Sunteți pe pagina 1din 12

Managementul productiei

Proiect

Intocmirea planului annual de


productie in cadrul exploatatiei
agricole S.C.S.R.L
Introducere: Necesitatea intocmirii planului annual in ferma de productie

Intocmirea planului anual in cadrul unei ferme de productie este necesara, in


primul rand pentru cuantificarea evolutiei sau involutiei unor fenomene de
natura economica, sociala sau climatica, ceea ce determina in mod direct
modul de functionare al exploatatiei.Este important, deasemenea, sa
cunoastem cerintele pe care cultura le impune: alegerea unei zone cu un
climat corespunzator, cu soluri si precipitatii medii anuale prielnice
dezvoltarii normale a culturii. Cunoasterea costurilor,a necesarului de materii
si materiale, ajuta la anticiparea unor rezulate planificate si astfel exploatatia
isi va putea asigura functionalitatea in conditii optime.

Exploatatia este o unitate de sine statatoare, att din punct de vedere


economic, ct si tehnic, care are gestiune curenta unica si realizeaza produse
agricole.

Exploatatia agricola, ca unitate de observare statistica, reprezinta unitatea


economica de productie agricola care si desfasoara activitatea sub o
gestiune curenta unica si cuprinde toate animalele detinute si toata
suprafata de teren utilizata, integral sau partial, pentru realizarea unei
productii agricole, indiferent de tipul de proprietate, forma juridica sau
marime.

Suprafata totala de teren a exploatatiei poate fi alcatuita din una sau mai
multe parcele, amplasate n una sau mai multe zone ale localitatii, sau n una
sau mai multe diviziuni administrativ-teritoriale, pe care sunt gestionate n
comun aceleasi mijloace de productie utilizate de exploatatie: forta de
munca, constructiile agricole, masinile si echipamentele agricole sau
animalele de tractiune.

Cerinta de a gestiona n comun aceleasi mijloace de productie, utilizate n


cadrul exploatatiei, reprezinta o conditie obligatorie pentru ca parcelele care
alcatuiesc exploatatia, sa fie considerate ca facnd parte din aceeasi unitate
economica.

Exploatatia agricola desfasoara o activitate productiva din care se obtin


produse agricole. Se au n vedere activitatile privind cultivarea terenurilor n
cmp, sere si solarii, plantatiile viticole, pomicole, cresterea animalelor
domestice si a animalelor de blana, cresterea pasarilor, apicultura,
sericicultura, cultivarea ciupercilor etc.
Capitolul 1. Date privind exploatatia agricola

1.1. Date generale despre zona


1.1.1. Asezare geografica, coordinate ( judet, localitate )
Comuna Independenta este alcatuita din 3 sate : Independenta ,
Potcoava si Visinii. Situata in partea de sud a judetului Calarasi , comuna
Independenta se afla la zona de contact dintre Campia Baraganului si
Valea Dunarii , zona marcata printr-o linie clara de diferentieri
morfometrice , confirmata printr-un sir de asezari omenesti permanente.
Comuna este amplasata la circa 16 km vest-nord-vest fata de municipiul
Calarasi , capital judetului si circa 40 km distanta faar de statia C.F.R.
Lhliu-Gara. Este incadrata de comunele :Valcelele si Dragalina la nord,
Gradistea la sud-est si Alexandru-Odobescu la vest.
Teritoriul comunei are forma de polygon neregulat cu lungimea de circa
17 km , pe directia sud vest-nord est . Satele Independenta si Potcoava
sunt situate pe drumul communal 23.
Prin modernizare , DN3 Bucuresti-Calarasi trece pe teritoriul comunei,
prin satul Visinii , la o distanta de circa 5 km , de limit de nord a satului
Independenta.

1.1.2. Conditii naturale


Relieful
Teritoriul comunei se incadreaza intre 2 trepte morfologice terasa a 2-
a a Dunarii de cca 23 maltitudine medie relative si Campul Baraganului
de sud , care domina terasa a 2-a cu 10-15 m , ofera imaginea
complete a unei reginui de campie.
Suprafata este relative neteda si usorinclinata spre sud est prezinta
crovuri.
Concluzionand analiza reliefului, trebuie remarcat faptul ca acesta este
rezultatul interactiuniimai multor factori fizico-geografici care si-au
adus contributia la evolutia lui.
In acelasi timp, procesele geomorfologice actuale conditionate de roca
friabila , panta mica , panza freatica situate la adancimi intre 9 m in
sud si 25 m la nord , precum si climatul cu nuante aride au o
intensitate variabila in timp si spatiu.

Clima
Clima este temperat continental , cu o temperature medie anuala de
+11 grade Celsius . cele mai scazute temperature se inregistreaza in
lunile ianuarie si februarie , cand valoarea medie a temperaturii
coboara la -2 grade Celsius si cele mai ridicate in luna iulie , peste 23
grade Celsius .
Vanturile dominante sunt austral care bate dinspre vest si sud vest si
crivatul care bate dinspre est si nord est aducand in unele ierni geruri
excesive de origine asiatica sau polara. Austral , care bate mai mult
iarna decat vara , este mai periculos in sezonul cald pentru ca intretine
seceta , care compromite recoltele.baltaretul de sud aduce de obicei
umiditate.media anuala de precipitatii este de 499mm .. ar fi
satisfacatoare pentru necesitatile agriculturii , dar ploile cad repezi si
nu favorizeaza infiltratia apei in sol. Exista si perioade de seceta din ce
in ce mai numeroase in ultimii 10-15 ani. Se impugn efectuare unor
lucrari hidroameliorative sau mentinerea celor existente precum si
plantarea unor perdele de protective, care pana prin anii 1955 existau
in mai multe zone din extravilanul comunei.

Solurile
Solurile sunt in general cernoziomuri levigate formate pe loess avand
reserve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de
fertilitate. Conditiile climatice in care acesta se dezvolta se
caracterizeaza prin precipitatii relative slabe (450-600mm) , contraste
termice mari intre intre iarna si vara si evapotranspiratie accentuate.
Roca mama a cernoziomurilor levigate este constituita din loess sau
depozite loessoide. Cernoziomurile din zona noastra au un bogat
continut de humus . Orizontul A este gros de 40 50 cm , negru sau
brun cu structura grauntoasa. Au bine dezvoltat si orizontul B de
culoare brun-cenusie cu structura uniforma pana la prismatica .
Orizontul C prezinta pete, vinisoare si concretinui de carbonat de
calciu.

HIDROGRAFIA
Apele de suprafata sunt reprezentate de limanul fluvial Potcoava
Galatui situate pe Valea Balta Berza. Acest curs de apa este alimentat
din izvoare si din apa meteorica. Lacul Galatui are bazin de receptive in
zona de campie. Fiind liman fluvial , Lacul Galatui are o concentratie de
saruri mare datorita bazinului de receptive situate in zona de campie ,
de unde apele de siroaie antreneaza o mare cantitate de saruri pe care
o transporta in lac. Panaza freatica aflata la adancimea de 9-16 m in
pardea sudica si 25 -28 m la nord, asigura fantanilor apa potabila de
calitate satisfacatoare .

FLORA
Desi inlocuita astazi prin culture agricole , putinele resturi ramase dau
posibilitatea reconstruirii vegetatiei de stepa din sudul Campiei
Baraganului. Vegetatia ierboasa specifica zonei este reprezentata prin
graminee ca Negara , colilia , paiusul , pirul. Dintre composite
amintim :pelinul si maturica. Acestora li se adauga leguminoase ca
lucerne , mazarichea etc. Vegetatia spontana de stepa a fost
inlaturata in cea mai mare parte prin culture agricole inca din sec XIX .
Este bine reprezentata vegetatia de lunca si mlastina in special pe cele
2 vai , Bechirului si Chiticului , care conflueaza in Valea Coadele
acoperita cu luciu de apa.
Vegetatia arborescenta este reprezentata prin specii de esente albe :
salcie , rachita , plop pe zone restranse. Specii de plante iubitoare de
apa se gasesc pe latura sudica a comunei: stuful , papura , rogozul,
pipirigul , nufarul , iarba broastei , lintita etc .

FAUNA
Ca si in cazul vegetatiei , compozitia si repartitia faunei unui tinut este
reflectarea particularitatilor climatice pe care le inregistreaza, prin
pozitia geograficatinutul respective. Contrastele mari climatice dintre
iarna si vara , ariditatea accentuate , lipsa de adapost si vegetatia mai
putin bogata sunt elemente care contribuie la restrangerea faunei in
aceasat zona , fata de alte reginuni geografice. Cele mai raspandite
sunt rozatoarele : soarecele de camp, harciogul , sobolanul de camp ,
popandaul , iepurele de camp etc. Amintim apoi , larga raspandire a
dihorului , iar dintre pasari: prepelita , graurul, ciocarlia , prigoria etc.
Fauna de balta si a lacurilor este prezentaat in partea de sud a
teritoriului : broasac de lac , sarpele de apa, raci , scoici , si o mare
varietate de pesti : crapul , carasul , platica , ghibortul, salaul , stiuca ,
rosioara, caracuda etc.
Primavara isi gasesc adapost si locuri de cuibarit prin stufarisuri,
numeroase pasari ca : starcul cenusiu, fluierarii , barza, rata salbatica.

1.1.3. Profilul agricol al localitatii


O dovada clara de rezistenta si performanta pe taramaul agriculturii o
reprezinta societatea Agricola Agrozootehnica din comuna Independenta
,judetul Calarasi .

Unitatea a fost infiintata in 1991 , pe structura fostei Cooperative Agricole de


Productie .Aici , datorita intelegerii si implicarii unor oamenii inimosi ,iubitori
de pamant ,de munca ,CAP ul nu a fost ras de pe fata pamantulu , cum s-a
procedat in marea majoritate a localitatilor din tara , ci a fost dezvoltat
,modernizat ,utilat ajungand ,dupa 25 de ani , sa reprezinte o societate de
elita a agriculturii calarasene .
Meritul il poarta Anghel Constantin ,fiu al comunei , fost primar in
Independenta ,care ,alaturi de echipa pe care o coordoneaza si de cei 800 de
actionari proprietari de teren , a reusit sa aduca prosperitate si un plus de
imagine localitatii.

1.2. Asezare administrative si statut juridic

Societatea agricola AgriLand, infiintata in anul 2015, cu o suprafata de 80 ha,


este o societate de tip SRL .

Societatea cu Rspundere Limitat, cunoscut i sub abrevierea de SRL are o


serie de avantaje:

Solicitantul nu trebuie s ateste pregtirea profesional;


Nu exist limite n alegerea domeniilor de activitate i a codurilor CAEN
reprezentative;
Rspunderea personal a asociailor n caz de datorii este limitat la
capitalul social pe care l-a depus n momentul nfiinrii;
SRL-urile au dreptul de a participa la licitaii publice sau private;
Dac veniturile anuale se situeaz sub pragul de 65000 euro, impozitul
pe profit de 16% este nlocuit cu un impozit pe venit de 3%. Astfel,
firmele cu cheltuieli mici sunt avantajate n cazul optrii pentru SRL;
Orice persoana, indiferent de varsta, poate beneficia de sprijin
nerambursabil de stat, prin programele tip SRL-D.

1.3. Suprafata exploatatiei distribuita pe moduri de folosinta

Nr. Crt. Suprafata Nr. Ha %


1 Agricol 79,2 99
1.1 Arabil 79 98,75
1.2 Vii si pepiniere 0 0
1.3 Pomi si pepiniere 0,1 0,125
pomicole
1.4 Pasuni si fanete 0,1 0,125
2 Neagricol 0,8 1
2.1 Curti si 0,5 0,625
constructii
2.2 Ape si balti 0,1 0,125
2.3 Rape si ravene 0,1 0,125
2.4 Teren degradat 0,1 0,125
3 Total suprafata 80 100

1.4. Culturile exploatatiei

Culturile exploatatiei sunt: grau, porumb, floarea soarelui si orz.

1.4.1. Caracterizarea culturilor

Grul face parte din ordinul Graminalis, familia Gramineae, genul Triticum. n
ara noastr au fost create numeroase soiuri de gru, cu particulariti
agrobiologice i tehnologice difereniate, ceea ce face posibil extinderea
culturii n toate zonele favorabile. Dintre soiurile de gru de toamn se pot
evidenia: Alex, Apullum, Dropia, Eliana, Magistral, Rapid, Romulus, Rubin,
Turda 95, iar din soiurile de gru durum: Durom, Pandur, Rodur.

n general, grul are cerine relativ sczute fa de temperatur. Astfel, la


temperaturi de 15-18 C rsrirea plantelor are loc n numai 4-5 zile.
nfrirea grului se realizeaz la temperaturi mai sczute, de 8-10 C.

Cele mai bune plante premergtore pentru gru sunt: leguminoasele anuale
(soia, mazrea, fasolea) i perene (lucerna, trifoiul, ghizdeiul), rapia, cartoful
timpuriu, floarea soarelui i hibrizii de porumb timpurii. Culturile trzii de
toamn (sfecla de zahr sau furajer, hibrizii trzii de porumb) sunt mai
puin indicate ca plante premergtoare.

Se interzice cultura grului pe terenurile infestate de boli transmisibile


(tciunele, mlura), pe cele tratate cu erbicide triazinice remanente, sau pe
cele cultivate cu cereale pioase mai mult de un an.

Grul este considerat o bun plant premergtoare pentru aproape toate


culturile agricole din ara noastr.

Grul este considerat cultura agricol cu cea mai mare suprafa cultivat pe
plan mondial, aceasta fiind de peste 220 milioane hectare. n ara noastr
suprafaa cultivat cu gru este de cca. 25% din suprafaa arabil i 40% din
suprafaa semnat cu cereale.

Importana ce se acord acestei culturi const n urmtoarele particulariti:

pentru aproape jumtate din populaia lumii, pinea produs din fin
de gru reprezint hrana de baz;
din punct de vedere calitativ, boabele de gru au un raport echilibrat
ntre coninutul de hidrai de carbon i cel de substane proteice,
corespunztor cerinelor organismului uman;
boabele de gru constituie materia prim pentru producerea sau
extragerea de substane utile care intr n procesarea unei mari
diversiti de produse agroalimentare;
boabele de gru au o durat mare de pstrare i pot fi transportate la
distane mari fr riscul degradrii calitii;
se poate folosi direct n hrana animalelor, mai ales trele ce rezult
din industria morritului, deoarece au un coninut ridicat n proteine,
grsimi i substane minerale;
paiele rezultate dup recoltarea grului se pot folosi n hrana
animalelor sau ca aternut n grajd, la fabricile de celuloz sau pentru
prepararea ngrmntului organic;
datorit plasticitii ecologice ridicate, grul poate fi cultivat n diferite
zone climatice i la altitudini foarte mari;
din punct de vedere agrotehnic cultura este mecanizat n totalitate,
iar grul intr n aproape toate sistemele de rotaie agricol, fiind
considerat o plant premergtoare foarte bun, deoarece are o
perioad de vegetaie relativ scurt, favoriznd realizarea, n condiii
optime, a lucrrilor pentru pregtirea patului germinativ a culturii ce
urmeaz.

Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai importante plante de
cultura, cu utilizari multiple in alimentatia oamenilor, industrie, hrana
animalelor.

Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura, numar


relativ redus de boli si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de
clima, fiind prasitoare, lasa terenul curat de buruieni, constituie o buna
premergatoare pentru multe plante, valorifica bine ingrasamintele
organice si minerale, reactioneaza foarte puternic la irigatii, coeficient de
inmultire foarte mare, importanta planta melifera si medicinala.

Planta premergtoare:

Foarte bune premergatoare sunt: mazrea, fasolea, soia, nutul, inul


pentru ulei, cartofii si cerealele pioase
Bune: floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahr culturi
furajere.
Medii: sorgul,ricinul.
Floarea soarelui (Helianthus annuus L.) se afla pe locul al treilea intre
plantele oleifere ierboase.

Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de 50%, ulei cu


calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate ; se
utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara
( margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.).

Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca


sursa de proteina in hrana animalelor si matrie prima pentru concentrate de
proteine in industria mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul
folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate, cojile se
folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs.

Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept


material combustibil sau in industria materialelor de constructii. Fiind o
apreciata planta melifera, floarea soarelui asigura, in perioada infloririii, 30-
130 kg miere/ha.

Zone de favorabilitate:

Zona foarte favorabila (zff): zonele din Campia Romana, sudul


Dobrogei si Campia Olteniei ( soluri de tip cernoziomic, continut ridicat
de elemente nutritive, capacitate sporita de retinere a apei); Hibrizi
recomandati :Alex, Decor, Favorit, Festiv, Fundulea 206, Justin,
Performer, Super
Zona favorabila (zf): Campia de Vest (jud. Timis, Arad, Bihor, Satu-
Mare) - soluri cernoziomice profunde, cantitati relativ ridicate de
precipitatii; zone neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei
(soluri brun roscate in Campia Romana, deficit de apa); Hibrizi
recomandati: Alex, Felix, Festiv, Fundulea 206, Favorit, Performer,
Romina, Rapid, Timis
Zona putin favorabila (zpf): Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia
Transilvaniei (fertilitate scazuta a solurilor, fenomen de eroziune de la
moderat la excesiv, deficit sau exces temporar de apa); Hibrizi
recomandati: Alex, Festiv, Felix, Fundulea 206, Justin, Rapid, Super,
Select.

Planta premergtoare:

Foarte bune: cerealele paioase


Medii: hibrizii timpurii de porumb
Nu se recomanda: monocultura, canepa, tutunul, soia, rapita.

Orzul se numar printre cele mai vechi plante luate n cultur. Sunt meniuni
ca orzul s-a cultivat din epoca de piatr, o dat cu primele nceputuri ale
agriculturii. Orzul se cultiv n primul rnd pentru boabele sale care se
ntrebuineaz pe scar larg n furajarea animalelor i industria berii. n
unele regiuni ale globului (marile altitudini populate, zone reci sau semiaride,
unde grul nu este adaptat), boabele de orz reprezint principala plant
alimentar din aceste regiuni.

Boabele de orz reprezint un furaj concentrat foarte bun pentru animalele


puse la ngrat, cele producatoare de lapte i animale tinere. Paiele de orz
depsesc valoarea nutritiv a celor de gru, ovz i secara, fiind folosite ca
un bun nutre fibros.

Colii (germenii de mal) i borhotul de bere au o bun valoare furajer,


contribuind la stimularea produciei de lapte a vacilor.

n obinerea malului i a berii orzul este folosit nc din antichitate, avnd o


larg utilizare i n zilele noastre.

Orzoaica datorit uniformitaii boabelor, a coninutului mai sczut n proteine


i mai bogat n amidon este materia prima cea mai bun la fabricarea berii.

Cerinele fa de clim i sol

Sunt n general mai reduse dect la gru dar aceste cerine sunt dependente
de forma cultivat. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate dect
grul, secara i ovzul. Orzul de primavar (furajer) avnd perioada de
vegetatie scurt, reuseste n climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru
a realiza calitatea cerut n fabricarea berii se cultiv n zone mai rcoroase
i umede, unde coninutul proteic n boabe este mai sczut, prin prelungirea
perioadei depunerii amidonului.

Orzul de toamn este mai sensibil la iernare dect grul sau secara de
toamn rezistind pn la -15 grade C., la nivelul nodului de nfrre dac a
parcurs procesul de clire. Avnd perioada de vegetaie mai scurt orzul
evit seceta, maturizndu-se nainte de secetele de var, scpnd astfel mai
uor de istvire comparativ cu grul. Fa de sol orzul este mai pretenios
dect grul avnd sistemul radicular cu capacitate mai redus de absorbtie
i perioada de vegetaie mai scurt.

n stabilirea plantei premergtoare se are n vedere forma de orz cultivat i


scopul culturii. Respectarea unei rotaii corespunzatoare la orz, fr cheltuieli
suplimentare asigur sporuri de producie de peste 20%. Cele mai bune
premergtoare pentru orzul de toamna sunt leguminoasele anuale i perene,
borceagurile, rapia. Orzoaica de primavar se seaman dup plante care
las solul curat de buruieni i ntr-o bun stare de fertilitate, ns nu prea
bogai n nitrai. Bune premergtoare sunt cartoful si sfecla de zahr
fertilizate, sau porumbul dac resturile vegetale au fost tocate i bine
ngropate s nu ngreuneze semnatul.

1.4.2. Intocmirea asolamentului


ANUL I : floarea soarelui grau porumb orz
ANULII: grau floarea soarelui orz porumb
ANULIII: PORUMB orz floarea soarelui grau

Anul 1 Anul 2 Anul 3


Floarea soarelui Grau Porumb
Grau Floarea soarelui Orz
Porumb Orz Floarea soarelui
Orz Porumb Grau

1.5. Fise tehnologice CADRU ale culturilor

1.6. Dotarea exploatatiei: tractoare, masini, forta de munca

Capitolul 2. Stabilirea planului anual de cultura si a necesarului de zile norma


si material

2.1. Stabilirea planului de cultura

2.2. Stabilirea necesarului de zile norma mecanizat si a necesarului de


tractoare

2.3. Stabilirea necesarului de zile norma manual si a necesarului de lucratori

2.4. Stabilirea necesarului de material

Capitolul 3. Calcularea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiare


3.1. Calcularea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiare la nivelul
fiecarei activitati

3.2. Calcularea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiarea la nivelul


exploatatiei

Capitolul 4. Memoriu justificativ

Se va face o sinteza a modului de intocmire, a calculelor effectuate si a


rezultatelor planificate.