92. Hemoragii postextracionale. Clasificarea.

Diagnostic, profilaxie, tratament

93. Alveolita postextracional. Etiologia, formele clinice, simptomatica, tratamentul, profilaxia
94. Complicaii septice postextracionale
95.Clasificarea accidentelor i complicaiilor generale
96. Factorii favorizani i determinani n apariia complicaiilor generale.
97.Lipotimia: cauza, tabloul clinic, primul ajutor medical.
98. Lipotimia: cauza, tabloul clinic, tratament.
99. Sincopia.Formele. Tabloul Clinic. Tratament

92. Hemoragii postextracionale. Clasificarea. Diagnostic, profilaxie, tratament

HEMORAGIE este revrsarea sngelui din patul vascular ca rezultat al lezrii traumatice sau
dereglarea permiabilitii peretelui vascular.
Clasificarea hemoragiilor:
1.Dup momentul producerii:

a)hemoragie imediata prelungita(singeraraea nu se opreste spontan dupa 15-20 min)

b)hemoragie precoce se produce la citeva ore dupa extractie

c)hemoragie tardiva se produce l 3-4 zile dupa extractie

2.Dup cantitatea de singe pierdut:

a) hemoragii mici ,antrenind pierdere pina la 100 ml de singe;

b)hemoragii mijlocii , cu pierderea a 150 -300 ml de singe;

c)hemoragii grave ,cind pierderea de singe poate atinge peste 30% din masa singelui circulant.

3.Dup felul vasului lezat :

a)hemoragii arteriare in jet ;

b)hemoragii venoase continuie;

c)hemorgii capilare

d)hemoragii mixte

Diagnostic: Dintre factorii locali incriminati mai frecvent in apariia hemoragiilor postextractionale citm: plgi
osoase intinse cu delabrri importante ale gingivomucoasei;fracturi ale proceselor alveolare sau de maxilar,
vasodilataie secundar,aprut in urma administrrii, prezena unor eschile sau ciocuri osoase,nerespectarea de
catre pacient a indicatiilor privind ingrijirile postextractionale(clatitul puternic,consumul de alimente fierbinti)

Factorii generali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sint cei care intervin in mecanismu hemostazei
astfel:

a) Tulburari vasculare: avitaminoze C si PP,insuficienta hepatica,intoxicatii cronice,stari alerice

,ateroscleroza, hipertensiunea arterialaa
b) Tulburari ale mecanismului de aglutinare si coagulare intilnite in:afectiuni
trombocitare(trombopenii),hipofibrinemii,hemofilii;

Hemoragia postextractionala imediata apare indeosebi dupa extractiile traumatizante ,cu distrugeri intinse
de parti moi si de os, in cazurile in care ramin in alveola resturi de tesut de granulatie bogat vascularizat
Hemoragia postextractionala tardiva apare dupa citeva zile(3-4) de la extractie ,de regula in timpul
somnului: bolnavii se trezesc cu gura plina de singe,plaga continua sa singereze uneori destul de
abudent.La examenul local se constata ca alveola este acoperita cu cun cheag gelatinos .neretractat ,care
creste progresiv, sub forma unei adevarate ciuperci.
 Profilaxie:Hemostaza locala: se curata intii cavitatea bucala de cheaguri :apoi se curata plaga alveoar
prin splare cu ap oxigenat sau cu ser fiziologic, stabilindu-se forma si locul singerarii.In cazul
hemoragiilor marginale, din plaga gingivomucoasa, se va face o apropiere cit mai strinsa a partilor moi
peste alveola dupa care , de la caz la caz, se recurge la sutura sau se aplica in care mucoasa este
inflamata,tumefiata,sau cind exista procese septice evolutive endoalveolare.
Sunt eficiente hemostaticile localue necaustice care intervin fie ca vasoconstrictoare, fie ca favoriznte ale
procesului de coagulare, dintre acestea cele mai favorabile sin antipirina 20% si pulbere de trombina care
intervin direct in procesul de coagulare.
Tratamentul general:Hemorgiile postextractionale reprezentind in foarte multe cazuri manifestarea clinica
locala a unor stari generale care tulbura mecanismul hemostazei, este indispensabil ca ingrijirele locale sa
fie asociate cu tratamentul general adecvat.Aceste tratament va urmari :restabilirea conditiilor normale
ale hemostaziei spontane,oprirea hemoragiei, tratind cauza generala care a favorizat-o ,suplinind pierderea
de singe.La hemofilici se administreaza plasma antihemofilica sau Crioprecpitat de plasma antihemofilica
care contin factorii coagularii VIII si IX.Bineinteles ca aceste tratament se va face in conditii de spitalizare.

93. Alveolita postextracional. Etiologia, formele clinice, simptomatica, tratamentul, profilaxia

Alveolita este o osteita localizat , in care fenomenele inflamatorii se asociaza cu necroza superficiala circumscrisa
a peretelui osos.

Etiologia:Intervin numeroi factori ca:

a)tulburari vasomotorii loco-regionale provocate pe de o parte de traumatismul operator, si pe de alta parte de

actiunea adrenalinei din solutiei anestezica

b)extractiile laborioase si prelungite ;c)utilizarea nejudicioasa, la turatii mici , a instrumentelor mici

d)existenta in alveola postextractionala a unor fragmente detasate de os sau dinte;

e)extractiile incomplete,cu raminerea in alveola a unor resturi radiculare ;

f)nerespectarea conditiilor de asepsie in pregatirea si conducerea actului operator ;

g)starea generala deficitara ,cu scaderea rezistentei organismului la infectie

Formele clinice:se descriu 2 forme anatomopatologice ale alveolitei postextractionale , si anume alveolita
umeda(supurata), si alveolita uscata( dry socket)

In alveolita umeda se produce o inflamaie a alveolei in totalitate .Marginile alveolei sunt tumefiate ,turgescente ,
iar gingivomucoasa prezint o staz vascular marcat.Cheagul endoalveolar este murdar ,acoperit cu depozite
purulente.

Alveolita uscata mai frecventa la mandibula , este lipsita de congestie.Gingia este palida ,atona.Din alveola lipseste
complet cheagul sau se gasete un mic cheag brun-cenusiu,care se desprinde usor.In alveolita umeda sunt incriminati
factorii locali care favorizeaza producerea infectiei ,iar in alveolita uscata este incriminata vasoconstrictia
prelungita a capilarelor care favorizeaza trombozarea si necroza.

Simptomatica: La 3-4 zile dupa extractie apare durerea, care are un caracter violent,creste progresiv in intensitate
,iradiind in hemimaxilar sau chiar in hemicraniu,putind lua caracterul unei nevralgii de trigemen.Durerea persista,nu
se calmeaza la analgeticele obisnuite;halena fetida.Stara generala este usor alterata:febra moderata
,curbatura,ganglionii loco-regionali mariti in volum,durerosi la presiune.
In alveolita uscata ,gingivomucoasa este palida,atona, fara tendinte de cicatrizare.Alveola este goala,fara cheag sau
acoperita partial cu un cheag brun-cenusiu, care se detaseaza usor,

Tratamentul:a) combaterea durerii si a infeciei i stimularea procesului de regenerare tisulara si de cicatrizare

1.ndepartarea din aveola a cheagului infectat , a corpilor straini si a portiunilor de os necrozat.

2.aplicatii locale de substante anestezice si antiinfectioase

3.tratament general antiinfectios si antialgic

4.tratament local si general de stimulare a cicatrizarii

In alveolita umeda se face indepartarea cheagului infectat si a corpilor strini cu apa oxigenat sau ser fiziologic
caldut, dupa care se aplica in alveol un con cu antibiotice de tip Negasolon sau Neocon.

Alveolita uscata este mult mai greu de tratat ,intrucit necroza osoasa este mult mai extins .La inceput se face o
irigatie bogata a alveolei cu solutii slabe antiseptice(RIVANOL)

94. Complicaii septice postextracionale.

Infeciile postextracionale apar n cazuri foarte rare i cel mai adesea din cauza nerespectrii regulilor de igien pe
care le recomand medicii dup intervenie. Infeciile pot aprea i pe fondul unor manevre traumatice sau a unor
greeli din timpul extraciei (chiruetaj incomplet al alveolelor, folosirea abuziv a instrumentarului etc.).

Cea mai frecvent form de infecie postextractional este alveolita, o complicaie manifestat prin leziuni
inflamatorii locale, cheaguri purulente, supuraii, dureri i febr ce apar la cteva zile distan de la interven ie.
Prescrierea antibioterapiei, regenerarea i cicatrizarea tesuturilor afectate sunt principalele msuri de combatere a
acestei complicaii stomatologice.

95.Clasificarea accidentelor i complicaiilor generale.

Pot fi: immediate,secundare si tardive. Complicatiile imediate ce apar in primele ore dupa traumatism, sint grave si
pot pune viata in pericol. Pe prim plan se situiaza : soc traumatic, hemoragia, tulburari respiratorii, comotia
cerebrala.
Complicatiie secundate: infectioase, pot aparea supuratii sinuzale sau ale obrazului. Osteoomielita maxilara
postraumatica este mai rar intilnit decit la mandibula si are o evolutie favorabila.
Tardive: sint date de consolidari vicioase (deformari faciale, asimetrii, malocluzii, tulburari de masticatie si fonatie,
comunicari buco-nazale)

Forme de afixie in OMF:

Formele (clasificarea) de asfixie n traumatismele OMF (SKODA):
1. Stenotic.
2. Valvular (Klapan).
3. Obturare.
4. Dislocare.
5. Aspirare.
1. Asfixia stenotic. Edem al faringelui, laringelui i ligamentelor vocale ori obturarea cu un hematom sau emfi zem.
Tratamentul de urgen const n intubarea orotraheal sau nazotraheal, dac nu este sufi cient, atunci se efectueaz
i traheostomia.
2. Asfixia valvular (Klapan). Lambou de esut al palatului moale, peretele posterior al laringelui sau limbii ce
obtureaz cile respiratorii superioare i deregleaz respiraia. La expiraie lamboul se deplaseaz superior, la
inspiraie obtureaz cile respiratorii superioare i din ce n ce n plmni rmne mai puin oxigen. Tratamentul
trebuie s fi e ct mai urgent i const n ridicarea lamboului i suturarea, fi xarea lui sau incizm lamboul.
3. Asfixia prin obturare. Obturarea cilor respiratorii cu corp strin (dinte, piatr, obiect metalic sau de mase
plastice, materie, buci de proteze), chiaguri de snge, mase vometante. Tratamentul: nlturarea corpilor strini,
chiagurilor de snge cu un tifon nfurat n jurul degetului ori cu un dispozitiv de aspiraie. Traheostomia.
4. Asfixia prin dislocare. n cazul fracturii mentoniere bilaterale ori a lezrii muchilor ce
fi xeaz limba (m. geniohioid, m. mylohioid, m. digastricus). Limba se deplaseaz posterior i obtureaz cile
respiratorii superioare. Poziia bolnavului fr cunotin: culcat cu capul lateral pe partea afectat sau cu faa n jos.
Bolnavul cu cunotin n poziie semieznd ori semiculcat. Se fi xeaz limba cu diferite mijloace: suturarea
limbii, fi xarea limbii cu bold, ligaturarea, fi xarea cu fi xator de limb. Repoziia i fi xarea temporar a
fragmentelor fracturate cu ajutorul pansamentului standard de transport.
5. Asfixia prin aspirare. Aspirarea corpilor strini n cile respiratorii superioare (mas vometant, chiag, eschil,
dinte). Tratamentul const n aspiraia cu ajutorul tubului introdus n trahee.
n urma acumulrii de saliv, snge i chiaguri de snge la bolnavii care se afl n com, la care refl exele
protectoare (tuse, nghiire) lipsesc ori ei nu pot s-i gseasc o poziie pentru a elimina lichidele acumulate, se
blocheaz arborele respirator la diferite niveluri i se instituie insufi ciena respiratorie acut. Uneori sngele este
nghiit, se acumuleaz n stomac, apoi este vometat i aspirat n cile respiratorii. Exemplul de mai sus
demonstreaz cum starea general a organismului agraveaz insufi ciena respiratorie acut, determinnd aa-
numitul Simptomul agravrii reciproce.
Corpul strin, ajungnd n cile respiratorii superioare, se manifest clinic diferit, putnd fi inofensiv (are
dimensiuni mici) sau deosebit de periculos cnd obtureaz orifi ciul glotic, expresia feei devenind alarmant.

96. Factorii favorizani i determinani n apariia complicaiilor generale.

In mecanismul de producere a accidentelor si complicatiilor intervin o serie de factori care favorizeaza infectarea continutului
alveolei si al peretilor ososi si anume:

Tulburari vasomotorii loco-regionale provocate pe de o parte de traumatismul operator- care actioneaza asupra
terminatiilor nervoase si produce pe cale reflexa un spasm vascular, iar pe de alta parte este actiunea adrenalinei din solutia
anestezica ce produce o vasoconstrictie intensa si prelungita cu aparitia unor tulburari de metabolism la nivelul osului alveolar;

Extractiile laborioase si prelungite , cu zdrobiri ale mucoasei si ale peretilor ososi;

Utilizarea unor turatii mari ale instrumentelor rotative cu scopul crearii accesului asupra unor radacini , incalzeste osul si
il necrozeaza;

Existenta in alveola dupa extractie a unor fragmente detasate de os sau dinte, care impiedica procesul de cicatrizare
normala;

Extractiile incomplete cu lasarea in alveola a unor resturi radiculare;

Procesele infectioase periradiculare acute si cronice care se pot agrava in timpul extractiei producand insamantari
microbiene atat generale pe cale sanguina, cat si locale in peretii ososi ai alveolei;

Mai sunt incriminate granuloamele periapicale si chisturile radiculare extirpate incomplet;

Aplicarea in alveola postextractionala a diverselor substante in scop hemostatic sau antiseptic care impiedica formarea
unui cheag de sange putand fi astfel foarte usor dizolvat de flora microbiana bucala, al carei echilibru ecologic se modifica dupa
extractie devenind patogena;

Nerespectarea conditiilor de asepsie in pregatirea si conducerea actului operator;

Nerespectarea de catre pacient a indicatiilor privind ingrijirile postextractionale: consumarea de alimente calde, clatitul
puternic al gurii, nerespectarea de catre pacient a regulilor elementare de igiena bucala;

Starea generala deficitara cu scaderea rezistentei organismului la infectii, cu tulburari ale functiilor hemostatice ale
sangelui care impiedica formarea cheagului protector endoalveolar, cu micsorarea capacitatii de aparare generala si locala;

In ultimii ani s-a depistat in saliva un ferment proteolitic inactiv asemanator fibrinolizinei care in anumite conditii poate fi
activat si produce liza cheagului alveolar. Este posibil ca activarea acestuia sa se faca in conditiile scaderii rezistentei
organismului sau ale aparitiei unor factori favorizanti loco-regionali
Factorii etiologici implicai n apariia complicaiei imediate , cum ar fi hemoragia

Factorii locali: plgi mucoase ntinse cu delabrri importante ale gingivomucoasei;

fractura procesului alveolar sau a oaselor maxilare;

lezarea unor vase importante (de exemplu: artera alveolar inferioar);

vasodilataia secundar (paralitic), aprut n urma administrrii, mpreun cu anestezicul, a unor substane vasoconstrictoare
(epinefrin, norepinefrin);

persistena n alveol a unor procese patologice inflamatorii cronice;

prezena unor eschile sau proeminene osoase, resturi dentare n alveol, care produc leziuni locale;

lezarea unui vas situat anormal intraosos sau n esuturile gingivale moi; prezena unor anomalii ale vaselor alveolare
(anevrisme, angioame) n jurul rdcinii dintelui extras;

liza cheagului sangvin i a trombilor din capilare n cadrul alveolitei, atunci cnd crete esenial activitatea fibrinolitic n
alveol;

nerespectarea de ctre pacient a indicaiilor privind ngrijirile postextracionale (bi abundente ale cavitii bucale, consumul de
alimente fierbini, sugerea alveolei etc.), care pot provoca liza cheagului intraalveolar, urmate de hemoragii.

Factorii generali: deficitul ereditar al unuia dintre factorii de coagulare (hemofilia, boala Von Willebrand, afeciunile
pseudohemofilice hipofibrinogenemii, hipoprotrombinemii, hipoproconvertinemii etc.);

afectarea peretelui vascular n cadrul telangiectaziei hemoragice ereditare, vasculitei hemoragice, avitaminozei C, PP, lupusului
eritematos sistemic, n unele boli infecioase febra tifoid, tifosul exantematic, scarlatina etc.);

insuficiena funcional i/sau cantitativ a trombocitelor n cadrul purpurei trombocitopenice, leucemiilor etc.;

hipertensiunea arterial;

pacienii aflai sub medicaie antitrombotic (Acidum acetylsalicylicum, Acenocoumarolum, Warfarinum, Heparini natrium
etc.);

patologiile hepatice cronice (ciroza hepatic, hepatitele infecioase);

afeciuni ale sistemului endocrin.

97. Lipotimia: cauza, tabloul clinic, primul ajutor medical

Lipotemia este o stare de pierdere a cunostintei pe o durata scurta de timp - de la citeva secunde pina la citeva (4-5)
minute.

Cauza:
Lipotemiile au loc adeseori in mod reflector - din cauza insuficientei de oxigen in aerul inspirat (aglomeratie de
oameni intr-o incapere inchisa, neaerisita), din cauza unui stres puternic (psihic sau fizic), din cauza unei traume,
lovituri dureroase, din cauza insolatiei, supraoboselii, din cauza incalcarii regimului de alimentare.Specific este
faptul, ca pacientul ar putea sa-si revina si singur peste o anumita durata de timp. Dar totuna asistenta persoanelor
din jur este binevenita.Lipotemia, provocata cel mai des prin actiunea hipotensiva a procainei, este accidentul cel
mai frecvent.

Tabloul clinic:
Tendinta de a casca, transpiratie, paloarea fetei, uneori greata sau se instaleaza brusc cu pierderea partial a
cunostintei, fata palida, transpiratii reci, stare de slabiciune.
Primul ajutor medical:
Se impune examenul foarte rapid al pulsului, tensiunii arteriale si ritmul respirator. Pacientul trebuie scos intr-un
spatiu racoros, bine aerisit, trebuie culcat cu fata in sus si capul pe o parte. Sub mini si picioare se recomanda de a
pune obiecte mari - daca e posibil trebuie de asigurat o pozitie in care minile si picioarele se afla mai sus decit
corpul, iar capul - mai jos decit corpul. Daca este disponibil - se da de mirosit un tampon cu amoniac, se stropeste
fata cu apa rece. Se descheie nasturii, se slabeste cravata, cureaua. Daca pacientul nu-si revine - se solicita urgent
ajutor medical !

98. Convulsii. Cauze . Tabloul Clinic. Tratament

Convulsiile sunt disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei, contractii, tremuraturi sau alte
tulburari cerebrale temporare.
Cauze:
De regula, convulsiile sunt cauzate de descarcari electrice anormale sau de scaderea fluxului sanguin la nivelul
creierului, influentand functionarea optima a organismului. Convulsiile pot fi cauzate si de unele probleme medicale,
cum ar fi: hipoglicemia (zaharscazut in sange), infectie, traumatism cranian, intoxicatii accidentale sau supradoza de
droguri, tumori cerebrale sau alte probleme de sanatate care afecteaza creierul.
Tabloul Clinic:
Simptomele caracteristice sunt pierderea cunostintei si tremuraturi ale corpului. Cu toate acestea, unele crize sunt
greu de observat, deoarece persoana nu are alte manifesari decat pierderea pentru scurt timp a contactului cu
realitatea, vazuta din exterior ca fixarea unui punct cu privirea. Desi pacientul este treaz, nu reactioneaza si nu
raspunde in mod normal. Dupa terminarea crizei, pacientul nu isi aminteste nimic legat de respectivul episod.
Ocazional, convulsiile pot provoca modificari senzoriale sau vizuale temporare.
Tratament:
- Nu introduceti victimei niciun obiect intre dinti.
- Impiedicati bolnavul sa se raneasca fara a-i obstructiona miscarile.
- Asezati persoana intr-o parte pentru a impiedica inecarea cu propria voma. Aceasta pozitie ar trebui mentinuta si in
somnul de dupa criza.
- Daca victima isi schimba culoarea fetei sau i se opreste respiratia, incercati sa ii tineti capul intr-o pozitie care sa
previna inghitirea limbii si care sa faciliteze deblocarea cailor respiratorii.

99. Sincopia.Formele. Tabloul Clinic. Tratament.

Sincopa este termenul medical ce descrie clasicul lesin, adica pierderea temporara a cunostintei si
imposibilitatea de a mentine rectitudinea. Pacientii isi pierd tonusul musucular si cad. Spre deosebire de pacientii cu
convulsii, cei cu sincope isi recapata starea de alerta imediat dupa ce devin constienti. Termenul de sincopa exclude
prin definitie notiunile de convulsie, coma, soc sau orice alta stare ce evolueaza cu alterarea constientei.

Formele:
Se poate prezenta sub forma de sincopa albastra(respiratorie) cu oprirea respiratiei, inima continuind sa bata, pulsul
imperceptibil sau sincopa alba (cardiaca) caracterizara prin oprirea brusca a inimii, absenta pulsului si zgomotelor
cardiace, prabusirea tensiunii arteriale.

Tabloul Clini:
Sincopele apar de obicei cand fluxul sangvin catre creier este intrerupt si cand se instaleaza hipoperfuzia cerebrala.
Sincopa poate sa apara in general la orice varsta. Pierderea cunostintei este totala.
Tratament:
Se urmareste asigurarea unei oxigenari cerebrale suficiente.