Caz clinic

Diagnosticul clinic definitiv : BRGE cu esofagită gr.I.

Gastrită cronică tip C în acutizare.Deformare cicatricială a
bulbului duodenal. Pancreatită cronică latentă.Steatoză
hepatică difuză.

Realizat : Șpîrca Boris M1624

Coordonator : Iliadi Alexandru
 I. Date generale
• Nume : Rusu
Prenumele : Ion
Sex M/F : masculin
Vîrsta : 18.02.1981 – 40 ani
Starea civilă : necăsătorit
Domiciliat : orașul Chișinău
Locul de muncă : DIP Penetenciarul nr.13, șef de gardă, sergent major
Data internării : 26.05.2021 ora: 11.55
Tipul internării : programat
Diagnosticul de trimitere : Ulcer duodenal.BRGE cu esofagită de gr.I.Gastrită cronică de tip B.
Unitatea medicală de trimitere : Policlinica MAI Chișinău
 II. Anamneza
• Acuze la spitalizare :
1. Sindromul dispeptic :
-Senzație de greață posprandial
-Inapentență
-Eructații acide
-Pirozis mai mult de 2 ori pe săptămînă
-Senzație de plenitudine posprandială
-Balonarea abdomenului
-Diaree în ultimele 2 zile de 5-6 ori pe zi.

2.Sindormul dolor
-Durere și discomfort periodic în regiunea epigastrică ce depind de regimul alimentar
-Dureru sacadate periodice în hipocondrul stîng

3.Sindromul Astenovegetativ
-fatigabilitate
-dispoziție suprimată
-labilitate emoțională
 III. Istoricul actualii boli
• Se consideră bolnav din anul 2018 cînd pentru prima dată au apărut senzație de plenitudine,discomfort și durere în regiunea epigastrică. La
medic s-a adresat abia în mai 2020 cu acutizarea simptomelor și a fost spitalizat în secția de terapie pe perioada 18.05-30.05
• Rezultatele FEGDS, pH-metrie,Helicobacter Pylori (17.05.20) s-au soldat cu concluzia:
Bulb cicatricial deformat pronunțat cu formarea pseudodiverticulului.Ulcer duodenal activ pe peretele anterior. Gastroduodenopatie
eritematoasă. Esofagită de reflux gr.I. pH 0.9 -1.9. H.Pylori +
• La radiografia stomacului (31.05.20) – deformarea cicatricială gr.I a bulbului duodenal.
• Diagnosticul stabilit atunci : Ulcer duodenal activ localizat pe peretele anterior al bulbului duodenal.Deformare cicatricială a bulbului
duodenal. Pseudodiverticuloză în peretele anterior al bulbului duodenal.BRGE cu esofagită gr.1. Gastrită cronică tip B,acutizare. Pancreatită
cronică latentă.
• Tratament urmat atunci : amoxicilină,claritromicină,fluconazol,omeprazol,domperidona,de-nol,sol. Quamatel, sol. Papabverin, sol.Riboxin
• În urma tratamentului starea bolnavului s-a ameliorat. Ambulator periodic administrează Omeprazol, pancreatin
• La moment starea s-a agravat de 2-3 săptămîni cu aparația acuzelor enumerate anterior. Se spitalizează pentru precizarea diagnosticului și
tratament.
 IV. Istoricul vieții
• 1.Anamneza sexuală : nu este căsătorit
• 2.Antecedente patologice : în 2019 a suportat oreion complicat cu orhită.
• 3.Antecedente eredo-colaterale : tatăl suferă de ulcer duodenal
• 4.Anamneza alergologică : alergie la medicamente,vaccinuri,alimente,polen, și alți alergeni – neagă.
• 5.Deprinderi nocive : fumatul,consumul de alcool și droguri – neagă. Nu consumă cafea sau ceai tare în cantități
mari. Dulce nu consumă.Piparat,acru sarat – consumă, face abuz de sare.
• 6.Asigurare socială : Da
• 7.Antecedente personale :
tuberculoză,maladii venerice,SIDA – neagă;
hepatite virale: neagă;
herpes,scabie,pediculoză – neagă.
 V. Examenul obiectiv
• Starea generala a bolnavului este satisfăcătoare,conştiinţa clară,poziţia în pat–activa.Expresia feţei este
obişnuită,fără modificări din partea globilor oculari sau a pleoapelor,a nasului,buzelor,obrajilor,urechilor. Tipul
constituţional –normostenic. Tegumentele sunt uşor palide,elastice,uscate,pigmentaţie–simetrică,turgorul pielei–
normal, ulcere trofice,herpes Zoster–lipsesc,nozodităţi tumorale ale tegumentelor sau a trunchiurilor nervoase
periferice–lipsesc;mucoasele vizibile- roz-deschis,umede,fără leziuni de grataj.Părul fără luciu,cu zone de
cădere;unghii puţin îngroşate,fără dereglări conformaţionale sau trofice.Ţesutul adipos subcutanat repartizare
uniforma,edeme–absente.Ganglioni limfatici:occipitali,auriculari anteriori si
posteriori,submandibulari,parotidieni,cervicali ant/post, supraclaviculari,infraclaviculari,axilari
,cubitali,inghinali,poplitei palpator nu sunt mariti in dimensiuni,indolori.Starea amigdalelor palatine:-normală,au
culoare roz-pală,lucioase,umede,fără depuneri.Capul–proporţional,fără traume sau procese inflamatorii,nu s-au
atestat puncte dureroase.Gîtul scurt,fără deformaţii,glanda tiroidă nu se palpează,se observă pulsaţia arterelor
carotide,turgescenţa capilarelor nu se evidenţiază Manifestările de tipul anchiloză şi fracturi– lipsesc.Aparatul
locomotor (oasele, articulatiile, muschii):miscarile in volum deplin,tonusul muscular pastrat.
 Sistemul respirator
• Acuze: din parte sistemului respirator nu prezintă.
• Inspecția :
• Secreţii nazale nu se determină,puncte dureroase in regiune feţei lipsesc.În actul respirator aripele nazale nu participa,vocea este neschimbată;
• Respiratia nazala libera;
• Tipul respiraţiei este mixt cu o amplitudine ritmică.
• Cutia toracică este simetrică.Fosele supra- si infraclaviculare nu sunt bombate.
• Ambele hemitorace participă simetric la actul respirator.
• Frecvenţa respiraţiei este de 18resp/min.
• Palpația : Elasticitatea hemitoracelui este păstrată din ambele părţi.Vibraţia vocală se transmite uniform pe ambele hemitorace la palpare nu sunt
puncte dolore.
• Percuția comparativă: relevă sunet percutor clar pulmonar pe regiuni simetrice ale cutiei toracice pe fetele anterioare, laterale si posterioare.
• Auscultația plămînilor :
Auscultativ, pe toată aria suprafeţei pulmonare,se determină murmur vezicular nemodificat.
Bronhofonia,în regiunile simetrice,se propagă uniform.
Zgomote respiratorii supraadăugate nu prezintă.
 Percuția topografică
1. Limitele pulmonare apexiene Dreapta Stînga

a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă

b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7

2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

2. Limitele pulmonare inferioare după liniile Dreapta Stînga

topografice clasice

a) parasternală Spaţiul intercostal 6

b) medioclaviculară Marginea superioară a coastei 6

c) axilară anterioară Marginea superioară a coastei 7 Marginea inferioară a costei 7

d) axilară medie Marginea superioară a coastei 8 Marginea inferioară a costei 8

e) axilară posterioară Marginea superioară a coastei 9 Marginea inferioară a costei 9

f) scapulară Marginea superioară a coastei 10 Marginea inferioară a costei 10

g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11

 Sistemul cardiovascular
• Inspecția :
-turgescența venelor gîtului – absentă
-pulsația patologică a artelor carotide – absentă
-pulsația regiunii inimii și epigastrului – negativă
• Palpația :
Şocul apexian:
- localizarea–1cm exterior de linia medioclaviculară stîgă în spaţiul intercostal 5;
- puterea–puternic,
- înălţimea–înalt;
- aria–2 cm ;
- modificări eventuale–nu se decelează;
• Percuția : Limitele matităţii cardiace relative
Dreapta Stînga Superioară
localizată în spaţiul localizată în spaţiul intercostal V, la intercostal III, cu 1 cm
intercostal IV, la 1 cm lateral 1,5 cm spre interior de linia mai la stînga de linia
de marginea dreaptă a medioclaviculară stîngă; coincide sternală.
sternului; cu şocul apexian.
Limitele matităţii cardiace absolute
Dreapta Stînga Superioară
intercostal V, cu 1-2 cm spre interior coasta a III-a, stînga
spaţiul intercostal IV,pe de şocul apexian
marginea sternului;
 Auscultația
• Auscultaţia:
-Zgomotele cardiace sunt ritmice,cu o frecvenţă de 65 bătăi/minut,fără modificări de natură patologică.
- Sufluri cardiace şi extracardiace lipsesc.
- Frotaţie pleuro-pericardică şi cardio-pulmonară la auscultaţie nu s - au determinat.
La auscultaţia arterelor carotide nu se percepe nici un suflu.
La auscultaţia venelor jugulare nu se determină zgomot „de drîmbă”.
-TA stanga=120/80mmHg;
-TA dreapta=120/70 mmHg.
• Pulsul pe artera radială:
- frecvenţa –65/min;
- ritmul –ritmic;
- plenitudine – plin;
- rezistenţă – moderată;
- forma – înalt;
 Aparatul digestiv
• Acuze :
-senzatie de greata (postprandial);
-inapetenta;
-eructatii acide;
-pirozis mai mult de 2 ori pe saptamana;
-senzatie de plenitudine postprandiala;
-balonarea abdomenului;
-diaree in ultimele 2 zile;
-durere si disconfort periodic in regiunea epigastrica ce depind de regimul alimentar(mai pronuntate la ingerarea legumelor proaspete);
-dureri sacadate periodice in hipocondriul stang.
• Inspecția :
Mucoasa cavităţii bucale e de culoare pală, umedă, curată .
Mucoasa palatului dur şi moale are culoare roz-pală, curată.
Faringele şi amigdalele sunt uşor hiperemiate.
Proieminarea amigdalelor palatine în afara arcului palatoglos – nu se decelează.
Limba este umedă,saburată,de culoare roză;crăpături – nu se observă.
Abdomenul participă la actul de respiraţie.Tulburări circulatorii nu se decelează;ombilicul nu proiemină.
• Palpația :
Palpaţia superficială - abdomenul este suplu, moale, sensibil la palpare in regiunea epigastrica.
Palpaţia profundă - colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil,nedureros. Cecul
cilindric,indolor,moale, moderat incordat,cu suprafaţă netedă.Sectorul terminal al ileonului
cilindric,indolor,moale,cu suprafaţă netedă.Colonul ascendent cilindric,indolor,moale,cu
suprafaţă netedă,puţin mobil. Colonul descendent cilindric,indolor, moale, cu suprafaţă netedă,
puţin mobil.Colonul transvers este cilindric,indolor,moale,cu suprafaţă netedă,puţin mobil.
Regiunea pilorului sensibila la palpare.
• Percuția : la percuţie se determină sunet timpanic în regiunile abdomenului.
• Auscultația : peristaltismul intestinal este bine detectabil diminuat. La auscultaţie se determină
garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală absentă.
• Ficatul :
Palpația - Ficatul cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, nedureros.
Percuția :
-dimensiunile dupa Kurlov:
limita I – 12 cm;
limita II – 10 cm;
limita III – 8 cm.
Ficatul proemina cu 2cm sub rebordul costal drept,cu marginea rotungita,de consistenta dur elastica.
• Splina :
Nu se palapează. Dimensiunile după percuţie:diametrul transversal- 6cm, longitudinal-10cm pe rebordul
costal.
• Pancreasul : Nu se palpeaza.
 Aparatul urogenital
• Acuzele: acuze nu prezinta.
• Inspecţia regiunii lombare: lipsa hiperemiei,tumefierii,edemelor,fistulelor,disparitia
depresiunii lombare.Edeme ale feţei şi pleoapelor nu se determina.
• Palpaţia:la palpaţia bimanuală a rinichilor lipseşte senzaţia tactilă ce ar decela
schimbarea poziţiei rinichilor (nu se palpează).Senzatii dureroase nu se atesta.Palparea
regiunii suprapubice si pe traectul ureterelor fara modificari.
• Percuţia: - rinichii nu se percutează (semnul de topotament Giordano – Pasternaţki -
negativ).
• Micţiunea:normala.
 Sistemul endocrin
• Inspecţia : inspecţia nu decelează modificări fizice şi psihice specifice
patologiilor endocrine.
• Inspecţia glandei tiroide : la inspecţie nu se determină deformări ale
laringelui, deglutiţia este liberă.
• Palpaţia : palpator glanda tiroidă nu se determină
 Sistemul Nervos
• -Dispoziţie:liniştit.
-Conştiiţa:clară.
-Somnul:liniştit.
-Pofta de mâncare: prezentă.
-Modificări din partea nervilor cranieni nu se decelează.
-Reflexele cutanate: abdominale (superior, mediu şi inferior) şi plantar-sunt bine exprimate, normale şi fără hiper- sau hiporeflexie.
-Pacientul nu acuză dereglări în formă de dureri,parestezii,înţepături,furnicături,hiperpatii, hipoestezii,anestezii.
-Pacientul nu are dereglări de sensibilitate,lipsind anestezia,hipoestezia,hiperestezia, hiperpatia,durerile talamice,dureri fantome,etc.
-Memoria este bună. Pacientul nu acuză convulsii,mişcări involuntare.Sfera senzitivă:toate tipurile de
sensibilitate:tactilă,algică,termică,doloră sunt fără modificări.Sensibilitatea auditivă şi olfactivă este satisfăcătoare.Vorbirea este clară.
-Rigiditatea muşchilor cefei nu se decelează,semnul Kernig lipseşte,semnul Brudzinski superior lipseşte,semnul Brudzinski mediu la
pacient lipseşte,semnul Brudzinski inferior nu se decelează.
-Deci lipsa acestor semne de afectare a meningelui denotă cert lipsa unei iritări meningiene şi totodată lipsa unei afecţiuni meningiene.
 Planul investigațiilor
• 1. Analiza generală a sângelui: -din sdr.imunoinflamator:Leucocite,VSH.
• 2. Analiza biochimica a sangelui: -din sdr.citolitic:ALAT,ASAT,LDH,arginaza,G-6-
fosfataza,histidaza,Fe,monofosfataldolaza. -din sdr.colestatic:bilirubina
conjugata,fosfataza alcalina,ß-lipoproteine. γ-glutamiltransferaza,peptidaza,5-
nucleotidaza. -din sdr.hepato-depresiv:proteina totala,albumina,protrombina,factorii de
coagulare,ceruloplasmina,pseudocolinesteraza,fibrinogen.
• 3. Analiza generală a urinei;
• 4. USG al organelor interne;
• 5. FEGDS+H.Pylori.
1.Analiza generala de sange 2.Analiza biochimica a sangelui
Indicii Norma Indicii Norma
Hb g/l 160,0 B:130-160 Ureea mmol/l 3.9 2,5-8,3
F:120- Creatinina mcmol/l 84 80-115
140 Bilirubina totala mcmol/l 9.9 5-21
Eritrocite 10u/l 5.12 B:4,0-5,0 Bilirubina conjugata mcmol/l - 5
F:3,7-4,7
Bilirubina libera mcmol/l 9.9 13,5
Indice de culoare
Trombocite 0.94
314.0 0,85-1,05
180,0-320,0
Glucoza mmol/l 4.9 3,89-5,84
Leucocite 10u/l 5.5 4,0-9,0
ALAT u/l 29 00-49,0
Nesegmentate % 3 0-5
Segmentate % 44 47-72 ASAT u/l 20 00-40,0
Eozinofile % 2 0,5-5 Alfa amilaza u/l 33 Ser:0-90
Bazofile % - Urina:0-490
Limfocite % 46 19-37 Colesterol total mmol/l 5.4 3,3-5,2
Monocite % 5 3-11 Trigliceride mmol/l 2.2 0,45-1,85
Celule plasmatice - Colesterol HDL mmol/l 1,4 F:1,2-1,9
B:1,0-1,5
VSH mm/h 2 2-10
Colesterol LDL mmol/l 2.9 2,6-3,3
Protrombina 101 70-110
 Endoscopia digestivă superioară
•Descriere:
Intrarea în esofag libera,venele esofagiene nu sunt dilatate.Linia “Z” situata obisnuit
hiatusului diafragmal.Peretii elastici.Peristaltica activ prezentă pe tot parcursul.Mucoasa
esoÎn lumenul esofagului periodic se revarsa conținutul gastric,si polul superior gastric
prolabeaza in stomac cu retineri temporarefagului inferior hiperemiată..Cardia se inchide
complet.In stomac continut gastric si bila in cantitate sporita. Pliurile medii la insuflarea
cu aer se destind.Peristaltica active.Pilorul permeabil liber.Bulbul duodenal deformat
cicatriceal.In lumenul intestinului continut liber.
Concluzie : Bulb cicatriceal, gastropatie eroziva de reflux, prolabarea mucoasei gastrice
in esofag, esofagita de gr. I.
4.Examenul Sumar al urinei 5.USG al organelor interne:
Ficatul Caile biliare Pancreasul
Cantitatea – 80ml LD 14,0 Vezica biliara norma Capul 45mm
dimensiuni pancresului
Culoarea- galbena,transparenta
LS 8,0 peretii 3mm Corpul 20mm
Densitatea = 1020 g/cm3 pancreasului
Contur Regulat calculi abs Coada 28mm
Reactia – acida pancreasului

Proteine – negativ Parenchim omogen Parenchim neomogen

Formatiune absenta Rinichii R.d=90×100mm Splina 100/37mm
Glucoza – negativ lichidiana/solid dimensiunile R.s=100×40mm
a
Leucocite – 2-3 in c/v V.portae 12mm Corticomedulara R.d=18mm

R.s=18mm
V.lienala 5mm Calculi abs

Concluzie : steatoza hepatica difuza,schimbari difuze in parenchimul pancreasului

 Formularea diagnosticului prezumtiv
• În baza datelor clinico-anamnestice,datelor de laborator și paraclinice,
presupunem Boală de reflux gastro-esofagiană cu esofagită gr.I.Gastrită
cronica tip C.Deformare cicatricială a bulbului duodenal.Pancreatită
cronică latentă. Steatoză hepatică difuză
 Argumentarea diagnosticului
• Presupunem diagnosticul de Boala de reflux gastro-esofagiană în baza acuzelor prezentate precum: pirozis mai
mult de 2 ori pe săptămînă care este semnul distinctiv în această patologie,eructații acide,plenitudine
postprandială, durerii și discomfortului periodic în regiunea epigastrică ce depind de regimul alimentar și
inapetență. În baza datelor paraclinice este argumentat că mucoasa esofagului inferior este
hiperemiată(esofagită),în lumenul esofagului periodic se revarsa conținutul gastric și bilă(pledeazpă pentru
Gastrită cronica tip C) , și polul superior gastric prolabeaza in stomac cu rețineri temporare.
• Presupunem diagnosticul de Pancreatită cronică latentă în baza datelor anamnestice precum : senzație de greață
postprandial,balonarea abdomenului,diaree în ultimele 2 zile de 5-6 ori pe zi și prezența durerii sacadate
periodice în hipocondrul stîng . În plus la USG se observă schimbare difuză a parenchimului pancreasului.
• Presupunem la fel diagnosticul de steatoză hepatică în baza datelor ultrasonografice și de laborator(colesterol
ridicat,trigliceridele crescute) ,și de bulb duodenal cicatricial în baza datelor endoscopiei digestive superioare.
 Diagnosticul diferențial
Criterii BRGE Ulcerul duodenal Pancreatita cronică
Epidemiologice
Sex (femei:bărbați) 1:2 2:1 1:3
Vîrsta 30-40 25-75 35-55
Clinice
Sindromul dispeptic arsură epigastrică, pirozis,eructații acide, discomfort abdominal,
plenitudine postprandial, sialoree, grețuri, vome care balonare,meteorism,
eructații acide, sialoreem aduc ușurare, constipații eructații,pirozis(rar),grețuri,
disfagie vome, constipație sau diaree
sediul epigastric,apare la sediul epigastric,poate fi
Sindromul algic sediul epigastric,apare 2,5-4 ore postprandial, sunt localizat și în hipocondriul
postprandial,iradiază nocturne,caracter sîcîitor,se stîng, apare după prînz ce se
interscapular,caracter de calmează la ingestia de accentuiază sprea seară,
presiune,se calmează cu alimente iradiază în spate sub formă
antiacide de centură, caracter
continuu, apăsător,se
calmează în poziții
antalgice
 Diagnosticul diferențial
Maladiile esofagiene Maladii extraesofagiene

• Achalazia cardiei. • Angina pectorală.

• Hernia hiatală. • Ulcerul gastroduodenal.
• Diverticulii esofagieni. • Solarita.
• Esofagospasmul.
• Cancerul de esofag.
• Esofagite de alte etiologii (infecţioase,
eozinofilice, etc.).
 Investigații paraclinice care confirmă
diagnosticul
• În cazul dat la pacient a fost efectuată endoscopia digestivă superioară care confirmă
diagnoticul de BRGE. Pe lîngă acestă investigație pentru a confirma diagnosticul pot fi
efectuate :
1.Examenul radiologic baritat – este o metodă ușor de efectuat, este neinvazivă și poate
aprecia atît tranzitul esofagian,cît și anumite modificări ale mucoasei.
2.Monitorizarea refluxului (pH- monitoring) timp de 24 ore, în care putem determina
episoade repetate de scădere a pH-lui(sub 4)
3. Examenul scintigrafic gastroesofagian şi esogastric poate atesta prezenţa refluxului şi în
acelaşi timp poate măsura timpul de tranzit esofagian. Se utilizează în cazurile de
diagnostic mai dificil.
• 4. Examen histologic al bioptatului din esofagul distal – în caz de suspecţie la malignizare
 Tratamentul nemedicamentos
• • Alimentație cu orar regulat, fracționată în mese multiple (5-6 mese/zi), masa de seară servită cu 2-3 ore înainte de somn
• Evitarea consumului de alimente iritante pentru mucoasa esofagiană prin contact direct sau prin reducerea presiunii SEI :
condimente, citrice, băuturi carbogazoase
• Evitarea alimentelor fierbinți sau foarte reci
• Evitarea decubitului postprandial
• Evitarea fumatului, consumului de alcool
• Somn cu capul în poziție ridicată ( trunchiul la 15o față de orizontală)
• Controlul masei ponderale
• Regim hipocaloric în cazul pacienților supraponderali
• Combaterea constipației și a balonării
• Evitarea consumului de medicamente iritante (AINS) sau a celor ce scad presiunea SEI (blocante de calciu, estro-
progestative, aminofolina, anticolinergice, neuroleptice, dopamine, cofeina, sedative, tranchilizante, nitrați, prostaglandine
E1, E2, A2, narcotice, opiate, somnifere, spasmolitice, B1-adrenoblocanți, antagoniști ai A1-adrenoreceptorilor, chinidina,
doxiciclina, preparate de mentă etc).
 Diagnosticul definitiv
• În baza datelor clinico-anamnestice,datelor de laborator și paraclinice,
punem diagnosticul de : Boală de reflux gastro-esofagiană cu esofagită
gr.I.Gastrită cronică tip C.Bulb duodenal cicatricial.Pancreatită cronică
latentă. Steatoză hepatică difuză.
 Tratament medicamentos
• Tratament de atac
• Antibiotice
Amoxacilina-1 g de 2 ori/zi,
Claritromicina- 500 mg de 2 ori/zi
• Antacide
Fosfalugel 1 plic de 3 ori/zi, per os, cu 30 min înainte de masă
• Prokinetice
Metoclopramid 10mg de 3 ori/zi, per os, cu 30 min înainte de masă
• Blocantele recept. H2-histaminergici
Famotidina (quamatel) 40mg/zi in 2 prize, per os
• Enzime pancreatice
Creon 10.000 U, per os, dupa mese copioase
• Preparatele Ac. Ursodeoxicolic( tratamentul gastritelor de reflux biliar.) - Ursosan 1000mg/zi în 2 prize, per os, la 1 oră după masă
• Tratament de menținere
• Antacide
Fosfalugel 1 plic per os, la apariția senzațiilor de pirozis
• Enzime pancreatice
Creon 10.000 U, per os, dupa mese copioase
• Remedii citoprotectoare
Sucralfat (venter) 1,0 de 3 ori/zi, per os, cu 30 minute înainte de mîncare
 Tratament chirurgical
• Luănd în considerare că pacientul a urmat tratament medicamentos cu IPP,după care
stare nu s-a ameliorat în privința patologiei BRGE, putem recurge la chirurgia
antireflux.
• Tratamentul chirurgical standard pentru boala de reflux gastroesofagian este
fundoplicatura pe cale laparoscopica (miniminvaziva). Exista mai multe tehnici
chirurgicale pentru realizarea acestei valve – Nissen, Toupet, Dor.  In cadrul acesteia,
se consolideaza sfincterul esofagian inferior prin realizarea unei valve din peretii
stomacului infasurati in jurul esofagului terminal. Acest lucru are ca efect prevenirea
refluxului gastric in esofag prin cresterea eficientei sfincterului esofagian inferior. 
 Prescrierea rețetei
• Rp.: Comprimate Famotidină 0,02
D.t.d. N.30
S.Per os.A se administra cîte un comprimat de 2 zi,dimineața și
seara,timp de 8 săptămîni
 Strategia de recuperare
• Managementul postoperator
1.Antibioticoterapia
2.Tratament antiinflamator
3.Medicație analgezică
4.Tratamentul complicațiilor postoperatorii precoce
5.Urmarea tratamentului simptomatic inițiat
6.Modificarea stilului de viață
• Comparativ cu farmacoterapia chirurgia antireflux a demonstrat eficacitate similară cu IPP, iar
durabilitatea răspunsului după 3-5 ani este de cca 50% (52% pacienţi revin la tratamentul cu IPP).
Eficacitatea maximă a chirurgiei în BRGE cu simptome clasice (pirozis şi regurgitaţii acide)- este
de 75-90%.