Influenta intereselor, motivatiilor si trasaturilor de personalitate in alegerea carierei

Abstract

Cercetarea analizeaza modalitatea prin care interesele, motivatiile, dar mai ales trasaturile de
personalitate influenteaza deciziile cu privire la alegerea carierei, demonstrandu-se faptul ca
exista o corelatie semnificativa intre acestea si luarea deciziei.

Introducere

Alegerea carierei reprezinta o decizie importanta si inevitabila pentru fiecare individ, iar
pentru o alegere satisfacatoare este de dorit ca fiecare individ sa se cunoasca, sa aiba scopuri
bine definite, tinand cont de abilitatile sale, de personalitatea sa, de aptitudini, motivatii.

Interesele sunt definite de Paul Popescu Neveanu (1978) ca raport de corespondenta intre
cerinele interne, tendintele subiectului si o serie de obiecte si aciuni, astfel incat subiectul se
orienteaza activ si din proprie initiativa spre obiectele sau actiunile respective, iar acestea
prezinta o valenta majora pentru subiect, il atrag si-i dau satisfactie. Deci, interesele reunesc
trebuinte, motive, tendinte, scopuri ntr-o modalitate relativ stabila de raportare activa la ceva,
dupa un criteriu de ordin utilitar sau hedonistic.

Tot el defineste motivatiile ca fiind modalitatii fundamentale de mobilizare, activare sau

autodeterminare. Toate demersurile conduitei intern sau intern-externe sunt instigate prin
motivatie.

Personalitatea definindu-o prin subiectul uman considerat ca unitate biopsiho-social, ca

purtator al funectiilor epistemice, pragmatice si axiologice.

Au fost realizate mai multe studii in aceasta directie, de surprindere a factorilor care
influenteaza alegerea carierei. Studiile au demonstrat faptul ca succesul n coal are un
impact major asupra oportunitilor viitorilor student. Numerosi factori sunt identificati in
procesul de asimilare al oportunitatilor, abilitatile cognitive si personalitatea fiind cei mai

1
importani factori. Conceptul de abilitati cognitive este unul complex, din moment ce mai
multe modele de abiliti cognitive au fost propuse. Abilitatile cognitive fluide reprezinta
abilitatile unei persoane de a-i forma propriile concepte, de a rezolva probleme, in timp ce
abilitatile cognitive cristalizate includ cunostintele deja existente, abilitatea de a comunica
cunotine. Cercetrile au demonstrat ca,in timp, corelatia dintre abilitatile cognitive si
cunostinte scade, pe masura inaintarii in varsta. (Humphreys, 2002)

Alte cercetarii sustin faptul ca motivatia este un factor important in prezicerea succesului . Un
studiu pe aceasta tema examineaza un posibil rol de mediere a motivatiei academic in relatia
dintre personalitate si performanta academica. Cercetatorii pleaca de la ipoteza conform
careia constiinciozitatea si deschiderea fata de experienta sunt principalele trasaturi ale
personalitatii care influenteaza performantele academic. La studiu au participat in mod
voluntar student, fiind rugati sa completeze un chestionar de personalitate (NEO-FFI) si un
chestionar de motivatie academica. Rezultatele au aratat faptul ca motivatia intrinseca si
extrinseca a fost prezisa de constiinciozitate si faptul ca motivatia academica a mediat relatia
dintre deschiderea la experienta si constiinciozitate si performanta universitara.

Un studiu afirma faptul ca o mare parte din populatie se lasa afectata de anumite stereotipuri
legate de locul de munca, astfel unele persoane aleg sa munceasca la negru sau in strainatate,
sub ideea ca salariile sunt mai mari sau ca tva-urile sunt mai mici. Insa astfel de stereotipuri
pot fi neutralizate prin dezvoltarea unor strategii pe piata fortei de munca, cum ar fi,
angajarea persoanelor calificate pentru un respective loc de munca. Cercetatorii afirma faptul
ca este necesara consilierea de cariera pentru a corela nevoile angajatilor cu aspiratiile
acestora. Astfel, in functie de personalitatea lor, de aspectele motivationale si a intereselor
profesionale, adultii pot fi informati cu privire la piata fortei de munca sis a isi stabileasca
alternativele optime.

Acest studiu a pornit de la ipoteza conform careia posedand date cu privire la trasaturile de
personalitate si interesele profesionale, adultii vor lua decizii realiste pentru a idetifica acele
profesii care sa le ofere satisfactie personala si performanta in munca. Au participat 60 de
adulti la un sondaj pentru sectorul de activitate in domeniul stiintelor sociale, in Brasov,
Romania. S-a folosit un interviu, teste psihologice (BFA-Big Five Adjective, JVIS-Jackson

2
profesional interese Survey) i mai multe strategii de exploatare a datelor).Dupa analiza
statistica a datelor s-a descoperit ca profesia pe care adultii au selectat-o a fost in domeniul
Stiintelor sociale (35%), urmata de afaceri, administrare si activitati conexe (11,7%) si de
predare si servicii sociale (10%).

Trasatura de personalitate cu valoarea cea mai mare este agreabilitatea. Factorii extraversie si
constiinciozitate completeaza portretul adultului cu caractersistici precum: energic,
indrazneyt, echilibrat, sociabil, extravertit, vorbaret, iar deschiderea catre noutate este
asociata cu inteligenta, creativitatea, curiozitate si originalitate.

Un sondaj realizat de Institutul de Stiinte ale Educatiei de la Bucuresti, in perioada mai-iunie

2006 pe un esantion de 1479 de personae, a relevant faptul ca adultii sunt de parere ca
realizarea consta in familie si de a fi de success intr-o cariera.

Cercetatorii afirma in studiile lor faptul ca personalitatea este asociata cu o serie de rezultate
obiective si subiective, cum ar fi performanta la locul de munca (Barrik & Mount, 1991) si
satisfactie (Heller & Muntele, 2002). De asemenea, studiile arata faptul ca extravertii sunt
mai deschisi si se bucura mai mult de noile locuri de munca fata de nevrotici.

Cercetarile longitudinale au incercat sa examineze tranzactia dinamica dintre personalitate si

succesul in cariera. Hurst (2008) subliniaza rolul unor diferenta individuale stabile in ambele
traiectorii de cariera extrinseci si intrinseci. Pe o perioada de timp de aproximativ 25 de ani,
persoanele cu o baza de autoevaluare pozitiva (nevrotism scazut) au crescut in prestigiul
occupational, le-au crescut veniturile si satisfactia la locul de munca mult mai repede decat
persoanele cu o baza de autoevaluare negative.

Alte studii longitudinale, care se concentreaza in special pe cinci mari trasaturi de

personalitate si succesul in cariera s-au bazat pe studii prospective in care personalitatea
masurata in copilarie sau adolescent (Roberts et al., 2003) este folosita oentry a prezice
succesul in cariera la varsta adulta. Astfel, nevrotismul si agreabilitatea masurate in copilarie
sunt ascociate cu un success mai mic in cariera, fiind personae intrinseci, iar extraversiunea si
constiinciozitatea sunt associate cu un success mai mare (Judge et al., 1999).

Concluzii

3
In urma verificarii ipotezelor de cercetare, rezultatele au confirmat premisele cercetatorilor,
stabilindu-se relatii semnificativ-statistic intre trasaturile de personalitate, interese si motivatii
si viitoarea cariera a adultului.

Discutii

Relatia dintre decizia cu privire la alegerea locului de munca si aspectele personalitatii au fost
confirmate prin analiza datelorcercetarii, stabilindu-se o relatie pozitiva.

In urma acestor studii ar trebui luate in considerare mai multe aspecte pentru o decizie
corecta, cum ar fi consilierea de cariera, care poate juca un rol extrem de important, fiind o
optiune careia nu i se acorda inca suficienta incredere.

De asemenea, ar trebui luate in considerare noi modalitati de instruire a viitorilor angajati

inca din mediul academic, fiindu-le stimulata creativitatea, precum si testarea aptitudinilor
fiecarui individ.

Bibliografie

Asghar Hazrati-Viaria,, Ali Tayarani Rada, Sayed Saeed Torabib (2011). The effect of
personality traits on academic performance: The mediating role of academic motivation.
Procedia - Social and Behavioral Sciences 32 (2012) 367 371

Angelina R. Sutin, Paul T. Costa, Jr., Richard Miech, William W. Eaton (2009). Personality
and career success: concurrent and longitudinal relations. Eur J Pers. Author manuscript,
23(2): 7184.

Barrick, M.R., Mount, M.K. Judge,T.A. (2001). Personality and performance at the beginning
of the new milennium: What do we know and where do you go next? International Journal of
Selection and Assessment, 9 (12),. 9-30.

Humphreys, L. G., & Yao, G. (2002). Prediction of graduate major from cognitive and self
report test scores obtained during the high school years. Psychological Reports, 90, 330.

4
Mihaela Guranda (2013). The Importance of Adult`s Personality Traits and Professional
Interests in Career Decision Making. Procedia - Social and Behavioral Sciences 136, 522
526.

Paul Popescu-Neveanu. Dictionar de Psihologie. Editura Albatros, Bucuresti 1978.

Tracey, T. G., & Hopkins, N. (2001). Correspondence of interests and abilities with
occupational choice. Journal of Counseling Psychology, 48(2), 178189.