Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facutatea de Litere
Secia Psihopedagogia nvmntului Primar i Precolar
6 Ibidem;
7Ibidem, p.105;
8 Ibidem;
pe egumen si clugri din chiliile mnstirii Sfntul Sava. Totodat pentru a consolida baza
material a Academiei, domnul a asigurat noi beneficii bnesti trecnd pe seama naltei scoli unele
din taxele percepute de domnie.
Cu toate c veniturile au fost asigurate, pentru o mai bun funcionare a scolii, domnul
Alexandru Scarlat Ghica a numit o comisie format din Mitropolitul trii si trei mari boieri care
urma s inspecteze coala si activitatea profesorilor. Totodat domnul a dispus ca elevii sraci s
locuiasc n mnstire si s li se dea hran si doi taleri lunar.9
Alexandru Ipsilanti va satisface nevoile culturale ale societtii prin reforma sa n nvtmnt.
Hrisovul din 13 februarie 1775 este adresat mitropoliei cu rugmintea de a se prezenta un raport
amnuntit privind organizarea Academiei domneti, coninutul nvtmntului, numrul elevilor si
al profesorilor, salariile profesorilor si fondul de ntreinere al scolii.
Reforma sa a nceput prin ridicare unui nou local pentru desfsurarea activittii Academiei.
n 1775 s-a ridicat o cldire trainic cu mai multe sli de clas si ncperi pentru locuinele
profesorilor si elevilor interni. Construcia mai avea numeroase ncperi destinate sufrageriei,
buctriei si brutriei si a fost terminat n 1779.10
n ianuarie 1776 , Alexandru Ipsilanti va emite hrisovul prin care se va proceda la
reorganizarea nvtmntului. Reforma lui Ipsilanti marcheaz un moment nsemnat n istoria
nvtmntului, fiind cea mai important reorganizare din a doua jumtate a secolului al XVIII-lea,
cnd gndirea occidental a ptruns Reforma din 1776 spune Nicolae Iorga- este un act de cea
mai mare important, care face onoare concepiei colare n trile noastre la aceast dat. [xxxii]
Ipsilanti a reorganizat si nvtmntul cu limba de predare slavon, prin nfiinarea de scoli
slavoneti dar si romneti. n fiecare orasel am pus dascli att n limba trii, ct si n limba
slavoneasc, pentru ca s nvee bietii cunostiintele elementare ca ajungnd acetia n vrst s
nu fie ignorani.11
O alt msura bun este specializarea ntr-o oarecare msura a profesorilor. Dac pn
atunci, predau toate materiile de nvtmnt, acum existau nou profesori, fiecare specializat n
materia pe care o pred.
Cu privire la elevii bursieri ai Academiei, acetia erau n numr de aptezeci si cinci,
selectionati din cinci clase, iar primirea lor nu se fcea prin favoruri si intervenii, ci prin concurs.
Cu privire la fiii negustorilor si meseriailor bursieri ai Academiei, s-a stabilit c dac unii dintre
acetia au trecut de cursul elementar pot, la cerere, s fie scutii de a mai frecventa coala n
continuare si pot s se orienteze spre meseria dorit.
Hrisovul din 1776 stabilea durata si coninutul nvtmntului. Studiile se fceau n cinci
9 Ariadna Ciocan Camariano, Academiile domneti din Bucureti si Iai, Bucureti, 1971, p.39;
10 Ibidem;
11G.I.Ionescu-Gion, op. cit, p.19;
cicluri de trei ani. n primul ciclu de trei ani se nvta greaca si se ncepea studiul limbii latine. n
urmtorii trei ani se aprofundau greaca si latina, si se studiau operele scriitorilor greci si latini. n
ali trei ani se studiau poetica, retorica si etica lui Aristotel dar si limbile italian si francez. Dup
aceti nou ani se trecea la studiul stiintelor. Trei ani nvtau aritmetica si geometria, dar si istoria si
geografia. Mai urmau ali trei ani n care se aprofunda filosofia si astronomia. Dup aceste cinci
cicluri absolvenii Academiei puteau mbrtisa cariera pe care o doreau. n ceea ce privete teologia,
ea nu figureaz ca materie de studiu la Academie ci se preda la coala cu predare n limba romn
din cadrul Mitropoliei, neexistnd un curs obligatoriu de teologie, nvtmntul din Academia
domneasc era pe deplin laicizat.12
Coninutul hrisovului lui Ipsilanti demonstreaz c Academia domneasc a cunoscut o
reform radical, n lumina celor mai naintate idei ale epocii. Coninutul nvtmntului devine mai
variat si capt un caracter stiintific mai occidental prin introducerea unor discipline noi. El reflect
orientarea spre un nvtmnt raional si stiintific n cadrul cruia stiintele exacte vor ocupa un loc
de frunte iar studiul limbilor occidentale reflect tendina de modernizare a acestui nvtmnt.
Se pare c buna organizare dat de Alexandru Ipsilanti nu a durat mult cci n 1784, patriarhul
Ierusalimului venit n vizit nu a fost mulumit de starea nvtmntului. Din ndemnul lui domnul
Mihail Sutu a cerut boierilor s citeasc hrisovul lui Alexandru Ipsilanti, s cerceteze dispoziiile
cuprinse n el si s fac propuneri de mbunttire.
Pentru buna funcionare a Academiei domneti, domnul Nicolae Mavrogheni numete Efor
al colilor pe Filaret , episcopul Rmnicului, figur proeminent a culturii romneti. Filaret ar fi
dat un nou avnt nvtmntului dar evenimentele politice si militare care au urmat au mpiedicat
orice dezvoltare pn n 1791. Dup aceast dat domnul Mihai Sutu i va muta curtea n localul
Academiei si coala va fi mutat la mnstirea Domnita Blaa, unde va funciona pn n anul
1803.
Buna funcionare a Academiei si nivelul crescut al nvtmntului prestat aici s-a datorat n
bun parte si profesorilor care au predat si condus nalta scoal din Bucureti. Teodor Lincon din
Trebizonda, Sevastos Kyminitis, Hrisant Notara, Gheorghe din Trapezunt, Manase Eliadis, Lambros
Fotiadis sunt numai cteva nume de dascli care au contribuit la ridicarea prestigiului academiei
domneti dar si la dezvoltarea nvtmntului n Tara Romneasc.
Dezvoltarea nvtmntului n secolul al XVIII-lea a adus foloase nsemnate societtii si
culturii romne. n direct prin nvtmntul grecesc a fost favorizat dezvoltarea culturii romne.
Prin el s-au pus bazele studierii clasicismului greco-roman si a ptruns n Trile Romne pe scar
ntins iluminismul occidental. Din Academia domneasc au iest o serie de figuri reprezentative ale
crturarilor romni crora li se datoreaz renaterea culturii romne de la sfritul secolului al
1. Ariadna Ciocan Camariano, Academiile domneti din Bucureti si Iai, Editura Academiei R.S.R,
Bucureti, 1971;
2. Constantin C. Giurescu, Istoria Bucuretilor din cele mai vechi timpuri pn n zilele
noastre, Editura Politic , Bucureti, 1965;
3. Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Editura Militar, Bucureti, 1985;
4. G.I.Ionescu-Gion, Portrete si evocri istorice, Editura Minerva, Bucureti, 1986;
5. George Potra, Din Bucuretii de altdat, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1981;
6. tefan Ionescu, Bucuretii n vremea fanarioilor, Editura Dacia, Cluj, 1974.