Universitatea din Craiova

Facutatea de litere
Secia Psihopedagogia nvmntului Primar i Precolar

nvtmntul n Bucuretii secolului al XVIII-lea

-referat-

Student: Paraschivescu Maria Cristina

anul III
 nvtmntul n Bucuretii secolului al XVIII-lea

n secolul al XVIII-lea, sub impulsul transformrilor economice si sociale, dobndirea unei

culturi solide era n Trile Romne o necesitate si se fceau eforturi serioase pentru extinderea
nvtmntului n rndul tuturor pturilor sociale. nvtmntul, n ambele sale forme, elementar si
superior, s-a bucurat de sprijinul domniei. Acest efort era cu att mai important cu ct n sudul
Dunrii, n pasalkurile otomane nu existau scoli publice pentru cretini. Muli tineri din sudul
Dunrii veneau si urmau cursurile colilor elementare sau ale Academiei domneti existente la
Bucureti.
Pentru fiii mestesugarilor, ai lucrtorilor sau ai micilor negustori, nvtmntul se reducea la
instrucie elementar de pe lng bisericile Sfntul Gheorghe, Coltea si Udricani.
Vechea scoal de slovenie de la Sfntul Gheorghe, pregtea diacii, logofeii sau grmticii
necesari cancelariei si visteriei domneti. Din aceast scoal vor iei toi traductorii din veacul al
XVIII-lea, ai actelor slave. Un Lupu dasclu, un Stanciu Iereul sau Popa Floarea sunt formai aici.1
La 23 ianuarie 1792 domnul Mihail Sutu acord privilegii dasclilor de la coala slavo-
romn de la Sfntul Gheorghe pentru c acolo nvtau alturi de copiii pmntenilor si ali
strini dintr-o alt tar venii.2
Cursuri se ineau n chiliile de pe lng biseric si aveau loc mai ales vara. Leciile erau
predate pe abecedare ce se numeau azbucoavne. Dup nvtarea acestora, se trecea la rugciuni din
ceasloave, apoi la psaltire. Timpul studiului era de la rsritul soarelui pn la amiaz si dup mas
pn la apusul soarelui. Dasclul avea ntotdeauna o varg, att pentru a menine disciplina ntre
elevi, ct si pentru a bate tactul atunci cnd ei cntau.
Fiii domnilor si marilor boieri, fie frecventau cursurile Academiei domneti, fie beneficiau
de un preceptor grec a crui plat era asigurat din visteria familiei.
Domnii fanarioi au acordat toat atenia nvtmntului, deoarece erau convini c numai
prin nvttur se poate accede la funcii nalte ca acelea de dragomani ai Porii. Nicolae
Mavrocordat, unul dintre domnitorii cei mai erudii, a ntocmit la 1727 pentru fiul su Constantin
nite Sfaturi pentru viitoarea sa domnie. Acest sfaturi se refereau la permanenta instrucie pe
care trebuie s o aib tnrul fanariot de-alungul domniei sale. nvtturile desprinse din
cunoaterea istoriei, combinate cu nvttura primit de la francezi, italieni, greci aveau menirea de
a face din viitorul domn un om nzestrat cu frumoase principii de demnitate, onoare, respect pentru
aproapele su, gata oricnd s sustin orice discuie n orice domeniu.
Fiul su Constantin Mavrocordat, s-a dovedit un demn urma al tatlui su, fiind nu numai

1 George Potra, Din Bucuretii de altdat, Bucureti, 1981, p.70;

2 tefan Ionescu, Bucuretii n vremea fanarioilor, Cluj, 1974,p.77
un remarcabil om politic, dar si un mare iubitor si promotor al culturii. Este meritul acestui domn,
care pentru folosul patriei noastre, iar mai ales pentru nvttura si cinstea feciorilor de boieri, au
aezat si au ntemeiat attea scoli de limb elineasc.3
Pentru desvrsirea studiilor fcute n tar, Constantin Mavrocordat a trimis cincisprezece
tineri, fii de boieri, la Venetia pentru studii. ntre acetia s-a aflat si Rducanu Cantacuzino care a
rmas trei ani n Cetatea lagunelor.
Constantin Vod Mavrocordat s-a preocupat si de nvtmantul bisericesc. I-a obligat pe
preoi s nvee carte punndu-i s studieze patru ore pe timp de noapte.
Grij pentru nvtmant a manifestat si domnul Alexandru Ipsilanti. n hrisovul su din 1775
se referea la nvtmantul romnesc n urmtorii termeni: Vznd aceast crestineasc tar lipsit
de nvtturi, de stiinte si de arte, care lumineaz si folosesc pe popor, am nfiinat scoli si profesori
cunosctori de mai multe limbi, rnduindu-le legi si dnd ajutor si ndestulare colarilor. 4
Nevoia de luminare n spiritul ideilor iluministe ce cuprinsese Europa veacului al XVIII-
lea s-a reflectat si n existenta bibliotecilor, fie le particulare sau aflate n preajma edificiilor de
cultur.
Mari biblioteci, pomenite n izvoarele vremii, fie n relatrile cltorilor strini, existau de la
nceputul secolului al XVIII-lea. Este vorba de celebrele biblioteci ale stolnicului Constantin
Cantacuzino sau cea a domnului Constantin Brncoveanu.
n cuprinsul lcasului mnstiresc Vcresti, ctitorie a domnului Nicolae Mavrocordat, se
afla si o bibliotec. Aa cum meniona Efrem, patriarhul Ierusalimului care a cercetat-o, ea
cuprindea :crti bisericeti si profane n diferite limbi, anume greceti, latineti, arbesti.5
Aceast bibliotec nu trebuie confundat cu biblioteca personal a domnitorului Nicolae
Mavrocordat celebr printre contemporani, nzestrat cu crti unicat, achiziionate cu bani grei n
epoc.
Vestit n epoc era si biblioteca Academiei domneti datnd din vremea lui Constantin
Brncoveanu care avea la sfritul secolului al XVIII-lea peste 7000 de volume. Ea a fost
reorganizat n timpul lui Alexandru Ipsilanti iar pentru buna ei funcionare a fost numit si un
bibliotecar. n timpul domniei lui Alexandru Moruzzi (1793-1796) biblioteca a fost mutat ntr-o
bolt a hanului Sfntul Gheorghe Nou.
ntre instituiile care au jucat un rol important n ridicarea culturii romneti tipografiile au
adus o contribuie definitorie.
La 1702 epigrafistul Edmond Chishull cumpra de la o tipografie din Bucureti mai multe

3 Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucureti, 1985,p.167;

4 G.I.Ionescu-Gion, Portrete si evocri istorice, Bucureti, 1986,p.19;
5 Constantin C. Giurescu, Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele noastre, Bucureti, 1965, p.96
crti printre care un Liturghier n aceast perioad se intensific tiprirea de crti laice n romnete.
Pe la 1720, la mnstirea Antim s-a tiprit cartea lui Nicolae Mavrocordat, Despre Datorii cu o
larg rspndire n Apusul Europei fiind o carte de precepte morale pentru educaia unui prin.6
n 1740 mitropolitul Neofit Craioveanu a nfiinat o tipografie aezata fiind n chiliile
mnstirii Sfntul Sava.
La sfritul anului 1788, Nicolae Mavrogheni sprijin nfiinarea unei tipografii, zis la
cimea unde n februarie 1789 va aprea lucrarea n versuri a vel-cminarului Manolache Persiano,
intitulat Faptele vitejeti a lui Mavrogheni dedicat domnitorului.7
Dei majoritatea crtilor tiprite sunt n limba greac, spre sfritul secolului al XVIII-lea si
nceputul secolului al XIX-lea se nmulesc tipriturile n limba romn.
Bucuretii nu pot fi caracterizai ca un important centru de cultur fr a meniona existenta si
activitatea Academiei domneti, for superior al nvtmntului romnesc, cunoscut ca una din cele
mai vestite scoli din sud-estul Europei.
Academia domnesc din Bucureti, a luat fiint la sfritul secolului al XVIII-lea din
iniiativa domnului erban Cantacuzino (1678-1688) spre a nvta pe fiii de boierii gramatica,
retorica si filosofia.8
Constantin Brncoveanu a reorganizat coala, i-a dat amploare, i-a asigurat venituri si i-a dat
un nou local la Sfntul Sava si i-a asigurat un caracter filosofic nvtmntului prin materiile
predate sub patronajul marelui dascl Sevastos Kyminitis.
n 1707, este stabilit o nou program scolar, noile materii ce trebuiau studiate, introduse
prin contribuia lui Hrisant Notara. Din aceast program scolar aflm c la Academia Domneasc
s-a instaurat n mod oficial studiul clasicismului grecesc, al filosofiei si al stiintelor naturii. Se
preda: logica, retorica, fizica, metafizica, ntregul ciclu de filozofie aristotelic. Eraustudiai toi
autorii clasicismului grecesc : Socrate, Sofocle, Euripide, poeziile lui Pindar, discursurile lui
Demonstene, Istoriile lui Plutarh, Tucidide.
Programa era destul de ncrcat si, totodat, remarcabil pentru acea vreme. De altfel,
Hrisant Notara, dei cleric, era un om cu vederi largi. El era absolvent al centrelor occidentale de
nalt cultur, fiind la curent cu ultimele progrese ale stiintei.
Nicolae Mavrocordat reorganizeaz Academia domneasc n anul 1717. Numete director
pe Panait Sinopens si nfiinteaz o catedr de limb turc aa cum va face si Nicolae Mavrogheni n
1786.
Constantin Mavrocordat va mbunttii activitatea Academiei prin mrirea localului mutnd

6 Ibidem;
7Ibidem, p.105;
8 Ibidem;
pe egumen si clugri din chiliile mnstirii Sfntul Sava. Totodat pentru a consolida baza
material a Academiei, domnul a asigurat noi beneficii bnesti trecnd pe seama naltei scoli unele
din taxele percepute de domnie.
Cu toate c veniturile au fost asigurate, pentru o mai bun funcionare a scolii, domnul
Alexandru Scarlat Ghica a numit o comisie format din Mitropolitul trii si trei mari boieri care
urma s inspecteze coala si activitatea profesorilor. Totodat domnul a dispus ca elevii sraci s
locuiasc n mnstire si s li se dea hran si doi taleri lunar.9
Alexandru Ipsilanti va satisface nevoile culturale ale societtii prin reforma sa n nvtmnt.
Hrisovul din 13 februarie 1775 este adresat mitropoliei cu rugmintea de a se prezenta un raport
amnuntit privind organizarea Academiei domneti, coninutul nvtmntului, numrul elevilor si
al profesorilor, salariile profesorilor si fondul de ntreinere al scolii.
Reforma sa a nceput prin ridicare unui nou local pentru desfsurarea activittii Academiei.
n 1775 s-a ridicat o cldire trainic cu mai multe sli de clas si ncperi pentru locuinele
profesorilor si elevilor interni. Construcia mai avea numeroase ncperi destinate sufrageriei,
buctriei si brutriei si a fost terminat n 1779.10
n ianuarie 1776 , Alexandru Ipsilanti va emite hrisovul prin care se va proceda la
reorganizarea nvtmntului. Reforma lui Ipsilanti marcheaz un moment nsemnat n istoria
nvtmntului, fiind cea mai important reorganizare din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea,
cnd gndirea occidental a ptruns Reforma din 1776 spune Nicolae Iorga- este un act de cea
mai mare important, care face onoare concepiei colare n trile noastre la aceast dat. [xxxii]
Ipsilanti a reorganizat si nvtmntul cu limba de predare slavon, prin nfiinarea de scoli
slavoneti dar si romneti. n fiecare orasel am pus dascli att n limba trii, ct si n limba
slavoneasc, pentru ca s nvee bietii cunostiintele elementare ca ajungnd acetia n vrst s
nu fie ignorani.11
O alt msura bun este specializarea ntr-o oarecare msura a profesorilor. Dac pn
atunci, predau toate materiile de nvtmnt, acum existau nou profesori, fiecare specializat n
materia pe care o pred.
Cu privire la elevii bursieri ai Academiei, acetia erau n numr de aptezeci si cinci,
selectionati din cinci clase, iar primirea lor nu se fcea prin favoruri si intervenii, ci prin concurs.
Cu privire la fiii negustorilor si meseriailor bursieri ai Academiei, s-a stabilit c dac unii dintre
acetia au trecut de cursul elementar pot, la cerere, s fie scutii de a mai frecventa coala n
continuare si pot s se orienteze spre meseria dorit.
Hrisovul din 1776 stabilea durata si coninutul nvtmntului. Studiile se fceau n cinci

9 Ariadna Ciocan Camariano, Academiile domneti din Bucureti si Iai, Bucureti, 1971, p.39;
10 Ibidem;
11G.I.Ionescu-Gion, op. cit, p.19;
cicluri de trei ani. n primul ciclu de trei ani se nvta greaca si se ncepea studiul limbii latine. n
urmtorii trei ani se aprofundau greaca si latina, si se studiau operele scriitorilor greci si latini. n
ali trei ani se studiau poetica, retorica si etica lui Aristotel dar si limbile italian si francez. Dup
aceti nou ani se trecea la studiul stiintelor. Trei ani nvtau aritmetica si geometria, dar si istoria si
geografia. Mai urmau ali trei ani n care se aprofunda filosofia si astronomia. Dup aceste cinci
cicluri absolvenii Academiei puteau mbrtisa cariera pe care o doreau. n ceea ce privete teologia,
ea nu figureaz ca materie de studiu la Academie ci se preda la coala cu predare n limba romn
din cadrul Mitropoliei, neexistnd un curs obligatoriu de teologie, nvtmntul din Academia
domneasc era pe deplin laicizat.12
Coninutul hrisovului lui Ipsilanti demonstreaz c Academia domneasc a cunoscut o
reform radical, n lumina celor mai naintate idei ale epocii. Coninutul nvtmntului devine mai
variat si capt un caracter stiintific mai occidental prin introducerea unor discipline noi. El reflect
orientarea spre un nvtmnt raional si stiintific n cadrul cruia stiintele exacte vor ocupa un loc
de frunte iar studiul limbilor occidentale reflect tendina de modernizare a acestui nvtmnt.
Se pare c buna organizare dat de Alexandru Ipsilanti nu a durat mult cci n 1784, patriarhul
Ierusalimului venit n vizit nu a fost mulumit de starea nvtmntului. Din ndemnul lui domnul
Mihail Sutu a cerut boierilor s citeasc hrisovul lui Alexandru Ipsilanti, s cerceteze dispoziiile
cuprinse n el si s fac propuneri de mbunttire.
Pentru buna funcionare a Academiei domneti, domnul Nicolae Mavrogheni numete Efor
al colilor pe Filaret , episcopul Rmnicului, figur proeminent a culturii romneti. Filaret ar fi
dat un nou avnt nvtmntului dar evenimentele politice si militare care au urmat au mpiedicat
orice dezvoltare pn n 1791. Dup aceast dat domnul Mihai Sutu i va muta curtea n localul
Academiei si coala va fi mutat la mnstirea Domnita Blaa, unde va funciona pn n anul
1803.
Buna funcionare a Academiei si nivelul crescut al nvtmntului prestat aici s-a datorat n
bun parte si profesorilor care au predat si condus nalta scoal din Bucureti. Teodor Lincon din
Trebizonda, Sevastos Kyminitis, Hrisant Notara, Gheorghe din Trapezunt, Manase Eliadis, Lambros
Fotiadis sunt numai cteva nume de dascli care au contribuit la ridicarea prestigiului academiei
domneti dar si la dezvoltarea nvtmntului n Tara Romneasc.
Dezvoltarea nvtmntului n secolul al XVIII-lea a adus foloase nsemnate societtii si
culturii romne. n direct prin nvtmntul grecesc a fost favorizat dezvoltarea culturii romne.
Prin el s-au pus bazele studierii clasicismului greco-roman si a ptruns n Trile Romne pe scar
ntins iluminismul occidental. Din Academia domneasc au iest o serie de figuri reprezentative ale
crturarilor romni crora li se datoreaz renaterea culturii romne de la sfritul secolului al

12 Ariadna Ciocan Camariano, op. cit., p.41;

XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea.
Prin nvtmntul evoluat din Academia domneasc din Bucureti si prin cel dobndit cu
profesorii particulari greci se deschideau tinerilor romni largi perspective culturale, integrndu-i n
noul curent dezvoltat n acest veac, neoclasicismul.
Neoclasicismul avea un caracter pronunat democratic si populariza dragostea de libertate si
lupta mpotriva despotismului. Acest curent s-a putut defini ca o adevrat scoal de filozofie, de
moral, de patriotism si virtute.
Noile orientri culturale au fost adoptate de societatea romneasc datorit faptului c ele
corespundeau pe deplin aspiraiilor romneti si vor constitui un imbold n lupta pentru libertate din
secolul al XIX-lea.
Prin ntreaga sa activitate, Academia domneasc din Bucureti a contribuit la dezvoltarea
nvtmntului si culturii romne, a rspuns nevoilor epocii n care a funcionat, a pregtit din punct
de vedere cultural secolul al XIX-lea si s-a impus ca un adevrat centru al iluminismului greco-
romn si sud-est european.
 Bibliografie

1. Ariadna Ciocan Camariano, Academiile domneti din Bucureti si Iai, Editura Bucureti,
Bucureti, 1971;
2. Constantin C. Giurescu, Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele
noastre, Editura Bucureti, Bucureti, 1965;
3. Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Editura Militar, Bucureti, 1985;
4. G.I.Ionescu-Gion, Portrete si evocri istorice, Editura Minerva, Bucureti, 1986;
5. George Potra, Din Bucuretii de altdat, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1981;
6. tefan Ionescu, Bucuretii n vremea fanarioilor, Editura Dacia, Cluj, 1974.