13. Topografia triunghiului lateral al gtului.

Divizarea n triunghiuri: omotrapezoid

i omoclavicular. Stratigrafia. Regiunea sternocleidomastoidian. Triunghiul
scalenovertebral straturile, formaiunile anatomice. Spaiile intermusculare
antescalen i interscalen. Vasele, nervii. Segmentele arteriale critice pe gt.

Triunghiul omoclavicular
Anterior de marginea posterioara a m SCM,
Posterior marginea anterioara a venterului inferior a m. omohioid,
Inferior clavicula.
In limitele triunghiului omoclavicular se executa urmatoarele manipulatii:
Acces la a subclaviculara sau vena omonima. Ligatuararea a subclaviculare, din cauza insuficientei
colateralelor, cauzeaza dereglarea circulatiei sanguine in membrul superior, ceea ce poate duce la amputarea
lui.
Acces la n diafragmal , dispus pe suprafata anteriara a m. scalen anterior
Anestezia plexului brahial dupa metoda Kulenkampf la operatiile pe membrul superior
Acces la ductul thoracic pentru realizarea limfabsorbtiei sau pentru ligaturare in caz de limforee
In regiunea triunghiului omoclavicular superficial si in pozitie vertical trec v jugulara externa, ce in jos trece in
unghiul venos jugular; si nn subcutani supraclaviculari din plexul cervical (nn. Supraclaviculars intermedii, mediates
et laterals). Mai profund in limitele triunghiului se afla spatial interscalen.

SPATIUL INTERSCALEN:Fisura de forma triunghiulara,

-anterior si medial -de m. scalen anterior,
-posterior si lateral m. scalen mediu,
- inferior prima coasta.
Aceasta fisura treptat se largeste spre inferior. Spatiul interscalen are o mare insemnatate practica, intrucit in
portiunea sa inferioara, aderind la 1 coasta trece a subclavia, iar deasupra ei trunchiurile plexului brahial.
Pe coasta 1 alaturi de santul a subclavia se afla si tuberculum m. scalen anterior. In caz de hemoragii arteriale din aa
membrului superior, spre acest tubercul poate fi presata a subclaviculara pentru hemostaza temporara.
Trunchiurile superior, mediu si inferior ale plexului brahial sunt dispuse unul deasupra celuilalt in plan frontal si
inferior sunt tangente a subclavia.
La ligaturarea a subclavia in fosa supraclaviculara, adica la iesirea vasului din spatiul interscalen, trebuie foarte
precaut de diferentiat elementele pachetului vasculonervos ale triunghiului lateral, intrucit sunt cunoscute cazuri de
ligaturare gresita in locul arterei a unui trunchi. Verificarea pulsului arterei, executat in acest moment de chirurg, il
poate duce in eroare, intrucit la plasarea degetului pe trunchi se poate simti pulsatia de transmisie a aceastuia, ce
parvine de la artera.

Triunghiul omotrapezoid
Limitat din superointern de marginea posterioara a m SCM, din inferointern venterul inferior al m. omohioid,
posterior marginea anterioara a m. trapez.
In limitele triunghiului omotrapezoid posterior de mijlocul m SCM, din interior spre tes adipos ies nn senzitivi ai
plexului cervical: n auricularis magnus, ce merge superior spre regiunea urechii externe si procesului mastoid; mai
medial nn. Supraclaviculars mediates, intermedii et laterales, ce merg inferior peste clavicula in limitele regiunii
infraclaviculare; n. occipitalis minor ce merge posterior si superios spre regiunea occipitala, n. transversus colli ce
trece transversal spre limia mediana a gitului. Fig 7 11
Dupa fascia doua se afla tesut celular in care se afla n accesor.

In limitele triunghiului omotrapezoid se executa:

Blocada vagosimpatica
Anestezia plexului cervical
Acces catre esofag . Incizia se efectueaza posterior de SCM sting cu tensionarea lui spre anterior, dupa care
se elibereaza portiunea cervicala a esofagului
Inciziile in caz de flegmoane profunde ale gitului, ce survin ca rezultat al traumei sau perforarea peretelui
 esofagului de corp strain.

REGIUNEA SCM
E limitata de muschiul omonim ce incepe de la procesul mastoid si se insera prin 2 capete la stern si clavicula.
Regiunea SCM e dispusa in directie oblica si are forma unui paralelogram.
La muschi din anterior adera fascia superficiala, in grosimea careia e situat m. platysma. Dupa inlaturarea m
platysma devine vizibila prima foita a fasciii proprii a gitului, dupa aceasta e dispus SCM. Muschiul e intersectat in
directii diferite de vase si nervi. In directia oblica din superior spre inferior trece v jugulara externa. Se vede bine pe
oamenii vii si se umfla la intoarcerea capului si purtarea gulerelor strinse. De obicei e formata de 2 vene: occipitala
si auriculara posterioara.
La mijloc SCM e intersectat de n. trasvers al gitului din plexul cervical, iar superior pe muschi trece n auricular
mare ce merge spre urechea externa. In portiunea posterioara a muschiului, se indreapta spre superior n. occipital
mic. Mai jos de mijlocul SCM, la fel din plexul cervical, se indreapta nn. Supraclaviculars mediales, intermedii et
laterales. La marginea posterioara a m. se dispune n. accesoriu, ce da ramuri m. trapez si SCM.
Dupa SCM in inferioara se afla spatiul antescalen si triunghiul scalenovertebral.

Spatiul antescalenum
Anterior -m. scalen anterior
Posterior de acest muschi si fascia prevertebrala ce acopera muschiul;
anterior mm. Sternohioid si sternotiroid, acoperiti de fascia omoclaviculara; lateral si anterior m SCM inclus in
teaca fasciala a fasciei proprii a gitului. In spatiul antescalen vertical in jos intre suprafata anterioara a m. scalen
anterior si v jugulara interna posterior sau in grosimea fasciei prevetebrala trece n. diafragmal, ce cobora inferior
posterior de v subclaviculara mai exterior/lateral fata de n vag si prin apertura superioara a cutiei toracice trece in
mediastinul anterior.
In portiunea inferioara a spatiului antescalen v suclavia intersecteaza in directie orizontala anterior m scalen
anterior si se contopeste cu bulbul inferior al v jugulare cu formarea unghiului jugular venos
In portiunea superioara a spatiului antescalen trece a carotida comuna, n vag si v jugulara interna incluse in
teaca carotica (vagina carotica), formata de foita parietala a fasciei endocervicale. In componenta
pachetului vasculonervos a triunghiului medial a carotida comuna e dispusa medial, v jugulara interna
lateral, n vag in santul posterior intre artera si vena; proiectia lor linia ce uneste fosa retromandibulara
cu articulatia sternoclaviculara

Triunghiul scalenovertebral

E delimitat medial de corpurile vertebrelor C6 si 7, Th1 si 2 si muschiul lung al gitului situat pe ele; lateral m
scalen anterior; inferior a subclaviculara situata pe cupola pleurei. Fig 7 12 Virful triunghiului scalenovertebral se
afla pe tubercului anterior al procesului transvers la C6 tuberculum caroticum.

In limitele triunghiului:
A vertebrala vine de la a subclaviculara vertical in sus si trece in foramen processus transversus C6
Trunchiul tireocervical trece de la ar subclaviculara in apropierea hotarului lateral triunghiului
scalenovertebral si se imparte in ramuri. A cervicalis ascendens in spatiul antescalense ridica pe suprafta
anterioara a m scalen anterior; iar a tiroida inferioara trece orizontal pe a vertebrala in limitele triunghiului
scalenovertebral, se indrepta superior, face cotitura in directie mediala si la iesire din triunghi intersecteaza
din exterior in interior pachetul neurovascular al triunghiului medial posterior de acesta.
Ganglionul cervical mediu e dispus la virful triunghiul sclaneovertebral mai sus de a tiroida inferioara, da
2-3 ramuri internodale in jos spre ganglionul vertebral, dispus pe suprafata ar omonime si spre ganglionul
cervicotoracic, dispus la locul ramificarii de la a subclaviculare a a vertebrale.
Anterior de formatiunile din triunghiul scalenovertebral, trece pachetul neurovascular al triunghiului
medial. Vena jugulara interna ce intra in componenta acestuia, formeaza bulbul inferior al venei jugulare
interne si se uneste cu v suclavia cu formarea unghiului venos jugular.
Unghiul venos jugular
E dispus in limitele triunghiul scalenovertebral. V jugulara interna si v suclaviculara confluind formeaza v
brahiocefalica. Aceasta formatiune e dispusa posterior de articulatia sternoclaviculara. V sublaviculara si
brahiocefalica sunt dispuse anterior de a subclaviculara. Intre a subclaviculara si v brahiocefalica trece n vag, care
prin apertura superioara a cutiei toracice trece in mediastinul anterior. Din dreapta la niv a subclaviculare de la n vag
trece n recurent al laringelui, ce inconjoara a subclaviculara si trece in adincitura esofagotraheala. PE aceasta el se
ridica la laringe. Din stinga n recurent al laringelui se departeaza la nivelul cirja aortei, o incojoara si pe adincitura
esofagotrahealala fel ajunge la laringe. Intre v suclaviculara anterior si a subclaviculara posterior, n vag medial si
lateral n diafragmal, se afla ansa subclavia a trunchiului simpatic. In fiecare unghi venos jugular ajung careva
formatiuni.
La stinga de el se varsa ductul toracic, v jugulara externa, posterior din profunzime v vertebrala. In
apropierea unghiului in vena sublaviculara, iar uneori nemijlocit in unghi se varsa v traversa colli; v
suprascapularis de asemenea se varsa in apropierea unghiului in vena subclaviculara.
Ductul toracic din mediastinul posterior trece in triunghiul scalenovertebral sting intre portiunea initiala a a.
subclaviculare stinga si esofag, la niv C7, se abate la stinga, trece posterior de pachetul neurovascular al
triunghiului medial si formeaza arcul ductului toracic, cu convexitatea spre superior. Patrunzind in spatiul
intre a carotida comuna si a subclaviculara, ductul toracic marge paralel inspre fisura intre a vertebrala si v
jugulara interna si formind sinusul limfatic se varsa in unghiul venos jugular sting. Posterior de locul varsarii,
de regula, trece n diafragmal.
In unghiul venos drept se varsa venele analoage. Ductul limfatic drept trunchi scurt de 1-1,5 cm ce trece
in unghiul venos drept.
In fiecare unchi venos jugular, confluind cu ductul toracic sau ductul limfatic drept, dar uneori si separat, se
varsa un sir de trunchiuri limfatice:
Trunchiul limfatic jugular colecteaza limfa de la cap si insoteste pe gat v jugulara interna
Trnchiul limfatic subclavicular colecteaza limfa de la membrul superior si insoteste vena
subclaviculara
Trunchiul limfatic toracic intern colecteaza limfa de la glanda mamara si trece posterior de
cartilajele costale, insotind a toracica interna
Trunchiul bronhomediastinal limfa de la cupola plaminului

Anatomia chirurgicala a vaselor si nervilor triunghiului lateral

Fasciile triunghiului omoclavicular 1,2,3,5; fasciile triunghiului omotrapezoid 1,2,5. Fascia 4 in triunghiul lateral
lipseste. Mai lateral de m omohioid lipseste si fascia 3.
In saptiul intre fasciile 1 si 2 trec nn si vene subcutane v. jugulara externa si ramurile plexului cervical. Dea lungul
venei si posterior de ea se afla noduli limfatici superficiali.
Pachetul neurovascular a si v subclaviculara si plexul brahial se proiecteaza in triunghiul omoclavicular. Ar si
plexul trec in acest triunghi prin spatiul interscalen,
V subclaviculara se afla in spatiul antescalen.
A subclaviculara dreapta incepe de la trunchiul brahiocefalic, stinga arcul aortei. Proiectia ar subclaviculare drepte
corespunde articulatiei sternoclaviculare drepte. Ar subclaviculara stinga iese din cavitatea toracica la 0,5 cm in stinga
de la articulatia sternoclaviculara.
In regiunea gitului sunt 3 compartimente ale ar subclaviculare:
triunghiul scalenovertebral
spatiul interscalen
infara spatiului interscalen, deasupra coastei 1, intre marginea externa a m scalen anterior si coasta 1.

In spatiul interscalen artera ocupa portiunea inferioara. Mai sus de artera pe portiunea anterioara a m scalen
mediu de afla plexul cervical. Ramurile ar subclaviculare in regiunea data e trunchiul costocervical ce se
imparte in a cervicalis profunda si intercostalis suprema.
V subclaviculara dinspusa in spatiul antescalen, e despartita in acesta reg de artera prin m scalen anterior. V
e acoperita de clavicula, deasupra marginii superioare a carei, uneori se vede peretele superior al venei.

Compartimentul 3 al arterei e cel mai superficial, astfel aici se practica manipulatiile chirurgicale.
Trunchiurile plexului brahial trec nu doar exterior/inafara de artera, dar deseori si posterior. Vena adera la
arteradin anterior si inferior, raminind ascunsa dupa clavicula. De la compartimentul dat artera da a traversa
colli.

V subclaviculara e folosita in punctie si cateterizate, aceasta manipulatie e usurata de urmatoarele

particularitati topografice:
Calibru mare
Vena e bine fixata la tes inconjuratoare de aceea nu colabeaza
Are o dispozitie relativ superficiala si repere clare
V subclaviculara e continuarea nemijlocita a v. axilare si se intinde de la marginea anteroinferioara a coastei
1 pina la confluerea cu v jugulara interna. Lungimea 2-5cm, diametru 0,8-2,3 cm. Adincimea situarii 2-5
cm.
Linia de proiectie corespunde hotarului intre 1/3 interna si medie din lungimea claviculei, directie oblica
din exterior in interior si din jos in sus.

Plexul brahial e format de 4 ramuri ale nn cervicali inferiori si primul nerv toracic. Din acesti nervi se
formeaza 3 trunchiuri ce formeaza portiunea sa supraclaviculara. Fiecare trunchi apoi se imparte in ramuri
anterioare si posterioare ce vor constitui trunchiuri secundare. Trunchiul lateral se va forma din contul
ramurilor anterioare ale trunchiului superior si mijlociu. Cel medial rr posterioare ale celor 3 trunchiuri.
Apoi din trunchiuri se formeaza nn lungi ai membrului superior.
Rr. Anterioare se afla in spatiul interscalen. Aici elementele plexului brahial adera din posterior la m scalen
mediu. Inferior, interior si spre anterior de la ei trece ar subclaviculara. Anterior de trunchiuri in directie
transversala trece a traversa colli. Inferior si anterior de trunchiuri trece a traversa scapulae.