeu ezeoruJoJalrolru 16 ar8rauo ap arualsrs rreru
It l'0-t'0 enop elsace 'Er1u1oe1'orraletu pcrldurr clrPlq
elalor^ 'er8reua pcrldrur crrolec piuepq
-erlln ezEu lniuulq rer
t'0-z'0 B c E r a p l s u o cu r e t n d ' ( S Z 1 6 y 1 ' d e c ) c u o l c
euueF ezer
piuulrq op rrnlgle el-npurza$ 'crtptq ntqt1
6 00lh-0002h rB y azeg aunxsIDII apJ
-rrlra ep Iec rS ec clrpltl iuellq ep lntdacuoc
ello^zop IoJlsBtuolnd 'FrnlPtsalsulrls o-rlur
(ruorcrIII )
(%) ppror Fpun ep ?uB es erualsrs nop rolsoce eorErnsqJsap?c
erFraug eaurr8unl 15 crrolec Ioc nc ep8a piuerrodurr ap rualsrs
un arnlrlsuoc rnleu ug rade Inlrncrrc ?c
I'8 TOTSSYI eruees ep tuo,\ au oautq rurpur8 ou PoBO
'(tt '11 'dec)
1661
'(-" u o r c r u r1 ) eJaJsourr.-e ur are8ar8e ep orels pqurrqcs r51
0 0 00 I i I :
rnlnrlceds ole runrirod nrluad ede aruc urrd rolasecord uereulurexo EIPJ
^alalrroJrp
ruorcrru uI Ppun op oFur;unl Pclpul I'B Inl leldruoc g eA nu nrlsrrrl crrolEr rnlniuelq
-aqeI 'o/o0g'"lIql ,l.ur oacrroluc 116o.rer;urezer 'a.rele e3 'lle ur areFer8e ap orels
Inrpnls
'r o/oIV 'apqrzr,r eseoururnl ezet 'q i pp1o1 o-rlurp ecarl purc Icunl PrnplPc Ezeoroqrlo
$
er8reue vW 0/06 .rrlerurxorde plreod arec rS eqreosqe - tecsn ad rS aueeco uI Pprlos
'e1a1or,te.r11nezer rS eturue8 ezet- 'y ezet 'n ap
IS gpIqcII gde ec 15 pre3sourte u1 pde'pcrr
: urp eunduroc e s arlos rarierper prrcadg rrode,t c - re elu rrgls lert aloc ug edy
constanta solari. pe anotimpuri gi pe latitudini a acestei inso-
la1ii.
Insola$a pe glob Si ne gindim mai intii ci, dacd axa
terestri ar fi perpendiculari pe planul orbitei,
Intrucit Pimintul este o sferi (nelinind
polii n-ar primi nici o cantitate de insolalie,
seama de turtire), numai un punct de pe indiferent de epoca anului, in
timp ce ecua-
suprafala lui - cel in care razele Soarelui torul ar primi invariabil o cantitate maximi.
cad perpendicular la amiazi - prezinti o
Cu alte cuvinte, condiliile de la echinoctiu
suprafald in unghi drept fali de razele Soa- (vezi fig. a.9 gi 4.ff)
ar exista in fiecare zi a
relui. In orice directie am porni de la acest
anului. Expunind polii in mod alternativ
punct suprafata crirbi a'Pi*i.rtr.l..i pre- Soarelui, inclinalia axei terestre redistribuie
zinti un unghi in descregterefald de raze, insolalia anual[ totali spre latitudinile
supe-
pini la atingerea cercului de iluminare. De-a rioare, reducind intrueitva cantitatea
primiti
lungul acestui cerc mare razele sint paralele
de zona ecuatoriali.
cu suprafala (vezi in cap. 4 date privind
In al doilea rind, inclinatia Pirnintului
relalia dintre Pimint si razele solare pe
di nagtere unor diferenle anotimpuale de
intreaga durati a anului). insolalie la toate latitudinile, aceste dife-
Si presupunem acum ci Pimintul este o renle mirindu-se spre poli, unde apare
con-
sferi perfecti, lipsiti de atmosfer5, Energia trastul maxim: gase luni
de zi gi gase luni
solar6 incidenti prezinti o valoare maximd de noapte. Paralel cu schimbarea unghiului
de 2 langley/minut ^numai la punctul situat de cidere a razelor solare aclioneazi qi un
exact sub Soare. (In cele de mai jos vom alt factor - durata luminii de zi. In anotimoul
folosi termenul de insolalie pentru a exprima in care pozitia Soarelui atinge inilgimea
energia solari incidenti pe o suprafali maximi pe cer, perioada de timp in care
expusi.) In orice punct de pe Pimint canti- acesta se aflI deasupra orizontului este
tatea de insolalie primiti intr-o zi depinde corespunzdtor mai mare.
Cei doi factori
deci de doi factori: in primul rind de unghiul contribuie prin urmare, impreuni la intensi-
sub care cad pe Pimint razele Soarelui gi in ficarea contrastului dintre cantitilile de
al doilea rind de durata de expunere. Acegti insolalie inregistrate la cele doud solstilii.
factori variazd cu latitudinea gi cu modifi- Figura 8.2 prezinti grafice ale insolatiei
cirile sezoniere survenite in pozitia Soarelui pentru o serie de latitudini intre ecuator
pe bolta cereasci. gi Polul Nord. Aceste grafice indici insolatia
Figura B.l arati ci intensitatea insolatiei la limita exterioarl a atmosferei, neputind
este maximi acolo unde razele Soarelui cad deci fi valabile pentru suprafata terestrl
vertical (adici sint perpendiculare pe supra- decit in cazul unui Pimint imaginar, firl
fata expusi), a9a cum se intimplS la amiazi
atmosferi care absoarbe gi reflecti radiatia.
la latitudini egale cu declinatia Soarelui,
Observim ci ecuatorul prezintd doui ma-
intre tropicele Racului 9i Capricornului.
xime (care corespund cu echinoctiile, cind
Intrucit citre poli unghiul de incidenti a
Soarele este deasupra capului la ecuator)
razelor solare se micsoreazi treptat, aceeagi
qi doui perioade minime (care corespund cu
cantitate de energie solarl va acoperi o
suprafali terestri din ce in ce mai mare. solstiliile, cind declinatia Soarelui atinge
Rezulti deci, in medie, ci regiunile polare punctul maxim spre nord gi spre sud de
primesc cea mai mici cantitate de cildurd, ecuator). La cercul arctic (661/r"N), inso-
pe unitatea de suprafatd. Acest lucru ne lalia este nuli in ziua solstitiului de iarni,
ajuti si explicim repartitia generald pe glob iar pe misuri ce inaintim spre pol aceasti
a valorilor medii ale temperaturii aerului, perioadi de insolatie nuli devine tot mai
de la valoarea maximl inregistrati la lati- lungi. La toate latitudinile situate intre
tudini joase pini la valoarei miniml inre- Tropicul Racului si Tropicul Capricornului
gistrati lingl poli. insolalia prezinti doui maxime 9i doui
Am vizut in capitolul 4 ci, datoriti incli- minime, dar unul dintre cele doui maxime
nirii axei terestre, unghiul sub care cad devine predominant pe m[sur6 ce ne apro-

ll8 I Atmoefera qi oceanele

m
es 'leuoriua,tuol P^ou. uf 'alu)rdo4qns auoz
csorunu el gur8oo8 rilnur reur rJc erBc od
(elecldorl
arirzuert ep runr8or a15rucsasg8os
rlauoz ep PiBJ rlod e.tds lBrpetul elEnlIS
'alurnleu
leIiEleBr^
'rerurlc
16 rolrrnlos InIpnls ulp relc rSaroJ
e,,1'runJ e6e oecrzgregurgoa8 Jolro^ou apund
-seroc nu e 'Ecrse1colilugep o also EcBp
rerqc 'rBp acrdorl Inlnuerural nep o rolareu
-oricrp ealelr.rofeur arc od urirugep 'rde; ep
oolsa elseacv 'rnpturocr.rdes rS rnlnceg aloc
-rdo.rl orluJ psulrdnc eurpnlrtel op Euoz
e8eerlur orrcsep B nrluad tlsoloJ "LV eesope purg
ocrdorl Inlur^nc orcre esnds olec ep elsoqos
-oap os oger8oeB op rrprcnl roun e aec rS c
greralrl uiuezn Pc elou uro^ 'ereru Fleriuel
-od p1e1o1plenue oIiBIosuIo nc Fsurleulqwoc
'lBctetu roruozesnlcrc un IJap plslxg 'ntitlslos
llEIPIac e1 rec ed sof reru lrqBreprsuocolse IS
fgilfslosurP Inun BI lruez ep erdorde es eler"os
auoz uI 'pclpns r5 Fcrprou ourpnqlBl
_alsece 'rn1nu.rocr.rdu3
16 .0I e.r1ri;es-npurzurlu!
"SZ ',trlcedsar
lncrdor; rS rnlnceg lncrdo.r; pd
'elentrs 1uls prr.pns pf)crdon ouoz t6 prrptou
araruozos oloiuoroJrp llcul laJlse'rnlnluozr.ro pIDcTdoQ ouoT 'a1e?e nrletutxo.rde rurl8unl
erdnseap ols rrrurilgul rnlnrq8un ereur op puIS alidou 16 alapz 'rnlnue e Flernp
^rlela.r oriu,{ o Plurzerd ezelltine EI rnlerBos
eBuerlur ed gsuelur alse erielosut Puoz glseecs
erirzod erec ur runr8ar luls pns r5 prou ogg 16 uI 'Eclpns r5 pcrprou eurPnlrlBl
.91 e1 guld
ost arlul aleve aTpau oulpnnwl ap alauoz urnlsace ep rS alred o-ep epullug es rS
.e^ll
rolenca EI"ll ?lenlrs el.sa plolJoron?a ouoz
-cedser a1e1a1e.redep rolence ards nes rlod 'gzBarurn oc alac ug rnlnqolt
ards reur opJB Aolgc nc opurlxa eleod es egunr8e.r BI ueJer eelnd eu e nrluad PIIqBU
-e^uoc erSolourur.relo Ep eu tuelsrs lsecB
pa Insues ug gqe.r3ep IBru rc ocrrotalec 16
'g rqtrmlda.rp
sues ur elBnl arnqerl nu euoz rolsece
un uredooe g elrulfcug rolejzal a e16.reual6ueecu lnlosqB '(f'g '3g)
'o elelrurrT Beurpntltul nc uoder uI
1n1r.r1odur EarerlueJnoc es v elBclue^ rolezBr
elt.reue ac drull u1 '1oe ed geliulosur aelsTeuetu! ?upu ecrturel ouoz ur rn1nqo13ee.rrirqdrugnrlued
-relep erBlos .royeft.r u giuaprcur ep InrqFull I'B 'EId ezeq o graJo ou 'rnlnruo IB crruJel Inlperu
gzeeu.re,rn8'l1cr1durro16p.r1sera1eie;e.rdns ed
a8unfe ac Brelos ert.reua ep rnlnxng eurrreru
gurruJelep eJec 'Jec ad rnlereog erirzo4

qo13 ed eurPnltlal eP eleuoz

'[snua
InrBpuelc 15 eeurpnlrlBl luls elBu
-oprooc rnrpc ale cgu.r8 un ed elese.rl lurs
purnrp (g1eqo13)plelol grulos arielpe.rISeeecB
nc elIIuIT 'llraJIP Pour un-rlul erlelosul
ardsap elup elsace gzee6riqsu; g'g erntrg
'llelPlec BI
Inrururru nc 16 nrirlslos un BI Inturxeru
nc nnurluoc erielosur ep nlcrc .rn8urs un
'crdorl ap ruerd
Ptsrxe 16 ozirgTa.rfu1
"zlrgg
dintre latitudinile fiei fizice.
medii 9i zonele arctice.
^ Zonele polale de nord si de sud sint supra-
Situate pe cercurile arctic Ei antarctic, fete circulare aflate intre latrtudinile de- 75.
la 66 rf ," nord si sud, se afl.6.zonele arctice, qi poli. Aici predominl regimul solar polar
pe care le putem eventual diferentia intr-o cu qase-luni de zi si saseluni de noaple si
zond,arcticd,si una antarcticd,.Zonele arctice cu o diferenti sezonieri maximi in privinta
se intind intre 60o si 75o latitudine nordici energiei sol.are primite.
si sudici, dar acesteii.nit" nu au un caracter
absolut. In zonele arctice lungimea zilelor Pierilerile ile insolatie in atmosferi
;i noptilor prezinti o variatie inuald foarte
mare cu diferente enorme intre energia solari Dupi ce radiatia solari pdtrunde in
primiti la cele doui solstitii. Si observim atmosfera Pdmintului ea suporti o serie de
cA luzarata clasicS, asa cum o intilnim in procese de extinctie si modificiri ale spec-

Echinoctrul Solstiriul E c hi n o c ti u l S o l s t iu
tl
L a t r t u d rn e deprimdvarb devara detoairna d el a l n d

g{ solari-primiti pe_o sup_r_afaliorizontali in sfara atmosferei terestr (dupd S. Fritz, <Compen-


Tig. Badialia
firrm sf Meteorology D' 195I, citat de A. N. Strahlero < The Earth Sciences >. Harper and Row, New iork, 1g6l).

120 I Atmosfera gi oceanele

m
O Frtsqle
'uozo ep olnc arxadat lrunuop g aleod sacord- ln8arruJ
-olotu ur esndruocar rS rruole ur asnduocsep 'Flecgrsuolur atse sounrznJrp
]erd ap elnc
lurs ulrFrxo ap olelncalotu opun ,(1 .dec rze,r) -rlred rS plsrxe pra;sodorl ul pceO 'r18rc7{"og
uozo ap Inlerls rS arnlrlsuoa o erBraua ep naunrznltp ep olorunu gl.reod a.rec uoruoueJ
rr.rep.rardu 'pluelrodurr urind reur r6ap oprel 'alrricarrp oluol ur olrqrzr.\ asuoururnl rolrri
-uaurrldns ezr.ec .lnlnrar o pzntTp oyinrpnt -arlrBr Barorlap gceo.tord ze? ep alelncoloru
O
ep olorunu plreod rS 1u1urg4 erds eldeerpur 'rere;sourle alp osuaprsur ololeJls uI llnur reru
os pleznJrp plrncs ppun op er8reue op alel epunrtgd erelos erierper ec grnsutu ed
-lluc o 'e1rud ptle op ed ac drurl ur 'ep.rerd 'ua8rxo rS loze
as r5 nrieds ur ocreolurcr os BJBIos eraqraua op ropuote rS rollllncelour erdnse (a1e1or-r
ulp alalr1uec glrrunue o 'alrncs Jolepun e -ur11n rrierper rS etuure8 oy rrierpe.r)ar9reua
eunrznJrp op oruroJ rolsace IB lBllnzor J oreur ep Jolozer eaunrice urrd 'ero;souor
'JJJDa,{ arel6eu er raroJsorule e guoz glseace
rp erurl el ep alerlrp tuls rr6or alrriurpe.r uI oL 1n1o1rdec uI lelgre B-s runc e6y
u r p e l r e d o o a r i r z o dg l s p a c eu r ' a c a r e o a p n 6 o r 'raJsorule ap alrqrosqe lsoJ ne elelor^Erlln
erede eunde orac eloreos 'prdeerp orurl uI epriurpe,rurp a1.redo 15X egrierpsr erlserot
rulurpd erds lnurnrp epud orutu ur gnurl raia;erdns erdnseep ur{ BB ecrrc el a8unfe
-uoc 16r rS eunrzn;rp op alelceJe urind reur pulc rp oplerirur er8raua ulp
%00I adeo.rde
lurs rr5ore.r3:ur r5116oregrierpeg .rnlnrac eli.rgd gpesod Sierper ep lnrrcads ur{ 0gI ap eeuri
c1eol urp lcarrpur potu ur rrliou rrqJo l -lpuJ BT '(arBraue ap) .trterper nes rnlnrl

'eurDnlrlcl ep roleuoz '31.1


1e cgur5oat Inuelsrs t'B

q J r p n se r e l o d r' r: glg -._-


-o;f -L
g c rl a t e l u v
00's
P 3]r3 re l u e qn s

i l p a u r u r p n l r l eell e c t p n s BZ'Z\ S

g c r p n se l e c r d o ] l q n s

q r r p n sq l e c r d o 4
9b'zl

qleuolenc3

z / , c 7 I n t n S e ) -t .n1J r d or I

qcrprouelecrdojl gb'zl
a2

q c r p r o ue l e o d o t l q n g
/' ,,,1 " '99
crlcle lnsja]
////// qcrler6opo
i l p a u lr u r p n u l eel l g c t p J o N BZ'ZJ arlcalord
N ,r|.t ,-'
'/,'
q c rl c r e q n s , 'trZ :6- .,,/
"
93rlclv
g c l p l o uP l e l o d
00'E
a t
.'1"
-ofr--*-*:
: a u r p n ] r ta
epl auoz elelerdns nJ eleuotuodotd
lnlnluJUed
e i P l e r d n su r p 7 ele:ls:aurpnlel
"u"-
bon are o proporlie constanti in aer (0,033% torit cu avionul igi vor aminti cit de orbitor
ca volum), conlinutul de vapori de api poate strdluci fata superioari a unei pituri
variazi considerabilode la 0,02oh in conditii de nori priviti de deasupra. Reflexia dato-
de degert, pind la l,Bo/o in regiunile ecuato- rit[ norilor poate provoca intoarcerea in
riale umede. Ca atareo absorblia variazi ,si spaliu a 30 pini la 600/odin radiatia totali
ea de la o zoni la alta. (fig. 8.5). Vedem astfel ci, in conditiile unei
Se apreciazi ci toate formele de absorbtie innouriri puternice, reflexia 9i absorblia
directi menlionate mai sus (a radialiilor X, datorit[ norilor poate provoca o pierdere
gamma gi absorbgia de radiagii ultraviolete de 35-80o/o din radialia primit6, la sol
in ionosferi 9i in stratul de ozon)o combinate urmind sd ajungd o cantitate de numai
cu absorblia directi a radialiilor cu lungime 45-oo/o.
de undd mare de cltre bioxidul de carbon. $i suprafala uscatului gi a mirilor reflecti
vaporii de api gi de alte molecule de gaz gi inapoi in atmosferl o anumiti proportie din
particule de praf existente in atmosferio radialia de undi scurti. Aceasti proportieo
variazE in medie de la l0o/o in eondilii de care este foarte micd, se poate combina cu
aer curat, uscat, pini la 30o/o in conditiile reflexia provocati de nori atunci cind eva-
prezenlei unui plafon de nori. luim pierderea totali prin reflexie.
Figura 8.5 prezinti, intr-o formi foarte Procentajul de energie radianti reflectati
schematici, gama de valori pentru diferitele de o suprafali se numegte albeilo. Aceasta
forme de reflexie gi absorblie ce se pot este o proprietate importanti a suprafetei
produce. Cind cerul este senin, reflexia 9i terestre, deoarece ea determini capacitatea

Abeorgie
rnvapon
de api:
87.

Fig. 8.5 Pierdeille de energie solari incidenti prin difuzie, reflexie si absorbtie depind de starea ile nebulozitate
a cerului (A, N, Strahler, <<TheEarth Sciences rr, flarper anil Row, New York, 1963).

122 I Atmosfera gi oceanele

m
'3g) erelos rariulpur -r8un1 nrluad al.red oreur reru Bac uJ col orp
lnrolnfe nc alizlgcur
elasec ur rS aros ur eruzrlrln el6esg8 t6l ?reJsoruls urp uoqrec ep Fprxorq r5 gde
nrdrcur.rdr6elece6rrerurrurl uI 'elleul rS rrpeur ep rrrode,t erlpc ep r8unl epun ep rarierpe.r
alrurpnlrlel BI rruror e nes riidou lndrurl ug eriqrosqy 'grlurrrd Frelos rrierper arur8
Arsocxo Fpecs Fs a.rlsarol reie;urdns eJnlJ -orlur ur edeo.rde arnlrlsuoc erec o(ruorcnu
-edural gcrperdrurr5 rnlnlururgd rnplpc arnl 0'-l'0) rrSore.ryurepierper nc 16 (ruorcrur
-rlser eJec ernlpd o c Bzeeuorice uoqrec L'0-V'0) elrqrzr^ aseouuunl elrierper nc
op prxorq rS gde ap rrode,t ap re lnlnuriuoc tserluoc uI '(ruo.rcrru0-t) rrpru otreoJ
nc reJeJsorulu B FJorJaJur uel.rud (,,r'rlolu ?pun ep rurrtunl nc rrierpu.r urp elred areur
lsoce ulg 'eurr3erlur uI edecs eleod nu ur aunduroc as Be eceruoop ogro;sourlu ur
rBunl apun ap rarierper eruroJ qns er3.reue -elrqrosqu.ro6nalsa los ep plerpur er8reug
rel 'eceJl oleod el.rncs opun ep rerierper 'prelos arierpe.r ot6eurr.rdos nu purc '11idou
EruJoJqns ?luerpu.r er8rsua ErnJBcInrpec uJ pdrurr ur rS enurluoc sreJsorule urp r5 yos e1
'lcarrpur secord un-rlurrd Brnplpc el6eurrd ap r8unl epun op erierpeg 'elrqrosqe g e prpJ
EraJsoruls loJlsv '1os erdsurp glrurod r8unl rodeug esrrurrl lurs aprierper a.rec uJ orxeg
opun ep urierper ulp t/I 16 f/f ortur praJs -er op Insocord ap FrlroJlp leldruoc alse rtunl
-orule urp Funurla es polu lsocB uJ 'crrusoc opun ep erierpu.r pc ru?tou gg 'ap.rerd es
Btseece epun 'nrieds ug rS 1.gclulur?d erds 1g1e
't96I 'IX '1o,r. '11d3o1o.roa1el{l
erS.reuepzerper're lnpurr e1 6e.re;sourty't?unl
Jo apun ap adoTpDJrrunu ruo,,r.o 15ruorcnu y-g
{Burnof )) ur'ar7p)ou nntsnua ID IDnuD ctnpt pluoyq o7 ap rreru rsur ppun ap rurr8unl are erSorer;ur
anaud n2 'NolHcno11 'C 'H BI ep elenlard elBO *
erierper Flseacy 'ptlsor?r orlDlpnt r.es lnlnlos
otlorpot op alarunu gtruod seco.rd lsecy
BZZ'0 L9 1os ed ep lBurnlar I"loJ 'praJsorule uJ rodeug o-pu;irrurrt 'art.reua
Br0t 0r (ptau ereopa) elelrlrlcnpuoc urrd glseece lrualuocau pzerpeJ (e.ru1osrariurpe.r
(e.resuapuoc 16 are.r
III.O 87, eriq.rosqeurp lerirur grnuriqo 'prnplpc epesod
-odeae) tuete{ rrrolec reJsuerl urrd
erec '.rolaueoco e 15 rnlnlucsn uie;erdng
690'0 fI (gteu e.reo1 'osrtue .roprierper e ppun ep eerur8unl g
-e.,r.) pBunl ppun ep erferpe.r ur.r6
eA eJBru reur lrls nc 'luerper rnlnlBrJelBru
ISUSdSOI4IIY YTYOSU u.rnleradurel pcrru reur e llc nc 'eeueruege
eg 'a.rrlcedser raiuulsqns alnlosqe urnlsr
B7,Z'0 L9 1os e1 lrurrrd 1e1o; -edruel e erled e earelnd " nc gluuorirodord
aio'o 9 rnlnrac B pzn;rp erfurpe.r ur.r4
lcerrp olse Fsrma IeJlsB gluBrper arEroue
66I'0 glce.rrp erfe.rleued ur.r4 'gcrlcuBeuro.rlcele erierpu.r
L V
ep selslrlueJ
TOS YT YTIilIIUd ep purroJ qns ertreua es ieJerdns ed ep
alrwo qrnplgc gpesod erec giuelsqns ocrro
LqZ'0 s l.rep.rerd 1ulo;
IZIb c7
1os e1 ep rS
r.rou ad ap erxeser ur.rd e.rep.rerg
IereJsorula Berrzlucrn 16 rnplos BIiBIpBU
,t0'0 PznJ!p
erxaga.r ur.rd nr{eds ur ereprerd 'z'B rnlnlaqel B sns ep
260'0 6I rJou ./|'rsnlJur eal.red ur glrsp8 y eleod IoJ tsecu op srnl
'preJsorulE erlgc ep aJlq.rosqy
_
-BAo O 'pcrpJou eJeJsrrucur oJelos rerierper
NI
e e.rep.rardep rnlntuaco.rd e1e rrpau alenua
YUSdSOT4IJY
olrrols^ elnclec B ep rrBarocuJlncgJ ne-s
YrrsuossY oYs YJnOUf,rd 'o/oSZ puld
"t %t
98?'0 00r BraJsorula e1 ep 'ererparuJolur rrolul oru lnopeqle 'eriu1
UI prlqrosqe alse nus ep.rerd -a8a,t ap elrsdrl rrnuerel rS rrnpgd orrtku;c
e s e.rec glrurr.rd p1elot elSraug nrlul)d '(%Sg-5il gieaqB rS gpedgz nrtued
oreur clraoJ Beuemese op else I[ .llincse
ulur
rq9un un qns pec oc olezer nrlued lecrprr
l^'r .rep 'alecrlrol olezar n.rluod (o/od ,l* alreoJ
-Fue1 9/" else ede ap eieyerdns raun lnopeqly .erie1
*Z'B TOTf,SYJ -osur EI asndxa eie;uldns reun orrzlpcul op
pe lungi perioade de timp, tot atita energie, acestea, Migcirile turbulente de aer care
in medie, citi se primegte de la Soare. Se insotesc vinturile amesteci aerul incllzit
poate, de asemenea, conchide ci intreaga cu aerul din stratele superioare. Desigur,
suprafati. terestri (incluzind atit uscatul, cit cind solul este mai rece decit aerul de
qi apele) trebuie se restituie anual atmosferei deasupra lui, conductivitatea actioneazi in
tot atita energie (in medie) cit[ primegte. sens invers, solul primind cilduri de la aer.
cici altfel temperatura suprafelei ar atinge Tabelul 8.2 dn valoarea de 47o/o pentru
r.'alori foarte ridicate sau foarte scdzute. cantitatea de energie solari primiti la supra-
Suprafaga Pi,mintului emite energie calo- fala Pimintului (medie anuali pentru emi-
ricl in atmosferd nu numai prin radialia de sfera nordicl). Tabelul oferI, de asemenea,o
unde lungi a solului descrisi mai sus, ci gi evaluare corespunzitoare a propo4iilor in
prin alte doui mecanisme de transfer caloric. care se consum[ acest procentaj. Observim
Primul dintre acestea este cdldura latentd' ci pierderea neti de la sol prin radialie de
asociati cu evaporarea gi condensarea ulte' unde lungi este de l4o/o. Prin pierdere neti
rioari a apei. Cind apa se evapori de pe inlelegem aici diferenla dintre radialia de
suprafata apelor gi de pe solul umed, energia unde lungi ascendenti gi cea descendenti.
calorici intrl intr-o formi latenti inmaga' Pierderea de la sol prin transfer caloric
zinatd in vaporii de apd. Aceqti vapori de latent este de 23o/o; pierderea neti Prin
api se difuzeazd si se amesteci cu piturile conductivitate directI a cildurii perceptibile
inferioarc de aer ale atmosferei, luind cu ei este de 10o/o.
cdldura latenti. Condensarea sub formi de Degi acest bilanl a fost exprimat in unitlti
nori gi precipitatiile sub formi de ploaie gi procentuale fali de cantitatea iniliali de
zd.padd elibereazi cildura latenti sub formi l00o/o energie primit[, putem folosi, de ase-
de cildurd perceptibili, ridicind temperatura menea unitili absolute de flux energetic,
atmosferei. (Acest proces va {i tratat ami- si anume langley pe minut. Cele 100 de
unitili de energie solari primiti sint echi-
valente cu o valoare anuali medie de 0,485
langley/minut pentru emisfera nordic5. Ya-
loarea de 47o/o echivaleazi cu 0,228 lan'
gley/minut. Celelalte echivalenle pot fi
glsite in tabelul 8.2.

Efectul latitudinii

Pini in prezent, studiind bilanlul caloric


total al Pimintului (inclusiv atmosfera sa) nu
am tinut seama de efectul latitudinii. Este
limpede ci media anuali pentru o intreagi
emisferi nu scoate in evidenli faptul ci
latitudinile inferioare au un mare surplus
anual de radialie, pe cind latitudinile supe-
rioare au un mare deficit anual. Figura 8.7
reprezinti o incercare de a evalua diferen-
tele dintre energia primiti ,si cea eliberatl,
in funclie de latitudine pentru luPrafala
terestri ,si intreaga atmosferi. In acest
Fig. 8.6 Metoda de incilzire solari utilizeazi principiul: grafic latitudinea este reprezentati pe -axa
radialiile solare de unde scurte pot pitrunde printr-un orizontali propor{ional cu aria suprafegei
perete de sticli, care nu permite insi iegirea radialiilor terestre cuprinsl intre doui paralele. Axa
calorice de unde lungi emise. O streagini speciali
asiguri primirea razelor solare iarna gi excluderea lor
verticali reprezinti valori procentuale. Valo-
in timpul verii. rile pozitivi reprezinti surplusuri de radi'

124 I Atmosfera gi oceanele

m
piuepq IeJlsBlot
gde g5 lacsn erlurp elrrrqosoeg BI ep rupsue.te ec grnspur ed gurer 16 gre,t
allur epu,rcserc elserluoc ?lurzeJd alrtur.rd
'aleldruocur alreoJ
rerierper IB [BnuB reruozes 1n1crcurnc e6y
'1eqo13 rolcerec nc uieru.royur ed orezeq
rrpnlAa rS r.rpzrle.reua8lugs un8g elsece urp crrolBc
olel8p Fc urPlrn PSernqerl nN 'B'B erntsu urp piuugq ur ereruozes eiue.re;rg
'prou
lncger8 nc epundsaroc ec uooc oB op
else eqrnc Enop alac^PzBelcasroluras a.Isc B[ ('ff l5 91 'dec uI ?tel
eourpnlrlel 1'g e.rn8g el purue^eg 'pns t5 -ncsrp g B^ puolqord gtseecy) 'rcrueecoroli
prou o0? 16 .S op alelalered e.r1ugrsg8 uo,r -uornc e rS re.re3:sourle eleroue8 rariulnc.uc
o 'urBr op Inlrcgop nc EzBolB^rqce pr.{ eeunrice urrd a1e1r1ea.r ur ocnpqrd as .re;suer1
ep lnsnldrns erec BI eeurpntrll urgln?o gs euoruos ull 'otleuI elac erds eseoI alurp
ruar^ eceO 'r1od r5 oS9arlul olenlrs oleuoz ur -nllrl BI ep pleraJsuerl olsa PaIroIBcBrtsreue
ere,r e.rrle8au rrol,r 1de3 ep ?clpul eleqrn) pcep tlcep qo13 ln8errul ed elt.reporu lrnler
'lrreorredns olrurpnlrl[ el pecs oruc -aduret euriuaur lod as nu Fc tuapr^e olsg
?dnp
oourpnlrlBl '1od e1 prurxetu oruole,t e8urte
.St-0 BI erurxeru lrolE^ bullB 1nlrcgacl
'erierper op
eurpntrll ap ericuny uI etrreJrp urncorao lpnue lrcgep un Blslxo 1od e.rds
lurs arc pre^ ep epnsnldrng '1od a.recag elelered ptseac e1 ep i eriurpe.r ep Inue
erds el6areur es a.rec 'lrcgep un ecrpe og,rr1 snldrns un ptsrxe rolnce erds ogg ap BIel
-eBeu ereole.t o are purer ap lndurrloue 'og6 -erud e1 eq 'e1e8alugs eiayu.rdnspnop olo3
,rrterurxorde ap aurpnqlel el ap '1od e.rdg 'lnlrcgap rS
lnsnldrns glurzarder rlurl pnop
'undunloue eloqure ur crrolec snldrns un etsecB orturp elaia;erdng 'ptBreqrle rBunl
gtsrxa rolenco pBuIT 'errnur eunl plleleec opun op erierpe.r otse Flleluac ! plrurr.rd el.rncs
oarynreunl plurzardar eqrnc 'eourpnlrlel opun op Brtsreue ?clpul aqrnc erlurp Bun
O
nc lroder uI gleluazo.rder alse psrrua uac rS 'otrcgop plurzarder a.,lrlu8au eIrroIA'orez
glrrurrd eriurper orlurp eiuaro;rp erec ug cger8 rurl etsa arec 'arpeur areolel ap gie; erie

'(896I '{rotr ideN


cAoU pu8 .radre11'<<sacuarasqrJtg aql n 'ralqu.rlg 'N 'y ep tElfc 'tg6l 'uotqEnoH 'C 'H Fdnp) clrolst llcgep un
a.rude a.ruor.radnsellulpnlrlel u1 i lunue cr.rolec snldrns un arDem uJ Flslxa araolroJul alrurDntrtal BT Z'8 'tlt

O8. ,06
"09 0/ l {^
---r---T-nu

0z-
09-
09-

0-
oz-
0
0
0
0z+
0+
0t+
0g+
't
' lz'l^alouelu!
rarlerperea+elsualul

-
o oceanului se amesteci datoriti existen!ei
. . iiil unor miqciri verticale de ridicare gi de
90 6050 40 30 20 l0 0 10 20 30 40 50@ 90 coborire in stratui de api de la supra'
Nord Grode de lotiludine Sud fa!i, ceea ce permite cildurii si se
Fig. 8.8 Rafia$a neti de la pol la pol pentru lunile
repartizeze gi si se inntagazineze intr'o
ianusrie 9i iulie. Latitudinea este reprezentati propor' misi mare de api. In sol nu pot avea loc
gional cu aria euprafe;ei terestre (date fwnizate de astfel de migciri. Suprafala apei permite o
G. C. Simpeon 1929' citct de B. Eaurwitzo J' M' Austino evaporare continui, care este insolitl de
<<(linstolbgy >r McGraw-Ilill Book Company, New
YorL, 19,14).
un proces de ricire gi astfel temperatura
suprafelei apei se micgoreazi. Suprafala
solului, care este de regull umedi gi acope'
riti cu vegetalie, permite gi ea ricirea prin
evaporare, dar in misuri mult mai mici.
se comportd foarte diferito in ceea ce privegte O alti cauz[, a contrastului menlionat o
absorblia gi radialia cildurii. Principiul constituie faptul ci apa trebuie si absoarbi
general poate fi exprimat dupi cum urmeazi. o cantitate de energie calorici de aproape 5
Suprafala uscatului se incilzegte rapid 9i ori mai mare in raport cu solul sau rocile
intlns sub acliunea razelor solare, pe cind pentru a-qi ridica temperatura cu aceeasi
suprafala apei se incllzegte lent gi moderat. cantitate. DacI ambele substante sint incil-
Pe de alti parte, suprafala uscatului se zite in mod egal, solul va atinge tempera-
riceqte mai repede gi atinge temperaturi turi inalte cu mult inaintea apei; spunem
mult mai coborite decit suprafala apei ci apa are o cdlilurd, specificd'mare, iar rocile
atunci cind radialia solari inceteazS' Con' sau solul o cilduri specifici mic6'
trastele de temperaturi sint deci mari pe
intinderile de uscat gi moderate pe cele
ocupate de api. De asemenea' cu cit este Mieurarea temperaturii aerului
mai mare masa de uscat, cu atit vor fi mai
mari gi contrastele de temperaturd sezo- ln continuarea prezentului capitol ne vom
niere. Deoarece incilzirea suprafelelor de ocupa de temperatura str3tului de aer din
uscat gi de api influenleazi incilzirea atmo' apropierea suprafelei terestre.- La staliile
sferei de deasupra lor, aceste observalii se meteorologice temperatura aerului este inre-
aplici gi temperaturii aerului. gistratX gi cititi la intervale regulate cu
O explicalie a acestei stiri de lucruri poate ajutorul unor termometre montate intr-un
fi gisiti in aplicarea anumitor principii adipost agezatla o anumiti distanl6 deasupra
simple de fizici (fig. 8.9). Apa este transpa' solului. Instrumentele sint protejate de
lumina directi a soareluio dar aerul poate
circula liber prin cutie. Echipamentul stan'
dard se compune dintr-o pereche de termo'
metre de maximi Ei minimi, dintre care
Evapo-rare unul indici temperatura maximi, iar celilalt
redusa temperatura minimi inregistrati in perioada
fvaporare
^rr\ rnlensa respectivl. Se mai poate folosi in plus un
d transmitere
termometru automat (termograf), care si
exist5amestec
inregistreze pe o diagrami curba varialiei
Oclldyra mrca
temperaturii aerului (fig. 8.10).
t"[ff Io lu".are. de fali se folosegte scara de
temperaturi Fahrenheit, care este in uz curent
in Statele Unite. Pe aceasti scari aPa
inghealI la 32" qi flerbe la 212' (flg. B.tl).
Oficiul meteorologic al S.U.A. foloseqte
Fig. 8.9 Suprafegele de uscat ee incilz,eec mai repede Ei
mai intens decit ccle oeuPate de api, datoriti a patru
aceasti scari, pe care o glsim qi in nume'
deoscbiri privind natura fizici a celor doui medii' roase lucriri asupra vremii gi climei publi'

126 I Atmosfera Ei oceanele

]F
'['J']'P 08 l
0l
l
09 09
l l
0r
l
0t
l
0z
l
0l
I

1 , , 1 , 09t
l
tl:z.z l00z 08t
r l r l
ofl
' l
021 001
r l , r
08
r
09
r r l
0t

g eleod nrdrcur.rd lsecy .rnlnlucsn InJorr InurrxBru nc eprcuroc arDc) rnlnree e ?Jnlr
-elur ur llcep ruzrll reru cnpo.rd es erururru -eduel ep 'rnlnlos eiu;urdns ep
Inturxetr{
16 eturxeur eyrnle.radurel ?c Insues ur .ecru plrqJosqe 'eurrxm ecrrolec rer8reue B .ree ur
-Beco rolaurzeq uiuengur qns recrqo ap luJs ererzr"rluJ nc rrralrrusuBrl eznBc urp punl o
'gde ep 15
?lsaoc ep egunr8eg lucsn ep aleie; ,rrlerurxo.rde pdnp eurarns lecsn ed rnlnue
-e:dns erlurp e.rnleredurel ep roloiue.re;rp B pplc reru Boc epeorred oere.r ep 1nlillslos
rr8el ea1n1.rr.tur 61ecsned lgcepgcrru reru olse B[ rurxsru lnlcund a8urle elielosur rSeq
?Inue erier.re,r purr eolrop IB uJ JBJ .lecsn 'ecrueeco
ap eleieyu.rdns lrcep tuel rsur llnur csecpr esuru rreru reun eererdo.rde ug BFB es .eurpnl
es 16 csezlgcur os gde ep eleseru eceruoep -Ilel r6aece Arlururxo.rde e1 1enlrs o(eru.ro;
- errnJqoJrSlsntne ug .,r.r1cedse.r - lecsn ed -rIuJ Inlels) odsrqg srnT uES I gleluaurluoc
l"rcep nrzJ;l rru punl o BcJrc nc ezee.rlsr8a.rur -er1ur erirzod o e.ru (sesuey p1e1s) erproc
es erururru 16 eurrxeru eg.rnleredurel purr -uo3 'eurpnllrel .9,7 crrc BI etenlrs ligrrpcol
'lrlqesoep pnop plsrxe oueecoad
Inrulrd uI pnop nrlued gqrnc Elseece grulze.rd 61.g
.ecseerc es edecur BIiEIosur urn8rg 'elenue rrrnlureduel e ppeleu gqJnc o
ec gdnp rS .rerqc rnplgc gp.rerd ps Enurluoc euriqo es cger8 un ad rol ereluezerder ur.rd
upu.rurep opclls1.repue1ucpunl nus rz eJeceg nrlued
In-lnlos uie;e.rdns ecereoep lnrirlslos
pdnp g1n1 o BI ,rrlarurxo.rde rcep oar.renueru; erperu gzelnclec es 16 rue ep erras o nrlued
lecsn ed elsa rnlnue B ecer reru aec Bpeorrad rrpetu euJnrp alunleredmal punpe es pceg
'rulrmrs pog uI .rn1nu.rocr.rde3pcrdo.r; 16rn1 '6 e1 elri.rpdurr rode rS eluunpe
lurs relrz ele
-nceg eurrurru 16 gurxeru ayrnle.redruel .grururu
lncrdor; erlur elUB rrunrta.r 15nu .rep
rreru rA rrcolfiur rolrurpntrlel gcrlde es nlcrc -prurxern ep orleuroruret EI rz ad plep o
lsoce ec urplrn nu pS ..rolezundseroc poru ur elnlceJo rolrrrlrc 1n.ro1n[e nc eurnrp rrpeu
IeJtsB erzrllur (rnplos eie;urdns BI prnplc ep rr.rnluredruel e erauriqo ep pldurrs eueoJ
gpoleur o pzeeiurnqarlu; .y.O.S IB crtol
-oJoeleru lnlcgo 'putnl.p olparu ornlondruet
'(anqntt8y.lo
plrwnu eelelrun et6asolo; os rz o llcep
Tuaulndeg .g.4 .recury r8unl reur epeorrad ed ernleredruel erds
Bdnp) eMsJcerda tm eF-Ilapa,r .ur-ul ep egudap !.retep
ep ermrEer o-r1ug (ruoz;ry ptere) auntr u1 rrp .rcru
-ep acrlsrlets yieruro;ur e8ur.rls B nrluod
luls aFI|a|JBA .raeoo pEqI .ocsrcuard UES ET .mlnraa
runlBredurel D pcr.ulF aeJeppoe rB eerel8e.rc laaarl a lsur rnlnreu llrnlBreduet 1u lnnuu InIcIf,
-o1nu rolu.rpgte.Irrr mlnrle[rowrel {pe; .rurrroldue o
ep gpuoged o ed lrrn1r.redue1 ep enupuoc e1;.rg.rlsfaru; 'ur^Io)I Ercs BI reJer as
gruperd mp;r.rto -re1 a err.rrq ep Bpuag Of.g .tfi ,,?lnl
-osqe ernleredurel.. sp .X.lU nc
Inuerural
pzeele,rrqco snrsle3 erecs ed olez oe.rele e3
'J"qLZ snutru gcrpe 'm1osqo el ep e1Seu.rod
0
ur^ley BJcsrep 'snrslaS ppu.rt r5 ec e.reo1u,r
r6eeece ere ur^ley Inpere '(X ) Brelrl
ur.rd glecrpan outa1ay Brecs 'BrnleJedmel ep
Frecs glls o 16 e16eso1oJ Iur ertolo.roelelg
.erBo1
-oroelaur 15 erturqc 'gc,[zg ug oppga.r ap '16
edo.rng uI ?trsoloJ else 'o00I eI eqreg 16.0 BI
gieaqSu; ede e.rec pdnp '(ppe.r31ruec) snl.slo7
e.rnleredmet ap Erecs 'el1u1 eletets ur alec

'--.....{-
langley/zi

Fig. 8.12 Ciclul termic anual in doui staliuni situate la latitudini medii (dupi datele furnizate
de U.S. Dept. of Agricuhure, citate de A. N. Strahler, <<The Earth Sciences rro Harper and Row' New York' 1963).

observat in figura 8.12 (maxima de vari celelalte caz.uri este necesar si se traseze
la San Luis Obispo). Pentru o descriere izotermele estimindu-se pozitia lor corectI
completi a regimului anual al temperatu- intre stalii. Utilitatea hdrtilor cu izoterme
rilor aerului specific unei localitili sint nece- rezidi in faptul ci ele redau vizibil carac-
sare gi alte date lunare asupra unor para- teristicile principale ale temperaturilor pre-
metri termici caracteristici. Acestea sint pre- dominante, Centrele de temperaturi inalti
zer'tate gi ilustrate in figura 8.13. sau joas6 sint indicate clar, iar zonele de
trecere se observi cu uqurinti; asemenea
trisituri nu sint ugor sesizabile dintr-o sim-
Hirgile temperaturii aerului pli masi. de cifre ingrimidite pe hart6.
Repartilia valorilor temperaturii aerului
pe suprafele intinse poate fi cel mai bine Repartilia temperaturii pe glob
indicati cu ajutorul unei hi4i alcdtuiti din
izoterme, Aseminitoare curbelor de nivel, ln figurile B.f5 qi 8.16 sint reprezentate
izotermele sint trasate astfel incit si uneascd hlrli cu izoterme ale globului pentru lunile
toate punctele care au aceeagi valoare a ianuarie si iulie. Intervalul anual de tempe-
temperaturii. Figura B.l4 reprezintS.o astfel raturi este indicat in figura 8.17. Izotermele
de harti meteorologici pe care valorile tem- au o orientare generali est-vest in jurul
peraturii aerului au fost marcate in punctele Pimintului, datoriti sciderii generale a inso-
respective. Ele pot reprezenta citiri unice laliei de la ecuator spre poli. Orientarea
ficute in acelagi moment pretutindeni, sau est-vest ,si paralelismul izotermelor sint clar
valori medii pe mai mulli ani de inregistriri vizibile in emisfera sudici, la sud de para-
privind o anumiti zi sau luni a anului, in lela 25o, unde existi puline suprafele de
functie de destinatia hi4ii. De regul[, se uscat, ln emisfera t otdicd izoteimele pre-
aleg izoterme care reprezinti diferenle de zinti ample devieri spre nord gi spre sud
5o sau l0o, dar ele pot fi trasate pentru orice in punctele unde trec dintr-o zoni de uscat
temperaturi doriti, Izotermele trec prin intr-una oceanic6, mai ales in ianuarie, cind
staliile de obseri'are numai atunci cind citi- contrastul dintre temperaturile de supra-
rile staliei coincid cu valoarea izotermei. ln fati ale uscatului si oceanelor este maxim.

128 I Atmosfera qi oceanele

m
epurluJ os oreru PxB rerBc B opleurroJap
tt
.o"' ,/ .9 '6 Fsdrle o c eJede errunuer ur ruerlxo 3I$
ap eaunrger 91'g ern8g ur prplod ericarord
uI FlBulurexg 'Pcrw rBru llnlu else
.2.'
ce;
Pieaq8
--------1 ep relolBcJ e Blenue olpolu JnlBredruef rSap
/v "0-n .0' 'arrenuer ur prou op rorreqrs ale eruerlxa
'o*
alrrolE^ Surle nu spuEluoorc urp ollrnlBr
O\' 9t-.- -edua1'r6n1o;'alrseru erercel8 ololec nc auoz
"O^-h\-\
"g_
' pnop eloc oeprlcruluy r$ epueluaorc uJ ?lslxo
/ .---------r\

& .oz-
Frnreradual
?seof :JJi:ll"-Tili i;:::r"n
u lr.az- .o-----\
\ / .Lt- rc- rasaw alB rcrru rBru Jollunlsueurrp eznEc UIP
16 ec 'rnlnluourluoc B Ecrprou Belelrtuorlxo
urp olelnsur arlur.rd crlcry Inlnueoco ole
'eruo1r1n1d eurrru olunieqB alrqeJeprsuoc eia;urdns roun leiuazard eznec
urrd ocrrolec
'ourril?ur aretu BI urp 'ursy urp oc c plllo^zap op lllE 1o1
lgigrr.trrcnpuoc glrrolBO alse nu BlsBecY 'pJoN ep rlcrJeruY Ie prou
'e1e1uaur1uoc aseru reun Erurur uI IIBIPIao
Inruarlxo ur arede (.l"OS-) 3.?- op Psrqcul
Jer 'curpe uEeco ap Buoz o-Jlur PUe as Inun oglnzgcs BrnlBr
orlod rop rolec ole EruJolozr op FtBlrurrlep
llcnrtur ?urI eP elrrnl
-produrol ruureduroc gs luesorelur olsg -adural ep ereotezundseroc guoz O '(.f"OS-)
'pns rnlnlod prnf u1 leln8ar esndsrp 'ectlluec J"gV- op lclru rBtu olrsnuBr uI rrPeu IJnlBr
-uoc eurralozr ate PcrlcJelus BaunISaJ 'lseJl -edural nc 'urraqrg uI PUe os Pseof Brnlur
-adurol ep crurelnd Ielueulluoc nJluac un
errenuer uI 'tse^-pns oP rsY u1. rS_ttctr;y
'(antlnttBy ':v'O'S e ecrtsa^-pns rrirpd u'rdns
'dag 'S'n 'recurT 'S 'f Pdnp) eruunMpeu Inprou uI
to -op pUE as Flleul ernlureduret ap elarluac
1g.rn1u.redue1 u eac 'eq.rnc g.rn8u;s o o.ecuJ rE llceP
pcltural aelulrlrquuB^ eurq ;err lpu guJ.rdre ertc erlnr uI 'Inlntecsn erdnseep eleol BUe os alo
eqrno elduB ed, gzulezr'qes IiPTIIuJoIreun rr.rnlr.reducl pc rup^rasqo 'grelnSerau nes EIe^o gruroJ
'tltr
IB lenua rnlnurFa.r e glelduoc aorarrcseq 8I'8 op asrqcul lalduroa orurelozl urrd elucrpur
oglg.roqoc ernleradtual ap 15 glec
lurs orec
-rprr pJnleredurel ep arluac elrurnue Plslxg
'lclotlsl8 'olouBeco nc eriereduroc uI lecsn op alesEur
o)ioo qlroN
csacgr es rS csazlgcur as orpc nc Eolullsuelur
16 eelelrprder ep 16 ptecrldxa otse aulpntllel
ed ereseldep ep ?iuoroJfp plseecy '(uecrr;e
ed J.Iz ep rolerurolozr e
[nlueurluoc
arirzod ap eareqrulqcs rzarl) 'eurpntrlel o0Z
aturlu eleod erusuldap prseace oecrrSy g re
runc olecsn op roloseru erdnseap ac drurl u;
'aurpnllleI ep
oS retunu o8urle PIBnuu eares
-e1dep 'pns ap cglcud Inueoco g re urnc 'ede
ap rJapullur allruru ad 'punl o ,ttletutxorde
nc Prrrrn ul ulrugr rep 'InlorBos elleullCap
ep ericun; u1 'aurpn1r1e1 ap aper8 e.\el"rc nc
gzeaseldep as alauralozr Inlnue Insrnc uI .
'sJJ.\uI also etie
-n1rs 'rnlnluoulluoc InpJou urrd acarl etuJal
-ozr pulc oetlnr u1 'gde ad rreur rS lecsn arl
rcrur lurs clalered-rSerelace ln8unl E-ap olrrnl
-eredura; 'pde ad prou ards rS tecsn ad pns
erds glur.rap olso eIrBnuer rlunl Brure tozI
' p c r p r o u e r a J s r r u on r l u a d g 1 ' g u r n t g u l c l l u u r
-aqcs leluozerrlar alsc Fde - tpcsn Inlc{g
IANUARIE
TEMPERATUBAIfrEDIE
INGRAOE FAdRENHEII

'n
ol

o8 JZ

oll '
c
!SHNIAHVfSOVAoNl
fro]l l vunlvuSdt{31
:llUVnNVl
IULIE
I E M P E F A T U RM
AE D I E
]N GFADE FAHFENHE T

C F
43.T-- rlltr
] F
2r-80'
I t
10'-].--.+50'
I t
-r"J--1-J20"
l t:,11 I
-23"1--{: -1-10'

ffi
1 fHN]AHVf ]CVA' N

lrc:n vanlvuldn:l
3tlnl
IANUARIE-IULIE
AMPLITUDINEA
TEMPERATURII
iN GRADE
FAHFENHIT

0"-tP

lf*:w--|20'

2rffile*4d
.r' 31-r-160'
44"-

56"

6r!

"m
;ffi;
*+"4-lo'
,,f*"if.,,

I ranlvBfdn3l vf Nrcol-r'tdnv
3tlnt-3tuvnNvl

. . _
/;J";)'*-- Variatia anuali a temperaturilor medii
\XlL- --/,"riffitr" -bo"t-run-.-------
""T-\ lunare pentru oricare localitate poate fi
| ,/ V evaluati cu ajutorul hirtilor pentru lunile
D e p l a s a rm
e ic; Ocean
pe latriudrne ianuarie gi iulie, dar este mai usor de ana-
lizat pe harta amplitudinilor anuale de
Ocean temperaturi (fig. B.f 7). Liniile de pe aceasti
harti sint trasate prin puncte cu variatie
Fig. 8.18 Harti schematici a unei pirli din emisfera egali q^i pot fi numite linii ile arnplitudini
norilici, indicind modul in care o anumiti izotermi egale, ln nordul Siberiei amplitudinea este
igi schimbi pozifia pe uscat qi pe ocean in perioaila de aproximativ 6l'C (f IO"F) mai mare decit
ignuari6-irrli6.
in oricare alt punct de pe glob. Urmeazi
apoi partea central-nordicd a Canadei, spre
vest de golful Hudson ,si Groenlanda, cu
care nu sint mai groase de 5 m, temperatura amplitudini de 40"C (70"F). Oceanul Arctic
medie in ianuarie la Polul Nord este pro- gi limitele lui continentale prezinti valori
babil de aproximativ -35"C (-30'F). Pe de asemlnitoare. Vin apoi la rind Africa,
alti parte, valoarea medie pentru iulie la America de Sud ,si Australia cu amplitudini
Polul Sud este de circa -60oC (-?5'F) in maxime de circa l?'C (30'F). Zona ecua-
toriali, latl de circa 35olatitudine pe oceane
qi de circa l0' latitudine in Africa gi America
de Sud are o amplitudine anuald de 2',BC
'o (5oF) sau chiar mai mici.
o $. Curentii oceanici exercit[ local o influen]i
O
CD
considerabild asupra configuratiei izoterme-
c
o
20
@ lor. Curentul nord-atlantic, care se ind,reapti
J
spre nord-est pe lingi insulele britanice si
coasta norvegiani, provoaci o pronunlati
curburi spre nord-est a izotermelor de
iarni, cind contrastele de temperaturi sint
in general mari. O deplasare in sens opus,
)o spre ecuator, a izotermelor se inregistreazl
o
de-a lungul coastelor vestice ale Americii
O
o J
de Sud, Americii de Nord (in iulie) 9i Africii,
c
J
a unde curentii reci fac ca temperatura aerului
si fie mai joasd decit valorile obignuite
pentru latitudinile tropicale.

Ciclul diurn al temperaturii aerului

Daci citim termometrul la fiecare ori sau


jumitate de ori intr-un interval d,e 24 d,e
ore gi inregistrim citirile pe un grafic, curba
unei zile senine prezinti in mod tipic un
punct minim lingi risdrit gi un punct maxim
in mijlocul dupl amiezii, fiind in general
o curbi netedi. Aceastl crestere si scidere
Miezul Amiaza Mtezul ritmicl a temperaturii aerului se numeste
noplil noptrl
ciclu diurn al temperaturii aerului.
Fig. 8.19 Relalia fintre cutba varialiei diurne a tempe.
raturii aerului, ineolalie gi rafia$a neti la sol la lati. Figura 8.19 raporteazi curba tipici a tem-
tudini mefii in epoca eehinoc$ului. peraturii diurne a aerului (partea de jos) la

136 I Atmoefere gi oceanele

-
g% Insrnc lnlcund
.re ee olos e1 ep erierp"r ap runu apurdep
re rnlnreB e.rnle.redurer pcB61 'ariurpe.r ep
snldrns rnun reiuetsrxe eprirpuoc ug r5 rerqc
o(req.rnc e co1fnu ep eaunri.rod gle.re urnc
gdnp e6e) ppecs gs adacur rnlnrae rnter
-odruel oeoocegdnq 'uld ur00q? I5 u00 qZ alero
erlur prurxsru Ba.Ieole^ o;urle rnlnroB ernl
-eredurel lrnu6rqo poru uI 'lqerce.rde gcug
else 'pcnper as ps edec'ug l6ep oerierpe.r
li
op lnsnld.rns acereoep oezer.uue pdnp rS
auJrll9ul
cseerc Bs Fnurluoc rnlnreu ernlJeduel
v 'csnrq
Fcrprr es u.rnleredural prde.r e15erc
erierpe.r ep lnsnld.rns oc Brnsuru ed 'rnlnl
-rrgspr 1n.rnf ur ln1rs alsa rurutu Fpund
-1i.rode arrroqoc o rS orelsn8ug o rS urncard 'Fcrrtarurs elsa nu (Ot'g '3g urp
lncgert rze.r)
pltur.rd erS.rouaur oJeolpzundse.rocrreppcs rnlnree runlerodurel e gcrdrl purnrp eqrnS
cnpord es errqruecep urp lnrirlslos e1 'r6e1 'snde ep olurur pJo o Bcrrc nc e.rede
1n1rc
-ace giuese ur aurureJ oturxeru rrrnleradural -gaq 'prdu.r rodu pulcserc ornla.reogInlrrpsp{
'ule
Inluourour r6ap u00 uf re.ro1n.rnfu1 Fuld pdnp pro o Artprurxo.rde e1 Ieurou pour uJ
rodeuglep lrcrldurr alsa a'rurunurrrnleradurel gzeaatc as snld.rns un llncger8 pleJe runc
'aurrilgul ur a15e.rcr5 gcgrlduru
Intuourotr{l u6y 'crrauntu! op oloro ur gruld edeorde rS
os (ptecrpur else nu) rnlnlos e olau reriurpe.r (urrxeur lnrcund) ezarute nc lrodu.r ur pclrl
Ioqrnc e snld.rns ep eeunrirod 'nrzJgl reru -aurs es Es opurl 9pun op ollulrtunl elol
llntu Furrural es rS etuoJ^ep rpru llntu edacur ad rarierper e Blau eqJnJ 'BcseacpJ es BS
eriulosur : (Ot'g '39 ulp pcye.r8 rze.t) opurl Inrae lrcgop un Flsrxr purc ! pcsearc
ereru rru IrqBraprsuoc else plrrurrd erelos es apurt rnlnlos e.rdnseep sp rae ep rnlnl
erierper 'erunr urp rnlnrirlslos agrirpuoc u1 -erls BrnlBredluel 'snldrns un Ptsrxe puJS
' J u r r u r J l a s p s e r_i e 'tlc&p o,rrlcadser 'r5 sngdtns otrunuap lurs
-Ip"J ap lnsnld.rns ec oluruur durrl 11nru nc a.rrte8eu r5 o,rrtrzod olrrolu1 '1os ards gre;s
aeruoqocgs edacurrnlnree rrrnlpredruol eqrnc -orxle urp acarl ar3raue ep lnsnldrns ootez
colsaruB rnlsec Ie lPllnzar e3 'ecor rrrr Je Erurl qns pUB os eo opun oloce ! proJsourle
nc lrncolur puls 16 luepuecsp as-npulseldep uJ Ios el op acarl er3raua ep lnsnld.rns ooroz
lrzlpcur lnroe 'giuelnqrnl op rrpc6rururrd re-e rerurl e.rdnsop pge os eqrnc epun elelcund
op rorreJur InlBrls ur Incolsolu gcgrsuolur uI 'gturaqrla 15 grlurrrd EluerpBr er8reue
arlurp elueraJrp rBrunu rcrB B^resqo Iuelnd
'ppun ap elrur8unl otol epurrdna 'rn1nt
1g
'(atn4nufiy
-ulur-ed eie;e.rdns e1 ep 15 e.rds artreue ep
'fiag 'g'11 (.recu5v 'S .f pdnp) rungiere pleu BIiEIpBT Bcrpur co1[[u ulp IncgBre
to Ernop u! 'u'd
rnlnreu rrrnlsradrrrel o erpeu Burnrp e{u1.rr1 0Z.g .tl.{ -00 q9 el punurat es 16 pzerluleel
rurxeru lnlcund a8urle o*'e .u00 qQel edacug
v!d IAV ,td t v eqrnc 'snde pdnp ep 16 rnlnlrrps?r eolur
-eurP elrncs apun ep glcorrpur or;Jeua ep
'ptcerlpul
liptrruec apcru rup[r13eu pcC[ IS
ptcorrp auncs opun op ertreua apurrdnc 1g
'auruos olrz reun
lndurrl ug glrurrrd cuncs
apun ep erierper Ecrpur sns op Incsere
'urd 'u'e
ur00 q9 rS ur00 q9 pulg rnlns
-nde' rS rnlnllrpsgr aloluauour'(arrqruetdas
tZ nes arueru 17) nricourqca ap liryuoc
roun eiuelsrxa uraundnser6 '(curpntllel oS?
-6p) ercolfrru aurpnlrtel ap acrdrl ligrrlecol
raun ecrlde es 15 ocrleuroqcs lurs olerueJ3elq
'olpoc rS elturrd ecrrolec rar8reue alrrnlcrc

---
celilalt foarte apropiat de ocean pe o coasti
expusi vintului. Observim ci momentul
temperaturii minime se schimbi in funclie
de solstiliu gi echinocliu, degi momentul
temperaturii maxime rimine relativ con-
stant. Cele doui grafice arati efectele con-
trarii ale apei gi uscatului in ceea ce privegte
amplitudinea diurni 9i anuali a tempera-
turii aerului.

Invereiunea de temperaturi Ei inghelul


Degi temperatura aerului in mod normal
scade pe misuri ce cregte altitudinea, condi-
liile meteorologice din timpul nop1ii in
stratul inferior de aer, pe uscat, sint astfel
incit, in loc de scidere, temperatura inre-
gistreazi o cregtere, mai intii cu iniltimea
deasupra solului, dupi care incepe si se
micgoreze conform gradientului termic
n o r m a l ( f i g . 8 . 2 1 ) .A c e s t f e n o m e n s e n u m e g t e
inoersiune de temperaturdgi ne arati ci aerul
mai cald se plaseazi deasupra aerului mai
rece.
Inversiunea de temperaturi la mici inil-
lime san inaersiunea la sol se produce de
obicei noaptea, ca urmare a pierderii rapide
de cllduri in spaliu prin radialie de la sol 9i
din stratul de aer inferior. Aceasti pierdere
rapidi de cllduri este ^favorizati de aerul
calm gi de cerul senin. In noplile senine de
iarni inversiunea este deosebit de pronun-
IatE pe suprafelele cu zipadi. Primivara
gi la inceputul toamnei, daci pierderea de
cildur[ in timpul nop]ii este mare, tempe-
ratura aerului lingi sol poate scidea sub
punctul de inghe!, vitimind culturile sensi-
bile. Existi gi alte cauze gi alte tipuri de
inversiuni de temperaturi gi de geruri puter'
nice, dar acestea implici migciri ale maselor
de aer gi nu sint legate de radialia calorici.
Pierderile datorate inghelului puternic pot
fi evitate in livezi, creindu-se o circulalie de
aer care sI amestece aerul mai cald de
deasupra cu stratul de aer rece de lingi sol.
Daci stratul de aer rece este sublire, acest
lucru se poate realiza prin folosirea unor
ventilatoare puternice care si efectueze
amestecul aerului.

lil8 I Atmoefera gi oceanele


'ocr8o1o.roe1eru ropiels le pzeq ep Inluaunrls
-ur alse ?cueJsorulu eeunrserd nnurluoc gzeotl
-srte.rug erec 1n;e.rForeg 'Beurpnulp tlcep
uolcJ roll alerolep eunrserd ep aleiua.r
-eJrp Bcrpur eu e n.rluad Bresecou alse erel
-snfe ptseecv 'llrpru Inla^ru u1 arurtarluol ug
BUB JB-s Brlserel eie;e.rdns runc rS Bc Bounrs
-a.rd pcrpur acrterurlc lirpq erpur reru elec
15 pie;e.rdns ap acrtoloroeteru eli.rgq 'piurc
-esuoc uI 'llrPur
Inle^ru BI EcnPor oI Es llcuJ
oecr.rletuoleq elrrrlrc ezelca.roc r$-us
IeJlse
arnqerl (roprnzec uelulr.rofeur ur gldurgtug as
urnc e6e) rrrerrr rnlnle,r,ru e.rdnseep llnw nc
elenlrs ecr8oloroelaureprielg'Brolsecu rupzrl
-.reder e rS qo13 ed ep gurqc ep .rog.rndrl e nes
rnlnlos Inla^ru e1 ecr8olo.roelaru .ropirpuoc
ea.ra8eleiur n.rlued luriuese Inlueruele ernl
-llsuoc nu ee oeuerreu rarietr,leu 16 rer?o1o.ro
-eleur ele rrueuop ellnw n.rluad qiuelrodurr
glurze.rd ; plorrdec ur Fsrrcsap ecrJeJsorule
trunrsard e glecrlra,r ed earappcs l6aq

rrunrsardB pl'luozrro
"d "d"il.$:i;
'ere8ertu ep ro rrrpls elrrpqurrqcs el
rS p.re;sourle uI ede eceof 1-e.reced 1n1or e1
IrcJer uroa eu 11 plorrdec uI 'Frurlc rS eure.r.,r
n.rlued lueuodur ep IeJ pI puls secord
lsece o1n11e-rlug lcund un-rlurp gde ap uodBl
.lnlnl
16 guodsuert Inree es ee.rsc6rur uI .
-ulru9d Ip crrolc pluslrq uI rs ec 'ralurlc
1e 16 rrure.r^ IB lroue8 1n1ce'dseu! atelpu
-tuesul ereru ep purg celseure ur.rd prnplgc ep
Fqrurqcs'1nl1e-.rlug col un-rturp ptsreJsuerl
alsa prnpl?c or.rpseldaprolsece Brzeco nD
'ree ap rolesutu e1e r.rgseldep eceo.to.rd ps
epurl re 1npulr BI erec oecua;sourle rrunrse.rd
e
Ta.IeJsorulB
s ?Iluozuo ed purroJruneu erinqrrlsrp o pl
cnpuoc - rnlnree larielnc.rrc BzBq I nels
eJec elelueuepunJ rrdrcur.rd- orlserel reJeJs
-orule puroJruneu Ba.rrcsr rS ea.rrzlgcul
'rareJsorule e plu.reua8 eriulnc.rrc'ep
FIBraueF
5
rS r.rn1ur,rep urnce rugdnco eu s Inlueuroru
elsg 'ecrrurel olsBrluoc elsecE urp gllnzeJ BIIBInCJTCIS
ec rnlnrae egrec5rur ecrldxa E gsuJ prpJ
'arrcg.r 16 e.rrzlecur ep eraruozes rS eu.rnrp e1.r
-nrulrr lelecJec rue g

prnlcnrls srrcsep we
lnlorrduc. u1
.e.recSnuep
?1fsdr1lsoJ g rB BlseecB runc 16e6 orereysourle
.FI
alrrnruuA
L plolrdec uI
-nree elrJgcSrtue.rdsep'e.ra;sotu1epur.,r.ridn.r1

6Inlorlduj
-sou rnlnrpnls 'crurru edeo.rde snds
Inrpec ur
I^rYnN YiY.{ sO TnrNSr{OWNJ YNId
]N MB
29.1 987

zg,q 996

29,7 1005

29,9 1014

30,2 .1023

30.5 -tosz
30.7 -to+t
"i:]ffi::
;;;;f.*f;;;
HffiH
",,]L$,"ir^"!-"1=".
f IUVNNVI
IULIE
PRESIUNEAATMOSFERICA
iN MILIBARI

INCI MIL BARI

294 996

29.7 roo5
29.g 10'14

30.2 10zz
30,s r032
(-Vinturi dominante

m
B',6z L'6a 9'62 9'62 V',6Zt',6z z',6z t'62 0'62 6.8Z B'BZ L'BZ9'BZ 9'BZ ,'BZ T'BZ Z'BZ L'BZO'BZ UI

'(t'0 'CS ur Bc earns r6eeleou pdnp)


eJpl Brrnl urp alunlur^ r$ acr.ra;eou1u lJunJea.rduroeyq 7.6 .F;g

.qt

atot

oeot

I alueuluop 'lnluln __+


: z0orf--ls'oe
' ezor-fz'oc
, t t
F ilorl*1fff6'62
' I ;;a*+
s00rflwffr6z
r

ilnIrav8nrhrN!
v3rsllsot /lv vfNntsSAd
Snnr
uneori pini la I 040 mb (78 cm) sau chiar Mai spre poli de briurile subtropicale de
Ei mai mari. Aceste presiuni se numesc pre' inalti presiune, gisim briuri late de joasi
siuni inahe. Presiunile pini la 982 mb presiune, care se intind aproximativ de la
(74 cm) se numesc presiuni 7oose. Aga cum latitudinile medii pind in zona arctici, avin-
se va explica mai jos, centrele de joasi pre' du-gi porliunea centrali in zona subarctic5,
siune sint de reguld asociate cu condilii de aproximativ de-a lungul paralelei de 60'.
instabilitate, innourare sau furtuni, in timp In emisfera sudici. zona subantarctici de
ce centrele de inalti presiune se caracteri- joasi presiune este bine demarcati deasupra
zeazd, de obicei, prin vreme frumoasd gi intinderii continue de ocean, cu presiuni
uscati. Iati de ce navigatorii au considerat medii de la 984 mb (73,9 cm) in sus. Zonele
dintotdeauna sciderea presiunii atmosferice polare au centre permanente de inaltd
ca semn de vreme rea. presiune, denumite anticicloni polari (o ilus-
Iarna, la latitudinile medii, o serie de trare mai buni ne-o di zona polari de sud,
observatii flcute in acelagi loc ne va arlta unde anticiclonul contrasteazi puternic cu
c[ perioadele de frig sint insolite, de obicei, regiunea inconjuritoare de joasd presiune.
de presiuni inalte, iar perioadele de vreme Briurile de presiune se deplaseazd sezo-
caldi sau moderatd de presiuni joase. nier pe intinderea citorva grade de latitu-
dine, la fel ca Ei zonele izotermice care le
insotesc. Aceasti deplasare va fi tratatd mai
Hirlile izobarice
pe larg, atunci cind ne vom ocupa de clim[,
Condiliile de presiune pot fi indicate pe
harti cu ajutorul izobarelor, care sirrt linii Centrele de presiune din emisfera nordici
ce unesc toate punctele cu aceeagi presiune
atmosferic[. Pe harta meteorologicd zilnicd, Marile mase de uscat ale Americii clc
care prezintd situalia atmosfericd la un
Nord gi Asiei, despirtite prin sectoarele
rnoment dat, izobarele sint indispensabile nordice ale oceanelor Altantic 9i Pacific,
pentru indicarea centrelor mobile de presi- exercitd o influenld atit de mare asupra
une inalti sau joasi. Pe hdrlile climatice, condiliilor de presiune din emisfera nordici,
izobarele arati re partilia pre siunii medii, incit acea dispunere in briuri caracteristici
care se calculeazi pe baza datelor acumulate emisferei sudice este aici absenti.
in decursul mai multor ani. Aici atentia se Deasupra suprafetelor de uscat se dezvolti
indreapti asupra conditiilor medii de pe
iarna centre de presiune inalti in care valo'
glob. Figurile 9.1 9i 9.2 prezintva conditiile in rile temperaturii aerului scad cu mult suh
lunile ianuarie ,si iulie -- cind sint atinse nivelul celor din oceanele invecinate. itt
extremele de temperaturl, iar contrastele au
schimb vara, pe intinderile de uscat se dcz-
valori maxime (fig. 9.3 ne ajuti sd convertim volti centre de joasi presiune, valorile tem-
milibarii in inci). peraturii aerului de deasupra acestora ridi-
cindu-se cu mult peste cele ale aerului de
Zonele de presiune pe glob deasupra oceanelor, Deasupra oct'anelor iau
naqtere formatiuni barice contrare celor de
In ,ona ecuatoriali existi un briu de pe uscat, asa cum sc poate vedea din hdrlile
presiune pulin sub valoarea normald (intre izobarice pentru lunile ianuarie giiulie. Iatna,
I0ll 9i l00B mb, adici intre 76 9i 75,7 cm) contrastele de presiune sint mai mari, dupi
care se numegte talt,egul ecuatorial. El este cum qi contrastele de temperaturi sint mai
evidentiat prin contrast cu briurile de inaltd mari. Deasupra pirlii centrale si nordice a
presiune de la nord Ei de la sud, situ- Asiei se formeazi anticiclonul siberian. cu Ple-
ate aproximativ la 30'latitudine nordici siuni medii de peste 1035 mb (77,7 cm). In
gi strdici, numite brturile subtropicale de regiunea pirtii centrale a Americii de Nord
inahd presiune. In emisfera sudicd aceasti apare o zoni de presiune inalti, net delimi-
zoni este net delimitati, dar contine centre titi dar mult mai putin intensd - antici-
de presiune ridicati numite celule de presi- clonul canadian. Peste intinderile oceanice

144 I Atmoefera gi oceanele


rolrJnlura
Brdnsu re IntceJo 16 sr1or.ro3 ei.rog

'crreJsorule
InurlBJ
al6ouurop aunrsard gllBur ep olorluec uI
'oqBIs rrnlurA roun erol6au
nBp rcrrx rac pulc
ed aecruralnd rrnlurn roun aJel6eu nep rJEru
rcrreq rriuorpurC .aunrserd pseoI ap elac ards
cunrserd Flleur op aleuoz urp rnlnrou eaJES
-e1dap col ore ocrreq rnlnluarper8 eiuangur
qns 'eunrsard ap olaiuerc;rp ep aleco,rortl
rnlnJoe a1e rrpc6rur glurzerdor olrrrlfurl

luarper8 un pcrpur arurieds srnl


'puncs elutuozrro piuetsrp o ed "1"r"fJ"lf
cnpo.rd
prder
as aunrsard ap elrrpqwrqcs Fc rS crurelnd
'aleleuruosur o rcru ere nu seduroc olsa Inluo]perE c FlrB eJeqozr 3p arBretu
e1 eri
-corrp gc elrosqo ruo1 .sryorre3 -o13e g 'Flnzpcs cunrsard nc eoc eJlec elec
eiro; ap
plpcgrporu alse arecSrur ep glurirur ericerrp -rprr eaunrsord nc eeunr8ar ardsurp leluorro
erec ur llporu Fcrpur es 9.6 ern8y u1 e u n B e p l o l B o u e u r o s ea p a l s a I s . o J B q o z r
'r1od ep urerdorde au ed relncrpued.reduunuoplol olso ,e1e1ria8ps
lrc nc g1ueu36.rd
Ieru oc ur ac urp pulg IJ eiuengur .rolence urrd leclpur 'cueq Intuolpre '(auntsatd ap
BI plseJrutu os nu srlorro3 uirog .ereseldep ruatpofi) nroq lntuatpnt? uvd. pterxrJdxr
ap rericerrp e8u3ts erds Frelnurs ararlep oJ.opBJSo1e1da11epBas ueunrsoJd rnlnuolJ
-rcrlue .aunrs
o sAJaSqoas pcrpns eJaJsrruouI .,,BrelsacE E InJluec ardsurp Jerper suos uI
-erd psuo[ 16 prleu; op olartuac alecrpur 1u1s
seduroc el pareluorro ap tue.rairpur .arecsnu
ap es uricerlp el ep utdearp erds eleqe es orEc ed ?crrEqozr .puPrl o etsa 5.6 rngrd
Ps epu!1 Fcrprou ereJslrue ur leluozrJo ez"os
-EIoep oJpaprnU nEs lcerqo ecuooo:la.rJod PCrJoJsOrulB
_as Beunrserd 16 r.rn1ur.r erlulp BIiBIaU
Inl ee8al ur leiunue olse srlorroS 1ei.ro;
e eunrice op Inpotr{ .rnlnroe e areseldep ap 'uo7oltDq
BliceJrp ecgrporu es apurl etec ,st\otto\ oinl Inuoprcquo rb Qolap
-nurlag nes) n1atozv
'Fi.roy prle InuoIJlJuuD csaurnu os
o aralSeu Er rnlnlulurgd alg 'osurlxa lrquraprsuoc r5 rrurar Indurrl urp
e erielor ap rrrec6rur gsul FtrroteO .cnsq erirzod op ?iBJ p.rou ards oleseldep oounrsard
PllBur ep elecrdorlqns reuoz al8 elsllo^zap
'(elie.rrsn;1urp rurq elnlac pnop Flsrxr cgrred rS crtuelly
pzuc-) egunuar ur eurxaru lurs eleprrfuo3 .aunrsa.rd roleueoco urdnsuaq .eunrsard psoI ep
ssuof 16 Ftlaur ep rolerluec u esndo eue.rpuJ ur uriyzod
pugorDur 6ecrprou JeraJerrne B ?crlameqcs gfreg y'6 .Frg Plarrolenca Buoz nc rnlp;el puJcpJornlnluau
-lluoc B Earpns eal.red ur zuolelsur as BruJn
urp Elsecy 'psuolur rIu purs Brsv urp eec
orunrserdap BzeeruJoJes proNI op ecrJaruy
rS ersy u1 'rrurer lndrurl ulp rolec ererl
-uoc lcexo lurs ounrseJdap eprirpuoc cEJeA
'asndo aueJpBc ur csesg8 es ecrrBq olru
-nrsa.rdap15 rruolcrcrluy .proN rnlnlod p.rnI
ug elednr8 luls elo orec ur InloJ uU ecrraq
alorluac crleruaqcs plurzerd y.6 ern8rg
'elucsn rS euruas alrz ep rerunu eJuun
un ezBeJlsr8e.ruges rlelueurluoc rolruolcrc
-rlue euoz ur ec durrl ur orunlrn; rS gle.rnouug
aruerl urrd eurer ezeezrrg1.ceteces ecrreq
runrse.rdep pnop ele) .gllo^zop as arec ur
gcge.r8oe8 eaunr8er pdnp 1e;rse elrwnu .gtzap
-uolst # pu!$ap elunrsa.rdep ezBalelsur as

-
nici este puternic
iar cursurile de api din emisfera nordici
au uneori tendinla de a-,si intensifica ero'
ziunea in regiunea malului drept. Materialul
lemnos care pluteqte pe riuri la latitudini
nordice superioare se concentreazi lingd
malul drept. Pe distanle mari chiar gi
gloanlele de pugci sint usor deviate.
Dacd aplicim aceste principii relaliei
dintre vinturi qi presiune (fig. 9.7), vom
constata ci forla gradientului (care aclio-
neazi in sensul gradientului de presiune) gi
forla Coriolis (care imprimi o deviere spre
dreapta de la direclia de curgere in emisfera
nordicl) ajung repede in echilibru, atunci
cind vintul a fost deviat, astfel incit si se
deplaseze perpendicular pe directia gradien'
tului de presiune, adicl paralel cu izobarele.
Acest vint ideal, aflat in echilibru fa16 de
cele doui forte, se numeste aint 9eosffortc,
'<.-(i in cazurile in care izoharele sint drepte.
DacI izobarele sint curbe trebuie si linem
seama ,si de forla centrifugi dar, in general,
curenlii de aer la mare altitudine se depla-
seazi paralel cu izobarele(fig. 9.7). Aceasti
relalie dintre vint 9i presiune in emi-
i , \
sfera nordici este exprimatl in legea Ballot:
/nY o,daci stim cu spatele spre vint, presiunea
/ r r t l t j oasb va fi la stinga, iar cea inalti la dreapta'o.
\_v /
t t / ) Y ,
Aproape de suprafata Pimintului, pind
1- .,' - la indllimi de 600-900 m, mai existi Ei o
alt5 forli care modifici directia vinturilor:
forla de frecare a aerului de sol. Aceasti
la harta de mai sus forlI contracareazi partial forta Coriolis
gi impiedici devierea vinturilor pind la
atingerea unei direclii paralele cu izobarele.
Ca atare, vintul bate oblic, de-a curmezisul
izobarelor sub un unghi de 20-45'.
Figura 9.5 ne infiligeazi vinturile de supra-
faln gi este tipici pentru condiliile existente
pe o harti meteorologici de suprafati.
Unghiul este mare in cazul unui teren acci-
dentat ,si mic pentru suprafele netede, cum
ar fi apele sau cimpiile. In funclie de fre-
carea de sol, viteza vintului se reduce.

Ciclonii gi anticiclonii

Fig. 9.7 La mari iniltimi vintul urmeazi orientarea In limbajul meteorologilor gi climatolo-
izobarelor. gilor centrele de joasd presiune se numese

146 I Atmosfera gi oceanele


un-rlul g B nrlued ecrprr es
ps ernqerl rS nrluac ards e8.re.,luocInree pc
Burueesur oc Baec 'rnlnuolcrc 1n.r1uaca.rds
Fleluerro gle.rrds o Ezeorurn gieyerdns ep
elrrnlur^ eJeJsrruo aleqruB uI ur
_'ezeosre
es ,rcruroseec ep rolece rr.rpcSnu Insues
ulo' rS ,,cruJoseec ap roloce rugcSrrn rerl
-uoc sues ur" olrJnunuop pcrpns raJsrtua
nrluad ec elou ruoA 'rorralxe e.rds g11
-uerro ulurrds o uolcrcrluu un-Jlurp olec rer
ororrelur erds eleluer.ro glerrds o ezearuroJ
Ecrprou roJsrrua uI 1BUB uolcrc un-rlurp
allJnlug,,t' pc B,tJasqo ruol oeriurn8guoc
'ecrtoloroelaur a[irqq
ElBtaldruoc EtBpO
ed pp,.r.os runc e6e oelderp .16 elrncs ag
ps ernqorl tuJ^ ep elie8gs oaprzn;uoc e1r.re
B nrtued 'piurrn6n nc glulalduroc g eelnd
e,l. rS eargdu e,r eriern8guoc oaunrsard ap
nrluec rnun ole rirgd n.r1ud olec ep erierado
'Fcrpns eec ur e8ugls
Ftsece uecJ ea pdnq
erds 15 Fcrprou eraJsrrua ug etdeerp ards
'lBIIrrII plpl^ap olse rnlnlurl ericarrp Fc ruElrn nu gS
'oloJeqozr BzeelcosJalur rnlnluarperB eleeF
-]lo
InraB Pcserncolur BS OreC rnlnuolcrc -ps oJec u; elalcund urrd 'eldorp oelrncs
-IluB
InJluoc ur roe op Iigrlruec raun eiuep rie8gs rupsarl rode 'rrreq rnlnluarperB
-rsqns ap grriosul ag gs J r n o e J l a J E c ' r e B e D
Insues pulcrpur e8unl gteaBFs o lltul retu
tuBSErl 'rrn1nlug,,r.elnicc.rrp tcrpur e nJluad
'6'6 rn;g u"r olecrpur luls oroJsrruo alaq
'rolruolc!crlua -ru ur apiern8guoc oeterlozrep giBJ crlqo
16 .rolruo;crc 1n.rnf ug erurllpug ertru al lrnrulA g.6 .Fld leq arec 'pieyerdns ap olrrnturl nrluad
'rln8ar rolsocu e erecrlde ep
Inpour
err 'uolarcrlue un-rlur
?lJe B'6 ern8rg
crurosuoc ap Joloce Jerluoo suJs ur 16 uolcrc
un-rlur cruJoseecep rolac" Insues ur : gsJa.\
-ur lcexe else erienlrs Fcrpns BreJsrrueuI
'uolcrcrluB un-r1ur cruJoseec rnun rolece
rr.rgc6tu Insues ug rA uolcrc un-Jlur cruroseec
ep roloce rr.rpc6rursrelur suas uI 1Bq elrJnl
-url 6ecrpJoueroJsrruauU 'qc eln8er eiunua
'elereqozr nc
Icep uelnd 1e1e.redzees
-e1dep es ogie;erdns ep Barecorg ezeauorice
nu opun 'rurrilgu"r rrru EI e.rec6ruruI tBU
o1'6 u.rn8g urp opo^ as unc e6y
1n,ree
'Fcrpns oc ur r$ 1rc .pcrprou BraJs
-rrue uJ 1;le 'ruolcrcrlue rS ruolcrc ur rnlnJOE
e ereseldep ep rnlnsuas B prlc eurterur
o ruo^e 9s Irln euEoJ olse nJlsou Inrpnls
uI 'ZI lnlotrdec ur esrrcsep ecr8olo.roatau
alirieqrnlred purerc 'prder pzeeseldep es
erec eunrserd ep arluac rnlrlsuoc 1od nes
6snsreur rieuoriueur uerreqrs
lnuolcrcrlue rS
Eullnep eeunrserdaplurs runc 6ueruozesnes
r.reuoriels g lod rruolcrcrlue rS rruolcr3 .?uolr
.E1|uD aunrsard -ellBur ep elac rer .tuolctc
torul giruetei, pe care o cunoagtem cu
totii, deoarece o gisim adesea montati pe
acoperiguri, fiind unul dintre cele mai rIs-
pindite instrumente ale meteorologului
amator. Direclia vintului se exprimi in
funclie de sensul din care bate vintul. Astfel
un vint de est bate dinspre est, iar miscarea
aerului se efectueazi spre vest. Directia de
miscare a norilor josi constituie un excelent
indiciu al directiei vintului la nivelul respectiv,
putind fi observati fdri ajutorul instru-
mentelor.
Fig. 9.10 Yiteza vintului la inillime se poat calcula
urmirind prin luneta teodolitului migcarea unui balon
Yiteza vintului se misoari cu un instru-
liber umplut sr gaz. ment numit anenxonletru. Existi citeva
tipuri de anemometre, cel mai obi,snuit
dintre ele fiind anentornetrul cu cupe. Instru-
y ' i n t r e a g a = 1 0 n o o u f l \ F a n r o n - 5n0o d u r i mentul se compune din trei sau patru cupe
llJumata'- \
emisferice montate la capetele unor suporti
n ,L
( / Oe Pana = 5 noourl \-/
HARTTMETEOROLOGTCE
/-- orizontali. Cupele se rotesc cu o vitezd
\ :-- _
=15 noourr
\ Iolal DE SUPRAFATA proporlional5 cu cea a vintului. Alte tipuri
saseata\ 80
/ de anemometre misoari forla exercitati
qran.
n
ur
statieur
h // nvn r r/ Y-\ rr - rxv.r rf ld\-/
\-/ de vint asupra unor suprafete expuse.
\ C a l m l \ Pentru a afla viteza vintului la iniltimi
^.^^.^)* t/ 45l/\ mai mari se lanseazi in aer un mic balon
.u,"ntu,r?J""3tJ?--/ lllh umplut cu hidrogen a cirui vitezf ascen-
'll
^ sionali o cunoastem gi pe care il observim
6 5 n o d u r 'I
l\ F- 12s cu ajutorul teodolitului (fig. 9.10). Cunoscind
llt,.no
r\r l-., pozitia verticali a balonului prin misu-
\" $"z rarea timpului scurs, un observator poate
2AO"'
N O^I,A
HARTI ALE ATMOSFERL-I INALTF calcula deriva orizontali a balonului dato-
riti vintului. Pentru misuritorile de pre-
Fig. 9.ll Simbolurile folosite pe hi4ile Oficiului me- cizie ale vitezei gi directiei vintului in stra-
teorologic al S.U.A. pentru I inilica tiria gi direclia tele superioare ale atmosferei, balonul
vintului. este dotat cu un reper care reflectl undele
radar, putind astfel fi urmdrit gi printr-un
plafon de nori.

ff****&t
Pentru a putea indica direclia gi viteza
vintului pe hi4ile meteorologice qi climatice
s-a recurs la simboluri convenfionale. Spre
exemplu, pe o harti meteorologici zilnici se
folosesc sigeli de tipul celei aritate in figura
'i/"'lrlrr"io;Bri""" / .}- \\ 9.11. Virful sigelii este inlocuit cu un cer-
cule! in al cirui centru se afli statia de
observare. Atagate la corpul sigetii sint
liniute (pene) si fanioane, ale ciror numere
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
indicl viteza vintului in noduri (mile marine
S c a r av i n t u l u (i i n 7 . ) pe ori) in conformitate cu un cod presta-
bilit.
Fig. 9.12 Pe hi4ile pilot ale Oficiului oceanografic
al marinei militore a S.U.A. ee imprimi o rozi a vin- Pentru observalii asupra vintului pe peri-
turilor care arati media duratei gi tiria vinturilor oade lungi de timp se construiegte o schemi
pentru fiecare careu de 5" latituiline gi longitufine, numiti roza ainturilor (vezi fig. 9.12). Direc-

la18 | Atmoefera qi oceanele

m
-nrlll InINT
ogt I5 .S orlur aIEUE agunr8e.r Arleru -ulurpd uie;u.rdns ed ep rrnlur^ ep eleruelsrs
-rxo.rde eradoce etec 'to1aazr.f) ele:ooz gqe
os uoz ptseace ap pns ords 15 prou ardg
'rnlnlul^ e gluolsrsJed e.reseldep o oceo,,l' 'rrnpou uI rnlnlur.\
-ord Fs orec 'rieiunuord rcrruq riuerperB rezelrl E Flca.rrp ee.rerur.rdxeurrd p1rnco1u1
eJB nu euoz plsuoce 'eunrsard psuof ep BrnsBru erBru ur lsoJ B lJoJnBof[ EJBcs
nrrq un ad lerluac gsndsrp purrd 'ecrrlcele 'rrBcs relsec B eJerrcsap
rrgcrpcsop 15 glofl^ nc otuelor^ rununJ o 9 p ' I ' 6 I n l e q e l ' z I e I 0 8 l e p B z e r r B , ^e.c
eosape cnpo.rd oS 'pleJnp urp orurorl o ^rlerrr rrolB^ or uoJnseg BrBcs 'g0BI ur rrcruBtrrrq
-rxo.rde ad eunuope.rd prup3 'olrnqrrlsrp eurrerrr urp uoJneag srcuBrd rrs InIeJrruB ep
p8a purg apicerrp 'alueururop gie;erdns ep 'yo{noag otocs ogcrtorunu
FlBJoqBIe FJpcs
rrnlur^ Plsrxa nu rcry 'IoLJo$)nca Inzulnc rres o errrera Pllnlu lrsoloJ B-s BzolBuo pqulll ep
JolttnulDc o ti aytqotna Jolltnlula D pIDrJolD eprpi ug arn1n1ur..r, errgl eurrrdxo e nrluod
-n1a ouoz Ftlurnuep eruer^ pllnur lsoJ B 'Nog 'rolrrnluJl BzoJ lrnrlsuoc e-s arec n.rlued
16 S.g er1ur,trlerurxo.rdu plege oeunr8e.r epeor.rad ur rnlntura B erporu eze1,r^EclpuT
glsuocy 'rnlnro e eleraue8 oJecrprr o puJl ererpBr rolrrurl plpdec EI eleSele auad
-1nze.r oariceluoc op aueoloc rruru ozoruJoJ s ellclntr 'lnfeluecord rnseur eleod os orec nc
potun InraB ec ecBJ gsuolur BrBIos Brnplpc prcs o eur8ruru e1 e16ergdr1es rolrJnlur-\
'eunrseld gseof ep u1 ezo.r uriuoc arec elrirpq ed 'ropurl earnr8
lerrotence p8aller
'ecrJBq rolouoz .un1 urrd lcrpur olsa oreolces alsec urp
IrnrJq uI eeraundsrp ecgrporu ps erec lecsn e1q Inlur^ pulc durrl ep glulol epeorrad
ep runrieJ elsrxo Ja nu runc rs ec Inlufiu urp lnfeluecord 'lertuec lnlcund urp csau
-Fd gtere (gt'O '3g) rrntur^ ep roloIuotsrs -.rod ea ererper rrurl ur.rd atecrpur plosnq
gcrlrueqcs otreoJ a.reluezardar g.(Z.O ap erBolcas B BI esnper luJs rolrrnlul^ elrri

'Flegottnce gcgu.r8o1.ro egicego.rdug glulueze.rd ergeJsouqa .FI.{


.roliu;nc.rrc e ele.reuaB aueqcs gt'6

,/ /(

/ '\
/ , '
?
. . ^ \

\ /
' F ,;;,, ^\

: ,A-\\**..-^:
'^t_,
/( *\ \ ."":':T"_*.
.. ) ..->
-/ i \ q e , 1 g n1 r ' i r s ' , i r o .
-
l\'J: ' 1 n, , 1 i n . " * * o t
-
":b lpspol allnl\d.d

. nu?
./
y,"t:,
,, ;eraole l;33nn,
n 3 3
// ./ / / ,/ /, /"
lsa-PJou aP adzllv '/
/ ,t
- -//t , l . ,,r

4-^ /( , , l o l r e' lre a' u r p,n/l r l e l /


)
L U l e ca p e l e o r d o i l q n s e r
':{
{\
-.. \S
t'S
e r i r a n p e- : _
9uru-lopard
I Adiere Fumul este purtat de vint. Vintul nu
actioneazi girueta l-3 1,6-4,8
Brizl ugoari Se simte vintul pe fali; frunzele fog-
nesc. Vintul aclioneazd girueta 4-7 6,4-l1,3
Brizi moderatd Frunzele gi crengufele sint in perma-
nenti migcare; vintul face si fluture
un steag uSor B-12 12,9-r9,3
Vint potrivit Ridici praf gi bucSli de hirtie; agiti
cricile subliri 13-lB 20,9-29,0
Brizi ricoroasi (vint Copacii mici infrunzili incep si se
tiricel) balanseze; pe apele interioare se
formeazi vhlurele cu creasti t9-24 30,6-38,6
Brizi tare Agiti cricile mari. Sirmele de telegraf
quieri; dificultili in folosirea umbrelei 25-31 40,2-49,9
Yint tare Agitd copacii intregi; se inainteazS. cu
greu impotriva vintului 32-38 51,5-61,I
Vint puternic Rupe crengule din copaci; in general
nu se poate inainta contra vintului 39-46 62,8-74,0
Vijelie Provoacd ugoare avarii construcliilor
(ddrimi hornuri gi deplaseazi olane) 47-54 75,6-86,9
t0 Furtuni Rareori intilnitd in interiorul continen-
telor; vintul smulge copaci din ridi-
cini gi provoaci avarii considerabile
construcIiilor 55-63 88,5-l0l,4
ll Tempesti Foarte rar intilnitl; insolitd de distrugeri
pe scari largi 64-75 103,0-120,?
t2 Uragan peste 75 peste 120,7

* Dupi Oficiul meteorologic al S.U.A,

nordici aerul care se deplaseazdspre ecuator nelor Pacific ,si Atlantic, in regiunea Ocea-
este deviat spre sud-vest datoriti rotaliei nului Indian acestea fiind influentate de at-
Pimintului. Ca atare, vintul predominant mosfera marii mase terestre asiatice.
bate dinspre nord-est; aceste ^vinturi for- Vinturile alizee au oferit o minunati
meal.d alizeele de nord-est. l.r emisfera cale de deplasare spre vest in epoca navi-
sudici, devierea aerului spre stinga dn gatiei cu vele. Persistenla vintului gi vremea
nagtere alizeelor de sud-est. in general frumoasi au ficut din ea traseul
Alizeele sint remarcabile pentru unifor- favorit al navigatorilor. Traversarea zonei
mitatea gi persistenla lor direclionald. de calm era inse riscanti, din cauza posi-
Sistemul de calmuri ecuatoriale gi de bilitnlii ca nava sA fie stationatl timp
alizee se deplaseazi sezonier spre nord gi indelungat qi din ca.uza incertitudinii in
sud, pe intinderea citorva grade de lati- ceea ce privegte direclia vintului. Zonele
tudine, la fel ca gi zonele de presiune de alizeelor nu sint totugi pe deplin favorabile
care depind. Datoritd marilor intinderi de navigaliei maritime 9i aeriene deoarece, pe
uscat din emisfera nordiei, existi tendinla anumite porliuni de ocean si in anumite
ca aceste zone sI se deplaseze mai departe epoci ale anului, se intilnesc furtuni tropicale
spre nord vara (in iulie), decit se depla- extrem de puternice (uragane, taifunuri).
seazi spre sud iarna (in ianuarie). Alizeele Intre latitudinile de 30" 9i 40' intilnim
sint foarte bine dezvoltate deasupra ocea- ceea ce de multi vreme se numesc zonele

f50 | Atmoefera pi oceanele


l s a ^a p l r n l u ! 'anurluoc alalrz
llietrdrce.rd nc oturnouur
16 uc oroprroc nes nlrq tsece uI llnu5lqo
nrcnl un ruls egrlefirl 'ecllsol eleluauoduroc
'alrricarrp aleol ulp lBq
lau FsuJ pururtuop
elrrnlul^ olse,L ap rolrrnlul^ uI
Inroplroc
'acruralnd
ec urounds Es lcBxe leur g ry
16 alue.tcer; tugs prelod erica.rrp ulp. elrr
-nlur^ ocoJeoep oplcexeur e^lrcnrlur 'I3n1o1
l:':;:il;T:*-' oalse erezrlereuot
Elseocy
'Pcrpns BreJsnua
u! gcrlsol-prou eunr8er o-rlulp rS Po.IP
-rou eraJsrrua ur lsel-pns er:dsurp (gt'O 'tg
rze.,r.) pzeeseldop es gie;erdns eP rrnlurl
olsacB ta.rulodqns elunrserdep erlPc eunls
-e.rd prpug ep elecrdorlqns alarluac e.rdsurp
'\tsaa ap afmrulo) tsaa op a.luoulruoP
PuIlEg
nlltnrum ouoz PUB es pcrpns t3 Pclprou
eurpntrlul .09 IS .S op elrurPnlrlI arlul
ernlrlsuoc gs rorrelxe erils gle.rrds o-Jlur lsa 'lBcsn reur ec uJ oc urp ouIAoP luapuocsaP
op orelod rolrrnlur^ eJBluerro oueeco ep lnree
o111n1o1rdecug 3re1 ad reur ecrldxe e.l' es
oropurlul plse^ o op glBrnluocuJ 16 EiEoqS -t t6y-'rnprulurpd eiu;erdns u1 arSapuld
ep elrJodocB eJlsaJol aseru roun InJluec -sgJ" es 16 rera;sourlu ele ereorredns elat
uI gHe as Inlod opun 'EcrlcrElue eaunr8or -BJls urp sJeoqoc erec oluapuacsop Jee cP
u! oteod 'lr6ort rBrqc nu gcBp 'lecgrldturs erluoc ruls pl1eul eunrse.rd op alelnlec Pc
'(gt'O '3g) ocrlcretuu eP Pulues rs
tlnru olsa IntdocuoJ lnrde; urrd gcrldxe es Icle
rS ecrlcJ olrurpnlrlel nrlued crlslrolceJec eruorA 'PlBrnlPIB gclezrlB euoz u; 15
Plecsn
purg Bc srrcsap lsoJ e tsa ap orDlod ttnlun Blsace euoz ur PUe os rnunl el Irnlresep
luo^caJJ lllunu rrnlur^ op rue}srs un elrrBru erlurP ellnlrl rslu eloS 'eunrc9csn eP
'rrrnlecrecur oJecnpor Eresoceu cel'zec giurpuel gorurelnd o nc opuruas oqseournr;
acrro ur 'r5 rnlnuor,te Inlurnqrec sorpferrrrrd orrreJl le.raua8 ur ne aunrsa.rd glleur op
pour ur erunsuoc lod gieg u1p acrurelnd ela1nleJ '1e1o1 lndurll ulp ueJs un Arleru
olrrnluJl olse..r.erds JolasJnc Inzec uI 'l.rncs -rxo.rde pdnco elrrnurleJ 'gice.rrp ap PIqerePIs
reru durrl un Bzornp 15 urind reru luernq -uoc sruu8 o-rlur alrnqrrtslp luls olrrnluJ1
-Jc pllsacau pcrlse erlcerrp ur aleluourl 'lse'Prou
-uocsuBJl r5 acrueacosuerl euorrae olosJns ep IncgrcPd uI le?IIEoJI uele.^aBq uolclcrluE
'rBun1 eiuelsrp ed rolrrnroqz el
Inzec ur eruees rnlncrurelnd lr.zea ur oB nrleturxo.rdu
ecug euri as ele ep oaurepour ecrueoco Jolees e8unle .rep ogcrpns BreJSIrue ur og op Pclur
-url erdnse gqqesoep giuengur o glrcroxe 'rnleroS etieurlcep eP
IBur also Blseecy
ruru llu acrlsol rrnlura nc aleuoz rSeg aricuny uI eurpnlrlul ed a.reseldoP o euorues
'rcre purruopard ep plsrxg '(pcrp.rou eac ur erlnr oqcrpns ere.;ls
eJec lsal op ecrurelnd rolrJnlull ezr.ec -rtue uI er.renuer) BJB,,I.oJllolzap ep runru
urp elocr,rad rreur elrodruoc ea sJolur sues -rxeru un 3ur1e ounrserd qlleur ep elolnloS
uI puUc ad (tso e.rds epr.rolqlgc uI preo6n 'lso^ ep rolrrntura
[nruelsrs ur rlod ards 16
^rlelar Bra uroH rnpde3 eerelqnq 'eued lrrPsPr ep crezrle Inluelsls ur rolanca eJlPc
-oJne elrJnl.rod ug ezarodeug as es Bc 'llrunl grerde.rpul alsa- .rortalxa e.rds plerrds o ad
lnrnl ur
olse ords
InurnJp anurluoc gs ro6n rnlnreu e pluorede eerecSrlq 'pllnzar e.ruc pie;
reru rodu ere el opun ap opns ep rnlncg -u.rdns ep ollrnlur^ rS ale;srure aleqtue ulp
-IcBd elelnsur rS gpueleeZ BnoNI 'erueurse; eunrserd gf1".t, ep alorluec 91ere 71'6 e.rn8rg
'erlerlsny ards pns op crluelty 'roleueaco erdnseep alunlls 'elcurlsrp (a1n1
InuBeco
urp alse ards nu8r.,leu erec eleJerlal ep Flrs -ec) erluec ur ezoJluecuoc es tc otnutluoc
-oIoJ llnul lsoJ e guoz glsBocy
'Eiuel rJn"rrq 'r6n1o1 oezeaurroS:nu gleclPrr aunrserd
-srsred 15 errgl a.rru o n? lsol 'eunrsard
ep elrJnl nc elunrteg Ptlur ep plecrdorl
-url rcry 'ueeco ep
Fnurluoc edeorde arSg; -qns Euoz nc prcuroc etec otolroc alTulpnnwl
o ptslxe 'o09 16 o0? ap olrurpnlrlel erlu; rres ulox 6 altqottoa Ttnlura ep a1ocrdottqns
statii de observare, care prelevi date asupra
Vinturile musonice ale Asiei straturilor de aer pini la 25 000 m alti-
Ei Americii de Nord tudine sau chiar mai mult, cu aiutorul
Se fac adesea referiri la puternica influ- radiosondei - un set compact de instrtimente
enll pe care Asia gi America de Nord o meteorologice - care transmite automat
exerciti asupra conditiilor de presiune atmo- date codificate asupra presiunii, tempera-
sferici din emisfera nordici. Deoarece acestea turii g! umidititii, folosind un emititor
influenteazi la rindul lor vinturile, este radio. Montat pe un balon umplut cu gaz,
evident ci in aceste regiuni se formeazi emititorul radiosondei poate fi urmirit pu
sisteme de vinturi relatii independente de ajutorul unui radiolocator. Pe baza obser-
sistemul zonal al vinturilor pe glob, atit vatiilor culese simultan in numeroase puncte
de bine ilustrat in emisfera sudici. se poate elabora harta meteorologici a
Vara, Asia de sud formeazi un centru straturilor de aer superioare, S-a constatat
de joasi presiune citre care se produce un ci in aceastE, zond, existS. sisteme de inaltl
influx considerabil de aer. Acesia poate fi si joasl presiune care se deplaseazi lent,
w centru de minimd, adici o depresiune acestea fiind insi de o configuratie in general
termicd, care se limiteazd la straturile infe- simpli, cu curbe izobarice regulate. Vintu-
rioare ale atmosferei. Pornind din Oceanul rile, care pot fi foarte puternice si urmeazl
Indian gi din Pacificul de sud-vest, aerul indeaproape directia izobarelor, bat in sens
cald ,si umed se deplaseazi spre nord gi invers acelor de ceasornic in cadrul depre-
nord-est, trecind peste India, peninsula siunilor barice, in emisfera nordici, si in
Indochina 9i R. P. Chinezi (vezi fig. 9.2). sensul acelor de ceasornic in cadrul anti-
Acesta este musonul ile uard, care aduce ciclorrilor, asa cum se arati in figura 9.?.
ploi puternice in Asia de sud-est. In straturile superioare ale atmosferei pre-
Iarna, Asia este dominati de un puternic domini dou[ sisteme de curenti. Unul este
centru anticiclonic din care pornesc sistemul vinturilor de vest. care for-
curenti de aer in sens invers mr.sotrul.,i d" rneazd. un circuit complet in jurul Pdmin-
vari. Bdtind spre sud ,si sud-est. spre tului de la latitudinea de 20o pin[ aproape
oceanele ecuatoriale, acest muson ile iarnd. de poli. La latitudini inalte, aceste vinturi
este insolit de vreme senini si uscati pe o de vest constituie un r..irtej circumpolar,
perioadi de citeva luni. care coincide cu un mare centru polar de
America de Nord, fiind mai redusi ca joasd presiune. Citre latitudinile joase pre-
suprafati, nu cunoaste extremele remar- siunea creste necontenit la o anumiti alti-
cabile ale musonilor pe care le observim tudine formind doui dorsale anticiclonice
in Asia de sud-est ; existd, totuqi, si aici o la latitudinile de 15' qi 20' N qi s.
alternare a conditiilor de temperature gi Acestea sint portiunile inalte ale anti-
presiune intre iarni si I'ard. Analiza datelor ciclonilor subtropicali, degi se afld intru-
despre vint arati ci vara existi o tendinti citl'a deplasate spre ecuator. In zonele
predominanti ca aerul originar din Golful de inalti presiune, viteza r.intului este micd,
Mexic si se deplaseze spre nord peste partea exact ca in cazul ,,latitudinilor cailor.. la
centrali si risiriteani a Statelor Unite, pe nivelul mirii. intre dorsalele anticiclonice
cind iarna existi o tendinld predominanti se afli tn culoar depresionar, in care vintu-
c,a aerul si se deplaseze spre sud, pornind rile bat dinspre est, constituind cel de al
din Canada (fig.9.1 doilea sistem principal de circulatie gene-
9i 9.2). gi Australia
prezinti dn efect musonic dar, fiind agezati ral6.-uinturile ecuatoriale de est. La altitudini
la sud de ecuator. situatia este inversi mai mici influenla acestora se extinde ceva
celei din Asia. mai mult pe latitudine decit cea a alizeelor.

Sistemele circulatiei atmosferice generale Curentul jet

Sistemele de vinturi de suprafati descrise Vinturile de vest. care bat in straturile


pini acum sint caracteristice stratului infe- superioare ale atmosferei, tind si urmeze

152 I Atmosfera gi oceanele


-,,=i';ffi:i\\:\ rauoz erdnse rncgld lceJa un ale oeru,r ap
aplec olezorue gdnp ur o16eseorocgr ^rlalar
olse Burreru ezrJg .lecsn ards ezeasuldap as
rorreJur InlBrls urp InraB .oralsau er ec
Jecol
crrq Inluarper8 u1 puguoriceag .acar rBru
-::
.-:t - ArleloJ eurruEr rrrgur eieyerdns ,suelur ep r"rtB
t--:'
tol as-npurzlgcuJe.Nl .rnlnlecsn e.rdnseap ap
roe ep rorJaJur rnlnluJls e ropz
lndrurl ug
,:.zl..':;,. rrJrz[Fcu! E ereruJn ec .1ecsn ards leluarro
' V /
\
crJeq luorper8 un op luznec also .eurrBur
i' ./l \\ uzrrq pclpe '1, op Inlul1 .llidou
lndrurr
, l l ur oreru erds lucsn erdsurp rA ralrz lndurrl

J
u! lecsn ards arrrr aldsurp oleq
'(lt'O '3C) InluJ-\
rtosn ap nzttq A arnu ap ozrtq
ort
'ilil, ornlrlsuoc p 'rolelseoc
1nBun1 B-Jp lrulllur
,i.r,llr sap 'a1eco1 rrnlur-\ ap nldurs ruelsrs uil
'le?o
I
rnlnlerurJc 1e luelrodul lcedse un arntrls
-uoc crlsrrelceJEc ro1 uareladar ocorBoep
'reurrlc
Inrpnls nrluad aluelrodrur lurs oleJol
elrrnlulA'ccruralnd IIrotBrFrur elrunlrny ri
eleraua8 olrJnlurl cnpord arec ounrsard ap
rretu rolorualsrs InrpeJ ul ]lcrp pqerBap reu
orolulnfuocur rnlnuaral ale alerparur rolai
-uonHur ?lrrolep eralSeu rJ.eralDJol alrrntuTj-
'e1rqero,.r.e;
11i1puoc n,r runrBar JlrurnuB uJ
elBcol rrnlurA
'Ilulnc ortPc Ip^ urp pcrprr es InJae .araos
'eqe1s arielosur nc alec rS
ap rirzlpcug crurelnd lugs roliunur lgiues
-Je,t purc orapz .rolozrrq pcrurelnd orielosur nc apunrSor erJur Ernp
1ndurl uI Inzec ur -lqc ep alnurad ale;: ,(atfuaapo)
elrul!1uI roloc areolnuBruJsE,rol reri:rarrp Inqurrlcs
IeluozrJo calserue ap sacord un ulse.\ EJEcs
e Furnrp areuJalle o glurzerd oc oJecol
ed co1 ere poru lsecu uI .rolence ards uzuas
Irnlur,\ lurs alDo ap 6 alunut ap afJnlul,1
-e1dap es arelod roluniSar
'lBJsn op Bzrrq - suas
lsacB 'prou ur alredap Ie acar Inrae rBr
uI JeB ep luaJnc rnun orel6err purp lJrBrrr lelrodsuerl alsa rolacrdorl
uuoz u,p plec Inrae .reJeJsoulp ole Jreorr
-atIns alelerts urp roJapun
Inrpeluralul ulrd
'(9I'6'Eg
's'n pdnp) roreJsomr' rza,r) prder urind reur gcirur as arer
.""o1r"dlil-:i{"t:";:W _lnprng
rJE_Jp ppun eraur o.rtutp "1'
aged eoe;.r-nlnlur^ a pzelra
uI ecrJluacuoc erdoz ap plBrntuocur puly
eJr;r ep rrurl urrd luarpur .1a[ .Fl.{ Brrrrxeur Fzelr'\ op glEJluoc Bxe .unlJnJ
Inluarn3 9I.6
un-rlurrd eoa.rl ereJ gdu ap lualnc un nc
l u r e d u r o c g a l u o d 1 n 1 a [. p l e s r a l s u e r ] a u n r i c a s
uI '(St'O 'Fy) rrroreslnd roe
. op rrpc6ru
ulP glsuoc 'p! luarnJ lrtunuop .uaurouaJ
lsocy ' e r o / u r { Jp rzJlr \ a8urle
0gt-0St
lod alunlur'l erec ur elsn8ur auoz alsru
Plsrxe uI 000 aI-OI op rurpnlrll el epun
_.,d.o,I>_K rotsoc Inrpec uI '(9I'6 .3y) 1od erds rode
<'u!1 rer 'rolenco ards'rglug rpur gldeaJpur os clrr
t-\ -nl.url erorec
v/ j-- - .-- ..-l Inrpec ug rS prual eresuldap ur
elege LpIIout ontsourc ap apun roun eral3eu
e,as?i,l$
ap epun
1 { 1 purp 'arpuuoru nc 'purluadras ur rrJolcererl
Un alt grup de vinturi locale poarti gi poate aduce mari cantitSli de praf in
numele de ainturi d,escendente(utnturi cata- suspensie. Pe banchizele Groenlandei qi
batice). in acest caz aerul rece se depla- Antarcticii bat puternice vinturi catabatice
seazil, sub influenla forlei de gravitatie, de-a lungul gradientului suprafelei de
din regiunile mai inalte citre cele mai gheati, pitrunzind prin viile de coaste
joase. Iarna, acest aer rece gi dens se poate gi dind nagtere unor viscole puternice care
acumula pe un platou inalt sau intr-o vale pot dura zile in ,sir.
interioari inalt[. Cind condiliile meteoro- O serie de alte vinttrri locale, cum ar fi
logice generale sint favorabile, o parte din foehn-ul qi chinook-:ul, iau nastere atunci
aerul rece se revarsi peste culmile joase cind vinturi regionale puternice care trec
sau prin trecitori, ajungind in cimpiile adia- peste lanturi muntoase sint forlate si
cente sub forma unui vint puternic si rece. coboare pe partea adipostiti de vint,
Vinturi catabatice existi in multe regiurri avind ca efect incilzirea qi uscarea
muntoase ale lumii, purtind denurniri dife- aerului. Acest fenomen va fi explicat in
rite. Bora de pe coasta nordici a Adriaticii capitolul I l.

9B0mb 980
( A e ri n c a l z r t )
9 9 0m b 990 (Aer racit)-
_10oomb :) Pres ure oasa

APt."aD rrlor \j ^'not' ,J,T B DJpd ariaza. briza marini C .N o a p t e a ;b r i z dd e u s c a t

Fig.9.l7 Briza de mare gi briza de uscat (dupi S. Pettersen citat de A. N. Strahler, <<The Earth Sciences r>,
Harper anil Row, New York, 1963).

154 | Atmosfera gi oceanele


'lnrong 16 oln.roqolnriuo.rls .1nuoq.re6
lnrcrys
'1nuro.rq lurs 'I'0I
FIeq1 ur eleuoriueur
rrnr?s rcurc roloc eleluatuolo llcep ArlBlrluEc
osnpar retu r6ep 'a1ue1rodru1 .o/o19 lnrpos
.rer 'a1e,t1ozrp.roleiuelsqns Inlelol urp ell
-ner8 uc o/oggernlrlsuoc
Inrolc rrnres olsece
uI oleurqluoc olualuolo alasro^rp arlurc[
'I'0I
FIeqPl ur
elep tuls olueuodtuoc olsocy .ereur ep rede
oreoleueruose celercgrlre rrinlos roun eoJeu
-riqo n.rlued eresaceu eledrcurrd alalueuod
-ruoc ruuuoliuaru RSg ru erJcsopo B ep pour
u11 'gerSoe8 nrlucd serelur Flurzord ereru
ep rede erirzoduoc ouro ep girsolo; rS r6u.r1xe
$ preod ps riuenlrtsuoc rirurnue ec rrig111
-rqrsod pllrolep rS auriuoc o erec ad aleraunu
eiuelsqns ep riglrluec resuorur plrro1B61
'pcgrcads
erinlos o ede nc FzBorruoJesrueJelrrnJus ec
durrl ug preJsorule ug pde ap rr.rode..r acnpeer
oareurap rade eererode,,r.g.rco.rrS rqels rzrcu
a.rlur ecrrurqc nicear urrd e.re15eunur elrJnrs
epun 'eluaurluoc ad ap rolede Inuode ur.rd
'cr8o1oa8drurl ap epeorred etsel roun
1n8un1
B-ep alelnrunce rrnres ep pxelduroc arinlos o
pulg c pleroprsuoc g aleod e.reurap edy

eruru ep gedu urirzodruo3

'pctzt[ erfntEouoaco
plrmnu reiurrl6 E ernruer Boce ezeoruJoJ
n r p n l s e p a l c o r q o e l s J c e ' p t 1 e 1 o e 1. r r p r u u r p
puJrl ap rolosJnsar rrrpzrl.reder e ecye.rSoat
erie.rn8guoc gzeauorirpuoc rS Inlle ur col
u n - J l u r p B z ? r J B Ao r e c ' e r e u r e p r e d e o l e e c r z g
rS ecrurrqc liprerrdord rolrrunue erdnse rcre
urruolor qs Irln olsg .Buerq ap gpriualod
sJns ec cruaeco rnlnrueuop uerrsolo3:nc 16
rurlrreru lnlrodsuerl nc F.rn1g8e1 ur ger8oa8
nrlued soJolur eretu ap ouoruoueJornlrlsuoc
6rrur elrurpntrlel l ep ourreru elrrnieq8
tS ec o1ur,r ep riereue8 rcrupoco liue.rnc
r5 e1r.rn1er1'rnlnturl eeunrice l roloueaco
leiegerdns ericear orunurluoc ur rrrEproq
'(6 'dec) ertsorol rereJsorutue1e arielnc.rrcap
elaruolsrse.rdsap15 roleueeco a.rrcrrS ue.rrz
JOIeuBeCo
-1qcur ardsep eiurl6ounc ererurn urrd pur,ry
'rnlnlecsn reia;erdns ele eluelserluoc ecrru
-.re1 elrigler.rdord nc ariereduroc ug 'g plor
-rdec u; elelerl lsoJ ne prnplpc ep rolpirrue
eieyrdnE
0I plorIclu3
rS lueqrosqe ec rolaueoco reie;urdns e11i
-Ftarrdord 'rnpqo18 e FIBlot eie;erdns urp
0rlL sdYoudY YdfI3O sTst\TYg3O

'-
34,5-350/00, in timp ce in zonele subtro-
picale de presiune inalti, cu climd foarte
uscatl, evaporarea ridici salinitatea apei
Fig. 10.1 Salinitatea excesivi din centrele subtropicale de la suprafati la peste 35,50/66(fig. l0.l
de maxim barometric gi excesul de precipitatii din zona qi 10.2).
talvegului ecuatorial tiod dea n'agter'e unei migciri
de suprafali a apei. "i
Densitatea apei de mare

Densitatea unei substante este greutatea


-6
.-.9 I
vapolalie
(masa) unei unitdti determinate din volumul
siu. In oceanografie densitatea se exprimi
Ridrcaa ) , CE
'.SiIii3r,' in g/cm3. Apa dulce atinge densitatea ma-
-n
3s,0- \
+ c
o -
v oY' lsr) ximi la temperatura de 4oC (39'F), cind un
x-7
a\\ volum de un centimetru cub cintireste

f^
r * r : l Evr
I
. t aproape un gram. Considerind ci 1,000

+'.
34,51 l o
reprezinti densitatea apei dulci pure, apa
o 6 6 6
lcezul
de mare are comparativ o densitate ce variazd
N o
\ intre 1,027 gi 1,028. Densitatea apei de mare
este determinati de doi factori: salinitatea
si temperatura. O salinitate mai mare im-
I plici o densitate mai mare. Sciderea tempe-
40 30 20 l0 0 10 20 30 40 50 60 raturii duce la cresterea densitilii pini ce se
N Latitudine S atinge punctul de inghet, care este de apro-
Fig. 10.2 Salinitatea apei oceanului corespunde indea- ximativ -2"C (281i2' F).
proape cu raportul dintre evaporare gi precipitatii gi Densitatea constituie un factor de prim[
variazi sistematic cu latitudinea (dupi Sverdrup, importanti in circulatia apei oceanice, deoa-
., Oceanography for Meteorologists >).
rece mici diferen!e de densitate provoaci
deplasiri ale apei. Cind prin ricire sau evapo-
rare stratul de api de la suprafati devine
TABELUL TO.I mai dens, acesta tinde sI coboare, inlocuind
stratul mai putin dens din adincime. Acegti
Formula Grame de siruri curenti verticali se numesc curenli de con-
Denumirea sdrii
chimrci la I 000 g api aeclie.

Cloruri de sodiu Na Cl 23
Cloruri de magneziu Mg Cl, 5 Valurile oceanice
Sulfat de sodiu Na, SO, 4
Valurile oceanice pe care le putem vedea
Cloruri de calciu Ca Cl" I
sau simti sint produse in toate cazurile de
Cloruri de potasiu K Cl 0,7
forta vintului, o rari exceptie constituind-o
Alte componente
valurile datorate mi,scirilor seismice. Energia
mino re 0,8
maselor de aer in miscare pe suprafata afei
Total 34.5 genereazi valurile care, ajungind la llrmuri,
exerciti asupra acestora actiuni de eroziune
qi de sedimentare, fenomene descrise in capi-
tolul 30. Aici vom analiza numai formarea
mai ales azot. oxigen, argon, bioxid de car- gi propagarea valurilor la larg, in zonele cu
bon ;i hidrogen. ape adinci.
Proportia dintre sirurile dizolvate si apa Valurile de vint apartin unui tip denumit
puri constituie salinitatea, exprimati de ualuri oscilatorii progresiue^ deoarece forma
obicei in pirti de greutate la mia de unititi valului se transmite prin api, producindu-i
gi indicati prin simbolul special u/oo.Salini- o migcare oscilatorie. In figura 10.3 este

156 I Atmosfera pi occanele


rrerrr reru llnru ezolll ap_Fur1e 1ug,,r. rnlnl"^ eaurrilpur oBzualcasrel.ures Ie,t op
op olrrnlu^ ?c lnrde; .rolpzurrdrns e.redy elsera enop purc rcunly '(S'Ot .3C) alcund
'rnlnlur^ uiro; nc l.roder ur alqrsod ourlxtu
eseoraurnu ur ereleJlur Js eJpc rS aler,rep
rrole^ e1 purd rnlnlB^ rrurrFunl rS rrrurilpug ro6n are8udord ep flicarrp r5 rep .etgeylp
eerel6erc uI gtsuoc InlllnzaU 'otsorc ed
apuorrad nB Bc rrunu nu eruc 'epun ap rdnr8
PlBCUrSuelur elsa Bo erec ur Brnseru ug gde rollntu IBur raiuaragralul prJrolep .gruro;
ep rolelncrlred e rodeur ards plalrqro Berec 16 eurrilgug ep riglrreln8arau rruur plurzard
-6rur epqruu aleod nu ri pqels terrr elso a.reu
ocruuoco elrrnlu,r oalalered r.rnlo8 rS else.rc
-erlue ap eiro; olecseur al,se erec rn1n1e,r1n1o8
'rnlnle^ opcgrsuelur eldrurs op ounrseccns o g e ap elredeq
uI ar8.reue. pu;3nppe 'radu eieJerdns ed roe ep rolaseru eorce$
es EIBITqJOBerBCSrur'BrUrxru elsa a.IeuorluB
urrd esnpo.rd e.,r,rrapnc plepunJuoc arnqarl.
ep eiro; epun ornlnlel elserc a4 'araturdtlr
nu arec6rur plseacy 'elrrnlel Fruds as era.rpc
ap eiro; op psnpord rrrolelnpuo rrrgc6ru
B rede eieye.rdns prnlgtu oc Inturl erlpc aP 1n1de.rpur relseoc 1n8un1 e-ep rede Inla^ru
opugr ecrprr ps purzurt '(,{/*l gog ..r.rlerurxorde)
oruorlu ep ui.ro; urrd Ballop 1u u1 i g1a..r.
rrnpou 7 e1 gugd ap ezelrl a8urle eleod
nus .ro1r1n1dlcarqo acrro ad ec gzeesuldap a1
B^rrap alrqero^BJ lliJpuoc uf .lasoluao uod
erec ed rade reia;u.rdns a1e rrnlrie.rcug rolrcru
erdnsu arec6rur ur re ap Bseru ep ?lelrcroxa
-suoJl ap Dzalla g1-rrurytu ezelra o nc oJolunlul
oglce.rrp ore8urdurr ap eiro; urrd rllug reru eriaerrp ed qrual oueoJ gie;erdns ap F^rrop o
alse 'arelureur o
: ruelsrs Inrolerurn pdnp eret6uu nr lul.,r' op InlEllnzeu Ecnu zBonlcaJo
'eqels elseecB apeorred rarpcog eerorarlcur BI lJcug
olrrnle^ relu rJnlur^ nc ns rulBc aP oglsebrc ad pge es purc alureur a.rds
aunr8er o-rlul lelderl prerd as 'elnuriarlugeu 1a;tse
oorec 'ereurroJ ep eaunr8e.r urp e1r6ar lug,t epadar reru elec qc6nu es Elncrud .olcoJ
-.red rrnclec Esu! luls nu pde ap rolalncrtred
ap olrrnlB^ urp ple^rrep 'ouq r5 radu uieJ
-e.rdns ed rn1ntug,,r,eeunrice ap e1nuria.r1ul r5 olalrqro eraru ?lued irc 16 a11eur elrrnle^
BT 'rnlnle^ upun 16 erS.reuereop
elBruroJ lurs orec 'rula ap afJnIDa : rJnl^ ep trusuerl as
gdu urr4 'rnlntu!^ urice.rrp ad p,rrlcaya eres
rr.ro8elec enop Surlsrp es egerSoueeco uI
-u1dapoerl acnpord es e p.rp; oalrq.rorer?cey
lul^ ep eIrrnIBA uera8.rncred pdnp ereceld ap lnlcund ur ur,te.r
pde ap alalncrlrud 'aurrilguS gcnu ep rgunl
rolrrnle^ Inzuc uI 'Barurcurpu nc .oroz l
'gqru ew;i1pug purd apader -
't;g
purcsorcsep'rn1n1e,ruarurilgul nc
nc t.re; ep ellrnlu^ ur glellqro uerec6;141 t'gl
le8e lnrlaurerp eru Btrqro nrgur eie;e.rdns u1
'rnlnle^
1n1o8ur rodeur a.rds16rnlnl^ etsuarc
ad alureur erds qc6rur es ololncrued .(?.0I
'3g) rn1n1e.re gpeorrad erpaeg ul (prlqro)
Iecruel crec un errcsop (.ro1r1n1dlcerqo
crru un nes pde ep grnlPcrd o) ar.reletu ep
plncrlred o ,,l,rsarSo.rd rolelrcso un-rlul
'Ln1n1oaopoottad erntrtsuoc xgIe^
tcund rriun
plde.rp urrd corl Ie^ ep alrsaccns elsarc
enop erec ur'apuncas uJ leluoc durrt ep pp,r
-relul '(ero ed ourrurrr elru) rrnpou ur nes
ogpuncesad ereorcrd nes rJlaru ur eurrrdxa es
6 tnyn1oa ozalta elleranu os durrl ep ea1e1
-run u.r rnlnlel ElseeJc ep usrncred eiuetsrq
'areorcrd nBs rrlaru uI lol purrrdxa es r5
'InInF^ e1olouJmre; 'tlg rnlnle^ ole e^rsaccnsrrnpunJ Bnop nes elseJc
G'gI gnop orlur ?leluozrro ed gtu.rnsgur eiuelsrp
else rnlnloa oaur?un7 'areorcrd ur nes rJloru
ug gpter ap grur.rdxaag '(rn1n1e,rrnlnloB 1u
grururru ploc ap lnlcund) nps InpunJ 15elsearc
erlur plecrlre,t ed pl"rnsBru eiuelsrp else
rnlnloa oeufiTpug'laytsy'rolrrnle^ Eererrcsep
uJ ?lrsoloJ 'uldrurs erSolourru.rel o plelqre

="".
0,6 2,6 5,9 10.4 16.3 23,,\ 42 6'r
ceea cc reprezinti in km/h pentru viteza
vintului 9i in m pentru in[ltimea r-alului,
aproximativ:
\iiteza vintului (krn/h)
l0 20 30 40 50 60 70 90
inAllimea valului (n)
0 , 2 0 , 9 2 , 0 3 , 6 . 5 " 88 , 2 l 0 . l 1 9 . 9
Tabelul prezintl cele mai mari valuri de
vint posibile.
Durata vintului este importantl in primele
stadii de formare a valurilor. Spre exemplu:
sub actiunea unor vinturi puternice cu viteza
de 55 km/h, valurile vor creste continuu timp
de peste 32 de ore, dar viteza de crestere
cea mai mare se va inregistra in primele
15 ore. Deschiderea zonei de api poate fi
un factor limitativ important in golfurile
mici 9i in strimtori, dar nu are efecte apre-
ciabile asupra intinderilor de api care dep6-
sesc I 600 km litime.
Pe m[sur5. ce valurile cresc, ele igi miresc
'ru numai viteza de deplasare ci si lungimea.
Fig. 10.5 Yedere aeriani a suprafetei mirii, ilustrind Dupi ce ies din regiunea de vinturi puternice
configuratia complexi produsi de seriile de valuri ce
unde au luat nagtere, valurile se transformi
se intersecteazi (sus). Se remarci, totusi, dispunerea
generali paraleli a crestelor. Valurile ce inainteazi in hul5, care consti din valuri putin inalte
spre partea din dreapta jos a imaginii sint deviate spre dar foarte lungi, de formi simpli si cu creste
tirm prin refractare in apa putin adinci, Fotografia uniforme, paralele. Se spune cd parcurgind
reprezinti portul Chatham, la Capul Cod (statul Massa-
chusetts) (foto Robert Perron).
o distantl in mile marine egali cu lungimea
sa in picioare, hula isi pierde o treime din
aerului asupra migcirii ondulatorii a masei iniltime. Energia se pierde prin frecarea cu
de^apd pe care o accelereaze, aerul. Yalurile de huli cresc ca lungime si
Iniltimea maximi pe care o pot atinge perioadd in timpul deplaslrii ; astfel Ia un
valurile de vint depinde de trei factori: parcurs de 5 000-6 500 km perioada poate
viteza vintului care este evident un factor ajunge la 15-20 secunde, pe cind valurile
esential, deoarece determin5. cantitatea de de furtuni din punctul de plecare au avut
energie in actiune; durata vintului de care probabil perioade de numai 6-10 secunde.
depinde faptul daci. valurile vor putea sau
Valurile seismice
nu se atingi dimensiuni maxime; deschi-
derea, adici intinderea zonei de api liberd Atunci cind in zona de fund a oceanelor
pe suprafala cdreia vintul i9i exerciti acti- se produce deplasarea bruscd a unor mase
unea, acest factor indicind posibilitatea cres- importante ale scoartei terestre ia naqtere
terii progresive a valurilor. Daci. valurile o anumiti categorie de valuri oceanice. Ele
se formeazi pe o suprafali de api foarte p9.t u-.rel la origine aparitia unei falii (cap.
mare gi pe o perioadi de timp de mai multe 33), declangarea unei eruptii vulcanice (cap.
ore, astfel incit nici extinderea zonei de api 34) sau o mare alunecare de teren. Valurile
gi nici durata de actiune a vintului si nu formate astfel se numesc ualuri seismice satt,
constituie factori limitativi, inS.ltimea ma- dupi terminologia japonezi, tsunami si se
ximi a valurilor variazd cu pitratul vitezei propagd circular, ca valurile ce pornesc din
vintului. Folosind formula : indllimea aalului punctul unde o piatrd aruncati atinge

158 | Atmosfera gi oceanele


urrd lderp rq8un u! ler^op else rep oareur pcseelnld gs olspl - roualur ur rlnturoJ
reru elelrurles op eec e.rds pcrru elelrurles un 16 erarodeug ep pserpe nc o6ueta .rolrl
-nld rce]qo - re8useru rolelcrls
ep Euoz ardsurp elncrrc s epurl Inluern3 Inroln[B nc
'1'91 e.rn8g ur epe^ es runc e6e oelelrurles lnuriqo ne-s rogiuernc rezetrl rS rerica.rrp
ep alaiua.raylp op 16 eleco,tord g tod atur erdnse otep osEoreurnN 'gcgBrSoeB p.rou
-rsuop ep aiuarayrq 'psuep urind retu 15 pppc ericerrp nc ude gzeaseldep es erec erlsc
reur ede gieye.rdns BI pcrprr opun ep ololence ericarrp ap lurroJ lnrq8un urrd prurrdxa es
e.rds es-npullderpur 'rnlnueeco ppun; ards
pie;e.rdns op raruaeco roliue.rnc ericarrq
Breoqoc crtcruluy rS crlc.ry oleueeco ugp giuy
-erdns op acor ede o1a;tsy 'Ells op gieg pde rcruBeco l1iuern3
ep runr8er rJuru roun e 'arierper urrd plenl
-uecce reru eeJrcBJ urp nBs 'arielosur urrd 'tul^ op oprnle^ nc rcru r3 p1eco1
Fun1rnJ op
ereru ruru BoJrzlpcur urp e.re16eu ner eiualeJrp elrJnl,r nc unruoc crurru oeoueureseop 'nB
elsecy 'liuernc Joun eorruJoJ eurrurelep gs nu ecrrusreselrJnle1 'rnlnxng e rS ecrueeco
oeaueurese op 'lod eletrsuop ap elaiuare;rg
.roleue8e.rnB plpurqtuoc ueunrice qns espof
'rolede oarielr,rer8 ap
Inlo^ru ezezrle?e gs rololseoc erdnse e15a1o3o1sor as ac 'eJec6rur
rei.ro; glrrolup opurl ec riue.rnc rile eral6eu u,r pde op lleul prz rnun BruroJ en1 eleod
ner erec ur rJnzec 'rnlnwrgi euoz ur rede oruc punt'rnJ ep 6errn 1n1e..r. 16 9 lnlolrdec
rnlnleAru earecrprr acnpord 1od rriuernc orop uI lrqro^ e-s erec e.rdsap lrJog uunu ereru
-nlur,l. eiuangur qng 'rnlnlur^ ericarrp ap ep Seun Inle^ : elrnu6rqoeu runrsueurp ap
pie; eldearp e.rds og? ^rlurxorde nc 1r^ap rrnlel ap rrro8elec enop llu nc olupunJuoc
olsa InluoJnc orade eie;erdns u1 oeeece ap 'ornqall nu ecrursres aurBrJo ep elrrnlBA
i gcrprou reJsr{ua u; qlerirur es uricarrp e1 'olPluluour
ep eldearp a.rds ler,rap elsa pde ep Intuarnc Elseoc op ropunr8ar orpeJ oluorusrlrelu
'sr1or.ro3 rairoy ptr.roleq'eralsoce eie;e.rdns llrusurl os 15 rolrrnl^ e e.re8edo.rd ap
op rnlnroe BerecarJ urrd rade plureJsuerl ezol.L{Pzeolncleces : oJezrue^E ep ulolsrs un
olso -rnlnlur^ ertsJaug'oluBurruop JolrJnlur^ lBJoqBIone rr;oloursres'octtusrasrJnlBA aseoJ
rrunrice InlBllnzar lurs Joleuueco re riuel -eurnu cnpord os epun cgrced rnlnueecO Euoz
-rodrur pie;erdns ep rriue.rnc riol edeo.rdy nrluod'rlsarol eireocs urrd prde.rpzeaseldep
'Jy ad es-npurseldap e,reu
Ieer lnunrp os ec ecrrusres elepun azBeJlsr;eJur a.Iec
'(g'ot '3g) e r i c e r r p ed rnlnluarnc ezetr^ oroleyerSoursras
3fl lnrolnfe nc lrln durl u1 rnlnu
l5 gV luerede Inunrp ed arrdord ze1rl -euoual erdnse rieruroyur g r6n1o1 urelnd
_
oJlurp roluellnzaJ eaunrfce qns .eleurrural 'rln1e,r eoueruesu roun arel6eu pap
?s ollq
6ruur ep Bnrz ur g^Bu ap plrroJns B,\rrap -edec arlsarel raireocs a1e ugcArru col e^E
ereosuru ()'g) llirzod gnop alac arlurp eiuar Jo,,r'oJeJ ur rnlncol rS rnlnlueuroru erdnse
-oJr0 'E^llcodser enrz urp tuarede rnlnunrp ezouSord elnuo ruelnd nu rseq 'elerJoleru
e 16 rezalr-l eze<q ed. Flerurlsa erirzod nc IJnunq ap rra8nrlsrp rJetu 16 rl6euauro riarr
ptpredruoc alse Eterelape erirzo4 '(ero y6) ap rraprard es-npurznec 'a11eur reru urrgi
$reur op raun lngr6rr;s el r,\Bu raun op auoz rS rerqc atrradoce lurs orBIJeJap'urrd
"IIz olur..r.
e elure,rapB rarirzod B JJrruouorlse rrJeurru ap olrrnlel rS underdns as crtusrasInleA
-Jelop urrn ur ollnclec rJ lod luarnJ rnun alsad pugc rcunl .rer'alepunur luls aseoI reru
ezolr^ 16 ericalq'rogrolu8r,reu alrie,rrasqo glseor ap epunr8eg 'ur 0t rerqc el$a$pdap
ulp olrpurqop rsoy ne riuarnc ardscp erlseou I r o o u n 1 6 r u g I e 1 p u g d o s a p ea 8 u n f u c l e o d
elafurlSounc urp elrud ereru O .(S.SZ .By) arec 'rade rnlnla,rru B eJur op lrnu6rqoau
gde ep JolrJnsrnc earernserrr nrluad oluzrlrln arelBarc o eceo,\ord cnusrJs 1n1e,l. oecrruaurc
rolec ereoleuuruose luIS cle.redu Jlsrcv -ugpe ep plsoc ap uoz o-rru1 pug8unfy
'rade ezelr,t rS areseldap op ericarrp pcrprrr 'q/ru1 'Jlnurur
008-00S op zJlr.\rBr 0-0I
orec ecrrlJruorprq ec6rrour rso1o3 tod aler ap g areod rrnle,\ Jolsace peorrod 'u^u
-ocue alaluu '11iuarnc ernseur E nrlued 'rnlnl o ad lege rnlnrotelrasqo rariuale gdecs e1a
-uornc ezolrl 15ericerrp Burruralop as lelnclEc 'e11eurrlcep r8unl rru tlnru nc purg
tS ur g'0
drurl ap Inlelratur ap 16- arrncsad op rS -t'0 reurnu ep olso ro1 eaurilpur rnlnuecco
aresuel op - olcund enop rolcc alrrirzod ap 'ur{ 'Jrurour nur8unl
1 n 8 r e 1u I 002-00I rp
l r o d e r u I ' E l e c r p u r e s a r p u e 1 e r p a d x o r o , r a 1r S aBurle 16d acrursrescpnlel olur.t ap olrJnleA
. r r l c a d s o i r n l n l c u n d r l e t e u o p r o o c 1 6e t e p p u g z nc crieredruoc uI 'ourlec odu raun eie;erdns
climatici asupra stratului inferior al atmo-
sferei.
Schema generalizati a curentilor
oceanici

Fig. 10.6 Mdrimea gi direclia derivei de suprafali pot Pentru a ilustra circulatia apei de supra-
fi calculate daci se cunoec viteza gi drumul la compaa fald putem folosi un ocean idealizat care
(aparent) ale navei, iar poziliile A qi C se determini se intinde de ambele p54i ale ecuatorului
prin metode aatronomice.
p i n i l a 6 0 o - 7 0 o l a t i t u d i n e ( f i 9 . 1 0 . 7 ) .C a r a c -
teristicile evidente sint probabil miEcirile
circulare (virtejurile) din jurul zonelor anti-
Un alt factor care influenteazi miscarea
ciclonice subtropicale, situate aproximativ
apei il constituie configuratia bazinelor ocea- intre 25o-30' Iatitudine nordici gi sudici.
nice gi a coastelor. Curentii inilial produgi de Zona alizeelor este marcati de un curent
vinturi se lovesc de coasti gi sint sau deviali ecuatorial. ln timp ce alizeele bat spre sud-
local pe o direclie diferiti sau blocati in
vest qi nord-vest, intersectind ohlic para-
strimtori gi golfuri. lelele, migcarea apei se face pe direclia
Acliunea combinatd a vintului gi a dife'
paralelelor. A9a incit curenlii oceanici sint
rentelor de densitate di nagtere unui sistem deviali cu un unghi de aproxinrativ 45o fati
de circulatie oceanici care cuprinde nu
de direclia vinturilor dominante de supra-
numai migciri pe orizontali, ci qi inigciri
fati, datoriti forlei deviatoare ce rezulti
din rotalia Pimintului.
Deplasarea lenti a apei spre est sub acli-

v unea vinturilor de vest este cunoscuti sub


numele de ileriaa ainturilor de aest. Aceasti
zoni de derivi acoperi o bandi lati intre
latitudinile de 35o qi 45' in emisfera nordici

ffi);j si intre 30"-35o gi 70' in emisfera sudic[,


unde intinderile libere de ocean ajung pini
la latitudini superioare.

,_ L.rti
Curenlii ecuatoriali sint separali printr'un
contracurent ecuatorial, care este bine dez-
\ \ ' -\- -/-'1-r- !- voltat in oceanele Pacific, Atlantic qi Indian
- (fig. 10.8). ln regiunile vestice ale oceanelor,
(-j=rrycrffio,r no,a,{1 - la latitudini joase, curentul ecuatorial se
-contra
.- -
) indreaptl spre polo formind un curent cald
curentulecuatorral
.. t-
(- (- ce se deplaseazi paralel cu coasta. Exemple
(1 Cf,rentulecuatoriaI .r! i"-- \ de acest fel sint Culf Stream-tl (curentul
Floriilei sau al Caraibilor), curentul japonez
(Kuroshio) gi curentul Braziliei, care contri'
buie la ridicarea temperaturilor medii pe
coastele respective. Acest fenomen este ilus'
trat in figura 8.16, prin intrindul spre sud
--: al izotermei lunii iulie 2l'C (70"F) de-a lungul
----{ --=14'--a resiunii
'ln vestice a Atlanticului de sud.
g-l-;" <:--: $'1L'!T" J'I'E'I'I momentul apropierii de regiunea risi-
-!t ----
-- A - - 4 5 --
------ riteani a oceanului, deriva vinturilor de vest
este orientati spre sud 9i spre nord de'a
lungul coastei. Curentul ce se indreapt[ sP_re
a unui oeean, indieind
ecuator este un curent rece, Produs de ridi'
Fig. 10.7 Harta schematici
sistemul general ile curenti ocernici. carea la suprafagi a apei din zonele mai

160 I Atmosfera qi oceanele


6

o
@

:tr

i@

tl(
a!

I
?
k

G
1!
#*-

* " - #s rcwg#

-e.q*

Fig. 10.9 Zona d,e banchizi Ia periferia zonei antarctice de gheluri marine in timpul Yerlt australe
(foto L ..S. Loast Guardi.

adinci. El este bine ilustrat de curentul sate spre nord in zona de intersectie cu acest
Humboldt ( curentul peruan ) din largul coastci curerrt. Efectul acesta este mult rnai pro-
chiliene gi peruane : ele curentul Benguelei din nunlat iarna.
l a r g u l c o a s t e i , { f r i c i i d e s u d - r ' e s t : r l c ,c u r e n t u l In emisfera nordici, untle marea polard
Californiei, de lingd coasta restici a Sta- este in mare parte inconjrtrati de uscat,
telor I,nite. qi de curenlul Canarelor, din apro- apa rece circuid spre ecuator de-a lungul
pierea coastei spaniole ginord-africant'. Obst'r- pdrtii apusene a rnarii strimtori care uneste
r im ci aceasti ridicare la suprafali a apei C)""rtr,ri Arctic qi bazinul atlantic. Cei trei
reci prnvoacI o pronuntati der-iere spre crrrenti reci principali de aici sint curentul
ecuator :r izotermelor. ilustrati in figura 8.15 Kamceatka- care circuli spre sud, pe lingi
prin intrindul spre rrortl al izotermei lunii peninsula Kamceatka si Insulele Kurile;
ianuarie cle 2l'C (;0'F) tle-a lungul pirlii c u r e n t u l G r o e n l a n d e i . c a r e - c ei n d r e a p t i s p r e
risiritene a Pacificrrlui de sud 5i a Atianti- sud pe lingi coasta ri-ciriteand a Groen-
cului de sud. landei prin strimtoarea Danemarcei; si
In portiunea nord-estici a Oceanului At- curentul l.abradorulni. care, pornind dirr regi-
lantic deriva r.inturilor dc r-est este orientati unea golfului Baffin. circuli prin strirntoarea
spr" pol sub forma unui curent relativ cald. I)ar is pind spre coastele Newfoundland-ului,
Acesta este crrrenlul nord-atlantic. care incon- Noii Scolii si Noii Anglii.
juri Insulele Rritanice, pitrunde in NIarea .A.tit in Atlanticul de nord, cit qi in Paci-
Nortlului ;i urmeazi coasta norvepliani. frcul de nord depresiunilc barice islandezd
Portul llurmansk. situat pe Cercul arctic, si alerutini corespund in linii foarte mari cu
este liber de gheturi. iar navigatia se poate doul centre de circulalie in sens invers
efectua pe intreaga duratd a anului de-a mi;clrii acelor de ceasornic, alcituite din
lungul acestei coaste. Dupd cum putem curerrti reci arctici gi derive ale vinturilor
obserr-a din figura B.l5 izotermele sint depla- de vest.

162 I Atmosfera qi oceanele


{i s,
d F

"ry'

c% -
& p

%,

:;tr
. * q
, "@.,ffi
s
':."" 1a
#w,

@".."t&.lffis*bs,ry

glcerrp eoreieq8ur urrd pltllroJ .DulJnru 'rtulcuJpB ellreJlp e1 gde op esBrrr


nioaq? orlur arrqasoep aaeJ 1n3er3oueac6 rolsoce earecSrur ap rueas euri nu sns reru
'rurreru rluniaqF
o-lncpJ ure erec ad pie;urdns ap rolriuarnc
ap eleiuangur elelr.\rlJe ep ourroJ arntrlsuoc e gtecgrldrurs eoreluozard'atrraJrp ligrrurles
'e.re1od olrJgur ur eurJeruqns alrrelJcrJJ
rS rS rrnleredrual nc gde ap esuur roun olB
ec (orBotrtnltl gieaq8 llp rsetu ad are.rrosqo
exaldtuoc rrpseldap gcrldurr ecrueaco eriel
ep 11iers roun eerauriueur 'acrlcrelue rS -ncrro Ec
ecrlcr ropnlsoduele e Erurlrretu oluc ad Jnldey rzplse trup rger8ourco
'reqrl uBeco ep gnurluor
eerBuorzrlordy'areo111n1d aurreru royrnioqB
orepurlul o Flsrxr epun 'elrpns Jurpnlrle[ ]gg
Inueuoual reriuele Inrluoc ur snpe e rlrlrc -.0g BI crlJruluB InlururluoJ
rcgriurrl6 rrrolelecrec rS arBlrlrru Jlinlrlsur purrntuoJul
'cruroseoc op rolace rrrec6rur
orlqc op rrBrrr rurpnlllBl el alenlrs roleuoz InsuJs ul EInc
rrrorpnls -Jrc aJBc J1IJJOTUO JOIOdunCJn IUAJ\J JnSurS
rS rrre.roldxa EerecgrsuoluJ
un-rlurp puJlsuoc rolliuernc e gldurrs Alleler
orrrJBru elrrnleqc suraqcs o plurzord Fcrlcrlue eaunrBeg
-Li6,itb-""9 U, s,
OCEANULARCTIC

\
,<{-,
,\.
OCEANUL ATLANTIC
T\ DE NORD
TI
t-Y*"
U.t-
/ | . Arsoerqun pe rutele
- L Y, de navrgatre

Fig' 10.11 Ghequile m.arine din Oceanul Arctic,. Sigelile indici rutele obiEnuite ale aisbergurilor. Harta sebazeazi.
pe_o proieclie homaiosini inclinati (dupi-datele funizate de Consiliul national de cerc"ii"i, din A. N. Strahler,
< The Earth Sciences >, Harper and Row, New York, 1961).

164 | Atmosfera gi oceanele


Jfsn;ur alrunrirod 'ttnrols ap ttndun purluJo.l
'aHreds as BzrrlJueq 'rolriuarrc u rS rnlngur.r
Eounrice qnS '(O'Ot ';C) llrpru eie;erdns
lalduroc eradoce ec eieeq8 runuap e nrluatl
lrsoloJ Inurrurrt alse (al tpnd) nzyqcuog
'sns ur
FlBpac also lrc apadar ep llle l0]
gluocErqns ede u1 ap gtenyard alsa Brnplqr
'areo1rln1d gieaqB op rolelozr
terls rntsJJe
ea.IEturoJ nc glpo 'ecoreoop "ru g .\rletur\
-orde eurrsor8 ec al6a6edap nu'D.Z- EJrrJ Jp
unluradural e1 al6ecur as gie;erdns e1 ap ede
purc rounle ozaruroJ as us adacur ornJ .purreru
eieaq3 'eaurrsorE ornlrlsuoc o ErlseJal qielqB
op oreotrlnld elasetu rB gurreur uieoqB arlur
pleriuasa errqosoop qlle o .aurFuo ap eiuara;
-lp erBJB uI 'y1a6 ,rp ur rienl,s 13.)
"q _Buoz
ulp rS rleluauiluo:r rrreiaq8 ulp ale6e1ap
Brlsarot gieaqB ap rrncolq luls orer ,pinaq}
ap alnsur rS ttn8taqstn ri ecruerco rade

'(896I 'Ir9I .4ral{ 6AoU puu .rad.na11'(( seJuercs qrrug e-ql >r 'ra1qu.rlg 'N 'V u1p lilamog pcttldn6oaS uottnus: 16
soruatrs lo iuapoty louollo\i ap a1uzru.rn; a1a1e[gdnp) pcrlc"ulriu eaunfi.r ,ttp a1"nia{3 :Flf
".it"ir* Zi.Ot

('\'"\

u \ \

"lb
Fig. 10.14 Acest aisberg tabular a fost fotografiat lingi Bay of Whales (Golful Balenelor) (Little America,
Antarctica) in ianuarie 1947 (foto U.S. Coast Guard).

zidurilor sau humrnoch-tri, de formi ne- de banchizi tot timpul anului, desi vara se
regulatd (fig. 10.10). Mersul pe jos in f o r m e a z dn u m e r o a s e ; a n a l el i b e r e ( f i g . I 0 . I l ) .
aceste regiuni este ingreuiat la maximum Curentul oceanic relativ cald din Atlanticul
datoriti prezentei unor asemenea obstacole. de nord menline o zon6.liberd de gheturi de-a
Zona d,e suprafatd a gheturilor marine este lungul coastei nordice a Norvegiei. Situatia
formati din api dulce, intrucit sarea a fost este complet diferiti in regiunea antarctice,
eliminati in procesul de inghet. unde zona de gheguri marine este inconju-
Oceanul Arctic, care este inconjurat de ratd de o vasti intindere oceanici liberd
mase continentale, este de regul5 acoperit citre ecuator (fig. 10.12). Deoarece cimpu-
rile de gheali pot pluti liber in deriv[ spre
nord, cdtre ape mai calde, banchiza antarc-
tici nu dep69e9te 60' latitudine sudicd in
anotimpul rece. In martie, spre sfirgitul ano-
timpului cald, banchiza se reduce la o zond
ingusti in jurul continentului antarctic.

Aisbergurile gi insulele de gheafi

Fig. 10.15 Insula de gheatri T.3. Ruta unor asemenea Aisbergurile, formate prin detagarea unor
insufe este indicati in fig. 10.11 (foto U.S. Depart-
blocuri de gheati din ghetari de r"ale
ment of Defense).
sau de caloti, pot atinge grosimi de
citeva sute de picioare. Avind o densitate
numai cu pulin mai mici decit cea a
apei de mare, aisbergurile plutesc mult
afundate in api, astfel incit circa 516 din
masa lor se aflI sub nir.elul apei (fig. 10.13).
Gheata lor este de api dulce, firegte. fiind
f o r ^ m a t dd i n z i p a d i c o m p a c t [ , r e c r i s t a l i z a t d .
In emisfera nordicd. cele mai multe ais-
berguri provin din promontoriile calotei
g r o e n l a n d e z e( { i g . I 0 . 1 f ) . E i s e d e p l a s e a z d
lent spre sud, purtati de curenlii Labrado-
rului 9i Groenlandei, gi pot pitrunde in
A t l a n t i c u l c l en o r d i n r e g i u n e a G r a n d B a n k s
din Newfoundland. in Antarctica aisber-
gurile sint net deosebite. in timp ce in
Atlanticul de nord ele au formi neregulati,
prezentind contururi accidentate deasupra
'durr1 ap apuorrad
rEunl ed pcrzgoe9 rS er8oloroelaur oageri
-oueeco ep rrie.r.resqo BnlceJa 1od as e.rec
ed ap ecgriurrl6 r.rglacrocap pzq Bc csolres
gieeq8 ep elalnsuroaprlosr5 eluaueurrad aurroy
-1e1dpurntrlsuoJ 'p^rlcedser eaunr8ar ug rode
erielncrrc erdsap elep aseoreunu ornlp^zep
Jol rnlnesBrl BarrrurrrJn rer 'erelod Boretrr
ad g,rrrap uI tuol pzeesuldap es qieaq8 ap
alalnsul '(f f 'Of '39 rze.t) pcrprou ourpntrtel
'eraruse[Ig rolnsur
oB ^rlBrurxorde e1 Iie6
-ere SyaSap rrreiaq8 urp esurrdsap pqeqord
tuIS etncsounc pieeq8 ap olnsur elotrc
ela) 'ur 0g alsed op erurso.r8 o gcrpul
areolprnfuocu! rezrqcueq erdnseap ru 6-9
nc Fcrprr as ac pieeq8 ap ezaleg 'zurl 008
ap gieyerdns o nc 'urr{ Zt e1 quld ap r8unl
g lod areolrlnld gieaq8 ep esuerur rrnoltld
o l s a c v ' ( S f ' O t ' 3 y ) c r l c r y I n u B e c Ou r p p i o a q 8
ap aplnsul lurs crlcreluY ulp arBlnc{Bl elrr
-nFraqsre nc aurFrro Ec olrpnrur. uncareO
'llrpur rnlnle^ru e.rdnseapur
06-09 B[ pcrplr
as arec gieaq8 ap riarad nr oru 699 ersad
ep sor8 16 r.rlaurol1 op rrez op t^el g aleod
ecrlcreluy ulp ereur relnqB] tsreqsrB un
'runrsuaurrp e) '(62 'dec) grolec ep .rolrrei
-aqB ep aruolrlnld runrsuelxe eldure arnt
-llsuoc arec 31aSap rop:ruiaqB a1e runrirod
plurzerder orelnqet elrrnBreqsre gc lnrde;
ul Eprzar eriucrldxg '(tf 'Ot '39) ardnrqe
rur8reur rS opelou rrnoleld nJ oatolnqol
racrqo op luls acrlcrtuB alrrn8reqsre 'rade
vapori de apa" ca si modul in care vaporii
. O
de api se condenseazi, formind norii, cea1a,

nonr ST
9
ploaia si zipada.
Cantitatea de vapori de ap5 prezenti in
aer la un moment dat variazi amplu dintr-un
loc in altul. Ea poate varia de la practic

precipitafile zero in aerul rece si uscat al regiunilor arctice


in timpul iernii, pini la 4-5% din volumul
atmosferei in regiunile ecuatoriale calde Ei
umede.
Vaporii de api pdtrund in atmosferi prin
evaporarea de pe suprafetele de ap[ expuse
(oceane, lacuri, riuri sau teren umed). O
parte din acesti vapori sint produgi de
plante, prin transpiratie ca o funclie fiziolo-
gicd (cap. 14). In genere, marile intinderi ale
Oceanului planetar si regiunile dens impi-
durite ale globului constituie vaste supra-
fele de pe care se produce evaporarea,

Stirile de agregare a apei


qi cildura

Apa se prezinti sub trei stiri de agregare,


solidri sub forma cristalelor de gheali, Iichiild
gi gazoasd,sub formi de vapori de ap5. Din
starea gazoasdea poate trece in stare lichidi
prin condensoresau, dac[ temperatura este
sub_ punctul de inghe! poate trece prin
sublimare direct in stare solidi, formind cris-
tale de gheatd. Prin evaporare, moleculele
de ape pot pirlsi suprafata lichidului,
trecind in stare gazoasd sub forma vapo-
rilor de ap6. Modific_areaanaloagi din ghealn
direct in vapori de apd se numegie tot
sublimare. Pe de alti parte, apa poate trece
din stare lichidn in stare solidl inghegind gi
din starea solidi in stare lichidi topindu-se.
Toate aceste schimblri ale stlrii de agregare
p9t fi reprezentate printr-un triunghi (fig.
ll.I), ale cirui colturi indicd cele trei forme
de agregare a apei. Sdgelile aratd cele sase
modificiri posibile ale stdrii de agregare.
De mare importanti in meteorologie sint
schimburile de energie caloricl ce insotesc
rnodificirile stdrii de agregare. De pildi,
atunci cind apa se evapord, cildura percep-
tibild pe care o putem simti 9i mdsura cu ter-
mometrul. trece intr-o formi ascunsi in va-
porii de api, formi ce se numeqte cd,Iilurd
Iatentd de eaaporare.Aceastd schimbare duce

168 I Atmoefera gi oceanele


InJgeJO IB lec l.roder Inporu ap
azBrrBA eartsler rrlezeurn Ia urnrp ;nrurteg .FI.{
Z.II rrodu,t ap rriglrluec earero6crur p.rp; rS rerqa
'a,rr1e1er rrlazetun Bereppcs el ocnp
irldou
nzorw
rnlnree
rrrnleredtual eora16erc cJoleuuresu pour uI
'rnlnree e Blelol alelrcedec urp e,reur
I reui
c I felue co.rd un plurzoJdoJ Fluolsrxe uodB,\
l
. l-o', op Belelrluec loJlse ! errcpr urrd snpar -s
q
qde ep r.roda euriuoc B op rnlnJae Eelelrc
q 3 l-', $
-educ ec rnlntde; par8ol piurcesuoc o ernl
-i foz ci -rlsuoc r5 leurolne also uoruoual lsecy .o^r1
N

l
i -BIaJ rrlazorun eerel6erc el ecnp rrrnlerodtual
Lsz
Borepecs 'ede ap lrodp^ rile g8nepe os nu
'srnlBreduat
FceP rerqS op allrFqurrqcs 3rn1
-rlsuoc o olec .ree urrd
FUelEeJ luopuacse
qzeezr.Jrp ede ep rrrode.r aruc ur lue1 secord
eerEsuopuoc Jep ,%00I ep oulruer p,\rlBler el
-eozerun 'gpecs gs nurluoc rnlnreE BrnleJed un elso e:lsecy .arerodeAa ul.rd a15erc eleod
-To1 'eresuopuoc uIJd qprqcrl pruroJ lazarun ousndxa edu ep -eie;erdns o plsrxa
PoEO ur 'lrnleJ pnop
gc(I uI acnpord lod as
pde op uodel ap rnlnsnldrns Eorocart EI o;np
InlnJae B E^rleleJ elozoIIIn ur elrrpc{ulrqcs
E.\ pllB rJtro .ariernles dp
_aJlcFJ InlJUnd erredep reur e6e lS "%OS
purHurle %OOt teruotne etsorc eA e^rlelar
" t ep otsa F^rteler eleezarun rrode.t ap gpqrsod
eleazotun '(.{.0t) )oS EI purzpcs ernleradural
'11idou .lecsn Eurrxeru alelrluc ulp elelprunI rerunu
lndrurl ur al6acer es Inroe FoBO auriuoc Inrae purJ '%OOt ap alsa F^rleler
olreoJ raa un pclpul oc ooc ,o/og7 e1 wan
-o1ne opecs p^rleler eleazorun ,(d"06) Bleazarun ariernles ep lnlcund e1 'aluecord
l.gt ug pleturrdxa 'pta4n1at nlnazaun ornlrlsuoc
e1 guld - rnlnlos uieyerdns BI op rS ereog
glrqrsod Brurxru eoletrluec ep piey ree ur
el ep plurper er8rcua pururrrd - elSezlpcur
riualsrxe gdu ap .ro1rrode,,l uri.rodor4 .erier
as Inree gce11 .o/o1s op ^r]Blor Bs Blpoz
-nles ap lcund al5aurnu os
-erun rer '(.{.09) Ftrrurl Flseecv
3"gI ep also rnlnrae rnter 'grnluredural orecog nrluad ree
urp gde ap
-edurel olelllecol .rrdrcurrd
Flrtunue o-JluI rrode.,r ap rriplrluec e -elrugap eurq glrwrl
alsoce Brlsnlr eluod nldrurs nlduiraxe u11
'esJeAoclA o. gtsrxg 'rae urp gde ap rrode.t ap
Inlnu
-lluoc EI praJor 3s leozerun op
16 apecs p^rleler Bs Eleczerun oel6erc rn1 Inueurrel
-nrep Brntrodrual pull .(Z.II .tg) (aruetuala
rnlnleB Blaozerull

'(arrauuo.l
Tuatu\tndaq .S.n ,tol
'ounrznJ ap aac nc BzBelnurnc
'v.y.) gdnp) eruFalFe ap Jrprs
IDnUDN lnrluq)al os arezrrode^ op pluatel Brnplpc ecareoap
rarl aler u! Blsrxe alraod udu BJaJsorutu uI .Fld 'gde op ruer8 oreceg nrlued
I.II ereur reru r5
alsJ orezrlelsrrc urrd plraqrlo nes e.rezr.rode,.r,
urrd plrqrosqe prnplpc ap Betelrluec .Eareur
-flqns col aru puIJ .ettdo7 ap
^oruawl prnplpc
egiarunu es euroJ qlseocy .FrnpIFc ap ele8e
,ede
Iipttluec qrosqe as arrdol e1 ac durt ur
op urerS/rrrolec cp 0B ^rleurxo.rde ep ripl
-lluuc ur ecrroluc ar8reuo gzeoroqrle as iaqtur
EI '.relrurrs pour uI .roluzundsaroc e15a.rc
ernleradruar rl'FIIqlldacrad Frnplpc aurlep
JJpc ortsJoua ep EIE;O alBlrluec o ezeet
-eqrllr os ruesuopuoc srolur u1
Ie
'grodera as ec ude ap tuerB orcaglnsacord
-eseoze6
nc ptuatel
EurJoJ ur corl rrroleJ Jp 00g ,,r,r1uurrxo.rdy
'rariu.rrdsuerl earerode,ro urrd rryard
uerrcg.r
lrtleqortl clsr lncsounc reru 1cc lnldurexq
'rnlnl)rrlrrI
In]srr ur rrrnlerodruo] BJropgcs e{
ii mai atingi apa. Acest lucru este analog
cu revenirea temperaturii aerului la punctul
de plecare, insi fdri preluarea altei cantitili
de apd. Situatia de mai sus se intilne;te in
regiunile de degert din interiorul continen-
telor. Aerul, ca gi buretele, retine acum
doar o micd parte din conlinutul de ume-
zeali maxim posibil. Dacd se rice,ste din
nou, condensarea nu se va mai produce
decit atunci cind temperatura scade sub
minimul anterior, dupd cum nici din burete
nu se mai poate stoarce ap6 firi aplicarea
unei presiuni mai mari decit cea anterioard.

TemPeratura
Fig. 11.3 Grafic inilicind cantitatea maximi de vapori Umezeala absoluti
de api pe care o poate eontine aerul la o temperaturi
dati (dupi A. N. Strahler, <<The Earth Sciences >,
DeEi umezeala relativi esteun indicator im-
Harper and Row, New York' 1963).
portant al continutului vaporilor de api din
aer, ea ne arati doar cantitatea relativi in
raport cu o cantitate de saturatie. Canti-
continud, apa putind lua forma unor picd- taiea reali de apd din aer este indicatd de
turi minuscule de roue sau ceali. Cind tem- umezeala absolutd, adici masa vaporilor de
peratura scade sub punctul de inghet, con- apI conlinuli intr-un anumit volum de
densarea ia forma brumei pe suprafelele aer. Greutatea se exprimd in grame, iar
expuse. volumul in metri cubi. Pentru orice tem-
Termenul punct de roud (punct de conden- peraturd a aerului existi o greutate ma-
sdre/ desemneazi temperatura critici la care xirnd a vaporilor de apd ce pot Ii conli-
aerul este complet saturat si sub care se nuli intr-un metru cub de aer (cantitatea
produce in mod normal condensarea. Un de saturalie). Figura It.3 este un grafic
excelent exemplu de condensare prin rdcire ce indici acest continut maxim de ume-
poate fi intilnit vara, atunci cind pe paharele zeald a aerului pentru o gami largd de
umplute cu apd de la ghea16 se formeazd temperaturi.
broboane de umezeali. Aerul adiacent supra- ltrtr-.,.r anumit sens, umezeala absoluti
felei reci de sticli se riceste suficient pentru constituie etalonul folosit de geograf in
a ajunge sub temperatura punctului de roui, misurarea unei resurse naturale esenliale:
iar umezeala se condenseazi pe suprafata apa. Ea misoari cantitatea de apd ce poate
paharului. fi extrasi din atmosferi sub formd de preci-
Pentru a intelege relatiile dintre tempera- pitalii. Aerul rece nu poate da decit mici
tura aerului ,si umezeala sa relativi, putem cantiteli de ploaie sau zipad6; aerul cald,.
recurge la o analogie foarte simpl5. Daci parte' poate furniza cantitili
introducem in api un burete obi,snuit, el va f;".*"."t'u
absorbi umezeala la maximum. Acest Proces
seamdni cu modul in care aerul igi mdrerste Presiunea vaporilor
treptat umiditatea pind la punctul de satu- , l'
+ ' -
ratie, dac5 se afl6 deasupra unei intinderi In capitolul 7 s-a ardtat ci greutatea uner
de apd gi rimine la o temperaturi con- coloane de aer contrabalanseazd coloana de
stanti. Cind buretele este scos din apd gi mercur a barometmlui 9i ci varialiile de
el continui' sd relind iniltime ale coloanei de mercur mdsoard
linut uqor in mini,
apa absorbiti. Si ne imagin[m acum ci schimbirile survenite in presiunea aerului.
buretele este presat incet. Apa curge afard Atunci cind aerului uscat 9i pur i se adaugi
d i n e l . I n m o d s i m i l a r . s c d d e r e at e m p e r a t u r i i vapori de api, moleculele de apd difuzeazd

f70 Atmosfera ei oceanele


orlurp ernle.radurel ap eiue.re;rp ornlnreu alunr8a.r urp rruror 1ndur1 urp eceJ a1.reo; ri
Eounrcecsn ap epurdap a.rurodulo ep Bzelrl lBcsn Inree 'Eplld eO .JoE ap asern rreur roun
lucnrlul '1rnu6rqo ed a1l1lc
Inrlaruorurel elB BIBozetun op rolrcrlsrJolcerBc BeJarrcsep
ralec BJBorJaJur Jnlereduol o Bcrpur B,t uI FusoloJ Besope alsa ucyrcods ElBezetu{l
eJuc oezurd u! lrlelul rnlnrlouowrel ea.rrcBJ 'elSeJc
Intunlol ec ol.eol nc eluelsuoc eurruar
el acnp ec a.rerodeaa ep sacord un col ore gcgrceds eleezorun gde ap araprard nEs
'1ern1es
lelduroc else nu 1n.reu r6n1o1 gceq soepe grpJ ereorradns rurrilpul el Bcrpu es
'acrluapr
IJIUo Bp Jo,r oJlaruour.rel alaqure rS JeE op 9sBr.u FlrurnuB o purc rcunlv 'pourn
Fpeurn ezurd urp a.re.rodu,^.eecnpo.rd os nu rae ap ruer8op{/ pde ap rrode..r. ap erue.r8
(%OOt p^rleler qleazeun) lrntes lalduroc ur erurrdxe as ucyrceds eluazarufl .(gde ep
olsa Inrae pceq .rnlnrolrozor lnrnf ug p1u.r rrrode.r ,rrsnlcur) paun rnlnrae ealelnert rS
-n6g;ug ?peurn gzurd ap
Elecnq o aru tlelplec gdu ap roprode,,r, eelelna-rt orlurp lnlrodur
'1rnu5rqo nJleruorurel un alsa .quna.rdurg
1nu11 olso eJBc opc{tcads Dloazalun oree urp gde
eluluow arlourorurel op eqcarad o-Jlurp op Inlnlnuriuoc e a.rernseru op poru lle un
eunduroc es luatunrlsur lsacv '1rre;rp nrdrc atSasolo; BuJaporu erSoloroaleur opiurcasuoc
-urrd un et6esolo; atliotd-1nt1alalonl1sd uI 'JaB ep eseru r6eaace n.rluad pluelsuoc
'arlrlq nc ereolel o eurruer aleod nu plnlosqe pleaz
lrredoce Arlulor rnqtuel un ad alrlelar rrlaz -ourn 'arerurrdruoc nBs arel1rp urrd
loJlsy
-ourn B Fleruolnp r$ gnurluoc arerlsrFarur o runlo^ ep ereolzundsaroc rrPqurrqcs eJaJns
Ezeosrl e.rec giruad o auriuoc lnyer8orFrq 'u1ecr1re,.r.ad ereoqoc nBS pcrprJ Js
'ln.rlaruor8rq 16 uc 1a Inroe
leluaruepunJ wsruecoru purc rcunlB 'ec eJecs elsa BreJsotulB urp
rSulece pulzrlrtn !tnyntoBofin1
1nro1n[u nc pdu ap rnynlnuriuoc Inrpnls u,r rlnlosqe rrlez
Bzrleor aleod as rrlozorun e Bnurluoc Ea.reJl -arun rrrFzrlrln alrrnsun[eau arlurp
Inun
-sr8arul '(S'tt '3y) uerpBc ad prce pugseldop
'p.,lr1e1erBluezarun ap aricuny ur celserua ep
Bzeauncs Js
nes csa8unl os orec ouurn rgd ap air,rnS cses
1n1.rode.r rb ecgrceds Bluezerun
-oloJ nrlauro.rtrq ap aldurrs eprndr; .leper8
uurpec ed F^rlslar Blpozarun Fclpul
^un 'allroJfP r.uncerBo rJnPour
nrrcuordlq lltunu luarunrlsur urI .lrnl{
ur r$ap 'ree ur pluJlsrxr gde op rrode,r ap
Fnop ur Ernsgru aleod os rnlnrJu eleozJru jl
BolElrluec gclPul eu rnlnrrE R Flnlosqa B[Baz
-aurn ri 1lc 'gdu ap roprode.