Curs 1 08.02.

2017

Ce ne preda la curs este suficient pt examen !!!!!!!!!!!!!!!!

Se da pe 2 numere !

Subiecte examen ( la examen se da fix din astea ,el are un tratat de 300 pag...da nu stiu daca e
necesara) :

Pt prezenta se da cv pct in plus,o apreciaza,dar nu scade daca lipsesti !

2 pag e suficient daca scriem la examen .

4 subiecte fiecare 2,50 sau 2,25 pct

3 sub din propindustriala

1 sub din drepturi de autor

Subiecte examen :

Prop industriala :

1. Notiunea de inventie brevetabila

2. Noutatea ,conditie de fond pozitiva pentru brevetarea unei inventii
3. Inventiile de serviciu.Inventia realizata de un salariat si brevetata pe numele unitatii
4. Inventiile de serviciu.Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului.
5. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de cesiune.
6. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de licenta.
7. Notiunea de know-how
8. Notiunea de marca
9. Functiile marci
10. Conditii de fond pentru protectia marcilor
11. Transmisiunea dreptului la marca prin contract de cesiune
12. Transmisiunea dreptului la marca prin contract de licenta
13. Contractul de franciza
14. Notiunea de indicatie geografica . ( ex: salamu de sibiu,palinca de bhor )
15. Notiunile de desen si model industrial
16. Sisteme de protectie a desenelor si modelelor industriale
17. Notiunea de drept de autor ( asta e din partea a 2-a deja _____________________________)
18. Conditii de fond pt protectia operelor prin lege drepturilor de autor
19. Opera comuna
20. Opera colectiva
21. Drepturile morale de autor
22. Drepturile patrimoniale de autor
ASTEA SUNT ! ASTEA LE INVAT =)))

( cica e o materie tehnica nu o sa fie greu examenu,a zis ca ne cere putin,da sa invatam bine )
Notiunea de proprietate intelectuala

Def: Prin proprietate intelectuala se intelege totalitatea drepturilor privind operele literare ,artistice
sau stintifice ,inventiile ,descoperirile stiintifice ,marcile de fabrica ,comert sau servicii ,desenele si
modelele industriale precum si protectia acestora impotriva concurentei neloiale.

Prin urmare proprietatea intelectuala este ansamblul de norme juridice prin care se realizeaza
protectia drepturilor de proprietate industriala si a dreptului de autor.

Proprietatea intelectuala cuprinde doua mari domenii :

a) Proprietatea industriala
b) Dreptul de autor

Cele doua categorii se aseamana prin aceea ca au un fond comun de principii ,isi au izvorul in vechile
privilegii legale precum si faptul ca titularului ii este recunoscut monopolul exclusiv de exploatare
pentru o perioada limitata de timp.

Deosebirile constau in aceea ca in cazul dreptului de autor personalitatea autorului este mai viguros
conturata ,motiv pentru care,acesta ( autorul ) are recunoscute o serie de prerogative reunite sub
denumirea de drepturi morale de autor. In cazul dreptului proprietatii industriale exista anumite
cerinte de forma , exigente de ordin administrativ ce trebuiesc indeplinite pt a se atesta nasterea
dreptului .

In cazul dreptului de autor nu sunt necesare formalitati administrative ,simpla realizare a operei duce
la nasterea dreptului de autor si la protectia operei in conditiile legi.

Dreptul proprietatii industriale cuprinde:

a) Inventiile
b) Marcile de fabrica,comert sau servicii
c) Know -howul
d) Desenele si modelele industriale
e) Indicatiile geografice
f) Protectia programelor de calculator
g) Protectia soiului de plante si a raselor de animale
h) Protectia topografiilor de circuite integrate ,etc ...

Notiunea In sintagma :Dreptul proprietatii intelectuale

Notiunea de proprietate in cazul creatiei intelectuale poarta asupra ( are ca obiect ) unui bun
incorporal.

Dreptul de proprietate ca drept real principal este un drept exclusiv ,absolut si perpetuu .

Dreptul de proprietate intelectuala are un caracter esentialmente temporar ( adica recunoscut doar
pt o perioada de timp ) nu este supus prescriptiei exctinctive,nu este aparat prin actiunea in
revendicare sau actiuni posesorii si nu are dezmembraminte ( cum are dreptul de proprietate ).
Continutul drepturilor de proprietate intelectuala ( asta e esential ) este monopolul exclusiv de
exploatare a dreptului pentru o perioada limitata de timp !!!!!!!!!!

Drepturi absolute si drepturi relative ( asta nu face parte din curs )

Dreptul de proprietate ca drept real e un drept perpetuu nu se stinge prin neuz,se poate pierde prin
prescriptie,in schimb drepturile de proprietate intelectuala nu sunt supuse prescriptiei,si e
esentialmente temporar.

DIN GRILELE ALEA NE DA LA LICENTA DIN CARTEa de grile 100%

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Proprietatea industriala

Prin conventia de la paris 1883 ,proprietatea industriala are ca obiect brevetele de inventii ,modelele
de utilitate ,desenele si modelele industriale ,marcile de fabrica comert sau servicii ,numele
comercial ,indicatiile geografice , de provenienta ,denumiri de origine precum si reprimarea
concurentei neloiale.

Proprietatea industriala are 2 acceptiuni/intelesuri:

a) Ca institutie de drept civil prin proprietate industriala intelegem ansambulul normelor

juridice ce reglementeaza raporturile privitoare la creatiile intelectuale aplicabile in industrie
precum si la semnele distinctive ale unei asemenea activitati
b) Ca institutie de drept civil proprietatea industriala este facultatea sau posibilitatea
recunoscuta prin lege titularului de a folosi exclusiv o creatie intelectuala aplicabila in
industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati.

Natura juruidica a drepturilor de proprietate industriala

Initial dreptul de proprietate industriala a fost considerat ca drept de proprietate propriu-zis (

drept real ) ,in timp au aparut critici care au reliefat urmatoarele diferente ,astfel dreptul de
proprietate industriala nu are atributele dreptului de proprietate ,nu are dezmembraminte ,nu
este supus prescriptiei ,nu este susceptibil de urmarire ( adica nu poate fi executat silit ) si nici de
drept de preferinta .

Prin urmare s-a propus clasificarea drepturilor de proprietate industriala ca si o categorie

distincta alaturi de drepturile personale si cele reale.

Literatura franceza a considerat ca dreptul de proprietate industriala este asemanator cu dreptul

de clientela caracterizat de asemenea prin monopol exclusiv de exploatare .Dreptul de clientela ca si
dreptul de proprietate industriala este un drept absolut si opozabil erga omnes.

In prezent sunt considerate drepturi distincte de drepturile reale si cele personale ,diferite si de
dreptul de clientela .

OSIM ( oficiul de stat pt inventii si marci ) este organul de specialitate al administratiei publice
centrale aflat in subordinea guvernului cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in asigurarea
protectiei proprietatii industriale.
OSIM elaboreaza si suoune aprobarii guvernului strategia nationala de dezvoltare a proprietatii
industriale si aplica politica guvernului in aceasta materie.

Consilier de prop industriala (tip pt job)!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Osim are in principal urmatoarele atributii :

a) Inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatii industriale si elibereaza

titularilor titluri de protectie ( de proprietate ) ce le confera drepturi exclusive de exploatare
pe teritoriul Romaniei
b) Este depozitarul registrelor nationale a cererilor depuse si al registrelor nationale ale titlurilor
de protectie acordate
c) Editeaza si publica buletinul oficial de proprietate industriala si revista romana de proprietate
industriala
d) Atesta si autorizeaza consilierii in proprietate industriala
e) Acorda asistenta de specialitate pt protectia drepturilor de propietate industriala conform
legii romane si acordurilor internationale la care romania este parte
f) Sprijina brevetarea in strainatate a inventiilor romanesti scop in care aloca venituri .

Osim este condus de un director general numit prin decizie a primului-ministru .

( TOT CURSU ASTA NU INTRA IN SUBIECTE !!!!!!!!!!!!!!!!!!! )

Curs 15.02.2017

Notiunea de inventie brevetabila ( primu sub )

Reglementare legala ,legea 64/1991 republicata 2002

Prin inventie se intelege o creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei probleme tehnice
,aplicabila in industrie.

Notiunea de industrie este interpretata in sens larg si se refera atat la industria propriu-
zisa,agricultura si servicii.

Dupa obiectul inventiei deosebim intre inventii de produs si inventii de procedeu .

Definitia e o definitie doctrinara intrucat legea 64/2001 nu contine o definitie legala a inventiei .

In cazul inventiilor de produs ,prin produs nou se intelege un corp bine determinat,cu o structura si
compozitie proprie care il deosebesc de alte produse .

Procedeul numit si mijloc este reprezentat de agentii ,metodele sau organele ce duc la obtinerea
unui rezultat determinat sau a unui produs .

Procedeul se distinge de produs prin efectul tehnic ce reprezinta rezultatul acestuia .

Ex: inventie de produs are drept rezultat un corp diferit de ceea ce exista pana acu ( ex motoru cu
ardere interna ) , inventia de procedeu sau de mijloc este de ex bricheta ( rezultatu se poate obtine
prin mijloace diferite )

Dupa stadiul tehnicii deosebim intre inventii pionier si inventii obisnuite .

Inventiile pionier au ca obiect un produs nou care nu a existat pana la acel moment ( revolutionar ) .

Inventiile obisnuite au ca obiect un produs sau procedeu diferit de cele existente ,dar care nu este
revolutionar in domeniul respectiv .

Dupa titular deosebim intre inventii de serviciu ( realizate de salariati ) si inventii libere ( realizate de
inventatori independenti ).

Conditiile de fond pozitive pt brevetarea unei inventii

Legea 64/1991 desi nu defineste inventia brevetabila prevede la articolul 7 conditiile ce trebuiesc
indeplinite cumulativ pentru ca o inventie sa fie protejata printrr-un brevet ,si anume:

- Sa fie noua
- Sa implice o activitate inventiva
- Sa fie succeptibila de aplicare industriala

In materie de inventii ,noutatea trebuie sa fie absoluta in timp si spatiu ,adica solutia tehnica pe care
o contine sa nu fie cuprinsa in stadiul tehnicii mondiale .

Prin stadiul tehnicii se intelege totalitatea cunostintelor accesibile publicului in orice mod pana la
data depozitului cereri de brevet de inventie .

Prin notiunea de public se intelege orice persoana mai putin cele care legal sau contractual sunt
obligate sa pastreze secretul informatiilor pe care il detin in legatura cu inventia . ( exemple de
asemenea persoane : salariatii care participa la realizarea inventiei , membri ai personalului OSIM
care examineaza inventia pt care s-a cerut brevetarea ) .

Stadiul tehnicii mondiale cuprinde de asemenea si informatiile continute in cererile de brevet depuse
la OSIM de alte persoane inafara de realizatorul inventiei .

Criteriul cu ajutorul caruia se apreciaza conditia noutatii este efectul tehnic nou ce nu putea fi
prevazut dinainte si care este determinant pentru stabilirea noutatii potrivit practicilor OSIM.

Faptele prin care inventia este adusa la cunostinta publicului se numesc anterioritati ,daca aducerea
la cunostinta provine de la realizatorul inventiei se numeste divulgare => daca anterioritatea provine
de la autoru inventiei aceasta se numeste divulgare.

Pt a fi distructiva de noutate anterioritatea trebuie sa fie certa in privinta existentei si a datei

acesteia .

De asemenea anterioritatea trebuie sa fie suficient de clara pentru a permite unei persoane de
specialitate sa reproduca obiectul inventiei.

In examinarea conditii noutatii cercetarea anterioritatilor este nelimitata in timp si spatiu .

Cererea de brevet de inventie insotita de datele solicitantului si de scrierea inventiei prin schite si
desene explicative ,depusa la OSIM ,constituie DEPOZITUL NATIONAL REGLEMENTAR .

Cererea de brevet se inscrie in registrul national al cererilor de brevet depuse ( data,ora,minut )

,datele din aceasta fiind secrete ,nepublice pana la data publicarii in buletinu oficial de proprietate
industriala .

Prioritatea de depozit national reglementar

Persoana care a constituit prima depozitul national reglementar va fi indreptatita daca sunt
indeplinite toate conditiile sa obtina brevet de inventie.

Prioritatea unionista

Daca o persoana depunde cerere de brevet de inventie sau pentru protectia unui desen ori proiect
industrial intr-unu din statele semnatare ale Conventiei Paris sau membru al organizatiei mondiale a
comertului poate obtine in Romania brevet de inventie daca depune la osim cerere de brevet in
maximum 12 luni de la depunerea primei cereri .

Prioritatea de expozitie

Expunerea obiectului unei inventii brevetabile intr-o expozitie internationala oficiala intr-unu din
statele membre semnatare ale conventiei de la Paris sau membra a organizatiei mondiale a
comertului poate obtine brevet in Romania daca depune cerere in cel mult 6 luni de la data
expozitiei.

Activitatea inventiva

O inventie implica activitate inventiva daca solutia tehnica pe care o ofera nu este evidenta pt o
persoana de specialitate ,in literatura franceza,activitatea inventiva se considera ca exista atunci
cand tehnica curenta este depasita in principiile ,mijloacele de realizare sau rezultatele obtinute .

Aplicarea industriala

O inventie este succeptibila de aplicare industriala atunci cand obiectul sau poate fi utilizat in mod
repetat in oricare din domenile vietii economice sau sociale .

Conditia aplicari industriale este indeplinita si atunci cand nu este posibila in prezent ,dar in mod
evident va fi posibila in viitor . ( acestea se numesc inventii de perspectiva )

Subiect de examen este doar noutatea...din astea de mai sus.

Conditii de fond negative

O inventie nu poate fi brevetata daca exploatarea ei este contrara oridinii publice sau bunelor
moravuri sau daca este daunatoare vietii si sanatatii persoanelor.

De asemenea nu pot fi brevetate ca inventii creatiile intelectuale care sunt protejate prin alte legi
speciale.

Inventiile de serviciu ( intra la exam )

Dupa titluarul lor deosebim intre inventii libere si inventii de serviciu.

Peste 80% din inventiile brevetate sunt inventii de serviciu.

Prin inventie de serviciu intelegem o solutie tehnica noua data unei probleme concrete aplicabila in
industrie si realizata de un salariat in cadrul intreprinderi in care isi desfasoara activitatea .

Regulile aplicabile inventiilor de serviciu sunt legea 64/1991 (art 5 ,alin 1 si 2 sunt sub de exam)
republicata in 2002,dar si dispozitiile din codul muncii.

Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii ( art 5 alin 1 ) .

Inventia realizata de un salariat in executarea unui contract individual de munca prin care are in mod
explicit incredintata o misiune inventiva va putea fi brevetata pe numele unitati angajatoare.

Inventiile realizate de un salariat in executarea unui contract de cercetare in care este inclusa si
sarcini privind obiectul inventiei va putea fi brevetata de unitatea care a comandat si finantat
cercetarea.

In ambele situatii pentru ca unitatea sa devina titular de brevet este necesar ca salariatul sa aiba
incredintata in mod expres sarcina de a realiza inventia.

Drepturi si obligatii

Pana la realizarea inventiei unitatea angajatoare si inventatorul au obligatia reciproca de a se abtine

de la orice divulgare a datelor detinute in legatura cu inventia.

Salariatul are obligatia ca la cererea unitatii angajatoare sa dea informatii in scris despre stadiul
realizarii inventiei.

In momentul realizarii inventiei salariatul are obligatia sa informeze in scris unitatea angajatoare
despre acest lucru si sa inainteze schite,desene,explicatii si tot ceea ce este necesar pt realizarea si
exploatarea inventiei.

De la data primirii informarii scrise ,unitatea angajatoare are obligatia ca in termen de 60 zile sa
depuna la osim cerere de brevet.Termenul de 60 zile e un termen de decadere,daca unitatea
angajatoare nu depune cerere la osim in termenul de 60 zile,dreptul la brevetul de inventie revine
salariatului.

Daca a depus cerere in termen,unitatea angajatoare are obligatia sa il informeze pe salariat la

cererea acestuia despre stadiul examinarii cereri de brevet la OSIM.
Dupa realizarea inventiei,salariatul are obligatia sa acorde unitatii asistenta tehnica pe baza de
contract pt executarea si exploatarea inventiei ,salariatul inventator are dreptul la o remuneratie
suplimentara stabilita pe baza de contract .

Drepturile patrimoniale ale salariatului sunt direct proportionale cu efectele economice si sociale ale
exploatarii invetiei .

Remunerarea suplimentara are sediu materiei in 64/91.

Inventatorul are drepturi si nepatrimoniale si anume :

- dreptul sa ii fie inscris in carnetu de munca calitatea de inventator

- dreptu de a ii fi mentionat numele si calitatea de inventator ori de cate ori se face o referire publica
la inventia sa si indiferent cine este titularul de brevet

Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului ( e sub la examen )

Inventia realizata de un salariat cu executarea unui contract individual de munca ,in exercitarea
functiei sale ,in domeniul de activitate al unitatii angajatoare cu folosirea mijloacelor tehnice si a
informatiilor detinute de unitate va fi brevetata pe numele salariatului daca acesta nu are prin
contractul individual de munca incredintata in mod explicit o misiune inventiva.

Unitatea angajatoare are doar un drept de preferinta la incheierea unui contrat de cesiune sau
licenta a drepturilor nascute in legatura cu inventia daca salariatul invetator doreste sa transmita
aceste drepturi.

Salariatul are obligatia de a informa in scris despre inventia sa,de instrainarea a drepturilor nascute
odata cu inventia ,iar aceasta ( unitatea angajatoare) trebuie sa accepte sau sa refuze incheierea unui
contract intrun termen de 3 luni de la oferta salariatului.

Oferta salariatului trebuie sa fie ferma,completa ,serioasa si neviciata .

Termenul de optiune de 3 luni este de asemenea un termen de decadere,ce are drept consecinta
pierderea dreptului unitatii,inventia devenind LIBERA .

Drepturi si obligatii ( vezi subiectu nr 2,sunt aceleasi )

Curs 1.03.2017

Procedura administrativa de admitere sau respingere a cereri de brevet

Cuprinde 3 etape :

1.Inregistrarea cererii de brevet

Cererea de brevet trb sa contina atributele deidentificare ale solicitantului si trebuie sa fie insotita de
o descriere a inventiei ,schite si desene explicative astfel incat o pers de specialitate sa poata
reproduce obiectul inventiei .
Explicatiile privind inventia pot fi depuse si separat in termen de 2 luni de la formularea cereri de
brevet .

Cererea de brevet se inregistreaza in registru national al cererilor de brevet depuse ,datele din cereri
find nepublice .

Data constituirii depozitului national reglementar este data la care documentatia privind inventia
este completa .

De la data constituirii depozitului national reglementar ,incepe protectia provizorie a intentieicare

inceteaza la data eliberarii brevetului. Atat protectia provizorie cat si brevetul de inventie confera
titularului un monopol exclusiv de exploatare ,diferenta intre cele doua forme de protectie este
aceea ca numai titularul de brevet poate formula actiune in contrafacere .

2. Examinarea cererii de brevet ( etapa a 2-a )

OSIM analizeaza daca :

- Solicitantul este pers fizica sau juridica romana si daca cererea de brevet e completa
- Documentatia ce insoteste cererea este completa
- Daca sunt indeplinite cond de fond pozitive pentru brevetarea unei inventii
- Daca nu exista o conditie de fond negativa ce impiedica brevetarea inventiei
- Daca au fost platite toate taxele pentru examinarea cereri si elibierarea brevetului de
inventie

3.Admiterea sau respingerea cererii de brevet ( a 3-a etapa )

Analizand conditiile de la pct 2 , OSIM intocmeste un raport de examinare a cereri de brevet ,in baza
raportului de examinare se emite o hotarare de respingere a cererii de brevet sau dupa caz de
admitere a cererii.

Hotararea de acordare a brevetului ( si cea de respingere daca e cazul ) se publica in buletinul oficial
de proprietate industriala .

Hotararile OSIM indiferent daca sunt de admitere sau de respingere a cererii trebuiesc motivate.

Brevetul de inventie este acordat de directorul general al OSIM in temeiul hotararii de admitere a
cererii de brevet.

Durata de protectie a unui brevet este de 20 de ani si include si protectia provizorie.

Brevetul de inventie este titlul juridic prin care i se recunoaste titluarului monopolul exclusiv de
exploatare a inventiei sale.

Brevetul de inventie este temporar ( pt ca dureaza 20 ani ) si isi produce efecte doar pe teritoriul
Romaniei.
Transmiterea dreptului nascut in legatura cu inventia prin contract de cesiune

Obiectul transmisiuni : SUNT TRANSMISIBILE prin cesiune ( cand ne gandim la cesiune sa ne gandim
la vanzare ) :

- dreptul la acordarea brevetului de inventie ( cand contractul de cesiune e incheiat inainte de

eliberarea brevetului de inventie ) ;
- Drepturile ce izvorasc din brevet ( atunci cand contractul de cesiune este incheiat dupa
eliberarea brevetului dar inainte de expirarea perioadei de protectie ;
- Contractul de cesiune al drepturilor nascute in legatura cu inventia este instrumentul juridic
prin care o parte numita cedent ( titular al drepturilor nascute in legatura cu inventia )
transmite celeilalte parti numita cesionar integral drepturile ce izvorasc din brevet in
schimbul unui pret .
Contractul de cesiune se supune regulilor de la vanzare-cumparare.
In situatia in care cesiunea e cu titlu gratuit se alica regulile de la donatie

Clasificarea contractelor de cesiune

In functie de intinderea drepturilor transmise,cesiunea poate fi :

a) Totala atunci cand se transmit toate drepturile ce izvorasc din brevet si pt intreg
teritoriul tarii
b) Partiala ,atunci cand obiectul transmisiunii il formeaza numai anumite drepturi ce
izvorasc din brevet ( ex dreptu de a fabrica,de a exporta ) ,sau transmisiunea nu e
valabila decat la o parte din teritoriul tarii.

Caractere jurdice ale contractului de cesiune :

- Este un contract consensual

- E un contract nenumit
- Este de regula bilateral,dar poate fi si uniilateral ( cand e cu titlu gratuit )
- Este de regula oneros,dar poate fi si cu titlu gratuit
- E un contract translativ de drepturi
- Pentru opozabilitate fata de terti este necesara transcrierea cesiunii prin publicare in buletin
oficial de proprietae industriala
- E un contract sinalagmatic

Efectele contractului de cesiune => drepturi si obligatii

Obligatiile cedentului :

- Obligatia de a preda => se traduce prin aceea ca,din momentul incheieri contractului
,cedentul trebuie sa tolereze exploatarea brevetului de catre cesionar
- Obligatia accesorie de predare => se traduce prin comunicarea know-howului de l cedent la
cesionar ( precizare : obligatia de a acorda asistenta tehnica pe baza de contract titularului de
brevet revine inventatorului )
 - Obligatia de garantie ,cedentul este obligat sa asigure linistita si utila folosinta a inventiei de
catre cesionar ; Obligatia de garantie nu poarta asupra randamentului sau valorii comerciale
a exploatarii inventiei . Daca obiectul inventiei nu este tehnic realizabil sau nu poate fi aplicat
la scara industriala contractul este nul,prin lipsa obiectului. ( nu se considera viciu ascuns )

Obligatiile cesionarului :

- Principala obligatie este sa plateasca pretu cesiunii ( daca contractu e oneros )

Transmisiunea drepturilor nascute in leg cu inventia prin contract licenta

Contractul de licenta e instrumentul juridic prin care se transmite in tot sau in parte dreptu de inv
asupra unei inventii brevetate de la o parte numita licentiator catre licentiat.

Pretul transmiteri folosintei se numeste redeventa .

Etimologic,licenta provine din latina si inseamna libertate de a actiona .

Caractere juridice :

- Este un contract consensual

- Este un contract nenumit
- Contract sinalagmatic
- Cu titlu oneros
- Cu executare succesiva
- Intuitu personae in privinta licentiatului
- E translativ de folosinta ( nu se transmite proprioetatea )

Contractului de licenta i se aplica regulile de la contractu de locatiune.

Dupa intinderea drepturilor transmise licenta poate fi :

1. Licenta simpla cand licentiatorul pastreaza dreptul de a folosi inventia dar si dreptul de a
incheia alte contracte de licenta
2. Licenta exclusiva - cand licentiatu dobandeste folosinta exclusiva a unor drepturi ce izvorasc
din brevet sau pentru un teritoriu determinat
3. Licenta absoluta atunci cand licentiatul dobandeste folosinta exclusiva a tuturor drepturilor
ce izvorasc din brevet / pe intreg teritoriul ; licentiatorul nu poate incheia alte contracte de
licenta

Licentiatorul trebuie sa fie titular al folosintei drepturilor ce izvorasc din brevet .

 Efectele contractului de licenta :

Obligatiile licentiatorului :

- Sa transmita folosinta temporara a dreptului sau drepturilor ce formeaz obiectul

contractului de licenta ( dreptul de licenta dobandit de licentiat este un drept de creanta spre
deosebire de monopolul exclusiv de exploatare pe care il dobandeste cesionarul ,care este
un drept real )
- sa acorde asistenta tehnica si comunicare de know-how astfel incat licentiatul sa poata folosi
obiectul inventiei
- liceniatorul garanteaza pt evictiune si vicii ascunse
- la incetarea contractului de licenta,licentiatorul trebuie sa preia stocul de produse fabricate
sub licenta la pretul de fabricatie. Anuitatile ( taxele anuale pentru mentinerea in vigoare a
brevetului ) trebuiesc platite de licentiator

Obligatiile licentiatului :

- sa plateasca redeventa
- Sa exploateze inventia ( obligatie procte rem -este o obligatie reala de a face )
- Licentiatul trb sa il protejeze impotriva uzurparilor
- La incetarea contractului licentiatul trebuie sa sisteze folosirea obiectului inventiei

Cauzele de incetare sunt aceleasi ca la cesiune.

Notiune de know-how ( alt subiect )

Know-howul e un obiect de proprietate industriala fara o reglementara proprie in legislatia interna

Know howul este apreciat ca un valoros element de patrimoniu al unei intreprinderi ,obiect de
proprietate industriala.

Know howul se mai numeste si savoire faire = a sti in ce fel

Definitie : Know-howul e un ansamblu de cunostinte tehnice nebrevetabile sau brevetabile dar

nebrevetate necesare fabricari ,functionari sau comercializari unor produse .

Cunostintele tehnice ce formeaza obiectul know-howului trb sa aiba caracter de noutate si

originalitate. In legea 79/1997 privind franciza know-how-ul este vazut ca fiind totalitatea formulelor
definitiilor tehnice ,schitelor,modelelor ,retetelor si procedeelor ce servesc la fabricarea sau
comercializarea unui produs .

Know-how-ul are doua componente si anume :

a) Abilitatea sau dexteritatea tehnica calitati ce sunt atasate unei persoane ; abilitatea si
dexteritatea tehnica nu pot face obiectul unei instrainari si nici nu pot fi apropriate unei
intreprinderi in schimb e posibila transmiterea lor impreuna cu persoana care le detine
b) Experienta tehnica rezultat al unei practici industriale indelungate .Acest element este
succeptibil de a fi fixat printr-o descriere pe un suport material si prin urmare poate forma
obiectul unei instrainari sau obiectul aproprierii de catre intreprindere
Caracterele know howului sunt :

- Caracter tehnic practic ( cu exceptia know howului comercial )

- Caracter transmisibil numai impreuna cu persoana care detine know-howul

Neavand o reglementare proprie know-howul nu e protejat ca celelalte obiecte de

proprietate industriala printr-un titlu de protectie , know howul poate fi protejat numai de
fapt prin asigurarea secretului si nedivulgare.

Titularul de know-how benefciaza de un monopol exclusiv de exploatare de fapt si nu de

drept cum este cazul celorlalte obiecte de proprietate industriala.

Know-howul se deosebeste de secretu de fabricatie sau secretu comercial .

Secretul comercial find o informatie ce nu e in general cunoscuta persoanelor care se ocupa

cu acel tip de informatii .
Secretul de fabricatie este o tehnica ,o formula izolata de fabricatie ( ex: reteta de la esenta
de coca cola ) .

Secretu de fabricatie si secretul comercial au caracter static ,know-howul are caracter

dinamic ,intrucat ,experienta tehnica ce formeaza obiectul know howului este permanent
supusa ameliorarii ( adica imbunatatirii ) .

Know-howul nu e protejat prin actiuni in contrafacere ,ci doar prin actiunea in concurenta
neloiala sau actiuni personale( in cazul existentei unui contract ) .

Exemplu de know-how : la autoturisme cum se monteaza cilidnrii ,chestiuni tehnice de

fabricatie ,alt exemplu sunt contractele de franciza ( in 90%din cazuri ) .

Curs 8.03.2017
Licenta scrisa 90 grile 4h
Sa facem licenta pana la sfarsitul lunii mai
50 pag minim licenta
Taxa de licenta se plateste la inscriere

Notiunea de marca ( sigur o sa pice la examen ce se preda azi ! Astea 2 sub )

Ca obiect de proprietate industriala marca face parte din categoria semnelor distinctive ,este
un element important in patrimoniul intreprinderii si permite consumatorilor sa isi orienteze
preferintele catre un anumit produs sau serviciu . Reglementare legala legea 84/1998 .
 Ca natura juridica marca e un bun mobil incorporal ,fiind singurul obiect de proprietate
industriala cu vocatie la protectie infinita/nelimitata in timp prin reinoirea succesiva a
depozitului .
Marca este un element incorporal al fondului de comert destinat sa atraga clientela catre un
anumit produs sau serviciu .

Def marcii : marca este un semn distinctiv ,susceptibil de reprezentare grafica ,ce serveste la
deosebirea produselor sau serviciilor unui comerciant de cele asemanatoare ale altor
comercianti .

Caracterele marcii :

1. Marca are caracter facultativ un comerciant poate sa inregistreze marca dar nu este
obligat sa o faca . Deci un comerciant poate avea una sau mai multe marci
inregistrate,sau nici o marca.
2. Marca are caracter independent de produs altfel spus anularea inregistrarii unei marci
nu atrage dupa sine interdictia de a comercializa produsul marcat
3. Marca are caracter individual adica o marca apartine unei persoane fizice sau juridice .
Caracterul individual nu exclude detinerea in coproprietate .

Deosebirea intre marca si alte semne distinctive

Expresiile firma .nume comercial si denumire sociala sunt sinonime dpdv juridic si reprezinta un
atribut de identificare a comerciantului ,adica numele sub care un comerciant isi desfasoara
activbitatea.

Emblema este tot un semn distinctiv ce identifica la fel ca si numele comercial ,comerciantul .

Emblema se aseamana cu marca prin conditiile sale de validitate ,si anume :

a) Distinctivitatea
b) Disponibilitatea
c) Caracterul licit

Emblema este de asemenea facultativa,la fel ca si marca , in schimb numele comercial este
OBLIGATORIU .

Numele comercial ( adica firma ) si emblema pot fi protejate impotriva folosirii nelegitime de alt
comerciant prin actiunea in concurenta neloiala .

Marca este aparata in principal prin actiunea in contrafacere ,dar si prin actiunea in concurenta
neloiala .
Semne succeptibile de a fi inregistrate ca marci :

Pot fi inregistrate ca marca ,cuvinte,inclusiv nume de persoane ,desene , litere ,cifre ,elemente
figurative in doua sau 3 dimensiuni ,combinatii de culori sau orice combinatie a acestora.

Functiile marcii

1. Prima dpdv istoric este functia de delimitare a produselor sau serviciilor unui comerciant de
cele asemanatoare ale celorlalti comercianti
2. Functia de concurenta individualizand produsele unui producator marca este un important
mijloc de atragere a clientelei care isi orienteaza preferintele catre produsele care au castigat
o buna reputatie . Din functia de concurenta decurg functiile de reclama si cea de organizare
a pietei .
3. Functia de garantare a calitatii consumatorii vad in marca o garantie a constantei calitatii
unui produs sau serviciu ,se formeaza astfel o legatura morala intre consumator si marca.
Daca in timp un producator nu mentine calitatea produselor marcate ,cumparatorul il
sanctioneaza ,orientandusi preferintele catre produsele altui comerciant.
Functia de garantare a calitatii mai este numita si functia de protectie a consumatorului.

4. Functia de reclama aceasta evidentiaza caracterul independent al marcii fata de produs

,astfel se considera ca o reclama bine condusa transforma marca intr-un simbol al reputatiei
produsului . In timp , consumatorul va fi atras de marca ,intrucat aceasta garanteaza
provenienta si calitatea produsului .

Functia de reclama a fost sintetizata in doctrina prin adagiul marca se vinde singura

5. Functia de organizare a pietei prin intermediul marcii,un producator poate controla

raportul dintre cererea si oferta pentru un anumit produs . Marca devine astfel un
instrument de marketing ,util prognozarii ,cererii pe categorii de produse sau servicii .

Functia de organizare a pietei are o importanta deosebita in special la marcile de comert .

Conditii de fond pt protectia dreptului la marca

Pt a fi inregistrat la marca,un semn distinctiv ,trb sa indeplineasca cumulativ ,trei conditii :

1. Distinctivitatea
Aceasta conditie a fost apreciata multa vreme ca fiind singura necesara pentru
inregistrarea unui semn distinctiv ca marca .
Distinctivitatea este o chestiune relativa si se raporteaza la semnul ce se doreste
inregistrat ca marca .

Conditia distinctivitatii este indeplinita atunci cand individualizeaza produsele ( sa nu fie

un semn generic sau banal ) si constituie un reper pentru consumator in identificarea
produselor ce au anumite calitati .
 Caracterul distinctiv al unui semn variaza in timp ,de asemenea marcile nu au aceeasi
putere de distinctivitate . ( ex : in cazul marcilor notorii la momentul inregistrarii lor era
indeplinita conditia distinctivitatii ,dar in timp , notorietatea a dus la diluarea marcii sau
degenerarea ei , astfel , in practica s-a ajuns ca o marca sa nu mai identifice produsul,ci
chiar sa il desemneze . ( ex : ciolofanul,termos,telex ,xerox ) .

2. Disponibilitatea
Pentru ca un semn sa poata fi inregistrat/apreciat ca marca ,el trebuie sa nu fi fost
apropriat anterior de o alta persoana .

Un semn distinctiv nu este disponibil si nu poate fi inregistrat ca marca daca :

- A fost folosit anterior de alt comerciant pt aceeasi categorie de produse
- Daca exista deja inregistrat ca marca
- Daca este inregistrat ca firma sau nume comercial
- Daca este inregistrat ca emblema ,indicatie geografica, denumire de provenienta

Cele doua conditii ( disponbilitatea si distincitivtatea ) sunt apreciate de OSIG dupa

depunerea cererii de inregistrare a marcii . Ambele conditii se subsumeaza conditiei de a nu
se produce confuzie intre marci .

3. Liceitatea
Sunt excluse de la proitectie sau de la inregistrare ca marca ,semnele distinctive ,care
produc confuzie sau induc in eroare consumatorii cu privire la originea geografica
,calitatea sau natura produsului .

De asemenea nu pot fi inregistrate ca marci semnele distinctive ce incalca ordinea

publica si bunurile moravuri.
Sunt expres exceptate de la inregistrare steme,drapele,embleme de stat .blazoane ,etc .

Curs 15.03.2017
Transmisiunea marcii

Marca find un bun incorporal poate fi transmis in tot sau in parte ,de regula cu titlu
oneros.

Marca face parte din fondul de comert al unei intreprinderi si poate fi transmisa atat
separat cat si impreuna cu fondul de comert .
In mod obisnuit,o marca este folosita/exploatata de titularul acesteia ,dar este posibila
transmisiunea ei prin contract de cesiune sau de licenta .
Dreptul la marca poate fi transmis numai dupa constituirea depozitului marcii .
 Transmisiunea dreptului la marca prin contract de cesiune

Cesiunea marcii este contractul prin care o parte numita cedent ,transmite celeilalte parti numita
cesionar,dreptul sau la marca in schimbul unui pret.

Cesiunea poate fi totala sau partiala . In cazul cesiuni partiale se naste coproprietatea.

Conditie speciala :

- Dreptul la marca poate fi transmis numai in perioada de protectie a marci

CARACTERE JUIDICE ale contractului de cesiune :\

- E un contract consensual
- Forma scrisa este ceruta de lege doar pentru proba
- Este un contract sinalagmatic ( de regula ),dar poate fi si unilateral atunci cand cesiunea este
cu titlu gratuit
- Este un contract comutativ
- Translativ de proprietate
- Nenumit

Pentru opozabilitate fata de terti , contractul de cesiune a marcii se inscrie in registrul national al
marcilor .

Dreptul la marca fiind un drept patrimonial poate face obiectul executarii silite .

EFECTELE CONTRACTULUI DE CESIUNE :

Obligatiile cedentului :

- Obligatia de predare => se traduce prin aceea ca cedentul dupa incheierea contractului are
obligatia de a tolera exploatarea marcii de catre cesionar
- Obligatia de garantie => cedentul trebuie sa garanteze linistita si utila folosinta a marcii de
catre cesionar

Obligatiile cesionarului:

- Obligatia de a plati pretul cesiuni

- Obligatia de a inceta folosirea marcii la implinirea termenului ( daca cesiunea a fost partiala )
Transmiterea dreptului la marca prin contract de licenta

Principala deosebire intre contractul de licenta si cel de cesiune este aceea ca prin cesiune se
transmite dreptul de proprietate asupra marcii ,iar prin contract de licenta,se transmite doar
folosinta acestuia .

Definitie : Contractu de licenta a marcii este contractul prin care o parte numita licentiator transmite
celeilalte parti numita licentiat dreptul de a folosi marca ,adica de a o aplica pe produsele fabrcate
sau pe produsele comercializate .

Transmiterea folosintei marcii prin contract de licenta se face intotdeauna separat de fondul de
comert .

Conditie speciala pt a se putea incheia un contract de licenta este ca licentiatorul sa fie titular al unei
marci protejate .

Caracterele juridice ale contractului de licenta :

- E un contract consensual forma scrisa e necesara pt dovada ,nu pt validitate

- Sinalagmatic
- Comutativ
- Cu titlu oneros
- Nenumit
- Netranslativ de proprietate ( se transmite doar folosinta )

In functie de intinderea drepturilor transmise,deosebim intre licenta de fabricatie ,care la randul ei

poate fi simpla sau exclusiva . Sipla cand poate transmite si altor persoane marca,si exclusiva cand nu
mai poate transmite si altora.

Pt opozabilitate fata de terti este necesara transcrierea contractului de licenta in registrul national al
marcilor.

Obiectul contractului de licenta il poate constitui alaturi de marca si un know-how sau secret de
fabricatie ori de comercializare .

EFECTELE CONTRACTULUI DE LICENTA :

Olbigatiile licentiatorului :

- Obligatia de predare => se traduce prin aceea ca trb sa permita licentiatului folosirea marcii
conform contractului
- Obligatia de garantie => licentiatorul trb sa garanteze linistita si utila folosinta a marcii in
limitele dreptului transmis
- Licentiatorul trebuie sa plateasca taxele anuale,ce se numesc anuitati ,pt mentinerea in
vigoare a protectiei marcii
- Licentiatorul este obligat sa prelungeasca durata de protectie a marcii in situatia in care
durata contractului de licenta a marcii depaseste perioada de protectie a acesteia
 Obligatiile licentiatului:

- Sa plateasca pretul,care se numeste redeventa

- Licentiatul trebuie sa foloseasca dreptul la marca numai in limitele in care i-a fost transmis
,depasirea acestor limite intruneste elementele contrafacerii marcii
- La incetarea contractului de licenta licentiatul trebuie sa sisteze actele de exploatare a marcii
- La incetarea contractului de licenta ,licentiatul trebuie sa predea titularului marcii produsele
fabricate si necomercializate .Produsele se predau la valoarea de fabricatie a acestora .

Marca find un bun incorporal poate forma obiectul aportului la capitalul social al unei societati
comerciale ( este un aport in natura ) .

Contractul de franciza

Notiuni

Franciza este contractul prin care se transpune in alta piata ,in aceleasi conditii si parametrii o
afacere de succes . In esenta,prin franciza intelegem ansamblul de tehnici si operatiuni comerciale
prin care detinatorul unei afaceri de succes ,autorizeaza un alt comerciant sa inceapa o afacere
identica cu a sa .

Obiectul transmisiuni prin franciza consta in folosirea insemnelor comerciale ,a marcii ,secretelor de
fabrica si comercializare ce constituie esenta economica a operatiuni de franciza .

Prin contractul de franciza se realizeaza un transfer de cunostinte ,tehnici si semne distinctive pentru
a recreea afacerea de succes .

Contractul de franciza are in vedere criteriile de preferinta ale consumatorilor ,referirea lor la o
marca si in consecinta garantarea omogenitatii calitatii produselor .

DEF : Contractul de franciza este contractul prin care o parte numita francizor transmite celeilalte
parti numita beneficiar ,marca sa ,know-howul ,reteaua de furnizori in schimbul unui pret numit
redeventa .

ELEMENTELE CONTRACTULUI DE FRANCIZA :

1. O marca inregistrata
2. Know-how-ul ,secrete de fabricatie si comercializare
3. Asistenta tehnica si comerciala

Caracterele juridice ale contract de franciza :

- Contract consensual,forma scrisa e necesara pt proba

- Cu titlu oneros ( nu exista cu titlu gratuit )
- Comutativ
- Translativ de folosinta in ceea ce priveste marca si know-how-ul
- Este un contract numit ( legea 79/1998 numit inseamna ca e reglementat)
 La art 6 din lege 79/1998 se prevede ca sunt obligatorii urmatoarele clauze :

- Obiectul contractului
- Efectele acestuia ( drepturile si obligatiile )
- Conditii financiare si garantii
- Durata contractului
- Modul de prelungire si incetare

Intrucat sunt cerute conditii speciale pt beneficiar ( calitati profesionale , o anumita capacitate
economico-finaqnciara si organizatorica ) contractul de franciza este intuitu personae in privinta
beneficiarului .

Francizorul trebuie sa fie profesionist,comerciant ,titular al unei activitati comerciale .

Conditii de fond ale contractului de franciza :

- Atat francizorul cat si beneficiarul trebuie sa aiba acelasi obiect de activitate ( sa respecte
principiul specializari capacitatii de folosinta / exercitiu )

Obiectul contractului il constituie o marca de fabrica comert sau servicii,know-how ,secrete

defabricatie si comercializare ,inclusiv asistenta tehnica .

EFECTELE CONTRACTULUI :

Obligatiile francizorului :

- Obligatia de predare => francizorul trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului lista de

furnizori ai lui ,folosinta marcii , know-how-ul detinut ,secretele de fabricatie si
comercializare.Francizorul trebuie sa puna la dispozitia beneficiarului si organigrama (
structura administrativa ) necesara desfasurari activitatii .
- Obligatia de a acorda asistenta tehnica si comerciala => francizorul trebuie sa il asiste pe
beneficiar cu tot ceea ce este necesar ( cunostinte,tehnici ) pentru ca acesta din urma sa
poata sa ofere clientilor aceeasi gama de produse sau servicii la o calitate identica cu cea
oferita de francizor . Elementele definitorii a unei retele de franciza sunt omogenitatea
,publicitatea si unicitatea . Aceasta 3 inseamna ca francizorul trebuie sa acorde tututror
beneficiarilor retelei de franciza conditii identice de desfasurare a activitatii .
- Francizorul trebuie sa asigure publicitatea pentru intreaga retea de franciza
Unitatea retelei de fraciza se traduce prin aceea ca drepturile si obligatiile sunt aceleasi pt
toti beneficiarii.

Obligatiile beneficiarului :

- Obligatia de a respecta aprovizionarea de la furnizorii agreeati de francizor

- Sa respecte tehnicile de fabricatie ,respectiv comercializare impuse prin contract
- Sa plateasca redeventa
Incetarea contractului de franciza :

Fiind un contract cu executare succesiva acesta inceteaza prin :

- Ajungerea la termen
- Reziliere judiciara sau conventionala
- Falimentul beneficiarului

Curs 22.03.2017

Notiunea de indicatie geografica

Indicatiile geografice sunt obiectele de proprietate industriala ce fac parte din categoria semnelor
distinctive .

Conditiile naturale specifice ale unui teritoriu geografic determinat ,precum si metodele trafitionale
de prelucrare pot conferi calitati specifice inconfundabile anumitor produse .Calitatea lor capteaza
interesul consumatorilor care isi fixeaza preferintele catre aceste categori de produse .

Indicatia de provenienta este mentiunea directa sau indirecta privind originea geografica a unui
anumit produs ,ea poate fi o denumire de tara,localitate sau de regiune.

Indicatiile geografice si de provenienta ,au caracter corectiv si imprescriptibil .Ele nu pot fi apropriate
de o persoana ,ci doar de producatori dintro anume zona geografica ce folosesc aceleasi metode
tradiionale de pelurare .

Calitaea produselor asociata unei indicatii geografice se datoreaza in principal a 2 factori ,si anume :

- Calitatile deosebite conferite de mediul din care provin

- Calitatile datorate metodelor speciale de fabricatie ,care utilizate constant in timp ,capata
valoarea unei traditii pentru zona respectiva

Legea care reglementeaza indicatiile geografice de provenienta si denumirile de origine este tot legea
84/1998 .

DEF :Indicatia geografica este denumirea asocitata unui produs care serveste la identificarea
acestuia in raport de zona din care provine si metodele trafitionale de prelucrare .

Ex : Telemea de sibiu ,carnati deplesCOI ,pepeni de daBULENI

Desene si modele industriale .Notiune

Sunt obiecte de proprietate industriala aflate la confluenta/granita dintre industrie si arta .

Desenele si modelele industriale la cresterea calitatii si pretului unor produse prin elementele
estetice pe care le confera .
Desenele si modelele industriale individualizeaza un produs prin elemente estetice menite sa
atenueze monotonia unor productii de serii.

Reglementare legala : legea 129/1992

Desenele si modelele industriale datorita esteticii ce o contin se afla la rascrucea dintre arta s
industrie .

Dupa modul de reproducere ele apartin proprietatii industriale ,iar dupa natura efortului creator
apartin dreptului de autor .

In romania pana la aparitia legi 192/92 desenele si modelele industriale erau protejate doar prin
legea dreptului de autor .

Def : Desenul industrial este aspectul exterior a unui produs redat in 2 dimensiuni ,rezultat din
combinarea principalelor lui caracteristici ,cum ar fi linii,contururi , culori , textura .

DEF : Modelul industrial este aspectul exterior al unui produs sau al unei parti al acesteia redat in 3
dimensiuni ,rezultat din combinarea principalelor lui caracteristici .

Desenul industrial trebuie sa serveasca la fabricarea pe scara industriala a produsului al carui asepct il
atenueaza/imbunatateste.

In europa exista mai multe sisteme de protectie ,ex :

1. Legea franceza permite cumulul de protectie a unui desen sau model industrial,atat prin lege
speciala cat si prin legea dreptului de autor
2. Legea germana permite cumulul ,dar in conditii restrictive,adica partial .Un desen sau model
industrial poate fi protejat atat prin lege speciala cat si prin legea dreptului de autor ,numai
daca ar privi un anumit nivel artistic .
3. Sistemul italian nu este permis cumulul de protectie .Desenele si modelele industriale pot fi
protejate numai cu lege specifica

Notiunea de drept de autor

Dreptul de autor este o constructie juridica,adica totalitatea normelor destinate a proteja creatii de
forma .

LA ExAMEN SA NU FACEM CONFUZIE INTRE PROPRIETATEA INDUSTRIALA PT CARE EXISTA OSIM (

sunt procedate dupa procedura ) , la drepturi de autor,nu exista titlu de protectie,nu ai ce sa cauti la
OSIM! !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dreptul de autor este fundamentat pe notiunea de originalitate ,originalitatea este opusa conditiei
noutatii din proprietatea industriala .

Dreptul de autor protejeaza operele artistice literare sau stintifice ,originale ,nu are importanta
modalitatea de creatie ,modul sau forma concreta de exprimare a operei ,valoarea ei sau destinatia .

Prima reglementare ce priveste dreptul de autor e conventia de la Berna din 1886 .

In prezent,notiunea de drept de autor ,datorita progresului tehnologiei include si creatii din domeniul
informaticii .
Notiunea de drept de autor are 2 intelesuri/acceptiuni :

a) Ansambul de norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale nascute din creearea

,publicarea si valorificarea operelor literare,artistice sau stiintifice .
b) Ca drept subiectiv civil ,este posibilitatea asigurata de stat autorului de a utiliza opera potrivit
dorintei sale si de a beneficia de intreg complexul de prerogative de ordin moral si
patrimonial stabilite de lege .

Natura juridica a dreptului de autor

In timp,dreptul de autor a fost calificat pe rand ca fiind un drept de proprietate propriu zis ,ulterior
un drept de clientela si in final un drept al personalitati.

In prezent sunt doua teorii privind natura juridica ,si anume :

1. Teoria Monista,fundamentata pe ideea imposibilitati de disociere intre personalitatea

autorului si opera sa
2. Teoria dualista ,potribvit careia,dreptul de autor naste preponderent drepturi morale ,iar din
acestea se nasc si drepturi patrimoniale .

Majoritatea statelor europene au adoptat in prezent teoria dualista.

Conditii de fond pt protectia operelor prin legea dreptului de autor :

1. Opera sa fie originala,adica sa fie rezultatul activitatii creatoare a autorului

Legea prevede in mod expres ca sunt protejate operele originale de creatie intelectuala .
Originalitatea unei opere ,mai este denumita si individualitatea operei .
Elementul esential pentru aprecierea originalitati este elementul de fantezie ,forma de
exprimare a autorului , in alegerea si prelucrarea materialului .
Originalitatea difera in functie de tipul de opera ,ea este mai pronuntata in cazul operelor
artistice si literare ,fata de operele stiintifice .
Legea romana prevede in mod expres ca sunt protejate operele originale independent de
valoarea lor.

2. Opera sa imbrace o forma concreta de exprimare ,adica sa fie perceptibila simturilor .

Sunt protejata si operele orale,cele scrise ,cele de pictura,arta plastica,etc.

3. Opera sa fi susceptibila de a fi adusa la cunostinta publicului in orice mod . ( reproducere

,executare , expunere ,reprezentare sau orice alt mod )

Sunt protejate operele chiar inainte de a fi aduse la cunostinta publicului prin simplu fapt al
realizarii ei ,chiar daca este determinata .
 Nu pot fi protejate prin legea dreptului de autor :
- Idei ,teori,concepte ,descoperiri,inventii sau creatii din proprietatea industriala
- Stirile si informatiile de presa
- faptele simple,datele sau bazele de date
- mijloacele de plata
- texte politice,legislative sau judiciare
- simbolul arestatului ,ale autoritatilor publice sau ale organizatilor nationale sau
internationale ( stema,blazon,etc )

CONTRAFACEREA SI CONCURENTA NU SUNT SUBIECTE DE EXAMEN

Curs 29.03.2017

Opera comuna si opera colectiva

Opera comuna

In practica in mod frecvent,o opera este rezultatul actiuni creatoare a mai multor persoane .

Opera are o pluralitate de autori si de subiecte ( sau subiecti ) ale dreptului de autor .

Opera comuna este o opera creata in colaborare de mai multi autori .

Opera comunca are un caracter unitar si desi sunt mai multi coautori ,acestia au lucrat impreuna la
realizarea operei .

Obiectul unitar al operei poate fi divizibil atunci cand contributia fiecarui autor este distincta
( poate fi determinata ) sau indivizibila ,atunci cand contributile autorilor nu pot fi
identificate.

In privinta modului de repartizare a remuneratiei cuvenite fiecarui autor , legea are un

criteriu supletiv si anume :
- in cazul coautoratului divizibil remuneratile sunt proportionale cu contributia fiecaruia la
realizarea operei
- in cazul coautoratului indivizibil remuneratia se imparte egal intre coautori

In cazul operei comune,coautoratul este echivalent cu coproprietatea .

O opera cu obiect divizibil poate fi exploatata separat de fiecare coautor in privinta parti
realizate de acesta .
In cazul operei cu obiect indivizibil,opera se exploateaza cu acordul tuturor coautorilor .
Ex de opera comunca : un dictionar explicativ .

Opera colectiva este acea opera creata la initiativa si sub responsabilitatea unei persoane
fizice sau juridice .
 Contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot si nu este posibil datorita naturi
operei sa se acorde un drept distinct vreunuia din coautori asupra operei in ansamblul sau .

Opera colectva spre deosebire de opera comunca nu are un obiect unitar ,obiectul ei find complex
,intrucat reuneste naturi diferite.

Contributia fiecarui autor poate fi stabilita numai daca opera are obiect divizibil nu si in situatia in
care obiectul este indivizibil .

Opera colectiva are o pluralitate de obiecte ale dreptului de autor si un singur subiect ( titular ) al
dreptului de autor . De esenta operei colective este ca aceasta sa fie creata la initiativa si sub
responsabilitatea titularului dreptului de autor .

Titularul este cel care imprima conceptia de ansamblu asupra operei ,fiecare coautor realizeaza o
parte distincta din ansamblul operei potrivit indicatiilor titularului.

Coautori contributiilor la opera colectiva au dreptul de a fi remunerati proportional cu contributia

fiecaruia ( daca obiectul este divizibil ) sau in mod egal ( daca obiectul este indivizibil ) .

De asemenea fiecare coautor poate exploata separat contributia sa daca aceasta exploatare nu
aduce atingere operei in ansamblul sau .

Categorii de opere protejate prin legea dreptului de autor ( NU E SUB DE EXAMEN..E IN PLUS ASTA )

La art 7 din legea 8 /96 avem o enumerare exemplificativa ,si anume sunt protejate prin legea
dreptului de autor :

- scrierile literare,publiciste,prelegeri,conferinte,pledoariile avocatilor,programele de

calculator
- operele stiintifice : studii,monografi,cursuri,mauale etc
- compozitiile medicale cu sau fara text
- operele cinematografice ,operele de teatru precum si alte opere audio-vizuale ,operele de
arta plastica,sculptura ,pictura ,grafica ,arhitectura
- traduceri sau interpretari in cazul operelor de teatru sau muzicale

Drepturile morale de autor ( asta e sub deexam ))

Sunt precursoarele drepturilor patrimoniale de autor ( art 10 le enumera )

Drepturile morale de autor :

1. Dreptul de divulgare => este dreptul autorului de a decide daca, in ce mod si cand va aduce
opera la cunostinta publicului ; este un drept discretionar si absolut dreptul de divulgare .
Toate drepturile morale sunt strict personale,nu pot fi transmise.

2. Dreptul la paternitatea operei => este dreptul de a pretinde recunoasterea calitati de autor al
operei ,el exprima legatura stransa dintre autor si opera sa .
Are 2 aspecte :
 - unul pozitiv,ce consta in dreptul autorului de a revendica oricand calitatea sa de autor al
operei
- Unul negativ, ce consta in dreptul de a se opune oricarui act de uzurpare

3. Dreptul la nume => este dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusa opera la
cunostinta publicului

4. Dreptul la inviobilitatea operei => autorul poate sa pretinda respectarea integritati operei
,adica de a se opune oricarei modificari sau atingeri aduse operei .
Dreptul la inviolabilitatea operei este o consecinta a dreptului la divulgare ,opera putand fi
adusa la cunostinta publicului numai in forma hotarata de autor .

5. Dreptul de retractare => autorul are dreptul de a retrage oricand din circuitul civil opera sa .

Este tot un drept absolut si discretionar ce decurge din dreptul de divulgare ,cu toate
acestea,autorul trebuie sa despagubeasca daca este cazul pe titulari dreptului de exploatare
a operei daca acestia sunt prejudiciati prin retractare.

Caracterele drepturilor morale de autor :

1. Sunt strict personale,atasate persoanei .

Ele nu pot fi cedate ,nu sunt supuse prescriptiei si nu pot face obiectul unei renuntari

Cu toate acestea,dupa decesul titularului EXERCITIUL lor se transmite prin mostenire pe perioada
nelimitata .

2. Drepturile morale au caracter inalienabil => acest caracter decurge din caracterul strict
personal

Drepturile morale de autor nu pot face nici obiectul executarii silite

3. Caracterul insesizabil ( nu pot face obiectul executari silite )

Creditori autorului,in schimb pot urmari folosele patrimoniale ce decurg din exploatarea
operei ,nu este permisa actiunea oblica ( pauliana ) ,creditori autorului nu il pot obliga sa
divulge opera si sa o exploateze si nici nu se pot substitui autorului in vederea satisfaceri
creantelor lor.
4. Drepturile morale au un caracter perpetuu ( nu se sting prin neuz )
5. Drepturile morale sunt imprescriptibile ( nu sunt supuse prescriptiei ) ,de altfel
prescriptia extinctiva se refera exclusiv la drepturi patromoniale .

Drepturile patrimoniale de autor

Din drepturile morale de autor decurg drepturile patrimoniale ( din ele se nasc ) ,autorul este
indreptatit sa obtina foloase patrimoniale prin exploatarea operei sale . Drepturile
patrimoniale sunt consecinta directa a exercitari dreptului de divulgare si de a consimpti
folosirea operei de terte persoane .
 1.Drepturile patrimoniale de autor sunt transmisibile atat prin acte intre vi cat si prin acte intre
morti.

2. Sunt drepturi exclusive ,adica autorul e singura persoana care decide cand ,in ce mod se va
realiza exploatarea operei sale ,autorul poate exploata singur opera sau poate transmite
acest drept catre terte persoane .

Dreptul de autor ca si drepturile de proprietate industriala constau in monopolul exclusiv de

exploatare a operei si sunt limitate in timp ,respectiv durata vietii autorului plus 70 de ani
pentru mostenitori .

Drepturile patrimoniale de autor :

a) Dreptul de a utiliza sau exploata personal opera
Acest drept poate sa conste in reproducerea inegrala sau partiala a operei ,difuzarea
acesteia , reprezenare , expunere ,proiectie ,etc .
Autorul operei este singura persoana ce poate permite unot terti sa inchirieze originalul
sau copiile operei sale .
Imprumutul public in cazul bibliotecilor da dreptul titularului la o remuneratie echitabila .
b) Dreptul de a consimpti la utilizarea operei de catre terti ,acest lucru poate fi si cu titlu
gratuit in mod exceptional,dar de regula este cu titlu oneros.
Utilizarea operei de catre terti se poate face in baza unui contract prin care se transmite
dreptul de a exploata opera .
Exemple : contractul de editare ( contract cu o editura ) .

Spre deosebire de drepturile de proprietate industriala,drepturile de autor nu se

transmit prin cesiune sau prin licenta.

c) Dreptul de suita => dreptul de suita este dreptul autorului unei opere de arta plastica
revanduta de a incasa 5% din pretul fiecarei revanzari .
Autorul are dreptul de a fi informat despre locul in care se afla opera sa .

_______________________________________________________ ( aici s-a terminat

materia de examen , mai urmeaza 2 cursuri care nu o sa intre la exam )

Curs 05.04.2017

Examen subiecte :

-inventiile de serviciu ( inventia realizata de salariat si brevetata de unitate,si aia brevetata pe numele
salariatului )

- Notiunea de marca ,functiile macri

- Notiunile de desen si model industrial

- Din dreptul de autor : opera comuna,opera colectiva

NU NE DA VOIE SA COPIEM !