Sistemul imun cuprinde urm elemente: 1.organe limfoide care sunt primare-timus ,maduva hematogena -sec-splina,ganglioni,apendice,amigdale, 2.

celule-seria limfoida:limf T,B,cel NK,macrofage,monocite, -seria granulocitara-neutrofile,bazofile,euzinofile, -celule cu origine insuficient precizata:mastocite si celule dendritice 3.molecule-anticopri ,interferoni,citokine,chemochine Aplicatii practice ale reactiei antigen anticorp. A.importanta.In diagnosticul de laborator in cercetarea bolilor autoimune,in prepararea serurilor imune si antigenelor(folosite in scop diagnostic sau ca vaccinuri) B.Tipuri de diagnostic 1.Direct sau bacteeriologic-consta in identificarea unui antigen necunoscut prin anticorpul omolog prezent in seruri imune de referinta 2.Indirect sau imunologic-consta in identificarea unui anticorp necunoscut prin antigenul omolog existent in laborator.(diag serologic se rpactica atunci cand antigenul a disparut din organism sau nu mai este detectabil fiind imposibil diagnostiucl bacteriologic,ambele tipuri de diag microbiologic se realizeaza prin reactii cantitative si calitative,reactia calitativa reprez identificarea unui reactiv,r cantitativa evidentiaza si cantitati de anticorpi sau antigene) Dilutia maxima a unui reactiv la care mai este vizibila reactia cu cantitati constante si definite ale reactivului omolog se numeste titru.Aceasta dilutie caracterizeaza cantitatea reactivului cercetat si se exprima printr-o fractie cu numaratorul 1. C.Stabilizarea complexelor antigen anticorp 1.In contact cu antigenele anticorpii se unesc formand complexe specifice.Antigenele se unesc cu anticorpii iar legaturile antigen anticorp sunt stabilizate prin forte ionice,legaturi de hidrogen,si forte Van der Walls. 2.Aceste legaturi nu distrug configuratiile specifice ale celor doi reactanti. 3.Legaturile antigen anticorp sunt reversibile 4.Conditia aparitiei complexelor antigen anticorp este specificitatea. 5.In unele cazuri aceste complexe pot creste in dimensiuni formand agregate vizibile cu ochiul liber.Agregatele formeaza o retea tridimensionala. 6.Formatarea agregatelor depinde de urm factori: -de cantitatile de antigen si anticorpi ex:in cazul unui exces de antigen sau anticorp cantitatea de precipitat deci de agregate tridimensionale este mica sau chiar nula.La o anumita proportie de antigen si anticorp cantitatea d eprecipitat este maxima. -numarul situsurilor depinde de nr situsurilor determinante si numarul de grupari active din situs -mai depinde de mediul in care are loc reactia(temperatura,volum de lichid,PH,agitarea mecanica) Complexele antigen aticorp se formeaza intotdeauna insa conditiile anterioare pot accelera sau inhiba formarea agregatelor. Metode de imuno diagnostic. Medtodele de imuno diagnostic sunt metodele imunologice folosite inh scop diagnostic in cadrul departamentului de imunologie clinica. Imuno diagnosticul cuprinde-metode privin imunitatea umorala sau metode imunoserologice.

-metode privin imunitatea mediata celulara Cel mai frecvent in practica medicala sunt folosite metodele imuno serologice.Cu aceste metode se poate determina fie un anticorp cu ajutorul unui antigen cunoscut fie un antigen cu ajutorul unui anticorp cunoscut. Clasificarea reactiilor antigen anticorp 1.Reactii de precipitare-in mediul lichid -in mediul gelificat Cele in mediul lichid-in volum sau reactie cantitativa numita Ramon -in inel sau calitativa numita Ascoli sau Uhlenhut In mediul gelificat sau agar-imuno difuzia radiala simpla(testul mancini) -imuno difuzia radiala dubla -testul Eleck -imuno electroforeza -contraimuno electroforeza 2.Reactii de aglutinare Directa-calitativa -cantitativa Calitativa(pe lama)-se unmestpe reactie Hudelsson si reactia Kudicke-Steuer Cantitativa sau in tuburi-Reactia Widal si reactia Wright Indirecta-Testul Coombs(aglutinare indirecta simpla) -artificiala -coaglutinarea -reactia de inhibare a hem aglutinarii (RIH) 3REactii cu .. -reactia de imunoflorescenta -testul Elisa -testul RIA 4.Reactii de neutralizare -in vivo-poate avea efect letal la animalul de laborator -in vitro-reactia asslo sau de inhibare a hemolizei 5.Reactia de fixare a complementului RFC Metode de recoltare a sangelui Cea mai frecventa este punctia venoasa. Obtinerea sangelui pentru imuno fenotipari(pentru determinarea populatiilor si subpopulatiilor celulare) Se recolteaza 2-3 ml de sange venos periferic intr-o eprubeta sterila care contine K3EDTA anticoagulant.Sangele se prelucreaza in maxim 6 ore de la recoltare,proba se poate pastra la temp camerei de 20-25 C iar in caz contrar proba nu se introduce in lucru.De asemeni nu se introd in lucru proba care contine sange hemolizat sau care contine coaguli. Obtinrea sangelui pentru determinarea activitatii functionale a limfocitelor,a monocitelor sau granulocitelor. Se recolteaza sange venos periferic intr-o eprubeta sterila care contine heparina cu rol de anticoagulant.Cantitatea de sange recoltat depinde de numarul testelor care urmeaza a fi efectuate.Sangele se prelucreaza in maxim 4 ore de la recoltare.Se pastreaza la t camerei de 20-25 grade C iar in caz contrar nu se mai prelucreaza.

Obtinerea serului Se recolteaza 8-10 ml de sange intr-o eprubeta.Se mentine proba la 37 grade celsius timp de 15 minute pana se coaguleaza complet.Se decanteaza serul intr-o alta eprubeta si se centrifugheaza 5 min la 3000 de rotatii pe minut pentru obtinerea serului.