Sunteți pe pagina 1din 291
bis SEBIBLIOTECA | : ° “ ISTORIA . ORASULUI CALARASI KLAR FIR , Dey SAMABIAN GH. POMPEI Ata ' er ISTORIA@ . ORASULUI CALARAS (IALOMITA) DELA ORIGINE PANA LA ANUL 1852 —1931— PREFATA Donut doctor Pompei Gh. Samarian va gandie. semi infayisece Inainte de a 0 dala tipar,lucarea desele .Lstoria orasului Calarasi". Am constatar cé era astfel intocmit8, in cit tumai sfita adevdratului om de sing mai putta jastifica dovinga de a recuege la 0 consultare prestabil Pusin a avut de cistigat d. Semarian din inampinarile mete. dac eu am prefuitcunostingele ce am dobandit cu privice fa reyedinga unui jadet de care mi leogé amin’ de familie si personae. Dupi citeva pagini de considerati: genecale, ntedm. odata cu .1sto- ria satalai Lichiestt’ incepind din @ doua jumatate a sec, XV/I-ea, in domeniul informatidor positive, pe care autora te-a adanat cu 0 neintre td hirnicie. Infiinjacea satalui de .cilarasi’ pe hotacal mosiei ministeit Coles. este expusd cu toath precisiunes positila. Asistim apoi la teansformarea saul i tarp, i eegedingd de judes stn sf age in oras liber Obisnuie cu metodo stinjelor exact, autoralnu face nici 0 ofrmare care si nu fie intemeiatd pe un isvor sign Releo aportal a ined unui document (anexa Ill) in care este men- fionata wlegatura” lui Mihai Viteazul, peecum si in genere a bogatulu matecalinedit din anexe. N's fosesatsfacue d. Samarian pind ce, ew mare tradi, n'a descoperit acl oficial cate i-a permis 3a fveze data exacta cind Calarasi a devenit capitate judefului Tafomiga 18 Apri 1833. A riscolt ariva wits a peimare’ locale gi. mulyamitastrdduingclor Voda Starza au desctiat ta lunrk-ir Boers betzadea Ni- coise au mers drept fa schele, unde au flat cael gate incicate ‘nai inti toecut andrea ticle 3h meterhoneaun, La 8 cease fi trecut yi Vodb de cea parte, aa incilicat cu dtu orut din Boer, ind toate trsurle pata inimate de meimendaral Moldocei Caninaral Nicolo! Consfondachi. pe fang corle mat ldsase Ori gore Vos un Boerin meimendaria, i rasboiulu Suliman Turcu Rusciueliu, nequstor de vite, in 1832. a trecut prin Calaragi in Silistra. o suta de capete de vite Silistreanul Hagi ‘Tanase Toncovicl, care avea s& fie mai tdrziu un feuntas al Cslaragulu, era contracial indestulaei cu enene a garnizoanei din Silistea numai in 1832 a platt Vistier'et 4374 de let. pentru trecerea vitelor prin schela Caliragi*) Pe de alté parte migcarea trupelor rusesti, cu nevoile inerente ale ‘ransportusilor. a facut si se desvolte cdraugia. cu care Jocuitorié au facut bone parale. La 9 Tulie 1931, a fost teimes Ja Calirast Alecu Postelnicelul, c2 53 aduca niste cunuri la Bucuresti: s'au cheltuit atunci vreo 32 de lei, pentru funile cu cari s'au legat tune. +). La 24 lulie 1831, pitarul M, Cutarida a fost insitcinat s& pue niste stdlpi colorayi, pentru ..grahifaluirea Dunarei”. Matei Puicd a facut stalpit ‘ia zugrivit culorile nationale pe ei. *). La 8 Septembrie 1831, Manolache Cujarida si Matache Lazarescu. 4u fost oranduiti si conduc’ poleul 33 51 34 de Eghori (vandtori) spre Focgani, eu obligatia 88 vegheze la plata progonulus pentru cail ce se luau de prin satele unde nu erau poste.) Armatele rusesti aveau nevoe si de oarecare cladiri statomnice, de ‘sea se fac in Calaragi dova cladirs, una mai mica gi wn grajd mare pen- +0 20 de cai, care avea sa fie mai tdrziu grajdul eavalerie. agezat pe locul sde-i asia liceal de baeti, Tot odata se construeste © clidire necesard cancelatiei rusesti, can- slaria etapului rus.) 9) Vea doc. XXXVI 96 XXXVI *) Anal Path Vol IX. pt bp. 490. 8) Hein vol VIL pip. 40. 4) Idem, vel, pe, 326, 6) Ides, p. 324. Avh. Stat — Adve eo. Jad alom. Dos 8861831. Dela peat itl salar ot Caloras. *) Key, p 3 7) Arh Sta, Adve oo, jd Ulan. Dos, 928/183, deta pentru wn raid de 20 La 9 Septembre 1831, Nicolae Viddescu petrece o comand de otis din a XVUe divizie de pihot’ ruseaset. pind la Sita. ') Gomer era in pln prosperare In 1832 sa importa pein Calatasibavénie de 35.000 tei; abagerie die 42.000 is eavafie de 7.000 let cojocdre de 6.000 de lei: Bope- Serie de 15.000 lei: Fearie de 8.000 le: bumbicirie de 10.000 lei peste tot de 123.000 de tes. Tar in 1833 #. importat pein Calarasi: bogaserie de Torcio de 14.407 fei marcitanarie de Rusia de 6.001 let cojctrie adic bid- rarie din Europa si Tarcia de 2723 lei; bumbacdeie lwcrata si ne Iueratd dle 7660 fe: edwafie. eurelaeie gi feline de 6875 ti: erat: Ieraed i nelucrata de 7.757 lei: ardmare luceatd sf nelucraté de © de lei Iicanie 3 lnceuei de mincare de 39.524 leis obiecte int sanafactara gi herari de mincare 19-877 fei, Beste tot 106.912 let: | Aprovininarea armatei cu cele neseatehrapel o agua cmt: | sul lordache Arion. La 2 Noembte 1831, Cazmutorul trite pe Matac. Lazirescu, 2 unul ce cunostea drumurile si sale judequsl. x8 indes 7 pe locoitoris8 aduca spre vnzare producte. in Bucurest, La 15 Decembre zion primeste 1528 lei pentru £7 cefferturi. 4 cerfertice sé paeu garte de producte ce 2 (eslimatisit” in primices nacealaicului etapalei Cala. rag”) Locutorierau indemmati x8 semene ct mai mut si 8 produca ct teat mult; despre raportunle dintre rus i locuiterii Calaragului ne vem capa im partea @ doua a acest’ lier Dar grija cea mai maze @ Rusilc fost sd impiedice eevenirea cium. ‘82 holecei: pentru aceasta au construt in Caléragi un local imens de © ranting 9 au dat cea mai nave atentiune mBsurle sanitare. Despre aces ierusi vom vorbi detilat la capitol Sandcaer Publice in partea a dou acest! Tuer de cx a Calsragh. Das, 951/198, dels pene facerea 9 mich dre Is Calas, Dos > 961/183). dela penta gatiea cure de ep fa Calica *) Aaal Poel. Vol. UH, pt 4, p. 508-9. 8) Edom p. 458: Mem, oh TV pt Le 293 9) Me, 328 PARTEA Ila, A doua parce din istoria Calaragului o socotim de la 18 April 1833, de cand Callrasul a devenit capitala de jude} gi pana la 24 Septembrie 1852, ‘cand .elibeeat”. a schimbat din nou numele in cel de Stirbet. Aceasta parte insumeaza 19 ani de viaté intensa s de prefacert mati care au dus Ia formarea definitiva a oragului de astizi © MUTAREA CAPITALE! JUDETULUL Lume s'a deprinss8 spund, fara nick o dovada, cA motarea capital Judefulun den Usiceni ta Calarag. sa facuc in 1832. Aceastd crore notata si in Dictionarul geografic al TArei a fost perpetuaté pan’ astdzi in cartile de scoala, ce au servit si servesc si acum copitlor. s8 invete un fap resi Adevarel este ci mutazen capital’ judetulas' fScut in prime snl 1833, exact In 18 Apri 1535, ‘Aceasta mutate nu st facut din vreo nevoe sconomicd sat adminis: trativa, ci s'a facut pentruca aga aw veut Rusil, Ei ocupase Tarile Roma- aegtidin lune 1828, ica toes cd a cexminat eiborel ca Ture in Sep- tembre 1829, cu paces de la Adrianopol. au continsat 38 stea. sii, ce ciavangc& ne tn 280g, com tinea slog 9 Sista, im conte despageb- tor de résbol ce avenu a8 a des Tunc Linin lor principal. de comunicatie co Siitra era prin Cala, de aceen Rui ave aevoi at, sh fe in legate contous ct ce brome mai rindsese din auroral jedefeneromdnest. sl aceste autoritai exau prea dsparte Is Usicens, Atunci, co uni ce avens fra militar cw ea matt aceste autorita(i. de la Urziceni la Caldragi. In ct mutarea capitalei jude- ful, ne apare can act de autortate mltars ocupants facta de Rust in teresa lor: ; Se poate spune chist cd aceasté mutare va feat inca, din 1831 clupa mitturisites inaus:carmaitoru din acen vreae on 3 Octombse 1831. macea vooniie din Haunted porune®

S-ar putea să vă placă și