Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Corpul Expertilor Contabili Si Contabili
Corpul Expertilor Contabili Si Contabili
Eliberarea a 50% din capitalul subscris prin depunerea de numerar direct in contul de
la banca 90.000*50% = 45.000 lei;
45.000 lei 512 = 456 45.000 lei
(Conturi curente la banci) ( Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul)
si concomitent :
si concomitent :
In situatia in care acoperirea pierderilor se face din capitalul social (pct.4 de mai
sus), exista doua modalitati posibile de a proceda:
reducerea valorii nominale a actiunilor;
anularea unui numar de actiuni;
Indiferent de solutia aleasa, se debiteaza contul 1012 Capital social subscris varsat si
se crediteaza contul 117 Rezultat reportat.
Se dau urmatoarele cazuri:
Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta dupa cum urmeaza: capital social
900.000 lei; rezerve 4.000 lei; numar actiuni: 1000 de titluri;Se decide diminuarea capitalului
social cu 10% , prin rambursarea capitalului catre asociati . Se au in vedere urmatoarele
cazuri:
a)Reducerea valorii nominale a actiunilor, cu 10%;
b)Reducerea numarului de actiuni cu 10%;
a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
90 000 lei 456 = 512 90 000 lei
a2) Rambursarea efectiva catre asociati a partii de capital eliberata prin reducere:
Exemplu:
b) Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/ cumparare a titlurilor, care se
stabileste prin negociere la bursa de valori, pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport
numit cotatie. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori: marimea
dividendelor asteptate de catre actionari; stabilitatea financiara a entitatii;situatia generala a
pietei de capital;rata dobanzilor,etc. Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul care
trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale(PE). Pretul de
emisiune poate fi egal sau mai mare decat valoarea nominala.
c) Valoarea financiara exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o
actiune la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la o
dobnda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.Se precizeaza ca rata
dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni)majorate
n functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, n principiu, pentru o
actiune).n ceea ce priveste dividendul luat n calcul este cel distribuit n cursul exercitiului
sau media aritmetica adividendelor distribuite n cursul ultimelor cinci exercitii.
Exemplu:
Pentru o actiune s-a primit un dividend de 50 lei, iar rata medie a dobanzii este de
20%. Valoarea financiara a actiunii este:VF=Valoare dividend/ Rata dobanzii 50/0.2 = 250
lei. Suma de 250 lei corespunde suma totala care ar trebui plasata la dobanda de 20% pentru a
obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 50 lei.
d) Valoarea de randament
VR=(dividendul pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporata in rezerve)/ rata
medie adobanzii. Dividendul pe actiune este de 50 lei,partea din profit incorporata in rezerve
este de 5 lei /actiune, iar rata dobanzii este de 20% pe an.Valoarea de randament este
VR=(Divident pe actune+Profit pe actiune)/Rata Dobanzii = (50+5) : 20/100= 275 lei
e) Valoarea contabila
(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca un raport intre activul net contabil si
numarul de titluri VC=ANC/NA
Activul net contabil = Activ total Datorii Actie fictive
Conform datelor din tabelul de mai sus putem calcula urmtoarele elemente:
Sau valoarea contabil a unei aciuni se mai poate calcula n felul urmtor:
Activ net contabil= (5000 + 400 +3500) 300 (active de regularizare sau fictive) = 8600
5 000 lei Capital subscris varsat 1012 = 456 Decontari cu actionarii privind
capitalul 5 000 lei
5.2.Constituire rezerve legale. Acoperire pierderi ani precedenti din rezerva legal
constituita.Constituire rezerve statutare si alte rezerve. Utilizare alte rezerve (cont 1068)
pentru finantareaunor investitii si incorporarea in capital . Acordarea de dividende din
rezervele disponibile.
a) Se constituie rezerve legale la sfarsitul anului N din profitul brut, in suma de 1.000
lei.
1 000 lei 129 Repartizarea profitului = 1061Rezerve legale 1 000 lei
b) Se utilizeaza rezervele legale constituite, pentru acoperirea unor pierderi din anii
precedenti:
1 000 lei 1016 Rezerve legale = 117Rezultat reportat 1 000 lei
c) Se consituie rezerve statutare in suma de 3.000 lei si alte rezerve in suma de 4.000
lei , din profitul net.7.000
7 000 lei 117 = % 7 000 lei
Rezultat reportat
d)Se incorporeaza sumele din contul 1068 Alte rezerve in capitalul social, pentru
finantarea unor investitii:
2 000 lei 1068 Alte rezerve = 1012 Capital subscris varsat 2 000 lei
e)Se acorda dividende din rezervele disponibile : 2.000lei
2 000 lei 1068 Alte rezerve = 457 Dividende de plata 2 000 lei
500 lei105 Rezerve din reevaluare = 1065 Rezerve reprezentand surplusul din
reevaluare 500 lei
7. Studii de caz privind rezultatul exercitiului si rezultatul reportat
Exemplu :
Societatea Alfa a obtinut un profit de 10.000 de lei si are un capital social de 200 de
lei.Rezerva legala de constituit va fi 20% x capitalul social = 40 de lei.
Inregistrari contabile:
40 lei 129 = 1061 40 lei
Repartizarea profitului Rezerva legala
In balanta, la 31 decembrie, si in bilant vor aparea:121 - sold creditor = 10.000 lei 129
- sold debitor = 40 lei 1061 - sold creditor = 40 lei.
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000
lei
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15
000 lei
15 000 lei 109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci15 000
lei
15 000 lei109 Actiuni proprii rascumparate = 512 Conturi curente la banci 15 000
lei
1 000 000 lei 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 1
000 000 lei
si incasarea acestuia :1.000.000 lei
1 000 000 lei 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 1 000 000 lei
1 000 000 lei 161 Imprumuturi din emisiuni de obligationi = 512Conturi curente la
banci
a) Subscrierea imprumutului :
-suma de rambursat: 1000 obligatiuni*1000 lei/obligatiune (valoarea nominala )
= 1.000.000 lei
-suma primita: 1000 obligatiuni*900 lei/obligatiune (pretul de emisiune )=
900.000 lei
-prima privind rambursarea obligatiunilor: 100.000 lei =1 mil-900 mii
900.000 lei 512 Conturi curente la banci = 461 Debitori900 000 lei
1.000.000 lei ( valoare nominala imprumut)*12% p.a.*5 luni /12 luni = 50.000 lei
50 000 lei666 Cheltuieli cu dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumutului
obligator
100.000 lei ( prime ) /10 ani ( durata imprumut ) *5 luni /12 luni = 4.167 lei
e) la sfarsitul anului N:
161Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni= 512 Conturi curente la banci 1 000 000
lei
25 000 lei 5121 Conturi la banci in lei = 1621 Credite bancare pe termen lung 25
000lei
1682 Credite bancare pe termen lung= 5121 Conturi la banci in lei 512 lei
Dobanzile achitate la scadenta se pot inregistra si fara a utiliza contul 1682
Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui contract de leasing
financiar cu urmatoarele caracteristici: data intrarii in vigoare: 01.01.N; durata contractului 5
ani; ratele de 1.500lei se platesc la sfarsitul anului; rata efectiva a dobanzii este de 10% .
Avansul de 6.000 lei este platibilimediat. Transferul dreptului de proprietate se face la
valoarea reziduala de 1.000 lei .Cota de tva este24% .Activul se amortizeaza liniar pe o
perioada de 5 ani.Conform OMFP 3055/2009 se contabilizaeaza urmatoarele operatii :
a) Factura de avans:
b) Plata avansului:
g) Plata facturii:
d) Monografie contabil
Terenurile si cladirile sunt active separabile si sunt contabilizate separat, chiar atunci
cand sunt achizitionate impreuna. In cazul in care valoarea terenului pe care se afla o cladire
va creste, amortizarea cladirii respective nu se va modifica.
In cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile
corporale in curs de executie. Sunt reflectate, de asemenea, distinct in contabilitate, acele
imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente,
dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 Imobilizari corporale in curs de
aprovizionare din Planul de conturi general).
Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare
a imobilizarilor.
Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare
punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.
Nu reprezinta active amortizabile:
- terenurile, inclusiv cele impadurite;
- tablourile si operele de arta;
- fondul comercial;
- lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
- bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
- orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii;
- casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de
croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.
Amortizarea contabila
Amortizarea contabila se calculeaza pe baza unui plan de amortizare intocmit pentru
intervalul cuprins intre data punerii in functiune a imobilizarilor corporale si data recuperarii
integrale a valorii de intrare a acestora.
La intocmirea planului de amortizare se va avea in vedere duratele de utilizare
economica si conditiile de folosire a imobilizarilor corporale.
Din punct de vedere contabil, Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunitatilor Economice Europene si cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice
Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, stabilesc
modul de determinare a amortizarii contabile.
Durata de utilizare economica este durata de viata utila prin care se intelege, fie
perioada in care un activ va fi disponibil pentru o entitate in vederea utilizarii, fie numarul
produselor sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de catre entitate prin
utilizarea activului respectiv.O modificare semnificativa a conditiilor de utilizare sau
invechirea unei imobilizari corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De
asemenea, in cazul in care imobilizarile corporale sunt trecute in conservare, folosirea lor
fiind intrerupta pe o perioada indelungata, poate fi justificata revizuirea duratei de amortizare.
In cazuri exceptionale, durata de amortizare stabilita initial se poate modifica, aceasta
reestimare conducand la o noua cheltuiala cu amortizarea pe perioada ramasa de utilizare.
Amortizarea fiscala
Amortizarea fiscala se calculeaza incepand cu luna urmatoare celei in care
imobilizarea corporala amortizabila este pusa in functiune, pana la recuperarea integrala a
valorii de intrare, conform duratelor normale de functionare stabilite in Catalogul privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.Pentru calculul amortizarii
fiscale se va avea in vedere valoarea fiscala a activelor la data intrarii in cadrul entitatii,
valoare reprezentata de costul de achizitie, costul de productie sau valoarea de piata a
imobilizarilor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport in natura la capitalul social.
Durata normala de functionare este durata de utilizare in care se recupereaza, din
punct de vedere fiscal, valoarea de intrare a imobilizarilor pe calea amortizarii.Duratele
normale de functionare a imobilizarilor corporale amortizabile se preiau din Catalogul
aprobat prin H.G. nr. 2.139 din 30.11.2004, publicata in M.Of. nr. 46 din 13 ianuarie 2005.La
achizitia unei imobilizari corporale noi, pe baza catalogului se stabileste durata normala de
functionare in ani cu posibilitatea alegerii unei durate cuprinse intre o limita minima si una
maxima. Durata normala de functionare stabilita initial ramane neschimbata pana la
recuperarea integrala a valorii de intrare sau pana la scoaterea din functiune a activului
respectiv.Durata de utilizare economica stabilita de catre fiecare entitate in parte poate fi
diferita de durata normala de functionare reglementata prin hotarare a Guvernului, motiv
pentru care doar amortizarea fiscala este deductibila la determinarea rezultatului fiscal.
In practica pot exista doua situatii:
Durata de utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare;
Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare.
Exemplul 1:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat un aparat de cantarit si
marcat avand costul de 14.400 lei, exclusiv TVA, pentru care decide o durata normala de
functionare de 4 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 4 si 6 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 300 lei (14.400 lei / 4
ani / 12 luni).Entitatea stabileste ca durata de utilizare economica a aparatului este de 3 ani si
intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 400 lei (14.400
lei / 3 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A efectueaza
lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei 6811 = 2814 400 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea altor
privind amortizarea imobilizari corporale
imobilizarilor
In primii trei ani in care se inregistreaza amortizare contabila, se considera
nedeductibila fiscal suma de 3.600 lei (1.200 lei pentru fiecare an fiscal) deoarece perioada de
utilizare economica este mai mica decat durata normala de functionare cu un an. Sintetic,
situatia se prezinta astfel:
- 3.600 3.600 -
013
Exemplul 2:
In luna decembrie a anului 2009, entitatea A a achizitionat o masina pentru
fabricarea hartiei la costul de 180.000 lei, pentru care decide o durata normala de functionare
de 10 ani (in catalog, perioada este cuprinsa intre 8 si 12 ani).
Rata lunara de amortizare fiscala stabilita in regim liniar este de 1.500 lei (180.000 lei
/ 10 ani / 12 luni).
Entitatea a stabilit ca durata de utilizare economica a masinii este de 15 ani si
intocmeste planul de amortizare cu o rata lunara de amortizare contabila de 1.000 lei
(180.000 lei / 15 ani / 12 luni). Pe intreaga perioada de utilizare economica, entitatea A
efectueaza lunar inregistrarea contabila:
1 000 lei 6811 = 2813 1.000 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor,
privind amortizareamijloacelor de transport,
imobilizarilor animalelor si plantatiilor
12.000 - 12.000 -
020
12.000 - 12.000 -
021
12.000 - 12.000 -
022
12.000 - 12.000 -
023
12.000 - 12.000 -
124
Atunci cand se constata pierderi de valoare pentru imobilizari, trebuie sa fie efectuate
ajustari pentru pierderea de valoare, astfel incat acestea sa fie evaluate la cea mai mica
valoare atribuita acestora la data bilantului.
Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor se reflecta in conturile din grupa 29
Ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor, separat pentru
imobilizari necorporale, corporale si financiare.
Inregistrarea ajustarilor se reflecta in contabilitate prin debitarea unui cont de
cheltuieli 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor
(pentru imobilizari corporale si necorporale) sau 6863 Cheltuieli financiare privind ajustarile
pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare (pentru imobilizari financiare) si
creditarea unui cont de ajustari specific scopului pentru care ajustarea a fost recunoscuta.
Anularea sau diminuarea unei ajustari se efectueaza prin debitarea contului de ajustari
corespunzator, in corespondenta cu un cont de venituri 7813 Venituri din ajustari pentru
deprecierea imobilizarilor sau 7863 Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de
valoare a imobilizarilor financiare.Plusurile si pierderile de valoare se calculeaza pentru
fiecare activ indivi-dual si nu se compenseaza intre ele.
Cladire
180.000 160.000
administrativa
6813 = 2912
Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru
privind ajustarile pentru deprecierea deprecierea
imobilizarilor constructiilor
Exemplu:
Cel mai frecvent caz este cel al titlurilor de valoare detinute si a caror cotatie pe piata
(bursa, alte piete reglementate) la finele perioadei este inferioara cotatiei la cumparare.
S-au cumparat 1.000 de actiuni A la cotatia de 2,532 lei/actiune, la data de 2
noiembrie 2006. La data de 31 decembrie 2006, cotatia titlurilor era de 2,496 lei/actiune.
Se presupune insa ca scaderea cotatiei este doar temporara si ca, dupa anuntarea
rezultatelor financiare ale societatii A, ea va reveni la un nivel superior cotatiei de la
cumparare.
Cumpararea:
-materiale:
7.000 lei 602= 3027.000 lei
-salariale:
8.000 lei 641= 4218.000 lei
c) inregistrarea pieselor de schimb recuperate :-obtinere piese de schimb la cost :
18.000 lei 3024 = 758818.000 lei
a) Aportul la capital:
5.000 lei 261Actiuni detinute la entitati affiliate= 1068 Alte rezerve5.000 lei
OMFP 3055/2009 precizeaza:Contravaloarea actiunilor si a altor imobilizari
financiare primite cu titlu gratuit, seinregistreaza in contrapartida cu contul 1068 Alte
rezerve .(pct.117-(3)).
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor
financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune
alegerea unei anumite baze de evaluare.
Pentru evaluarea activelor in situatiile financiare sunt utilizate diverse baze de
evaluare in combinatii variate, asa cum sunt prezentate in Cadrul general de intocmire si
prezentare a situatiilor financiare si preluate prin reglementarile din Romania.Ele includ
urmatoarele:
- costul istoric.
Activele sunt inregistrate la suma platita in numerar sau in echivalente ale
numerarului sau la valoarea justa din momentul cumpararii lor;
- costul curent.
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,
care ar trebui platita daca acelasi activ sau unul asemanator ar fi achizitionat in prezent;
- valoarea realizabila( de deconectare a obligatiei).
Activele sunt inregistrate la valoarea in numerar sau in echivalente ale numerarului,
care poate fi obtinuta in prezent prin vanzarea normala a activelor;
- valuarea actualizata.
Exemplu:
Evaluarea la cost de achizitie:
Pentru inlocuirea unei linii de sacrificare la abatorul de pasari, S.C. Avicola S.A. S-au
efectuat urmatoarele cheltuieli:
Costul de achizitie al utilajului 150.000 lei.
Cheltuieli de transport efectuate de terti 50.000 lei.
Taxe vamale achitate 10.000 lei.
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii pardoseli 25.000 lei.
Cheltuieli cu montajul utilajului 35.000 lei.
Chetuieli cu paza utilajului 5.000 lei.
Cheltuieli cu pierderea tehnologica a primei productii 5.000 lei.
Cheltuieli de reclama si publicitate 1&.000 lei.
Cheltuieli cu dobanzi aferente imprumutului bancar obtinut pentru lei achizitionarea
utilajului 10.000 lei.
Total 305.000 lei.
Din valoarea totala a cheltuielilor prezentate mai sus se poate capitaliza suma de
255.000 lei, diferenta de 50.000 lei, reprezentand cheltuieli de gestiune (de exploatare) dupa
cum urmeaza
Cheltuieli efectuate cu igienizarea spatiului si reparatii curente la spatiul destinat
instalarii utilajului25.000lei
Cheltuieli cu pierderea tehnologica 15.000 lei
Cheltuieli cu paza 5.000 lei
Cheltuieli de reclama si publicitate 5.000 lei
Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:
Echipamente tehnologice
(masini,utilaje si instalatii de lucru)
404 Furnizori de imobilizari150.000 lei
446 Alte impozite, taxe si varsaminte assimilate 10.000 lei
401 Furnizori85.000 lei
1682 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung 10.000 lei
- cheltuieli cu paza
b) Inregistrarea manoperei:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 60.000 lei
a)achizitia utilajului:
c) incasarea subventiei:
b) Incasarea facturilor:
Cheltuieli in avans
In data de 15.12.2011 se achita in numerar o polita RCA pentru un autovehicul detinut
de companie. Aceasta polita este valabila pana pe data de 14.12.2012 si are o valoare totala
de 600 lei .
b) plata varsamintelor:
c) contabilitatea dividendelor:
1.000 lei 461 Debitori diversi = 761 Venituri din imobilizari financiare1.000 lei
-incasarea dividendelor :
800 lei 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi800 lei
105.000 lei461 Debitori diversi = 7641 Venituri din imobilizari financiare cedate
105.000 lei
b) Scaderea din evidenta a titlurilor la costul lor:
80.000 lei 6641 Chelt.privind imob.financiare cedate= 261 Actiuni detinute la entitati
affiliate80.000 lei
c) Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea cheltuielii cu comisionul:
In cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa 30 Stocuri
de materii prime si materiale , cu urmatoarele conturi sintetice :
- 301 Materii prime (materiile prime sunt bunuri care participa direct
la fabricarea produsului , in care se regasesc integral sau partial , fie in starea lor
initiala , fie transformate).
- 302 Materiale consumabile ( bunuri care participa sau ajuta la
procesul de productie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsul finit)
- 303 Materiale de natura obiectelor de inventar ( bunuri care nu
indeplinesc cumulativ conditiile pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor
corporale, echipamente de lucru, de protectie, piese de schimb, baracamente si
amenajari provizorii, etc)
- 308 Diferente de pret la materii prime si materiale (cont rectificativ
al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor care tine evidenta
diferentelor nefavorabile in plus sau favorabile in minus dintre costul de
achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si
materialelor de natura obiectelor de inventar)
Stocurile aflate la terti cuprind bunurile aflate in una din urmatoarele situatii:
Stocurile aflate la terti sunt stocuri care fac parte din patrimoniul unitatii, insa pentru
o perioadadelimitata de timp sunt regasite in gestiunea altor unitati.Folosirea conturilor de
stocuri la terti se utilizeaza pentru a reflecta urmatoarele operatiuni:
% = 401 Furnizori
301 Materii prime
4426 T.V.A. deductibila
c) inregistrarea intoarcerii materiilor prime prelucrate de la terti
si concomitent
Studiu de caz :
Se cunosc urmatoarele informatii: Alfa obtine produse finite utilizand metoda costului
standard.
La inceputul lunii Decembrie , situatia stocurilor era:-pantaloni: 300 buc., evaluate la
cost standard de 100 lei/buc; fuste: 500 buc.,evaluatela costul standard de 70 lei/buc;
-diferenta de pret aferenta celor doua stocuri este de 12.000 lei , nefavorabila;
In cursul lunii au loc operatiile:
-se fabrica 100 de pantaloni si 300 de fuste ;
-se vand unui client 150 de pantaloni cu pretul de vanzare de 120 lei/buc.si 600
defuste cu pret de vanzare de 76 lei/buc.;
-la sfarsitul lunii se calculeaza costul efectiv al produselor finite, respectiv:
pantaloni110 lei/buc ; fuste 65 lei/buc;
Situatia in conturi:
Solduri initiale la produsele finite evaluate la cost standard:
-panatloni=300 buc*100 lei/buc (costul standard) =30.000 lei
-fuste=500 buc*70 lei/buc (costul standard) =35.000 lei
Sold initial la diferentele de pret la produse =12.000 lei (nefavorabila)
Pentru calculul diferentei de pret aferente iesirilor se determina coeficientul de
repartizare a diferentelor de pret:
K348 = (Si 348 + intrari 348)/(Si 345 + intrari 345) = (12 000 - 500 )/(65.000 +
31.000) = 0,119
Diferente de pret aferente iesirilor =0.119*57.000=6.783 lei
a) Achizitie de marfuri:
c) Achizitie de marfuri:
c) Vanzarea marfurilor:
Bibliografie:
ORDIN Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementrilor contabile
conforme cu directivele europene