Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
i
managementul
programelor
educaionale
Curs
5
Indicatorii
proiectului
Indicatorii
sunt
att
mijloacele
prin
care
se
msoar
interveniile
realizate
n
cadrul
proiectului,
din
punct
de
vedere
al
cantitii,
calitii
i
duratei,
ct
criteriile
dup
care
se
apreciaz
gradul
de
atingere
a
obiectivului
general,
a
celor
specific,
activitilor
i
rezultatelor
proiectului.
Facilitnd
msurarea
performanei,
indicatorii
reprezint
pentru
managementul
proiectului
baza
sistemului
de
monitorizare.
Indicatorii
pot
fi
definii
ca
modalitatea
de
msurare
a
unui
obiectiv
care
trebuie
atins,
ca
o
resurs
mobilizat
sau
ca
un
efect
obinut.
Un
indicator
bun
trebuie
s
furnizeze
o
informative
simpl
pe
care
s
o
poat
utiliza
i
nelege
att
cel
care
furnizeaz
indicatorul,
ct
i
cel
care
l
utilizeaz.
Indicatorii
descriu
n
termeni
operaionali
i
msurabili
(cantitate,
calitate,
timp)
obiectivele
proiectului.
Specificarea
indicatorilor
conduce
la
evaluarea
fezabilitii
obiectivelor
i
furnizeaz
baza
elaborrii
sistemului
de
monitorizare
i
evaluare
a
proiectului.
Indicatorii
sunt
formulate
ca
rpuns
lantrebrile:
- Cum
putem
ti
dac
ceea
ce
a
fost
planificat
se
ntmpl
sau
nu?
- Cum
verificm
nivelul
de
success
al
proiectului?
Fiecare
indicator
trebuie
s
fie
specific
(s
msoare
exact
ceea
ce
i
propune
s
msoare),
msurabil
(s
poat
fi
i
s
fie
cuantificat),
realizabil,
relevant
i
cu
determinare
temporal.
Una
dintre
condiiile
eseniale
pe
care
trebuie
s
le
ndeplineasc
indicatorii,
este
aceea
c
informaiile
rezultate
n
urma
utilizrii
acelorai
indicatori
trebuie
s
fie
aceleai,
chiar
dac
sunt
colectate
de
persoane
diferite.
n
general,
Indicatori
pot
reflecta
produse,
servicii
sau
efectul
pe
care
acestea
le
pot
avea.
Indicatorii
este
bine
s
fie
listai
i
descrii
de
sine
stttor
ntr-o
seciune
separat
a
aplicaiei
de
proiect.
Unii
finanatori
solicit
n
mod
expres
acest
lucru
n
cadrul
unui
formular
standard,
uneori
corelai
activitilor
prin
care
se
realizeaz.
Indicatorii
presupun
n
general
dou
categorii:
- Indicatori
de
realizare
imediat
output
reprezint
modalitatea
de
msurare
a
bunurilor
i
serviciilor
produse
n
cadrul
proiectului,
n
relaie
cu
obiectivele
specific
ale
proiectului.
Astfel,
un
indicator
de
realizare
imediat
msoar
tot
ceea
ce
este
obinut
n
urma
utilizrii
asistenei
financiare
acordate.
De
exemplu:
180
de
angajai
care
au
participat
la
programe
de
formare
profesional
continu.
- Indicatori
de
rezultat
result
msoar
ndeplinirea
scopului
proiectului
reprezint
modalitatea
de
msurare
a
efectelor,
beneficiilor
i
avantajelor
immediate
i
directe
ale
proiectului
pentru
grupul
int
i
sunt
n
relaie
cu
obiectivul
proiectului.
De
obicei,
atingerea
acestui
tip
de
indicatori
poate
fi
demonstrat
atunci
cnd
proiectul
a
fost
finalizat.
De
exemplu:
150
de
angajai
certificate
pentru
nivelul
III
de
calificare.
Acestor
indicatori
se
mai
pot
aduga
o
serie
de
indicatori
adiionali
Atenie!!!!
Din
punct
de
vedere
tehnic
i
financiar,
proiectul
trebuie
s
i
ating
toi
indicatorii
propui
n
cererea
de
finanare.
n
cazul
n
care
nu
au
fost
atinse
toate
obiectivele
i
indicatorii
asumai,
finanatorul
responsabil
poate
decide
diminuarea
valorii
finale
a
plilor
efectuate,
proportional
cu
gradul
de
realizare
a
obiectivelor.
Ex.
Indicatori
proiect
PERFORM-ERA:
- Numar
de
cercetatori
post-doc
angajati:
54
(n
primul
an
de
finantare
a
proiectului:
31,
n
al
doilea
an
de
finantare
a
proiectului:
23)
- Finalizarea
programului
de
catre
toti
tinerii
cercetatori
angajati:
100%
- Numarul
lucrarilor
stiintifice
publicate
in
reviste
cotate
ISI
(in
medie,
o
lucrare/post-doc
*
an)
minim
139
- Numarul
lucrarilor
stiintifice
publicate
in
reviste
BDI
si
CNCSIS
B+:
54
- Monografii
si
capitole
de
carte
in
edituri
din
strainatate:
15
- Numarul
comunicarilor
stiintifice:
417
(in
medie
3
participari/postdoctorand/an)
-
Conferinte:
5
-
Comunicari
stiintifice
orale:
139
-
Comunicari
stiintifice
poster:
273
- Inventii
propuse
spre
brevetare:
10
(cate
2
de
fiecare
scoala
post-doctorala).
- Rapoarte
anuale
de
cercetare
sintetizand
rezultatele
obtinute:
139
- Stagii
de
cercetare
europeana
(mobilitati,
in
luni)
(in
medie,
2
luni/post-doc
*
an):
278
luni
- Seminarii
ale
postdoctoranzilor
(in
medie
2/an):
6
- Workshop-uri
de
lansare
si
diseminare
a
proiectului:
4
- Workshopuri
tematice:
2
- 1
Pagina
web
cu
link
la
partener;
- 1
baza
de
date
coninand
temele
de
cercetare
- Parteneriate
noi
cu
participarea
cercetatorilor
post-doc:
6
(cate
unul
de
fiecare
scoala
post-
doctorala)
- Mobilitati
ale
managerilor
proiectului
si
tutorilor
la
work-shop-uri
si
simpozioane
privind
organizarea
si
functionarea
scolilor
post-doctorale
si
crearea
de
noi
parteneriate:
25
- Elaborare
1
ghid
de
bune
practici
Este
bine
ca
rezultatele/indicatorii
s
fie
descrise/descrii
ct
mai
detaliat
i
s
prezinte
i
valoarea
numeric
(cantitatea
efectiv).
1
Figura
1.
Functiile
Managementului
Resurselor
Umane
1
adaptare
dup
Cornescu
V.,
Marinescu
P.,
Curteanu
D.,
Toma
S.
Management
de
la
teorie
la
practic.
Universitatea
din
Bucureti,
2004.
Disponibil
la:
http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/cornescu/cap12.htm
n
centrul
schemei
se
afl
influenele
externe:
cadrul
legislativ,
piaa
forei
de
munc,
sindicatele,
contextul
cultural
(inclusiv
filozofia
i
practicile
manageriale),
conjunctura
economic,
care
au
un
impact
important
asupra
managementului
resurselor
umane.
Cercurile
din
exterior
reprezint
fluxul
principalelor
activiti
incluse
n
managementul
resurselor
umane,
care
este
un
proces
continuu.
Funcia
de
asigurare
a
resurselor
umane
cuprinde
urmtoarele
activiti:
# Planificarea
resurselor
umane
are
drept
scop
determinarea
nevoilor,
strategiilor
si
filozofiilor
privind
resursele
umane
ale
organizaiei,
inclusiv
estimarea
cererii
si
ofertei
pe
piaa
muncii.
ntrebarea
cheie
pentru
aceast
activitate
este:
De
ci
oameni
i
cu
ce
caracteristici
avem
nevoie,
att
n
prezent
ct
i
n
viitor?
Obiectivele
planificrii
resurselor
umane
constau
n
obinerea:
oamenilor
potrivii
n
numrul
necesar
cu
cunotinele,
abilitile
i
experiena
necesare
n
posturile
potrivite
la
locul
i
timpul
potrivit
cu
un
cost
adecvat.
# Recrutarea
i
selecia
sunt
activiti
complementare
n
procesul
angajrii
de
personal.
$ Recrutarea
-
se
refer
la
procesul
confirmrii
nevoii
de
a
angaja
personal
nou,
localizrii
i
atragerii
celor
interesai
n
a
candida
pentru
posturile
oferite;
$ Selecia
este
stadiul
final
al
lurii
deciziei
n
procesul
de
recrutare,
ea
reprezentnd
ansamblul
proceselor
prin
care
se
aleg
persoanele
ce
ntrunesc
calitile,
cunotinele,
deprinderile
i
aptitudinile
necesare
realizrii
obiectivelor,
sarcinilor,
competenelor
i
responsabilitilor
circumscrise
anumitor
posturi.
Funcia
de
dezvoltare
a
resurselor
umane.
# Formarea
i
perfecionarea
angajailor
are
drept
scop
identificarea,
aprecierea,
i
prin
instruire
planificat
facilitarea
dezvoltrii
competenelor
cheie
care
permit
indivizilor
s
performeze
sarcini
aferente
unor
posturi
prezente
sau
viitoare.
Funcia
de
motivare
# Aceast
funcie
are
drept
scop
stimularea
angajailor
n
obinerea
de
performane.
Ea
ncepe
cu
recunoaterea
faptului
c
indivizii
sunt
unici
i
c
tehnicile
motivaionale
trebuie
s
se
adapteze
la
nevoile
fiecrui
individ.
Cuprinde
urmtoarele
activiti:
evaluarea
performanelor,
recompensarea
angajailor
i
analiza,
proiectarea
i
reproiectarea
posturilor.
# Motivaia
individual
este
maxim
atunci
cnd
subordonatul
este
contient
de
propria
sa
competen
i
lucreaz
n
cadrul
unei
structuri
care
i
solicit
i
i
pune
n
valoare
abilitile.
De
aceea
este
necesar
elaborarea
unei
strategii
n
domeniul
motivaiei
personalului.
Funcia
de
meninere
const
n
asigurarea
acelor
condiii
de
munc
considerate
de
angajai
ca
necesare
pentru
a-i
determina
s
rmn
n
cadrul
organizaiei.
# n
organizaii
exist
numeroi
factori
de
stres
care
pot
afecta
eficiena
muncii
angajailor,
indiferent
de
nivelul
ierarhic
la
care
acetia
activeaz.
Stresul
este
rspunsul
de
adaptare,
mediat
de
caracteristicile
individuale,
rspuns
generat
de
aciuni
sau
evenimente
externe
ce
solicit
individului
un
efort
psihic
i/sau
fizic
deosebit.
Stresul
poate
fi
att
pozitiv
(eustres)
ct
i
negativ
(distres).
Nu
ceea
ce
ni
se
ntmpl
este
important,
ci
felul
n
care
reacionm.
Managementul
resurselor
umane
n
cadrul
proiectelor
$ Managementul
resurselor
umane
n
proiect
este
diferit
de
managementul
resurselor
umane
n
companie.
$ Managementul
resurselor
umane
n
proiect
se
ocup
de
resursele
umane
aflate
n
echipa
de
proiect.
$ n
orice
proiect
vom
avea
nevoie
de
cel
puin
trei
elemente
legate
de
resursele
umane:
- o
planificare
a
resurselor
umane;
- o
echipa
de
proiect;
- un
manager
de
proiect.
Managementul
resurselor
umane
din
proiect
se
aseamn
cu
managementul
resurselor
umane
din
organizaie
prin:
$ Ambele
strategii
de
abordare
in
cont
de
strategia
organizaiei
ca
politici
de
personal;
$ Ambele
recunosc
ca
gestiunea
resurselor
umane
n
proiecte
este
responsabilitatea
efilor
de
proiect;
$ mprtesc
aceleai
valori
artate
oamenilor;
$ Ambele
caut
oamenii
potrivii
la
locurile
potrivite;
$ Ambele
utilizeaz
aceleai
metode
de
selecie,
analiza
performanelor,
competenei,
formrii
etc.
$ Ambele
acord
importan
proceselor
de
comunicare
i
participare
n
cadrul
sistemului
de
relaii
cu
angajaii;
Managementul
resurselor
umane
din
proiect
se
deosebete
de
managementul
resurselor
umane
din
organizaie
prin:
$ Managementul
proiectului
nu
include
managementul
superior
;
$ Managementul
proiectului
pune
accent
pe
implicarea
managerilor
superiori
;
$ Managementul
resurselor
umane
n
proiect
are
o
natur
strategic
ncadrat
n
natura
strategic
a
companiei
dar
adaptat
strict
proiectului.
Estimarea
necesarului
de
resurse
umane
Roluri
Numr
de
persoane
necesar
1.
2.
..
n.
Analiza
SWOT
Conceptul
analizei
strategice
SWOT
provine
dintr-o
cercetare
efectuat
ntre
anii
1960
i
1970
la
Stanford
Research
Institute
din
SUA.
Acronimul
SWOT
provine
din
englez
Strengths,
Weaknesses,
Opportunities,
Threats,
nsemnnd
Puncte
tari,
Puncte
slabe,
Oportuniti,
Ameninri.
Analiza
SWOT
se
realizeaz,
n
general,
n
prima
faz
a
unui
proiect,
pentru
ca
elementele
de
analiz
s
poat
alctui
baza
planului
de
proiect
i
s
poat
fi
folosite
ulterior
n
cadrul
proiectului,
dac
acesta
ntmpin
dificulti
n
ceea
ce
privete
planificarea,
livrabilele
sau
bugetul
alocat
i
trebuie
readus
pe
linia
de
plutire.
n
cadrul
analizei
SWOT
se
va
ine
seama
de
faptul
c:
Punctele
tari
i
punctele
slabe
sunt
concepte
statice,
bazate
pe
parametrii
descriptivi
ai
unei
zone,
ntr-o
perioad
determinat
de
timp.
Ele
reprezint
ceea
ce
exist.
Oportunitile
i
ameninrile
au
n
vedere
viitorul,
i
se
refer
la
alegerile
pe
care
le
au
de
fcut
persoanele
implicate
n
procesul
de
planificare.
Ele
reprezint
ceea
ce
va
fi.
Analiza
SWOT
personal
reprezint
practic
o
adevarat
fi
de
identitate
n
ceea
ce
privete
nivelul
la
care
se
afl
o
persoan
n
carier.
Strenghts
-
puncte
tari
Acestea
se
refer
la
tot
ce
nseamn
atribute,
caliti,
aptitudini
i
aspecte
positive
care
o
ajut
n
carier.
Astfel,
vor
fi
notate:
- experiena
pe
care
o
are
n
domeniul
respectiv
sau
n
carier
n
general
- numrul
mare
de
persoane
de
contact
pe
care
le
are
din
domeniul
su
de
activitate
- studiile
superioare,
cursuri
de
specializare,
rezultate
bune
si
foarte
bune
vizavi
de
domeniul
n
care
lucreaz
- prezena
abilitilor
transferabile
(comunicare,
lucrul
n
echip,
calitile
de
lider)
- diverse
caracteristici
personale
care
o
favorizeaz
n
realizarea
sarcinilor
pe
care
le
are:
rezistena
la
stres,
capacitatea
de
a-i
organiza
timpul
ct
mai
eficient,
capaciti
de
comunicare
interpresonal
i
de
socializare,
pasiune
pentru
locul
de
munc,
creativitate,
rapiditate
etc.
Weaknesses
-
puncte
slabe
Punctele
slabe
nu
se
rezum
la
defectele
pe
care
le
are
o
persoan,
ci
se
raporteaz
la
acele
caracteristici
care
pot
reprezenta
obstacole
n
calea
unei
cariere
de
succes.
Acestea
ns
pot
fi
mbunatite
treptat,
important
este
sa
i
doreasc
acest
lucru.
Aici
vor
fi
notate
oarecum
opusul
celor
de
mai
sus:
- lipsa
unei
experiene
profesionale
sau
lipsa
unor
cunotinte
aprofundate
din
domeniul
de
activitate
- lipsa
sau
prezena
scazut
a
unor
abiliti
personale
scazute:
lucrul
n
echip,
comunicarea
interpersonal
- prezena,
ntr-un
grad
mai
mare
sau
mai
mic
a
unor
caracteristici
personale
negative:
timiditate,
lipsa
ncrederii
n
sine,
dificulti
n
comunicarea
interpersonal,
lipsa
motivaiei
i
a
pasiunii
pentru
respectiva
activitate.
Opportunities
oportuniti
Aici
vor
fi
notate
diferitele
circumstane
favorabile
pe
care
o
persoan
le
poate
folosi
n
avantajul
su
n
ceea
ce
privete
ascensiunea
n
carier:
- domeniul
de
care
aparine
sau
spre
care
tinde
implic
prezena
unora
dintre
calitile
i
aptitudinile
de
care
dispune;
- existena
unor
perioade
favorabile
pe
piaa
muncii,
n
special
n
domeniul
de
care
aparine:
crearea
de
noi
locuri
de
munc,
apariia
unor
companii
noi,
eliberarea
unui
post
i
posibilitatea
promovrii.
Threats
ameninri
Se
refer
la
acele
circumstane
negative,
externe,
pe
care
o
persoan
nu
le
poate
controla:
- diminuarea
locurilor
de
munc,
n
general
pe
piaa
muncii
sau
n
cadrul
domeniului
su
de
activitate
- concurena
venit
din
partea
altor
persoane
mai
bine
pregtite,
cu
o
experien
mai
ndelungat
- posibiliti
reduse
de
avansare,
fie
din
cauza
unei
concurene
acerbe,
fie
din
cauza
lipsei
posturilor
- cunotinele
i
abilitile
sale
sunt
"depaite",
nu
mai
pot
fi
folosite
n
domeniu.
Exemplul
2:
FIA
POSTULUI
I.
DESCRIEREA
POSTULUI
1.Denumirea
postului:
Coordonator
Proiect
Partener
1
2.Obiectivul
postului:
-
analiza
i
elaborarea
structurii
coninutului
propus
pentru
cele
dou
module
(cursuri
de
formare)
3.
Titularul
/
Ocupantul
postului:
___________________
4.
Relaii
organizatorice:
a.
De
autoritate:
-
se
subordoneaz
Managerului
de
proiect
-
subordoneaz:
100
de
formatori
pentru
cele
dou
cursuri
-
coordoneaz
activitatea
echipei
partener
1
b.
De
colaborare:
-
cu
ceilali
membri
ai
echipei
i
cu
experii
c.
De
reprezentare:
-
reprezint
Solicitantul
n
relaia
cu
terii
cu
acordul
prealabil
al
Managerului
de
proiect.
5.
Sarcini,
responsabiliti:
-valideaz
curriculum-ului
programului
de
formare
raportat
la
nevoile
specifice
ale
grupului
int
i
la
prioritile
de
formare
ale
MECTS;
-analizeaz
structura
coninutului
tiinific
propus
pentru
cele
dou
m odule
de
formare;
-verific
din
punct
de
vedere
tiinific
corelaia
dintre
obiectivele
cursurilor,
pe
de
o
parte,
i
politicile
referitoare
la
formarea
continu
a
participanilor
precum
i
nevoile
specifice
ale
grupului-int,
pe
de
alta
parte;
-modific
structura
iniial
a
cursurilor
pentru
a
raspunde
cerinelor
i
nevoilor
viitorilor
cursani;
-dozvolt
cursurile
de
formare
propuse
pe
cele
doue
module;
-elaboreaz
coninutul
tiinific
al
cursurilor;
-valideaz
structura
i
coninutul
m odulelor
de
curs
prin
chestionare
adresate
unui
grup
reprezentativ
de
persoane;
-faciliteaz
acreditarea
cursurilor
pentru
a
fi
purttor
de
credite,
fiecare
modul
de
curs
fiind
acreditat
de
organismul
abilitat;
-dezvoltarea
cursurilor
n
format
digital
i
integrarea
lor
n
portal;
-sprijin
tiparirea
i
m ultiplicarea
suportului
de
curs;
-monitorizarea
activitii
de
formare
i
certificare
a
cadrelor
didactice;
-monitorizarea
activitii
de
selecie
a
celor
5000
participanti
la
cursuri
de
formare;
-monitorizarea
desfasurrii
sesiunilor
de
formare
i
certificare;
-monitorizarea
atestrii
absolvenilor;
-sprijinirea
organizrii
Conferinelor
Naionale:
-sprijin
managerul
de
proiect
n
activitile
desfurate
pentru
implementarea
corect
a
proiectului;
-
faciliteaz
cooperarea
i
comunicarea
ntre
membrii
echipei
de
proiect;
-
contribuie
la
asigurarea
unui
climat
de
responsabilitate
n
cadrul
echipei;
-
particip
la
edinele
de
lucru
i
la
evenimentele
proiectului;
-
indeprinete
alte
sarcjni
care-i
sunt
solicitate
de
ctre
managerul
de
proiect,
aprute
pe
durata
derulrii
proiectului.
7.
Drepturi
ale
ocupantului
postului
-
conform
Contractului
individual
de
m unc
8.
nlocuiete
pe:
-
nu
este
cazul
9.
Este
nlocuit
de:
-
nu
este
cazul
II.
CERINELE
POSTULUI
1.
Competen
profesional:
-
studii
superioare
de
lung
durat
n
domeniile:
pedagogie,
psihologie,
informatic
absolvite
cu
diplom
de
licen
sau
echivalent;
-
cunotine
avansate
de
operare
pe
calculator
(MS
office/Excel,
word,
power
point
etc.):
-
experiene
n
implementarea
de
proiecte
finanate
prin
Fonduri
Structurale:
-
cunotine
avansate
despre
activitile
i
procesele
specifice
domeniului
pedagogie,
psihologie
i
curriculum;
-
experien
practic
n
ntocmirea
de
rapoarte
de
planificare,
de
lucru,
de
activiti
i
de
evaluare;
-
fluen
n
limba
englez.
3.
Cerine
specifice:
-
cunoaterea
tehnicilor
de
planificare,
organizare
i
ndrumare;
-
cunoaterea
legislaiei
privind
proiectele
de
tip
POSDRU,
a
legislaiei
muncii
n
vigoare
i
a
cadrului
instituional
specific;
-
cunoaterea
tehnicilor
de
mbuntire
a
calitii;
-
cunoaterea
sistemului
public
de
educaie
romnesc
i
a
legislaiei
specifice;
-
cunoaterea
psihologiei
umane,
abiliti
de
comunicare,
abilitai
pedagogice
-
asumarea
rspunderii
profesionale.
Data
elaborrii:
Ocupantul
postului
Reprezentant
legal