Sunteți pe pagina 1din 5

A VERIFICAT GORINCIOI I DR , CONFERENIAR

Chiinu 2015

CURENTUL ILUMINIST N
RILE ROMNE
Univeriatatee de Stat din Moldova Facultatea Relaii Internaionale
tiine Politice i Administrative , Departamentul Relaii
Internaionale
Iluminismul este un current ideologic si literar aprut n Franta, n secolul al XVIII-lea, secol
cunoscut i sub numele de "secolul luminilor". Se caracterizeaza prin primatul stiin ei i al ra iunii,
reprezentnd totodata o manifestare ideologica a unei burghezii n ascensiune.Ideea de baza a
iluminismului este aceea ca, prin cultura i stiinta omul ajunge la perfectiune. Ideile iluministe au
culminat cu realizarea "Enciclopediei" in Franta, in anul 1780.
Ca trasaturi iluministe subliniem: egalitatea oamenilor, accesul la cultura si educatie, modelele iluministe
sunt filozoful i ineleptul, raiunea i stiinta, inlocuiesc conceptele medievale religioase, monarhul/regele
este un om luminat.
Printre reprezentantii europeni ai iluminismului se numara Voltaire, J.J. Rousse, D Holbach, Radiscev,
John Lock.

n literatura romneasca iluminismul a fost reprezentat de coala Ardeleana in Transilvania. n


Moldova si Tara Romaneasca, contactul cu iluminismul european s-a facut prin filiera franceza si greaca.
Si in Tarile Romane, iluminismul si-a pstrat caracterul ra ional i tiintific, avnd ca scop emanciparea
poporului prin cultura.
Iluminismul romanesc este definit ca miscarea ideologica manifestata intre 1750-1840, care promoveaza
ca i iluminismul european rspandirea culturii raionale moderne si schimbarea mentalit ilor. Acesta are
o coloratur naional fiind preocupat de felul n care s-a format poporul i limba romna. Sus ine totodata
programul redesteptarii naionale n plan politic, economic i social si ncearca recunoasterea romanilor
ca naie n Transilvania. n perioada iluminist se refac legaturile cu romanitatea occidentala, impunnd un
model cultural vest-european.Iluministii romni intemeiaza coli, traduc manuale, creaz un limbaj
tiintific, transforma vechea istoriografie in tiinta istoric, elaboreaza dictionare, gramatici i istorii
naionale, pentru a combate teoriile strine privind etnogeneza romnilor si formarea limbii na ionale a
acestora.In contextul istoric, respectivii sustin in mod exagerat puritatea limbii romane i puritatea limbii.
Iluministii fac clatorii de cunoatere i de studiu n Apus, fac acte filantropice, ridicnd spitale, azile i
scoli.
n Transilvania reprezentanii colii Ardelene au cerut stpnirii Imperiului Austriac egaliatea n
drepturi cu celelalte nauni prinvilegiate, infiinarea de coli n limba romna, egalitatea n ceea ce
privete accesul lor la invatamnt. Toi reprezentan ii transilvaneni au fost crturari, preoti, poe i, lingvisti,
moralisti sau istorici. Ei au folosit informari din vechile cronici si au continuat tezele fundamentale cu
privire la unitatea, omanitatea, si continuitatea poporului romn, situandu-se pe linia traditiei umanistee.
Pe domeniul lingvistic, acestia au preluat ideea latinitatii limbii romane, considernd latinitatea ca
motiv esential pentru cultivarea limbii.
Printre reprezentantii iluminismului transilvanean, se regasesc: Ioan Inocentiu Micuclain, Gheorghe
Sincai, Petru Maior, I.B. Deleanu. Gheorghe Sincai va scrie opera "Hronica romanilor si a mai multor
neamuri" , intre anii 1803-1812 , dar care apare abia in anul 1853, fiind prima istorie stiintifica a
romanilor.
Petru Maior scrie "Istoria pentru inceputurile romnesti in Dachia" , "Diseratii pentru inceputurile limbii
romane". Opera sa impresioneaza prin amploare, teologic, istoric si filosofic.Acesta a facut gimnaziul la
Blaj, fiind apoi calugarit sub numele de Paul. In anul 1774 ese trimis la roma impreuna cu G. Sincai
pentru a studia la colegiul superior al Vaticanului - "De propaganda Fidae". Revine la Blaj ca profesor.
Preda logica, metafizica si drept natural, devenind apoi preot din ordinul monarhal; primeste o parohie si
apoi protopopia Reghinului. Intra in conflic cu episcopul Ioan Bob, ajungand sa detina functia de cenzor
la tipografia Universitatii din Buda. In domeniul teologiei scrie lucrarea "Procanonu" care cuprinde cinci
volume de predici, lucrare neterminata si tiparita in 1809. In domeniul istoriei scrie "Istoria pentru
inceputurile omanilor in Dachia"
Gheorghe Sincai trece prin mai multe coli , face liceul la Tg-Mures i seminarul teologic la Sfntul Iosif,
din Cluj. Cunoastelimbile clasice (latina, greaca) , dar si limba maghiara si germana. Isi incepe cariera ca
profesor la scoala manastirii din Blaj. In aceasta perioada este calugarit cu numele de Gabriel.Datorita
pregatirii exceptionale, acesta este trimis la Vatican, la colegiul "De propaganda Fidae" , din Roma. Se
intoarce apoi de la Roma la Viena pentru a- si lua doctoratul in filologie si teologie. Intors la Blaj, isi
incepe o cariera ascendenta : profesor a gimnaziu romanesc, director al scolii normale (Lic. Pedagogic
Blaj) , director al scolilor romanesti din Transilvania.
A infiinat peste 300 de coli romneti. Intrand n conflict cu episcopul Ioan Bob, este arestat si
intemnitat fiind exclus din viata sociala si deposedat de bunuri. Timp de 6 ani administreaz mo iile unui
conte maghiar i devine profesorul acestora. Opera scriitorului Gh. Sincai este influentat de idei
iluministe : "Oamenii sunt egali din nastere i trebuie luminati prin cultura si reforme". Lucrarea sa
"Hroica romanilor si a mai multor neamuri" este prima istorie stiintifica scrisa a romanilor. Lucrarea este
o sinteza documentara impresionanta si o scriere polemica serioasa.
I. B. Deleanu scrie epopeea "Tiganiada" , opera cu un puternic caracter iluminist, si totodata,
singura epopee incheiata a literaturii romane. Deleanu studiaza la seminarul din Blaj, face facultatea de
filozofie si apoi pe cea de teologie la colegiul "Sfanta Barbara" din Viena. Este poliglot si literat, face
traduceri din spaniola si engleza.Reintors de la Viena este numit profesor la Blaj, dar intra asemenea
celorlaltor reprezentanti apuseni ai iluminismului, in confilc cu episcopul Ioan Bob, autoexilandu- se la
Lemberg. Scrie lucrari filosofice si filologice, pecum si teologice, dar si scrieri literare.
In Tara Romaneasca si Moldova avem reprezentanti ai iluminismului din rndul boierilor carturari
Iordache Golescu si Dinicu Golescu. Cei doi frati provin dintr-o veche familie boiereasca din Tara
Romaneasca,primind o educatie aleasa, studiind la Academia Greceaca in Bucuresti.Amandoi parcurg
treptele literaturii publice. Dinicu Golescu ajunge mare hatman si logofat al Tarii de Jos, iar Iordache
Golesc devine vornic si mare stolnic. In timpul revolutiei lui T. Vladimirescu din anul 1882, boierii
Golesti se refugiaza la Brasov.
D. Golescu calatoreste la Paris cu o misiune diplomatic, pe langa Napoleon Bonaparte, iar in 1823
pleaca cu o misiune politica in Rusia. In urmatorii ani face trei calatorii in Europa Centrala i Apuseana.
Impresiile despre calatorii apar in lucrarea "Insemnare a calatoriei mele", lucrare scrisa in anii 1824-
1825- 1826. Intors in tara, marele boier intemeiaza la mo ia din Golesti o scoala internat, astazi muzeu,
pentru care alcatuieste manuale, aduce dascali din Transilvania si subventioneaza aparitia primei gazete in
limba romana"Fama Lipsehi", editata in strainatate.
I Golescu trimite tineri romni la studii in strainatate si il ajuta pe Gh. Lazar sa inceapa cursurile la "Sf
Sava" din Bucuresti. Opera acestuia cuprinde o antologie de dictionare de olclor, o gramatica a limbii
romane.Amandoi boierii golesti au innoit viata sociala si culturala a tarii dupa ce au descoperit civilizatia
occidentala. Acestia inteleg rostul educatiei si in spiritul iluminist isi trimit fii sa studieze in Bavaria, la
Geneva.
Gndirea lumiilor din Moldova a constituit o mi care de idei contradictorii , cu o varietate de teze
caracteristice cretinismului , umanismului , iluminismului francez , englez i rus . Trsturile specific
ale gndirii luminlor din Moldova snt condiionate de starea culturii, situa ia economic i social-
politic . Ideile politice au aprut n principatele Dunrene datorit influien ei Apusului , prin transef de
modele culturale i factorii interni , graie existen ei centrelor de difuzare a ideilor de acest gen i
condiiilor favorabile pentru nrdcinarea lor . n Moldova iluminismul apare ca tendin care n unele
cazuri se intensific , iar n altele dispare . Specificul ideoogiei rilor Romne ti este urmtorul
1) Convergenta cu raionalismul orthodox , conlucrarea cu biserica cre tin . Majoritatea luminilor,
n special cei din perioada iniial n-au intrat n opozi ie cu religia i biserica ci se converteau n
raionamentele teismului i n deosebi ale deismului i dublului adevr profesnd n esen o
filozofie raional . Biserica din principate n-a impiedicat ini iativa crturarilor laici i a sus inut
n mare msur dezvolatrea culturii n limba poporului .
2) Orientarea spre idea naionalului . Luminii de la occident au manifestat indiferen a fa de etnii
problemele limbii moderne , impunnd individului contiina c el apar ine lumii i nu unui
anumit stat , noiunea de patrie fiind pentru ei ceva occidental . Condi iile istorice din Moldova au
generat lupta poporului pentru libertate naional , pentru formarea statului independent i
luminiii din Moldova , contieni de necesitile timpului, au pus programul lor n serviciu
lichidrii fundamentelor politice , juridice i morale ale subjugrii , au depus efortur n vederea
renvierii contiinei naionale . Conceptul de na iune primeste un sens etnic , nelegndu-se
unitaea perfect ce se caracterizeaz , apud GH.ASACHI , prin comunitatea religiei ,
comuniatatea legilor , limbii, originii, faimei, nefericirilor , speran elor . Istoria poporului este
reprezentat ca un proces de sporire a gradului de con tiin , a destinului istoric , interesul sporit
fa de aspectul naional particular al vieii poporului delimiteaz ilumini tii moldoveni nu numai,
de poziiile cosmopolite ale luminilor din occident , dar i de reflec iile umani tilor, ace tia din
urm tindeau s explice micro- i macrocosmosul ree ind din ideea primatului generalului .
3) Promotorii iluminismului francez declarau c operele lor sint distante intelectualilor .
Protogonitii ideilor din Moldova prin scrierile lor se adresau maselor largi i i puneau ca scop
s le detepte , s depeasc starea de sub-dezvoltare prin rspndirea cuno tin elor , prin acces
la nvtur . Solidaritatea dintre intelectuali i mase a fost condi ionat n parte i de asuprirea
naional
4) Peocuparea de problemele social-politice . Ilumini tii s-au dedicat unei activi i ample cu scopuri
practice care cuprindeau preocupri pentru diferite domenii de activitate mbinate cu solu ionarea
problemelor de ordin politic . Ei i expuneau opiniile vizavi e diferite domenii de activiate n
creaii literare i publicistite .
Iluminismul includea n sine paoptismul , n plan final acesta are drept obiective emanciparea
naional i organizarea democratic a rii . Reprezentan i ai iluminismului clasic snt Gheorghe Asachi ,
Andronache Donici , Ionic Tautul , Alexandru Hajdeu , Constantin Stamati etc, pa otismul este legat de
numele lui costache Negruzzi , Mihail Kogolniceanu , Aleco Russo , Vasile Alexandrii . Prin urmare nu
toi paoptitii au fost revoluionari , dar toi revoluionarii au fost ilumini ti .
Iluminitii clasici protestau mpotriva multor laturi ale ornduirii existente , preconizau un tip nou
ideal etic . Paoptitii desfurau critica social cu o mai mare amploare , dar nu fundamentau teoretic
revoluia ca moned de tranformare a structurii sociale . n 1853 M. Koglniceanu se pronun a vehement
n favoarea reformelor blnde i graduale , orice schimbare silnic , orice prefacere npraznic nu pot
s fie dect fatale . Cnd revoluiile ncep , civiliza i nceteaz rzboiul nici o dat n-a fcut dect de a
mistui rodurile semnate n timpul pcii . Chiar atunci cnd n scierile pa opti tilor apare cuvntul
revoluie , deseori sensul este de schimbare a regimului politic , iar cucerirea puterii este presupus pe
cale panic .n mod consecvent doar N. Blcescu n vltoarea evenimentelor din 1848 a ajuns la
concepia politic radical, pentru el nfptuirea idealului na ional era indisolubil legat de realizarea
dreptii sociale , fr efectuarea reformei agrare i democratizarea structurii de stat no iunr de patrie
era privat de coninut .
Fr a renuna la ideille iluministe clasice pa opti tii le continu, mbog indu-le cu noi idei .
Reprezentanii paoptismului snt produsul unei noi epoci caracterizate prin descompunerea structurilor
vechi , recepionrea mai profund a ideilor de na ionalitate , libertate justi ie social .
Ctre sfritul deceniului al patrulea iluminismul clasic ca soluie global de dep ire a napoierii
se devalorizeaz i este impus s se adapteze la noile cerine ale dezvoltrii . Chiar i unii dintre
iluminitii clasici ncep s admit necesitatea nserrii unui caracter politic operei de culturalizare , n
special ei ajung treptat s-i asume revendicrile na ionale sub forma lor cea mai acut , de ideologie a
autodeterminrii , de militantism liberal i democratic .
Ideologia luminist s-a desfurat n timp pn la nfptuirea reformelor din anii 1860 . Spre
deosebire de Muntenia n Moldova iluminismul a favorizat liberalismul .