Scopul si finalittile

predrii
orei de religie n scoal
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Socrate: nainte de grijile corpului i de bogtii, nainte
de orice griji, st aceea a sufletului si a desvrsirii lui;
nu bogia face virtutea, ci dimpotriv virtutea face
bogtia si din ea i trag obrsia toate bunurile.
Pentru a deveni virtuoi trebuie s cunoatem
binele care slluiete n om. Nimeni nu greete voit, ci
din ignorant.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Platon: Unii susin ca pot aeza stiina ntr-
un suflet n care ea nu se afl, ca i cnd ar
da vedere ochilor orbi, dar nu e vorba de a-i
sdi simtul vzului, ci de a-l face s vad pe
cel ce are acest simt, dar nu a fost crescut
cum trebuie i nici nu privete unde ar
trebui.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal

Educatia religioasa: o actiune specific umana, care se desfsoar

constient de ctre un educator, conform unui plan si unei metode
bine precizate, ea este sustinut de iubire, de ncredere, de libertate
si de harul lui Dumnezeu.

Educaia religioas are drept obiectiv cultivarea i

dezvoltarea religiozitii.
Religiozitatea = stare psihic derivat din credinta
ntr-un principiu suprem, etern i imuabil.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal

Cnd nu accepti principii prime, eterne si intangibile crezi c totul ti

este permis.
Efectul ed. religioase: producerea si dezvoltarea acelui
sentiment superior de legtur ntre om si ceva mai presus de
omenire, mai presus de toate rapoartele pmnteti si de
interesele vieii trectoare.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Educatia religioas- asigur un sens al vietii
care depseste imediatitatea faptic.
V. Soloviov: Rul si nonsensul sunt unul si acelasi
lucru.
urmareste realizarea comuniunii omului cu
Dumnezeu (printr-o permanent purificare de patimi
i cretere n virtui).
Captarea unui sens tine in mod evident de
formarea religioasa.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Functie informativ: pune la dispozitia elevilor un set de
cunostiinte specifice cu caracter teologic, dogmatic, liturgic, de
istorie i filosofia religiilor.
-asigur o cultur general integral;
-religia va livra omului un ansamblu de valori spirituale de ordin
moral
Functie formativ, de interiorizare si traducere n fapte de viata
a normativelor religioase. Interiorizarea se va finaliza printr-o serie
de comportamente palpabile n relaia elevului cu propriul eu, n
raport cu alii i n relaii cu transcendena;
-duce la desvrirea caracterului i a personalitii.
-aceste valori, odata insusite, il vor ghida pe om n toate
ntreprinderile sale.
-contribuie la implicarea individului in viata activ i n social,
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal

Partea ideal i partea real

Educatia: va tinde continuu la realizarea valorilor ideale i
idealizarea forelor reale
Idealul educaional este o abstracie, un model funcional cu for
ademenitoare pentru individ; el da forta si directie fortelor reale
Idealul religios vizeaz apropierea fiintei limitate de Fiina infinit.
Apropierea nu poate merge pn la indentificare!
Omul, ca persoan spiritual constiutie o bres n natura; depsind
organicul, el singur are acces n regatul adevrului.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Idealul cretin, cucerirea strii anterioare cderii se
realizeaz nencetat de ctre fiecare fiin n parte,
dar omul nu poate prin el nsui sa-i asume aceast
sarcin.
Iisus Hristos, nvtor prin excelen este norma
fundamental, paradigma existenial de la care se
va inspira adevratul cretin n aciunile sale.
1 Cor. 11,1 : Fii urmtori ai mei, precum i eu
sunt al lui Hristos!
!Calitatea educaiei religioase este imprimat i de
calitatea oamenilor care o realizeaz.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Copilul va fi pus n contact cu valorile care i vor
facilita intrarea n relaie cu un Dumnezeu personal,
dar, totodat, valorile religioase l ridic pe individ i
l menin ntr-o permanent rectitudine moral i
exemplaritate comportamental.
Dintre scopurile educaiei, transmiterea motenirii
culturale, pregtirea pentru via i inseria social,
care, conform lui Toma dAquino sunt subordonate
dobndirii graiei divine, cel mai elevat este
dezvoltarea capacitii contemplative a spiritului
uman.
Scopul si finalittile predrii
orei de religie n scoal
Relaia ntre pedagogie i teologie trebuie s fie mai
strns avnd n vedere profunzimile umane pe care
acestea caut s le ating, facnd din educaie cea mai
dificil art, arta perfecionrii personalitii umane.

Simion Mehedinti: Perfeciunea nu e cu putin, e

posibil totusi perfectionarea. A face din poporul nostru un
popor de sfinti, asta nu st n cadrul firii omeneti. S-l
apropiem ns de nvturile Evangheliei, asta se poate
oricnd.