Sunteți pe pagina 1din 1

Introducere.

Romnia
i studiul comparativ al valorilor1

Volumul de fa i propune s prezinte felul n care gndesc romnii dup mai bine de
15 ani de schimbri sociale majore. Ne preocup valorile sociale, ca determinani i produse ale
modurilor de organizare social i economic, ca elemente constituente ale mixului dezvoltrii
sociale. Plasm discuia ntr-o perspectiv comparativ, realiznd dese comparaii cu alte ri
europene. Sntem totodat interesai de dinamic, de modul n care valorile, mentalitile s-au
schimbat n toat aceast perioad postcomunist.
nainte ns de a purcede la discuia despre Romnia i valorile romnilor, exist
cteva lucruri care se cer lmurite: ce snt valorile, la ce folosesc ele, ce importan are studiul
valorilor, cine i cum studiaz valorile astzi. Acestea snt temele pe care le atingem n
introducerea de fa i care structureaz seciunile ce urmeaz. n final, discutm despre
structura volumului n sine i despre datele pe care le exploatm.

1.1. Ce snt valorile?


A vorbi despre valori a fost i va rmne ntotdeauna o ntreprindere deosebit de
dificil, date fiind conotaiile diferite pe care variatele ramuri ale tiinei le confer termenului
i care snt mai apoi propagate n limbajul comun. Cel mai rspndit sens este cel provenit din
tiinele umane. n estetic, filozofie i literatur, termenul tinde s aib un sens normativ.
Valorile devin criterii pe baza crora oamenii i colectivitile fac distincia dintre bine i ru,
dintre frumos i urt, dintre dezirabil i indezirabil (Ester .a., 1994).
Dup jumtatea secolului al XX-lea, o dezbatere nc vie n tiinele sociale a reflectat
tendina societilor vestice de a renuna la normativism n favoarea acceptrii diferenelor. Fr
a atrage consensul n privina modului de manifestare, sociologia, psihologia, antropologia
plaseaz astzi valorile la nivelul individului, ns cu un important determinant n natura
societii. Ele nu mai constituie acele linii care stabilesc 'i mulumim lui Dumitru Sandu pentru
lectura atent i observaiile extrem de utile n ceea ce privete acest capitol.