Colegiul Iulia Hasdeu din or.

Cahul

Studiu individual
Obiect-Decizii pentru un mod sanatos de viata

Profesor-Piscunov Alexandra
Eleva-Andoni Alina
Grupa-AS1431
Tema-Autoevaluarea propriului mod de viata

De ce este important studierea cursului,Decizii pentru un

mod sanatos de viata?

Studierea acestui curs ne va incuraja sa tindem spre un

mod de viata sanatos,in perioada studierii acestui curs
vom avea o discutie deschisa cu profesoara si cu colegii
pe temele dorite.Studiind acest curs ne vom informa cum
este corect sa ne alimentam,care este regimul corect de
somn,cum trebuie sa procedam in diferite situatii si cum sa
avem o igiena corecta.Eu cred ca dupa studierea acestui
curs voi detine mai multa informatie despre modul sanatos
de viata,voi tinde spre a face schimbari spre bine.

Tema-Stereotipuri de gen si decizii

Excluderea prejudecatilor
Reducerea prejudecilor existente in societatea noastr
trebuie sa fie scopul fiecruia dintre noi.Pentru aceasta
trebuie s aplicm anumite reguli:
-admite c i-ai format preri eronate despre alii
-confrunt far a te autoacuza stereotipiile pe care le- ai
nvat
-adun informaii pentru a dezmini fiecare gnd
prejudicios
-mrete gradulde contact cu cei care aparin grupului
ctre care ai acumulat stereotipii
-afl ce prere au alte grupuri fa de grupul tu de
identitate
In concluzie, fiinele umane pot s difere prin vrst, ras,
naionalitate, religie, dar cu toii avem ceva n comun -
dreptul de a tri n demnitate ca fiine umane.Trebuie s
promovm aciuni mpotriva violentei, abuzului, ignoranei
si urii. Sunt fundamentale pentru libertate, justiie i pace.
Trebuie s ni le asumm ca s trim ntr-o lume n care
discriminarea nu este motivat.

Tema-Rolul valorilor in luarea deciziilor

Citate
-Unele lucruri sunt iubite pentru c au valoare. Altele au
valoare pentru c sunt iubite. C. S. Lew
-Valoarea omului se msoar dup greutile pe care el le
nvinge. Voltaire
-Valorezi att ct te apreciez
-Nu ncerca s fii un om de succes, ci un om de valoare.
Albert Einstein
-Ceea ce este cu adevrat valoros la un om este exact
partea pe care n-am neles-o. George Bernard Shaw
-A te mndri cu relaiile tale nseamn a recunoate ct
valorezi fr ele. Emil Cioran
-Valoarea unui om rezid n ce d el, nu n ceea ce este
capabil s primeasc. Albert Einstein.

Tema-Igiena,tipuri de igiena personala

Igiena personala inseamna sa ai grija de tine
in fiecare zi; cu cat pastrezi un nivel ridicat de
igiena personala, cu atat vizitele la medic vor
fi mai rare. In plus, vei fi mereu apreciat de
familie si de prieteni.
Reguli de baza care tin de igiena
personala:
1. Spala-te o data pe zi pe tot corpul cu apa
calda si sapun; sterge-te bine si imbraca
haine curate, proaspat spalate. Rufele
murdare pune-le la spalat.
2. Spala-te pe maini inainte si dupa masa.
3. Spala-te pe maini dupa cumparaturi, dupa
ce ai mangaiat animale, dupa ce ai folosit
toaleta, dupa ce te-ai jucat, dupa ce ai folosit
batista pentru nas, te-ai pieptanat sau te-ai
incaltat, dar si dupa ce ai dus gunoiul.
4. Spala-te pe dinti dimineata, seara si dupa
fiecare masa.
5. Mergi regulat la dentist.
6. Spala fructele si legumele inainte de a le
consuma.
7. Aeriseste camera in care dormi.
8. Pastreaza-ti unghiile de la maini si picioare
curate.

Tema-Prevenirea HIV/SIDA
Caile de prevenire HIV/SIDA
abtinerea de la relatii sexuale atunci cnd nu se poate folosi
prezervativul,

fidelitate reciproca/monogamie,

folosirea prezervativelor n cazul situatiilor cu risc (parteneri

necunoscuti, ntmplatori);
n afara de prezervativ, celelalte contraceptive nu previn bolile cu
transmitere sexuala. Testele de laborator au demonstrat ca
porozitatea latexului nu permite trecerea virusului HIV. Totusi
eficacitatea prezervativului depinde de utilizarea corecta a
acestuia.
Exista recomandari privind modul de folosire a prezervativelor,
care trebuie urmate cu atentie, pentru a evita orice scurgeri sau
rupturi:
sa se foloseasca doar prezervativele aflate n termen de
valabilitate

sa se puna prezervativul naintea penetrarii

sa se utilizeze de preferinta prezervative cu rezervor

pentru prezervativele din latex sa se utilizeze lubrifianti pe

baza de apa (lubrifiantii pe baza de ulei nu trebuie folositi cu
prezervativele din latex pentru ca le reduc eficienta,
lubrifiantii pe baza de apa, aplicati pe prezervativ, reduc
riscul ruperii lui)

sa se scoata imediat dupa ejaculare

sa se foloseasca cte un prezervativ nou pentru fiecare

contact sexual.
Tema-Pasii de luare a deciziior in situatii de risc
Pentru a nva s spui Nu trebuie s urmezi mai multe etape, dintre care prima este
contientizarea s recunoti c nu i este uor s spui Nu, s te autoevaluezi
pentru a clarifica i nelege ce se petrece n tine. O idee bun ar fi s-i notezi ntr-un
carneel sentimentele i emoiile pe care le simi cnd nu poi spune Nu.
Inva s te afirmi, sa spui ce ai pe suflet direct, clar, calm i observ-i interlocutorul,
evalueaz-l: e prietenos sau agresiv? Ai neles corect mesajul lui?
Chiar i ie i s-a ntmplat aa ceva i nu numai o data, ci de sute de ori nu ai avut
curajul s spui Nu, de team c i vei dezamgi pe cei din jur. Din cauza educaiei
primite, muli oameni consider ca a-i exprima o opinie divergent ntr-un grup este
lipsit de tact i, n acest fel, ei i neag nevoile, i blocheaz prerile personale i
ajung s-i piard sensul propriilor dorine.
De aceea,ncercm s ne descurcm fiecare cum putem i, de cele mai multe ori, o facem
lamentabil,folosind o minciun pentru a scpa dintr-o situaie neplcut, n loc s
spunem pur i simplu-Nu.Ce este amuzant, este c uitm faptul c o minciun nu vine
niciodat singur,fiind urmat de un ir interminabil de justificri i gogomnii,nu?
Spunnd un simplu Nu lipsit de agresivitate,dar ferm,v va conferi ncredere n voi
niv i v va permite o comunicare mai onest,n care cei din jur vor n elege c ave i
dorine proprii care trebuie respectate.
Ne este greu sa spunem nu pentru c avem impresia c este un gest nepoliticos i
egoist. S-ar putea s ne gndim c nevoile altora sunt mai importante dect ale noastre
sau c a refuza favorurile mrunte este un gest meschin.
Totui, persoanele crora le vine greu s spun nu, confund respingerea unei cereri
cu respingerea persoanei care face cererea. De exemplu, dac cineva te invit s luai
masa impreun atunci cnd ai de lucru i te concentrezi, s-ar putea sa-i doreti s refuzi
invitaia. Acest lucru nu nseamn c ai ceva cu persoana aceea sau c nu ai timp pentru
ea,ci doar c refuzi propunerea la momentul respectiv.
Fii sincer, calm si politicos. Te va ajuta sa ii situatia sub control i s evii o confruntare
sau ndeprtarea celeilalte persoane. Vei descoperi c oamenilor le convine mai mult s
primeasca un nu sincer, mai degraba dect s se confrunte cu o situaie incert sau cu
un refuz mai trziu. Aceste lucruri pot duce la frustrri i resentimente dein ambele
pri, fapt ce poate duna relaiilor

Tema-Stresul si luarea deciziilor

STRESUL SI CONSECINTELE SALE ASUPRA FIINTEI UMANE Definitie Stresul este reactia individului fata
de stimulii externi numiti factori de stres (stresori). Stresul serveste la restabilirea echilibrului interior dereglat
de solicitarile exterioare. Este un sindrom general de adaptare (reactia individului pentru a se adapta la factorii
de stres), in care se produc reactii ale diferitelor aparate si sisteme ale organismului. Factori de stres Dupa
natura lor, factorii de stres se clasifica in: -Factori fizici (temperatura, nivelul de radiatii din mediu, etc) -Factori
chimici (substante chimice din alimente, aer, apa, mediul profesional, medicamente) -Factori biologici (externi
virusi, bacterii, paraziti etc. sau interni factori endocrini, imunitari, psihici, personalitatea individului etc.) -Factori
sociali (mediul familial, mediul profesional, etc.) Tipuri de stres -in functie de actiunea asupra organismului,
stresul se clasifica in 2 categorii: eustres si distres. Eustresul este produs de factorii de stres care au actiune
benefica asupra organismului si nu genereaza reactii nocive. Este stresul folositor, de nivel moderat, care
faciliteaza performanta si contribuie la accentuarea achizitiilor. Experientele facute pe animale au dovedit ca un
nivel foarte scazut de stres limiteaza performanta. Distresul este produs de factorii de stres care actioneaza in
sens negativ, supunand organismul la suprasolicitare si generand efecte negative asupra acestuia. Este stresul
intens si prelungit care, depasind nivelul de adaptare, duce la scaderea performantei. Se poate concretiza in
diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor. De mentionat ca, atunci cand este vorba de stres,
in mod obisnuit oamenii se refera la notiunea de distres. -in functie de reactiile produse in organism, stresul se
clasifica in: Stres organic: reactii organice de diferite intensitati, care pot merge pana la boli organice:
hipertensiune arteriala, infarct miocardic etc. Stres functional: manifestari functionale la care nu se poate
evidentia un substrat organic, (cefalee, migrena, tulburari digestive diverse, iritabilitate etc.) Stadiile stresului 1)
Reactia de alarma reprezinta primul raspuns al organismului, mobilizarea generala a fortelor de aparare ale
organismului. Acest prim stadiu cuprinde doua faze: faza de soc (caracterizata prin hipotensiune, hipotermie,
depresie nervoasa etc.), cu afectare sistemica (generala) brusca, urmata apoi de o faza de contra-soc, in care
apar fenomenele de aparare (hiperactivitate cortico-suprarenala, involutia aparatului timico-limfatic etc.). 2)
Stadiul de rezistenta, in care sunt activate mecanismele de autoreglare. Cuprinde ansamblul reactiilor
sistemice provocate de o expunere prelungita la stimuli fata de care organismul a elaborat mijloace de aparare.
3) Stadiul de epuizare, foarte asemanator reactiei de alarma, apare cand agentii nocivi au actiune prelungita,
iar adaptarea organismului cedeaza. Stresul si organismul uman Stresul reprezinta un aspect normal si
necesar al vietii, aspect de care omul nu poate scapa. Un anumit volum de stres este necesar pentru
supravietuire. Stresul se poate concretiza in diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor, dar
poate ajuta persoana aflata intr-o stare de pericol si contribuie la accentuarea achizitiilor. Stresul poate genera
un disconfort temporar si, de asemenea, poate induce consecinte pe termen lung. Stresul intens si prelungit
poate altera starea de sanatate a unui individ cat si bunastarea acestuia, provocand reactii functionale si
organice. Reactiile organice pot merge pana la boli grave ca: boli endocrine (diabet zaharat, disfunctii
tiroidiene), boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct miocardic), boli digestive, boli ale sistemului
imunitar, boli psihice etc. Reactiile functionale ca: migrene, tulburari digestive diverse, manifestari cutanate, pot
afecta calitatea vietii individului. Practic, stresul afecteaza intregul organism. Si, in afara de simptomele
functionale sau organice, stresul si consecintele sale - iritabilitate, anxietate, depresie - provoaca adesea
probleme relationale, in familie sau la serviciu. Stresul poate genera chiar conflicte importante care, la randul
lor, agraveaza situatia: stresul genereaza stres. Stresul "de zi cu zi" poate fi cauzat de asa-numitii factori de
stres cronici, cum ar fi alimentatia haotica, suprasolicitarea profesionala, spiritul de competitie sau ambianta de
munca neplacuta. in acest caz, starea de tensiune in care traieste persoana devine permanenta sau foarte
frecventa. Aceasta duce progresiv la epuizare. in acest context se incadreazade viata - orele de sculare si de
culcare, lucrul in ture, schimbarile frecvente de fus orar. Controlul factorilor de stres este, partial, in puterea
omului, si poate contribui la cresterea calitatii vietii.