Enunţuri totalizarea 2.

1. Selectați mecanismele rezistenței dobândite a bacteriilor la antibiotice

1. Diminuarea cantităţii de antibiotic care atinge ţinta
2. prin diminuarea permeabilităţii
3. prin apariţia sistemelor de eflux
4. 2. Modificarea țintei antibioticului
5. 3. Inactivarea enzimatică a antibioticului, care poate fi hidrolizat (penicilinază,
cefalosporinază) sau modificat structural (acetilaze, adenilaze, fosforilaze), etc.
6. Mutații la nivelul ADN-ului propriu (frecvența 10-8 – 10-9)
7. Achiziționare de gene străine (conjugare, transformare, transducție)

- 2. Indicați situațiile când antibiograma este inutilă:

Germen comensal sau contaminant (streptococi orali sau H.parainfluenzae în spută,
Bacillus sau S.epidermidis dintr-o singură hemocultură…)
- Când numărul UFC/ml este inferior pragului semnificativ (ex.: 10^3 UFC/ml în urină,
spută…)
- Dacă tulpina izolată poate fi considerată ca patogenă, dar face parte din speciile obișnuit
sensibile la tratamentul de referință (ex.: S.pyogenes)
- În infecțiile cutanate pentru care tratamentul este local sau chirurgical

• 3. Indicați situațiile când antibiograma trebuie efectuată sistematic:

Hemoculturi
Lichid cefalo-rahidian
Prelevate din tractul respirator superior sau inferior - expectorații, lichid bronho-
alveolar, lavaj bronșic, puroi din otite și sinuzite
Prelevate osteo-articulare, coproculturi, uroculturi, lichide de puncție, catetere
Infecțiile asociate asistenței medicale

4. Indicați situația când antibiograma trebuie efectuată cu acordul medicului clinician:

-Dacă o bacterie comensală este izolată la un pacient cu imunosupresie
-Pentru prelevatele plurimicrobiene, ce conțin specii aerobe și/sau anaerobe

5. Selectați metodele de testare a sensibilității bacteriilor la antibiotice:

•
Difuziei în mediu solid (discurilor)
• Diluțiilor în medii lichide sau solide
• E – testul
• Metode parțial automatizate
 2

• 6. Selectați metodele de testare a rezistenței bacteriilor la antibiotice:

1.Amplificarea acizilor nucleici (AN)
 2.RT-PCR (detectarea rezistenței la oxacilină a tulpinilor de S.aureus, screening-ul
pacienților colonizați cu tulpini MRSA)
 3.Multiplex-PCR (amplificarea concurentă a multiple segmente de AN, utilizând mai
mulți primeri) – ex.: testarea rezistenței la AB a bacteriilor Gram-negative
 4.ESBL – testare
 5.HAIN – testarea rezistenței tulpinilor de M.tuberculosis prin detectarea mutatiilor in
genele relevante (MTB DRplus)
 6.PCR - rezistența la rifampicin, isoniazid

7. Selectați indicațiile clinice pentru testarea CMI:

Infecţii sistemice - sânge, LCR și alte zone sterile
 Pacienţi neutropenici febrili de ex. transplant, nou-
născuţi, oncologici
 Raspuns slab la terapie sau infecţii cronice/recurente
 Pneumonii asociate ventilaţiei mecanice
 Pentru a calcula doza terapeutică individuală
 Monitorizarea rezistenţei - pacienţii imunocompromiși
 Pentru microorganismele / antibiotice fără metoda /
interpretare S I R, microorganisme cu cultivare lentă
 Studierea antibioticelor noi
 

8. Selectați valorile CMI ale antibioticelor care indică tulpini bacteriene rezistente (concentrația
critică superioară (C) = 8 mcg/ml):
9. Selectați valorile CMI care indică tulpini bacteriene sensibile (concentrația critică inferioară
(c) = 2 mcg/ml):
10. Selectați valoarea CMI a antibioticului care indică tulpina bacteriană cu sensibilitate
intermediară (concentrația critică inferioară (c) = 2 mcg/ml, concentrația critică superioară (C) =
8 mcg/ml):
 3

• 11. Selectați antibioticele care NU sunt inactivate de către beta-lactamaze cu spectrul

extins (ESBL):
Cefamicine
• Carbapeneme
• β –lactamine + inhibitor al β–lactamazei

• 12. Selectați antibioticele care sunt inactivate de către beta-lactamaze cu spectrul extins
(ESBL):
Aminopeniciline
• Carboxipeniciline
• Ureidopeniciline
• Cefalosporine I gener
• Cefalosporine II gener
• Cefalosporine III gener
• Monobactame
• Cefepim, Cefpirom
•

13. Indicaţi agenţii etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare:

14. Indicaţi agenţii etiologici ai toxicozelor bacteriene (intoxicaţiilor alimentare):
E.coli patotipurile intestinale ETEC şi EHEC
Vibrio cholerae, Vibrio parahaemolyticus
Pseudomonas spp.
Campylobacter spp.
Salmonella spp. (non tifoidice)
Shigella spp.
Yersinia s
toxicoinfecţiile (cauzate de germeni potenţiali patogeni - Eşerihia coli, Proteus,
Bacilul cereus, Cl. perfringhens, streptococi şi de germeni insificient studiaţi -
Citrobacter, Hafnia, Klebsiella, Edwardsiella, Iersinia, Aeromonas, Pseudomonas
ş.a);
15. Indicaţi agenţii etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare:

16. Selectati speciile de m/o frecvent implicate in dezvoltarea ITU:

E.coli 
Citrobacter 
Proteus mirrabilis,
Proteus vulgaris, Proteus morgani 
Pseudomonas aeruginosa 
Klebsiella, Serrata marcesens 
Enterobacter 
 4

Staphilococcus aureus ,
Staphilococcus saprophiticus S.epidemididis 
Streptococcus faecalis, Srteptococcus (grupa B, D) Germeni aerobi Chlamidia
trachomatis, 
Mycoplasmas hominis, Ureaplasma urealiticum.

17. Selectati investigatiile recomandate pentru confirmarea unei ITU:

sumar de urina si urocultura
antibiograma

18. Se consideră că ne aflăm în situaţia unei ITU daca concetratia m/o pe 1ml este de: 10 la 5
19. Indicaţi ITU joase:
ITU joase include: cistita uretrita, prostatita, epididimita.
20. Indicaţi ITU înalte: pielonefrita acută, necroza papilară ,abcesul renal

21. În raport cu speciile de microorganisme izolate ITU pot fi:

ITU specifice
ITU nespecifice

22. Selectati cele mai informative metode de diagnostic al ITU:

sumar de urina si urocultura
Ecografie renală sau examen RMN
Analiza generala a singelui

23. Selectati mediile de cultură p/u izolarea microorganismelor din urină:

MacConkey, geloză-sânge  un sector de placă cu mediu agar telurit  agar cu
eozină şi albastru de metilen(Levina-Timing Obolensk) (EMB) în cazul în care
examenul microscopic al urinei este pozitiv., mediu Endo.

24. Selectati factorii care favorizeaza dezvoltarea ITU:

Obstrucţiile care duc la stază urinară (adenom sau carcinom de prostată, tumori de
vecinătate, stricturi uretrale sau ale colului vezical, compresiune uretrală în timpul
sarcinii, corpi străini, calculi urinari, cateterizare urinară etc),
2. Refluxul vezico-ureteral, alţi factori funcţionali.
Factori favorizanți:  1. Staza urinară  2. Leziuni mecanice sau chimice, care
 5

lezează integritatea uroteliului  3. Scăderea debitului urinar  4. Maladiile renale 

5. Sarcina  6. Vîrsta şi sexul  7. Alterarea factorilor de protecţie generală

25. Invazia tractului urinar poate avea loc pe cale:

Invazia tractului urinar poate avea loc pe cale ascendentă, limfatică sau
hematogenă, directă (inocularea directă a germenilor – cateterizări, manevre
endourologice)

*Primare (acute) (peste 6 luni după episoade de infecție precedente) 

Recurente (cronice): 
Recidivante (reapariţia simptomelor și bacteriuriei cu germenii izolaţi
iniţial, după efectuarea tratamentului) 
Reinfecţia (reapariţia simptomelor și bacteriuriei, dar cu alt germen decît
cel iniţial) 
Persistenţa (prezenţa simptomelor și bacteriuriei cu germeni iniţial
izolaţi pe fon de terapie)

1.Bacteriologic ( dupa numarul de germeni din urină) 

-Bacteriurie semnificativă 
-Bacteriurie nesemnificativă
2. Clinic (în funcție de existenta manifestarilor clinice)
-Bacteriurie simptomatică
-Bacteriurie asimptomatică