GLANDA TIROIDA

Anatomie

1.Generalitati :
- este situat napoia fasciei pretraheale;
- fascia o aeaz i fixeaz de laringe;
- de aceea glanda urmeaz micrile laringelui n timpul deglutiiei;
2.Vascularizaie:
- arterial de:
artera tiroidiana superioar, ram din artera carotid;
artera tiroidiana inferioar, ram din artera subclavicular (trunchiul tiro-bicervico-scapular);
- venos de:
venele tiroidiene superioare i medii- se vars n vena jugular intern;
venele tiroidiene inferioare -se vars n vena subclavicular prin trunchiul tiro-bicervico-scapular;
3.Rapoarte :
prin faa posterioar a glandei cu pachetul vasculonervos al gtului alctuit din:
artera carotid primitiv; VJI; nv vag;
prin marginea posterointern a glandei cu:
nervul recurent- ram din nervul vag; glandele paratiroide;
nv laringeu ext - ram al nv laringeu sup - sit pe faa intern a vaselor tiroidiene sup,
extracapsulare;




















Fiziologie

=> tiroida secret:

hormoni iodai de tipul: prin celulele "C",
tiroxinei (T4) parafoliculare:
triiodotironina (T3), tirocalcitonina.

Efectele hormonilori iodai:

stimulator calorigen - mresc consumul tisular de oxigen;
asupra metabolismului proteic-stimuleaz catabolismul;
asupra metabolismului glucidic -efect hiperglicemiant prin: -
-neoglucogenez; - glicogenoliz;
stimuleaz metabolismul lipidic - efect:
hipolipemiant;
hipocolesterolemiant;
asupra metabolismului vitaminelor;
asupra creterii i diferenierii celulare;

Efectele tirocalcitoninei:
regleaz metabolismul fosforului i al calciului:
concentraia lor seric;
depunerea lor n esuturile osoase;
eliminarea lor renala
Reglajul secreiei tiroidiene
- se face prin mecanism feed-back
- n corelaie cu hipotalamusul i hipofiza;
- prin intermediul TSH-ului (thyroid-stimulating hormon);
- la rndul lui este stimulat de TRH (thyrotropin releasing hormon);



 PATOLOGIA TIROIDEI


Patologia inflamatorie a glandei tiroide => Sunt inflamatiile glandei tiroide care se
pot dezvolta:
pe o glanda normala tiroiditele, pe o gusa preexistenta strumita.
In raport cu caracterele lor clinico-evolutive, tiroiditele au fost clasificate de Gorman in:
1.Tiroidite acute:
Supurata Nesupurata
2.Tiroidite subacute:
Granulomatoasa Limfocitara
3.Tiroidite cornice:
Limfocitara (tiroidita Hashimoto) Fibroasa (Riedel)

Tiroidita acuta = este inflamatia acuta a glandei tiroide anterior sanatoase;
< de 0,5% din patologia tiroidiana ; intalnita mai frecvent la femeile intre 20 si 40 de ani;
este in legatura directa cu:
utilizarea anticonceptionalelor, sarcina
Cauze:
infectia glandei se poate realiza: 1.hematogen
2.limfatic 3.prin propagare din vecinatate.
infectii cu punct de plecare la distanta transmise hematogen:
1.pneumonie 3.colecistita ac 5.rujeola
2.gripa 4.apendicita ac
infectii de vecinatate: 1.amigdalite
2.flegmon al gatului 3.traumatism direct al glandei
Anatomopatologie
procesul inflamator afecteaza de regula un singur lob;
evolueaza in doua etape:
1.congestiva 2.supurativa
dupa vindecare rezulta un tesut fibros cu insule de glanda normal.
Clinic => debutul brusc cu:
1.febra & frisoane
2.dureri vii cerviale anterioare exacerbate de miscarile de deglutie
3.tumefierea glandei fenomene de compresiune:
o dis o disfagie o rag
pne use
e ala
o 4.alterarea starii generale
o Examenul local :
1. glanda marita de volum in totalitate sau la nivelul unui singur lob
2. tegumentele regiunii cervicale anterioare edematiate, eritematoase, cu hipertermie locala
3. la palpare, tiroida e de consistent crescuta, foarte dureroasa, ceea ce impiedica examinarea.
o In faza supurativa: fluctuenta locala cu edem al tesuturilor
3
 o -poate fistuliza la piele: fenomenele locale si generale diminueaza in intensitate
o -mai poate fistuliza in: 1.esofag 2.trahee 3.torace
o
o
o
o Examenele paraclinice:
1. leucocitoza + neutrofilie, val foarte crescute ale VSH, cresteri ale nivelului gamma si alfa 2-globulinelor.
2. Hemocultura poate izola uneori agentul pathogen
3. In ser nu sunt prezenti autoanticorpi antitiroidieni.
4. In momentul aparitiei supuratiei, agentul etiologic poate fi izolat din puroiul prelevat prin punctie.
5. Scintigrama tiroidiana zona necaptanta, difuza.
6. Eco: aspectul initial este hipoecogen pentru ca odata cu constituirea abcesului imaginea sa devina transonica.
7. Radioiodocaptarea este de obicei in limite normale.
o
o Evolutia pot surveni complicatii care pot fi:
1. Septice: pot determina extensie locala (risc de mediastinita) cu fistulizare la tegument sau in organelle
vecine (esofag, trahee) si chiar diseminari la distanta.
2. Mecanice: sunt determinate de constituirea rapida a unui abces voluminos care produce compresiune pe
structurile vecine (trahee, esofag, recurenti, lant simpatic cervical);
3. Vasculare: sunt reperzentate de trombozele care pot fi generate de procesul septic
4. Endocrine: sunt foarte rare, dupa vindecarea bolii pacientii raman eutiroidieni
o Diagnosticul diferential:
o 1.Tiroiditele subacute, 2.Hemoragiile intratiroidiene (interstitial sau
intrachistice)
o 3.Supuratiile cervical extratiroidiene
o Tratament
o 1.Tratamentul este profilactic : tratamentul correct al focarelor de infectie din vecinatate
o 2.Tratamentul curativ
A.In faza congestativa: -Antibioterapie cu spectru larg sau dupa
-Repaos general si local antibiograma
-Tratament revulsiv local B.In faza supurativa
-Antiinflamatorii chiar corticoterapie o Tratamentul este chirurgical si consta in :
-Incizia
-Drenajul larg al colectiei purulente

Tiroiditele cronice
Cele mai des intalnite si descrise tiroidite cronice nespecifice sunt:
o Tiroidita limfomatoasa Hashimoto o Tiroidita lemnoasa Reidl
o Tiroidita lemnoasa Riedl=gusa de fier
o -Este o forma mai rar intalnita, are o etiologie autoimuna ,afecteaza in principal barbatii
o -Unii autori o incadreaza in evolutia tiroiditei Hashimoto
o -Afectarea tiroidiana poate fi: 1.Singulara
o 2.Asociata cu: Fibroza retroperitoneala , Parotidiana , Glandelor salivare si lacrimale si Colangita
sclerozanta
o -Fenomenele locale constau in:
o => Scleroza tiroidiana -> Cu evolutie cronica -> Infiltreaza tesuturile din jur ->Determina fenomene compresive

4
 o La examenul regiunii cervicale, gusa este de consistenta dura, lemnoasa, uneori discret sensibila la
palpare, fara adenopatii laterocervicale. Clinic, pacientul este eutiroidian sau, mai rar, sunt semne de hipotiroidie.
o Tiroidita limfomatoasa Hashimoto : este o boala autoimuna
Incidenta de aproximativ 1% in populatie, interesand in special sexul feminine(F/B=9/1) in decadele 3-6 de
viata
Fenomenele locale constau in:
o Transformarea tesutului tiroidian in tesut fibros si cu infiltrate limfoid
o Fenomenele nu depasesc niciodata limitele glandei
o Clinic: Ambele forme de tiroidita se manifesta prin:
Marirea de volum a glandei Uneori caracter nodular
Consistent dura Fara adenopatie satelita
o Paraclinc:
VSH mare Functie tiroidiana nealterata
Hipergamaglobulinemie Examenul histopatologic= diagnosticul de
Anticorpi antitiroidieni pozitivi certitudine
Tratament
Nu este necesar daca nu apar fenomene compressive
Pentru formele cu fenomene de compresie rezultate inconstante prin:
o Radioterapie antiinflamatorie o Asocierea: tiroxina-corticoizi
o In formele cu fenomene mari de compresiune- trat. chirurgical tiroidectomii subtotale atipice si/sau
traheostomii
o
o Gusile => Gusa= crestere de volum a glandei tiroide prin distrofie parenchimatoasa sau/ si stromala
o Initial receptorii periferici primesc cantitati insuficiente de hormone tiroidieni:
o secretii insuficiente o necesar mai mare( graviditate, pubertate, crestere)
o Deficitul este perceput de hipotalamus=> hipersecretie de TRF (Thyreotrop releasing factor)=>
actioneaza asupra hipofizei=> secreta in exces TSH ( Thyroid Stimulating Hormone)=> determina hiperplazia
tiroidiana difuza apoi nodular
o In raport cu statutul functional al glandei se descriu:
1. Gusa simpla= normotiroidiana
2. Gusa mixedematoasa= hipotiroidiana
3. Gusa hipertiroidiana( hipertiroidiile)
o In raport cu momentul aparitiei deosebim:
1. Gusile congenital transmise genetic- manifestate in copilarie
2. Gusile dobandite sporadic sau endemic
o Gusa simpla sau normotiroidiana : este o crestere neinflamatorie si netumorala a numarului celulelor tiroide
Au un titru sanguine normal al hormonilor tiroidieni
Intereseaza mai des sexul feminine
Exista o afectare familial determinate genetic probabil printr-o transmitere autosomal recesiva
In functie de volumul lor O.M.S. clasifica gusile dupa aspectul clinic in cinci stadia (o, I,II, III,IV), pornind de
la:
- Individual fara gusa care reprezinta gradul 0
- Gusa cu volum monstrous care reprezinta gradul IV
- Intr-o gusa normotiroidiana dimensiunea glandei creste de 10-20 de ori fata de normal
o Etiopatogenie

5
 o Gusile simple normotiroidiene se clasifica in:
o 1.Gusa endemica
cand mai mult de 10 % din populatia unei zone geografice este purtatoare de gusa
tine de factori sociali si geografici care actioneaza asupra unei colectivitati: zone muntoase, conditii eonomico-
sociale si de igiena improprii, subalimentatia, etc.
acesti factori sunt:
o 1.Carenta endemic de iod La o ratie mai mica de 40 micrograme/zi=>gusa
Necesarul zilnic de I este de 100 micrograme de o 2.Factori gusogeni exogeni
adult Apa poluata cu exces de calciu si magneziu
La copil, adolescent si gravid 150-300 Excese de lipide si insuficienta de protein
micrograme Gusogene alimentare de tip varza, gulii, etc
o
o Gusa sporadica- apare la o perosana sau grupuri restranse ; se produce prin:
1. Carente iodate alimentare 4. Prin gusogene chimice 7. Sters
2. Pierderi renale exagerate de iod 5. Prin gusogene medicamentoase 8. Cancer extratiroidian
3. Prin gusogene alimentare 6. Fenomene autoimmune

Nodulul tiroidian solitar : este o formatiune tumorala dezvoltata in parenchimul tiroidian ,este unilateral
Dupa aspectul scintigrafic este clasificat in:
1.Nodul rece 2.Nodulul tiroidian cald care este:
Nu fixeaza radiotrasorul Hiperfixant
Este de regula o leziune maligna sau cu mare In 99% din cazuri= leziune benigna
potential malign Poate fi dpdv functional:
o Normotiroidian
o Cu hiperfunctie tiroidiana=nodul toxic
Anatomopatologic deosebim:
1. Gusa parenchimatoasa : Este uniform marita de volum
2. Gusa coloidala : Consistenta moale, gelatinoasa , in evolutie ajunge la aspect chistic
3. Gusa vasculara sau pulsatile : Determinate de proliferarea tesutului vascular mai ales arterial
4. Gusa fibroasa : Determinate de proliferarea tesutului conjunctiv de sustinere
5. Gusa nodulara poate fi:
a. Uninodulara c. Hiperplazica e. Coloida
b. Polinodulara d. Parenchimatoasa
f. Clinic
g. Tabloul clinic este in functie de:
o Forma anatomo-clinica Complicatii
In gusile simple, fara complicatii:
o Nu apar semne functionale o Nu apar semne endocrine
In gusile mari prin compresia organelor vecine apar:
o 1.Vocea aspra, ragusita o 7.Disfagie o 11.Sdr. Claude-Bernard-
o 2.Vocea bitonala o 8.Cefalee Horner
o 3.Dispnee o 9.Edemul extremitatilor Mioza
o 4.Tiraj si cornaj cefalice Enoftalmie
o 5.Fenomene asmatice o 10.Tahicardie Micsorarea fantei
o 6.Afonie palpebrale
Volumul poate varia:

6
 o Dimensiuni foarte mici, vizibile numai la extensia capului
o Dimensiuni enorme- in gusile chistice sau coloidale
Diagnosticul
Diagnosticul de organ se pune pe:
-Mobilitatea certicala a formatiunii cu deglutitia
-Mobilitatea laterala cu mobilizarea activa a traheei
Diagnosticul de gusa simpla normotiroidiana se pune pe:
-Absenta modificarilor functionale de hiper sau hipofunctie
-Absenta modificarilor de tip inflamator clinic si biologic
-Absenta anticorpilor antitiroidieni



Complicatii - cele mai frecvent intalnite :
1. Complicatii infectioase=>strumite 6. Basedwicarea:
2. Hemoragiile spontane interstitial sau a. Adenomul toxic Plummer
3. Hematomul posttraumatic al lojei tiroidiene b. Gusa nodular basedowicata
4. Degenerarea maligna mai ales la gusile 7. Compresiunea mecanica asupra elementelor
nodular vechi anatomice ale gatului
5. Hipertiroidizarea
8.
9. Tratament
10. A.Tratament profilactic:
o Asigurarea necesarului cotidian de iod in zonele endemic utilizand:
Sare iodata Tablete cu iod administrate discontinuu
o Masuri igienico-sanitare:
Salubrizarea surselor de apa Salubrizarea caselor

7
o Echilibrarea regimului alimentar
o B.Tratament curative:
o In gusa difuza cu:
- Tiroxina
- Tiroton pentru blocarea axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian si asigurarea necesarului hormonal
- Suprimarea alimentatiei sau medicatiei gusogene
- Administrarea de iod mineral la bolnavii cu deficit real de iod ( gusa avida de iod)
o C.Tratamentul chirurgical se aplica numai:
o In gusile complicate:
Hematom
Gusile gigante cu fenomene de compresiune sau estetice
Gusile cu degenerescenta maligna, etc
o => Consta in : Tiroidectomie subtotala , cu pastrarea unei lame de tesut tiroidian posterioare care sa asigure
necesarul de hormoni tiroidieni
o In gusa nodulara-tratamentul chirurgical consta in:
Hemitiroidectomie subtotala in nodului unic
Tiroidectomia subtotala bilateral in gusa polinodulara, cu examen histopatologic extemporaneu obligatoriu
o In gusa ectopica-tratamentul chirurgical:
Este obligatoriu , consta in tiroidectomie subtotala bilaterala
o
o
o
o