UNIVERSITATEA PETROL - GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI I GAZELOR

SPECIALIZAREA: EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT LA
EXPLOATARE
SONDELOR MARINE

MASTERAND:

-PLOIETI, 2014-

CUPRINS

1
Capitolul 1
Marea Carspica................................................................................................3
Capitolul 2
Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri ...........................7
Capitolul 3

Campul petrolier Tupi ..............................................................................14

Capitolul 4

Platforma
Prometeu.......................................................................................1
8

Capitolul 5

Aplicatie 1.....................................................................................................20
Aplicatie 2.....................................................................................................25
Aplicatie 3.....................................................................................................29

2
 Capitolul 1

Marea Carspica
Marea Caspic este cel mai mare lac pe Pmnt, aezat la hotarul Europei iAsiei i
enumit mare datorit dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspic reprezint
un lac lipsit de scurgere, iar apa n el este salin, de la 0.05 % la gura de vrsare
a rului Volga pn la 11-13 % n partea sud-estic. Nivelul apei variaz de la un an la
altul, n prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafaa Mrii
Caspice (fr Kara Bogaz Gol) msoar 371.000 km, iar adncimea lui maxim - 1025
m

3
Suprafaa, adncimea i volumul apei

Suprafaa i volumul apei Mrii Caspice variaz mult n dependen de variaia

nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafaa este egal cu aprox. 392,6 mii km,
iar volumul apei cu cca 78648 km, ceea ce alctuiete n jur de 44 % din rezervele
totale de ap dulce din lacuri de pe Terra. Adncimea maxim n Marea Caspic se
semnaleaz n depresiunea Sud-Caspic, la 1025 m de la suprafaa apei. Dup
adncime, Marea Caspic este depit doar de Baikal (1620 m) i Tanganyika (1435
m). Adncimea medie a mrii alctuiete 208 m. n acelai timp, partea nordic a mrii
este de mic adncime: adncimea maxim alctuiete 25 m, iar cea medie 4 m.

4
Temperatura apei

Temperatura medie lunar a apei n Marea Caspic alctuiete 0 C n partea nordic i

+10 C n cea sudic; n lunile de var temperatura apei pe toat ntinderea mrii este
+23 +26 C. La adncimi mari temperatura apei este aprox. +6 +7 C, fiind practic
constant n toate anotimpurile.

n timpul iernii o bun parte a Mrii Caspice nghea. n partea de nord marea este
acoperit de un strat de ghea de o grosime pn la 2 m, procesul de ngheare
ncepe la mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfrete la finele lunii februarie.
Limita poriunii ngheate trece aproximativ pe linia insula Cecenia Manglac, pe
peninsula Aperonski formarea i navigaia n deriv a gheurilor se semnaleaz odat
la 10-11 ani.

Componena apei

Salinitatea apei n Marea Caspic variaz de la 0,3 n partea nordic (mai exact
la delta Volgi) pn la 13,5 n zona malurilor sud-estice, n cea mai mare parte,
ns, salinitatea nu depete limitele de 12,6 13,2 . Iarna, n legtur cu
nghearea Volgi, salinitatea crete n regiunea nordic.

Relieful fundului

Relieful prii nordice este dominat de o "cmpie" vluroas subacvatic presrat cu

bancuri de nisip i insule acumulative. Adncimea medie a regiunii nordice este 4 8 m,
cea maxim nu depete 25 m. Pragul Manglac desparte Caspica de nord de cea
de mijloc. Caspica de mijloc este destul de adnc, adncimea depresiunii Derbent fiind
788 m. Pragul Aperonski desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud
este cea mai adnc regiune a Mrii Caspice, atingnd adncimea de 1025 m de la
suprafaa apei. Fundul mrii este acoperit de diferite nisipuri, la adncimi mari de
nmol, iar n regiuni anumite vieuiesc plante i alge.

Clima

Clima Mrii Caspice este continental n regiunile de nord, temperat n cele de mijloc
i subtropical n cele de sud. Iarna temperatura medie lunar variaz ntre -8 -10 C
n regiunile nordice i +8 +10 C n cele sudice, iar vara ntre +24 +25 C n
regiunile nordice i +26 +27 C n cele sudice. Temperatura maxim a fost nregistrat
pe coasta estic: +44 C.

Cantitatea medie anual de precipitaii alctuiete 200 mm, de la 90 100 mm n

regiunile secetoase pn la 1700 mm n regiunea malului subtropical sud-vestic.
Evaporarea apei de pe suprafaa mrii este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv
proces de vaporizare avnd loc n regiunea peninsulei Aperonski i n partea de Est a
Caspicii de sud.

5
Pe teritoriul Mrii Caspice vnturile bat destul de des, viteza lor medie anual alctuind
3 7 m/s. n lunile de toamn i de iarn vnturile se nteesc, viteza lor ajunge frecvent
la 35 40 m/s. Teritoriile cele mai btute de vnt sunt peninsula Aperonski i periferiile
zonelor Mahacikala i Derbent. Tot acolo a fost nregistrat cel mai nalt val: 11 m.

Extragerea ieiului i gazului

n Marea Caspic se afl surse bogate de petrol i gaz natural. Rezervele de petrol
alctuiesc n jur de 10 miliarde tone, iar mpreun cu gazele naturale 18 - 20 miliarde
tone.

Extragerea petrolului n Marea Caspic a nceput n anul 1820, cnd pe peninsula

Aperonski a fost spat primul pu de petrol. n jumtatea a doua a secolului XIX a
nceput extragerea ieiului n cantiti mai mari, n scopuri industriale, pe aceeai
peninsul, iar apoi i pe alte teritorii.

Pe lng extragerea petrolului, pe rmul Mrii Caspice se practic i

extragerea srii, calcarului, prundiului, nisipului, argilei etc.

Resurse recreative

Ambiana natural a rmului mrii presrat cu plaje de nisip, ape minerale i nmoluri
lecuitoare creeaz condiii favorabile pentru odihn i tratament. n acelai timp, gradul
la care a ajuns industria turistic a rmului Mrii Caspice l depete pe cel al
rmuluicaucazian al Mrii Negre. Ultimii ani industria turistic se dezvolt i pe
rmul azer, iranian, turkmen i al Daghestanului.

6
Probleme ecologice

Problemele ecologice ale Mrii Caspice sunt legate de poluarea apei rezultat din
procesele de extragere i transportare a ieiului, de infiltrarea n ap a substanelor
poluate din rurile bazinului mrii, de deeurile oraelor de pe rm, dar i de inundarea
unor obiecte cauzat de ridicarea nivelului apei n Marea Caspic. Braconajul de
asemenea reprezint un factor ecologic negativ: n urma lui, n ultimii ani, a sczut
considerabil populaia de nisetri n mare.

Capitolul 2

Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri

Sa se determine sarcinile produse de valuri cu inaltimea H=1,5m avand perioada T=3s.

Date necesare:
Diametrul exterior al pilonului D=324 mm;
Grosimea de perete t= 9,5 mm;
Adancimea apei, d=8m;
Inaltimea pilonului deasupra nivelului mediu al apei , h= 7m;
Lungimea efectiva a pilonului, l=17m;
Adancimea de patrundere a pilonului in solul marin, s= 2 m

Densitatea apei 1015 kg/m3

7
 Fig. 2.1 Schema modelului analizat

1. Se determina frecventa valurilor si lungimea valurilor

2 2
2.094395
T 3
Frecventa :
Lungimea valurilor se determina din ecuatia dispersiei:
2 gk tanh kd

Solutia numerica a acestei ecuatii conduce la L=.14 m

Numarul de unda este:
2 2
k 0.448799
L 14

Se verifica produsul kd pentru a se stabili conditiile de calcul:

kd 3.590392

Daca valoarea este mai mare decat se pot aplica conditiile pentru apele adanci.

8
 gT 2 9.81 32
L 14.05179 14
gk
2
2 2
In acest caz rezulta ca , iar .
2. Se determina raportul
0.324
D/L 0.023143
14

3. Numarul Keulegen-Carpenter este

1.5
KC 14.54441
0.324

Daca KC>4 , iar D/L<0,2 ne aflam in domeniul de separare corespunzator teoriei neliniare a
valurilor, iar forta valurilor are urmatoarele componente:forta de inertie, forta de tractiune plus
termenii patratici de modificare a formulei lui Morison de catre Lighthill.

Cea mai mare valoare a inaltimii valului pentru o lungime data a acestuia este:
L L 14
H max tanh kd 2
7 7 7

1.5
H / H max 0.75
2
prin urmare
1.5
a H /2 0.75
2
iar amplitudinea valului este
In cazul teoriei corespunzatoare domeniului neliniar de separare cu corectarea Lighthill a
formulei Morison se determina urmatoarele componente ale fortei valurilor:

4. Forta totala supra corpului imersat in apa este:

F F1 F2 F3 F4 F5

F1
4.1 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru ape adanci:

6 H D
Re 3 10
L Re 389666.890708
CM 2.3
2
D
F1 g a CM cos ( t) 9
4 F1 1415.822443
4.2 Forta de tractiune F2
CD 0.5 2
F2 0.25 CD g a D sin ( t) sin ( t) F2F5 0.099487
8.678625
4.3 Forta F datorita termenului patratic al potentialului vitezei din teoria Stokes de
 Forta Forta F1+F2 |F1+F2|
Termenul
Nr Forta de datorata |
t, s Froude- Forta F3+F4+F5 F
crt tractiune potentialu F3+F4+F
Krilov
lui cinetic

F1 F2 F3 F4 F5
0 1 2 3 4 5 6
1 0 1416.133 0 0 0 0 1416.133 0 1416.133 1416.133 0
2 0.25 1226.407 56.709 8.811 44.87 179.481 1226.657 233.162 1516.278 1226.657 233.162
3 0.5 708.066 170.127 8.811 44.87 179.481 708.566 233.162 1111.355 708.566 233.162
4 0.7 148.026 224 2.211 10.772 43.081 148.726 56.064 428.09 148.726 56.064
5 1 -708.066 170.127 -8.811 -44.87 -179.481 -707.066 -233.162 -771.101 707.066 233.162
6 1.25 -1226.41 56.709 -8.81 -44.87 -179.481 -1225.16 -233.161 -1402.86 1225.16 233.161
7 1.55 -1408.38 -2.478 2.115 10.772 43.089 -1406.83 55.976 -1354.88 1046.83 55.976
8 1.75 -1226.41 -56.709 8.811 44.874 179.481 -1224.66 233.166 -1049.95 1224.66 233.166
9 2 -708.066 -170.127 8.811 44.874 179.481 -706.066 233.166 -645.027 706.066 233.166
10 2.2 -148.026 -224.357 2.115 10.772 43.089 -145.826 55.976 -316.407 145.826 55.976
11 2.5 708.066 -170.127 -8.811 -44.87 -179.481 710.566 -233.162 304.777 710.566 233.162
12 2.75 1226.407 -56.709 -8.811 -44.87 -179.481 1229.157 -233.162 936.536 1229.157 233.162
13 2.99 1415.822 -0.0994 -0.426 -2.169 -8.678 1418.812 -11.273 1404.45 1418.812 11.273
Tabel 2.1

10
 F1 Termenul Froude-Krilov
2000

1500

1000

500

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-500

-1000

-1500

-2000

F1
Fig.2.2 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru ape
adanci

F2 Forta de tractiune
250
200
150
100
50
0
-50 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

-100
-150
-200
-250

F2
Fig.2.3 Forta de tractiune

11
F3 reprezinta forta datorita termenului patratic al potentialului vitezei din teoria lui Stoker de ordinul 2
50

40

30

20

10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-10

-20

-30

-40

-50

F3
Fig. 2.4 reprezint fora datorit termenului ptratic al potenialului vitezei din teoria lui
Stokes de ordinul 2

12
 F4 Forta datorata potentialului cinetic
200

150

100

50

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-50

-100

-150

-200

F4
Fig. 2.5 Forta datorita potentialului cinetic

F5 este prezenta numai daca cilindrul traverseaza o suprafata libera a valurilor

2000

1500

1000

500

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-500

-1000

-1500

-2000

F5
Fig.2.6 Forta este prezenta numai daca cilindrul traverseaza suprafata libera a valurilor

13
 2000

1500

1000

500
F1+F2
0 F3+F4+F5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 F
-500

-1000

-1500

-2000

F1 F2 ; F3 F4 F5 ; F
Fig.2.7 Reprezentarea grafica a sumei

Capitolul 3

Tupi Oil Field, Brazil

Tupi fost descoperit in Bazinul campos in anul 1985 si a fost pus in productie in anul 1998

Area: Campos Basin

14
Country: Brazil

Region: America(South)

Operator: Petrobras

Partners: Petrobras 65% , BG&Galp Energia -35%

Topside Solution: Marlim Oil Fixed Platform

Development Cost: $600,000,000

Oil Gas Reserves: five to eight billion barrels of

recoverable light oil and natural gas

Marlin este situate in partea de nord-est a Bazinului Campos, la aproximativ 110 km de Rio de
Janeiro.Gigantul zacamant Marlin este situat intre 600-1100 de metri sub apa in Bazinul Campos in zona
offshore a Braziliei. Are un volum estimate de 9 miliarde de barili si se intinde pe o suprafata de 160km 2 .
Sunt aproximativ 150 de sonde, 102 sonde de productie si 50 de sonde de injectie, peste 80 de km de
conducte. Avand o productie de 1.7 miliarde de barili de petrol si 1100 de miliarde degze .Rafinaria a
raportato productie mediede353,027barili pe zipentru anul 2007.

Prima faza de dezvoltare

Prima etapa a fost impartita in doua module: modulul 1 a fost dezvoltat folositit semi-
submersibila P-18 Petrobras VLCC Cairu, care a fost transformat in P-32, modulul 2 cuprinde 12 sonde

15
de productie si 7 sonde de injectie si a fost folosit semi-submersibila P-19.

A doua faza de dezvoltare

A doua faza, care a inceput in iunie 1995 a dezvoltat zonele sudice si centrale (modulele 3,4 si 5).

Modulul trei de dezvoltare a fost bazat pe 15 sonde de productie si 10 sonde de injectie avand
100000 bopd si 3 milioane de metri cubi pe zi de gaze. Modulul 4 a avut 27 de sonde din care 19 sonde
de productie si 8 sonde de injectie legate la doua manifolduri. Modulul 5 avand 20 de sonde de productie
si 15 sonde de injectie care au fost conectate la 4 manifolduri.

FMC Technologies a avut un contract de 90 de milioane de dolari pentru a produce un siste de

separare a fluidelor. Acest sistem separe titeiul, gazele si apa la aproximativ 2.950ft adancime adica la 900
de metri adancime.

16
17
18
 Capitolul 4

Platforma Prometeu

GSP Prometeu este o semi-submersibil , jackup independent consola piciorde foraj

operate de GSP de foraj, un Grup Servicii Petroliere filial, i n prezent, contractat de
ctre Melrose Resources pentru foraj n bulgara seciunea a Mrii Negre .

GSP Prometeu instalatii de foraj a fost proiectat de Sonnat offshore si a fost construit de Petrom,
la Santierul Naval Galai, n 1982. Dispozitivul a fost complet reconstruit i renovat n 2003, la
un cost de 35 milioane dolari SUA.

GSP Prometeu are o lungime de 52,4 metri (172 ft), latime de 40,8 metri (134 ft), proiect de 9,75
metri (32,0 ft), nlime de 120 de metri (390 ft) i adncimea de 6,4 metri (21 ft). Ea are o
adncime maxim de foraj de 6.100 de metri (20.000 ft), i ea ar putea funciona la o adncime
de ap de 91 metri (300 ft). Ca pe o platform de foraj, GSP Prometeu este dotat cu echipamente
de foraj avansate i trebuie s respecte strict niveluri de certificare n temeiul dreptului
internaional. GSP Prometeu este capabil de a manevra cu propriile motoare(pentru a
contracara deriva i curenilor oceanici), dar de la distan de relocare, trebuie s fie mutat de
specialitate remorchere. Dispozitivul este capabil s reziste la condiii severe de mare, inclusiv
de 12 de metri (39 ft) i valuri de 155 de kilometri pe or

La bordul platformei se afla 70 de oameni: ingineri, operatori, mecanici, macaragi,

bucatari, etc.

Utilajele principale:

- Instalatie de tratare a apei pentru injectie la jacketele 6 si 7. Instalatia este compusa

din: filtre mediu, filtre grosiere, coloana stripare;

- Pompa injectie (Hammerman);

- Doua motoare Caterpillar pentru a genera curent electric pe platforma.

- Instalatie de foraj F-320;

- Separator de etalonare trifazic;

- Separator bifazic;

19
20
 Capitolul 5

Aplicatii practice
Aplicatie 1
Sonda marina cu capul de eruptie pe platforma

Date caracteristice:

Nr Crt Proprietatile fl de zacamant Presiune, debit, temperatura Profilul sondei

1 t 850 kg/m3 pCE 30 bar Di 7 in
2 a 1050 kg/m3 pz 250 bar dte 4.5 in
3 g 700 kg/m3 pd 220 bar Hapa 700 m
4 i 10 % Q 500 m3/zi tafm 4 o
C
5 GOR 300 stm3/m3 tf 98 o
C tsupraf 15 o
C
o
6 t 93 C 1.5cP
o
15 C 10cP

Sa se determine:
1 Profilul presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului
de 3, 3.5, 4, 4.5;
2 Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati, i= 10;20;40;60;80;
3 Sa se determine curbele gradient considerand mai multe metode de ascensiune;
4 Sa se realizeze analiza nodala considerand presiunea de zacamand 250bar la 100 de bar
considerand un pas de presiune de 25 de bar. De asemenea si variataia impuritatilor si
diametrului tubingului.

21
 Schema modelului utilizat in Pipesim aplicatia 1

Fig.1 Variatia presiunii functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului
Observatie: cu cat diametrul tubingului este mai mic cu atat presiunea este mai mare, micsorand
diametrul tubingului scade si presiunea.

22
 Fig.2 Variatia presiunii in tevile de extractie functie de impuritati.
Observatii: la procente mici de impuritati este necesara o presiune mai mica;
procentele mari necesita o presiunea mult mai mare.

Fig.3 Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiune. Pentru a alege metoda de ascensiune
trebuie sa se compare datele din simulare cu datele rezultate din masuratorile de presiune pentru a se
allege varianta optima.

23
 Fig.4 Analiza nodala - variata impuritatilor.
Cand curbele de performanta (cele care variaza impuritatile) si curbele de comportare a stratului (cele
care se refera la variata preiuni de zacamant) se intersecteaza atunci sonda este functionala. Se observa
daca procentul de impuritati creste debitul scade.

24
 Fig.5 Analiza nodala - variatia diametrului tubingului.
Observatii: la diametre mici ale tubingului, maximul este de1000 sm3zi cu 190 de bar; marind diametrul
tevii, se observa ca presiunea scade iar debitul creste.

25
Aplicatie 2

Nr Proprietatile fl de Presiune, debit, Profilul sondei Date conducta

Crt zacamant temperatura amestec
1 t 850 kg/m3 pCE 30 bar Di 7 in Lca 100 m
0
2 a 1050 kg/m3 pz 250 bar dte 4.5 in Dca 8 in
3 g 700 kg/m3 pd 220 bar Hapa 700 m R 8 in
4 i 10 % Q 500 m3/zi tafm 4 o
C H 800 m
5 GOR 300 stm3/m3 tf 98 o
C tsupraf 15 o
C psep 25 bar
6 t 93oC 1.5cP
15oC 10cP

Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 2

26
Fig. 1 Variatia presiunii - functie de impuritati. Observatii: la un procent mic de impuritati este necesara
o presiune mica; un procent mare de impuritati necesita o presiune mult mai mare; la impuritati mari
creste densitatea lichidului si deci gradientul static; de-a lungul tevilor presiunea scade, in dreptul
conductei presiunea ramanand constanta, iar in dreptul raiserului presiunea scade ajungand intr-un
singur punct.

Fig.2 Variatia presiunii - functie de diametrul tubingului.Observatii: la diametre mici este necesara o
presiune mult mai mare decat la diametre mai mari pentru a invinge frecarile care apar; presiunea scade
in dreptul tevilor, ajungand constanta in drepul conductei de amestec, iar in dreptul raiserului presiunea
scade.

27
Fig3. Analiza nodala considerand nodul la media perforaturilor

Fig.4 Analiza nodala considerand nodul in capul de eruptie

28
 Fig.5

Fig.5 Influenta unor pompe multifazice care dezvolta o cadere de presiune de 20 bar.

Fig.6 Diagrama regimului de curgere prin conducta

29
Aplicatie 3

Condensatul este pompat de la o platform satelit printr-un riser 1 de 150m x 10 ID, o conducta
pozata pe fundul marii de lungime L=1km si riserul 2 de 150m x 10 care ajunge la platform de
procesare.

Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 3

Conditiile la limita

Presiunea fluidului la platforma satelit : 10 bar ;

Temperatura fluidului la platforma : 86 oC ;
Debitul de lichid : 1400m3 /zi ;
Limita minima a debitului de lichid :600m3 /zi ;
Presiunea minima la sosirea pe platforma de procesare :55bar
Temperatura minima la sosirea pe platforma de procesare :18 oC ;

Compozitia fluidului
Compon Metha Ethan Propan Isobuta Butan Isopent Pentan Hexan
ent ne e e ne e ane e e
Moles 75 6 3 1 1 1 0.5 0.5

Fractiile C7+
Punctul de fierbere Greutatea Greutatea specifica Moli
(oF) moleculara
C7+ 214 115 0.683 12
Component : Apa

30
Volum ratio(%bbl/bbl) : 10

Diametrele posibile ale conductei

I.D. Grosimea de perete Rugozitatea
8 0.5 0.001
10 0.5 0.001
12 0.5 0.001

Datele conductei :
Rate of undulations : 10/1000
Lungimea :1km ;
Elevatia :0
Grosimea de perete :0.5 ;
Rugozitatea : 0.001
Temperatura ambientala : 4oC ;
Coeficientul de transfer terminc : 0.2Btu/hr/ft2/OF ;
Conductivitatea termina a conductei :50Btu/hr/ft/OF ;
Conductivitatea termina a izolatiei : 0.15Btu/hr/ft/OF ;
Grosimea izolatiei : 0.75 sau 1
Fluidul ambiental : apa ;
Viteza fluidului ambiental : 0.5m/s ;
Conductivitatea solului marin : 1.5Btu/hr/ft/OF ;

Datele riserelor 1 si 2
Elevatie riser 1 :-150m ;
Elevatie riser 2 :+150m ;
Diametrul interior :10 ;
Grosimea de perete :0.5
Rugozitatea :0.001
Temperatura ambientala :10OC ;
Coeficientul de transfer de caldura : 0.2Btu/hr/ft2/OF ;

Sa se determine :
1 Anvelopa de faza ;
2 Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru diametrele disponibile
pentru conducta. Sa se aleaga diametrul conductei astfel incat sa se asigure
presiunea de sosire pe platforma de procesare ;
3 Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei
disponibile pentru conducta. Sa se aleaga grosimea izolatiei conductei astfel
incat sa se asigure temperatura de sosire pe platforma de procesare ;
4 Numarul pi-ss pentru identificarea fenomenlui severe sludgging si diagrama
regimurilor de curgere ;

31
Fig.5.3.2 Anvelopa de faza.

32
 Fig.5.3.3.Profilulul de presiuni.

Observatie :
Se constata ca pe distanta de cca 800 de metri cel mai avatajos este diametrul
de 203.2 mm avand o presiune de 81 bar, iar la diametre mai mari fiind
necesare presiuni mai mari.

33
 F
ig.5.3.4.a. Profilul temperaturii conductei cu izolare.
Observatie:
Se constata ca de-a lungul condcutei care are o lungime de 1 km
temperatura scade de la 80 la 40 grade la un debit de 1400m3/zi, avand un
strat de izolatie gros de 20 mm . Astfel ne aflam inafara pericolului formarii
criohidratilor.
S-a incercat simularea transferului de caldura de-a lungul conductei fara izoloare
mecanica, dar se vede ca temperatura scade sub temperatura de siguranta de
18 grade, ceea ce devine periculos din cauza aparitiei criohidratilor.

Fig.5.3.4.b Profilul temperaturii conductei neizolate.

34
Fig.5.3.5. Diagrama de curgerea are loc in regim intermitent.

35