CAPITOLUL XII

TRANSFERUL DE INFORMATIE
, ... PRIN
MEMBRANACELULARA

Transmiterea informatiei in si/sau intre diferite compartimente ale unui

organism viu cste esentiala pentru toate procesele de reglare homeostazica, dcci
pentru mentinerea parametrilor In limite fiziologice, plasand diversele sisteme 111
stari stationare si departandu-Ie astfel de echilibrul termodinamic.
La nivel celular, putem distinge trei etape:
1. receptarea informatiei venite din mediul extracelular, eel mai frecvent
prin scmnaJe chirnice, ~i transferarea ei in mediul citoplasrnic, la care se refera
capitolul de fata;
2. transmiterea informatiei de-a lungul mernbranei, In principal, asa cum
am vazut, prin semnale clecttice (potentiale locale ~ipotentiale de actiune);
3. transmiterea intracelulara a informatiei, de regula prin procese
enzimatice, de care nu ne vom ocupa.

TRANSMITEREA INFORMATIEI
, PRIN SEMNALE
CHIMICE

Receptori membranari
lnformatia provenita din exteriorul celulei, prin intermediul unor semnale
chimice (molecule semnal), cum ar fi hormoni, neurotransmitatori etc. sau,
uneori, semnale fizice (vezi Analizorul vizual) declanseaza 0 mare varietate de
procese celulare. Moleculele semnal nu patrund, de regula, In rnediul
citoplasmic; ele numai cat initiaza procese celulare, transmitand, prin mecanisme
membranare, inforrnatia pc care 0 poarta.
In transferul de informatie prin bariera reprezentata de membrana sunt
implicate proteine intrinseci, cu functie enzimatica, numite receptori
membranari. Prima etapa e reprezentata de cuplarea unui ligand de molecula
 220 PRINCIPII DE BIOFIZICA. UMANA

receptoare. Aceasta, in unna unei modificari conformationale, transmite

inforrnatia spre 0 molecula tinta intracelulara efectoare. Frecvent, intre receptor ~i
lintli intervine si un mesager secund.
Mecanismul prin care captarea ligandului initiaza cascada de evenimente
citoplasmice specifice este inca un domeniu larg deschis cercetarii ~i unde, in
ultimul timp, s-a acumulat un volum impresionant de date experimentale, pentru
a carer sistematizare vor mai trebui introduse concepte noi.
Riispunsul primal' sifamilii de receptori
Desi detaliile structurale nu sunt inca deplin cunoscute, se pot distingc
trei clase functionale de evcnimente primare asociate cu lcgarea moleculei
sernnal de receptor (Fig. XII. 1).
a. b. c.

Fig. Xll.!. Cele trei tipurl de evenimente primare declansate de legarea

agonistului la receptorul membranar
a. Receptorul nicotinic de acetilcolina: activarca directa a canalului mernbranar, ceca ce
determina un flux ionic :?i modificarca polarizarii; b. proteinkinaza tirozin specifics: legarea
agonistului activeaza proteinkinaza de pe fata citoplasmica a receprorului, el insu~i una din tin tc,
determinand autofosfonlarea; c. receptorul l3-adrenergic sau receptorul muscarinic de acctilcolina:
agonistul activeaza receptorul, care sc leagll de proteina G: receptorul ramane activ dupa desfacerea
complexului receptor-proteina G: reprczinta agonistul.

1_ Receptorul este un canal ionic si legarea agonistului determina

deschiderea canalului, permitand un flux ionic ce modifica potentialul
membranar. Exemplu: receptorul nicotinic de acetilcolina, receptorul acidului 't:
aminobutiric (GABA), receptorul glicinic. Structura acestor receptori-canale
ionice sugereaza existenta a patru segmente transmembranare pentru fiecare
polipeptida. Un astfel de receptor va fi studiat la transmisia sinaptica,
2. Fata citoplasmica a receptorului e reprezentata de 0 proteinkinaza
tirozin-spccifica. Receptorul insusi este una din [inte, legarea agonistului
determinand 0 autofosforilare. Ce proteine sunt fosforilate si in ce fel acest lucru
 BIOFIZICA CELULARA 221

afectcaza procesele celulare nu e, in general, cunoscut. Mecanismul se Intalneste

la receptorul factorilor de crestere ~i al hormonului peptidic mitogenic.
Polipeptidele receptorului au fiecare cate un singur segment transmembranar.
3. Receptorul formeaza un complex cu 0 proteins de legare a GTP
a
(guanozintrifosfat), atasata de membrana, numita protein G. Aceasta e 0
proteina heterotrimera, fermata din subunitatile a, ~ si y. De subunitatea a e
legata 0 molecula de GDP (guanozindifosfat). Formarea complexului cu
receptorul catalizeaza schimbul GDP/GTP pe proteina G, activand-o. In aceasta
faza, proteina G se disociaza de receptor si activeaza, in general subunitatea ei a,
alte proteine membranare: proteinele tinta, E cunoscuta 0 lntreaga clasa de
proteine G, implicate in transmiterea informatiei purtate de 0 mare varietate de
hormoni si neurotransrnitatori, spre molecule tinta la fel de diverse, cum ar fi:
canale ionice, adenilatciclaza, fosfodiesteraza, fosfolipaza C etc. Uncle proteine
G au fost izolate si caracterizate chimic, eel mai bine studiata Iiind traductina,
implicata in procesele retiniene.
Receptorii apartin unei superfamilii ce include receptorul J3-adrenergic.
receptorul muscarinic de acetilcolina, rodopsina (in acest caz, semnalul
declansator nu e chimic ci fizic - excitantul luminos). Toate aceste molecule
receptoare au cate sapte segmente transmembranare.
o caracteristica importanta a celei de a treia categorii de receptori e faptul
cll ei raman activi dupa disocierea de proteina G, putand activa 'in continuare un
mare nurnar de proteine G, deterrninand astfel 0 amplificare a semnalului.
La receptoruI vizual va fi descris in detaliu procesul declansat de
excitarea rodopsinei ~i legarea ei de traductina.

Mcsager secund
Cele mai raspandite tinte ale proteinei G sunt adenilatciclaza si
fosfolipaza C.

Activarea adenilatciclazei
Adenilatciclaza catalizeaza sinteza adenozinmonofosfatului ciclic (AMPc)
din ATP. AMPc asrfel format joaca rol de mesager secund, EI influenteaza 0
serie lntreaga de procese intracelulare, activand 0 proteinkinaza, prin fixarea
subunitatii ei reglatoare si eliberarea subunitatilor catalitice, care, la randul lor,
fosforileaza reziduurile scrinice ~i treoninice ale proteinelor tinta. Aceasta
cascada de reactii amplifies semnificativ semnalul hormonal initial (Fig. XlI.2).
 222 PRINCIPII DE BIOFJZICA UMANA
Agonist (hormon)

Subunitate Subunitate Subunitate Complexul

catalitic1 regJatoare catalitic1 AMP,.-
inactiva activa subunitate
d. reglatoare

Fig. X1I.2. Ciclul de reactii ce duc la eliberarea AMPc, mesager secund,

in urma activarii proteinei G
a. Activarea receptorului (R) prin legarea agonistului, formarca complexului receptor-
proteina G $i cataliza schimbului GDP/GTP; b. disocicrea proteinelor (rcceptorul ramane activ) ~i
difuzia subunitatii a-GTP; c. legarea subuniUllii a-GTP de adenilatciclaza (protcina linta), activarea
ei ~i catalizarea sintezci AMPc din ATP ~i elibcrarea AMPI:; d. activarea protcinkinazci prin
fixarea subunitatii reglatoare ~ieliberarca subunitatilor catalitice.

Activarea fosfolipazei C
Activarea de catre proteina G a fosfoJipazei C (PLC) determina hidroliza
fosfatidilinozitolului (PIP2) ~i duce Ia eliberarea a doi mesageri secunzi:
inozitoltrifosfatul (IP3) si diacilglicerolul (DAG), care activeaza proteinkinaze
CaH-dependente (Fig. XII.3).
Inozitoltrifosfatul deschide canalele de Ca'+ din membrana reticulului
endoplasmic ~i sarcoplasmic (vezi Contractia musculariiy, marind concentratia
citoplasmica de calciu. Acesta actioneaza prin legarea calmodulinei sau a alter
proteine sensibilc la Ca"'.
Diacilglicerolul activeaza proteinkinaza C, care fosforileaza reziduurile
serinice ~j treoninice ale proteinelor tinta.
Cele de mai sus reprezinta doar cateva exemple de mecanisme prin care
semnale extracelulare initiaza, via receptorii membranari, procese celulare.
 BIOFIZICA CELULARA 223

..
C a

Fig. XII.3. Activarea fosfoJipazeieduce la eliberarea a doi mesageri

secunzi: inozitoltrifosfat ~i diacilgliccrol
PLC fosfolipaza C activate de proteina G; PIP2 = fosfatidilinozitol: lP, -
inozitoltrifosfat; DAG = diacilgliccrol; PKC '" proteinkinaza C activata; fazele initiale, de activare
a proteinci G. nu au fost reprezcntate.

Dezactivarea receptorilor membranari

Raspunsul fiziologic la receptarca unui semnal chimic extracelular e
tranzitoriu, chiar in conditiile prezentei continue a agonistului, datorita
dezactivarii (desensibilizarii) receptorului, de regula, prin fosforilarea lui (Fig.
XII.4). Fosforilarea e catalizata de 0 proteinkinaza specifics receptorului.

,rl:,
~7"",=~
K;,'" rr\
..
:~~~
p

Receptor ATP ADP . Receptor P

activ inactiv
a.

~'~' ~,,6:~.,e
"Stare Stare
activi inaclivA
b.
Fig. XII.4. Inactivarea receptorilor membranari ~ia proteinel G
a. Inactivarea complcxului receptor-ligand prin fosforilarea catalizata de proteinkinaza;
b. inactivarea proieinei G prin hidroliza autocatalitica a GTP legat de subunitatca ex.

Pot interveni ~i mecanisme de reactie negativa. De exemplu, stirnularea

adenilatciclazei, in urma legarii ligandului la molecula receptoare, activeaza
proteinkinaza A, care, la randul ei, fosforileaza receptorul, dezactivandu-l,
deoarece, prin fosforilare, afinitatea receptorului pentru proteina G scade.
 224 PRINCIPII DE BIOFIZICA UMANA

Se intalnesc si situatii de autofosforilare, ill cazul receptorilor care au

activitate de proteinkinaza tirozin-specifica,
Dezactivarea proteinei G se face prin hidroliza autocatalitica a GTP legat
la subunitatea n.

TRANSMISIA SINAPTICA
Structurile speeializate care fae jonctiunea intre eelulele nervoase ori intre
acestea ~i eelulele efectoare somatice au fost denumite, de catre Sherrington
(1897), sinapse (din greaca: sin= unpreuna, aptein - a atinge).
Transmisia sinaptica reprezinta un caz particular de transmitere a
informatiei intre doua celule adiacente, fiind implicate atat mecanisme chimice
cat ~i electriee.
Clasificarea sinapselor
Tabelul XII.l prezinta, comparativ, principalele caracteristici ale celor
doua tipuri de sinapse.
Tabelul XII.I. Prlncipalele caracteristici ale sinapselor electrice ~i chimice
Sina~a eleetrica Sina.usa chimid
Spaliu sinaptic mic (2 nm); continuitate a Spatiu sinaptic mare (20 - 50 nm); lipsa
citoplasmei intre celula pre si postsinaptica, continuitatii citoplasmci intre celula pre ?i
!]!in canale. _~lostsin.<lVtica.
Agentul mediator e curentul ionic. Agentul mediator e un transmitator chimic
(acetilcolina, noreij'tinefrinactc.).
iPractic nu exist! tntarziere sinaptica; singura lIitarziere sinaptica semnificativii (minimum I

limitare e viteza de transmisie electrotonica 0.3 ms, uneori I - 5 ms) data de lntiirzierea
prin spatiul sinaptic. secretarii mediatorului in terminatiile
I
I presinapticc si de timpul de difuzic prin spatiul
sin~tic.
De f;r:~~, bidireejionala. I Unidirectionala.

Sinapsele sunt de doua feluri, "infunctie de rnecanismul de transmitere a

informatiei:
Sinapsa electricd. Exista 0 contiguitate intre membrana presinaptica
si cea postsinaptica, distanta flind de circa 2 nm; viteza de transmitere a
semnalului e similara cu cea de-a lungul neuronului si deci sinapsa nu introduce
intarziere; transmisia este, de regula. bidirectionala.
Sinapsa chimica. Transmiterea informatiei se face prin intermediul
unui mediator chimic, mediator ee trebuie sa strabata spa1iul sinaptic dintre cele
doua celule, de 20 - 50 nm. Sinapsa chirnica introduce 0 intarzicre de 0,5 - 1 ms
 BIOFIZICA CELULARA 225
ori chiar mai mult, datorita timpului necesar parcurgerii spatiului sinaptic, dar
mai eu seama intarzierii eliberarii mediatorului fa!a de momentul sosirii
pctentialului de actiune. Transmisia este unidirec{ionala.

Sinapsa electric a
Sinapsa electrica, mai sirnpla decat cea chimica, e mult mai putin
dispandita. Ea se intalneste totusi In unele structuri importante, cum ar fi in
anumite parti ale creierului sau intre celulele fotoreceptoare si cele orizontale din
retina (vezi Analizorul vizual).
Transmiterea informatiei intre ceJulee mediata electric, prin curenti ionici.
Lichid inrerstitial

.,..

1Rm' 'R,."
~ l1' 1
I
~ :;. ... "::,,, 8_

""I

!\, R, __ ;__ R. [\ 'ir

_A ! : s.
b.

Fig. XII.S. Calle de circulatie a curentuJui ionic intre doua celule, A ~i B,

alaturate
3. Celulcle sunt despartite printr-un spatiu tngust, cuprinzand lichid interstitial; b. cclulele
sunt legate printr-o jonctiunc, forrnand 0 cale de trccere de mica rezistcnta; R., :: rezistenta
mcmbranara: R, = rezistenta citoplasrnica; R. - rezistenta Iichidului interstitial din spatiul sinaptic
(rezistcnta de picrderi); R, = rezistcnta jonctiunii intercelulare.

Distanta dintre membranele pre si postsinaptica e de circa 2 nm, ceca cc

insa nu ar fi suficient pentru transmiterea directs a semnaluJui electric de la 0

celula la alta. Mediul interstitial avand 0 conductivitate mult mai mare decat
membrana celulara, acesta ar ,,:;>unta"semnalul la iesirea celulei presinaptice.
Asta inseamna ca, pentru a putca fi transmis semnalul rara 0 atenuare prea mare
la membrana postsinaptica, trebuie sa existe lntre cele doua celuJe 0 cale de
impedanta mica (Fig. XI1.5). Acest lucru se realizeaza printr-o contiguitatc a unor
 226 PRINCIPII DE BIOFIZICA UMANA

canale ionice din membrana pre ~j postsinaptica (Fig. Xn.6). Structura ~i

functionarca accstor canale nu e pe deplin cunoscuta.
Viteza de propagare a semnalului Hind de acelasi ordin de marime cu ce
de-a lungul membranci, sinapsa electrica nu introduce practic nici 0 intarziere.
Marea majoritate a sinapselor electrice sunt bidirectionale, Exista insa ~
unele la care depolarizarea se poate propaga intr-un sens si hiperpolarizarea it
sens opus. Asta inseamna di sinapsa are 0 functie de .redresare", conducere,
fiind unidirectionala.
In cazul in care 0 celula realizeaza mai multe sinapse electrice, efectele
se insumeaza.
Exista celule care fac atat sinapse elcctrice cat si chimice, transmisia
electrica putand avea rol de potentare a transmisiei chimice, asa cum se va vedea
la studiul sinapsei chimice.

Membrana
presinaptica
0<
N Spatiul
-.:t
sinaptic
0
r-- Membrana
N
postsinaptic 11
~
NI
V)

Fig. XII.6. Sinapsa electrlca

Spatiul sinaptic e traversal de canalc ionice, care formeaza 0 cale de irccerc de re7.islen~
mica.
Sinapsa chi mica. Teoria cuantica a transmisici
Transmisia sinaptica mediata chimic recunoaste urmatoarele etap
principale:
I. sinteza mediatorului;
2. eliberarca rnediatorului chirnic, declansata de potentialul de actiune d
membrana prcsinaptica;
 BIOFIZICA CELULARA 227
3. difuzia moleculelor de mediator prin spatiul sinaptic;
4. legarea mediatorului de moleculele receptoare din membrana postsi-
naptica;
5. modificarea polarizarii membranci si generarea potentialului de actiune
postsinaptic;
6. inactivarea mediatorului ~i revenirea la situatia initiala,
Le vom studia pe rand, legate de cele doua unitati functionale: membrana
presinaptica ~i membrana postsinaptica.

Configuratia sinapsei chimice

In Figura Xll.Za e reprezentata 0 jonctiune neuro-musculara (placa
motorie). Regiunea presinaptica e constituita de ramificatii axonale sub forma de
butoni terminali care contin mitoeondrii si vezicule sinaptice. lntre membrana
presinaptica ~i cea postsinaptica se afla un spatiu de 20 - 50 nm, deci cu un ordin
de marime mai mare decal 111 cazul sinapsei electrice. Ambele membrane (pre si
postsinaptica) au strueturi specializate. Fiecarc celula primeste informatie de la 0
multitudine de terminatii presinaptice. Butonii sunt acoperiti de cclule Schwann.

Spa\i~
smapnc

"'~I
Celule
Schwarm

" il
-
'I ."
-':--,' I

Axon ~'", " \, '

prcsinaptic ...

a. b.

Fig. XII. 7. Sinapsa chimica

a. Jonctiune neuro-musculara; h. sinapsa neuro-neuronala.

Depolarizarea membranei presinaptice la sosirea unui potential de actiune

declanseaza mecanismul de eliberare a mediatorului chimic. Exista opt tipuri
principale de mediatori, in diferite categorii de celule, eel mai frecvent fiind
acetilcolina (AcCh), la care ne vom referi in continuare.
 PRINCIPII DE BIOFIZICA UMANA.
228 ---_---
Sinteza si stocarea mediatorului
Acetilcolina e sintetizata local, in butonii sinaptici, dar ~i in corpul
neuronal, de unde e transportata printr-un flux citoplasmic. Acetilcolintransferaza
catalizeaza, 'in prezenta ATP, acetilarea colinei, formand acetilcolina, Aceasta e
stocata in vezicule care cuprind, fiecare, circa 5000 molecule de AcCh.
Eliberarea mediatorului
in imediata vecinatate a membranei presinaptice se gaseste 0 mare
densitate de vezicule. Ele sunt grupate in jurul unor bare dense (Fig. XII.8),
formand, lmpreuna cu acestea, zonele active.
Depolarizarea provoaca fuzionarea veziculei cu membrana, fisiunea
veziculei ~i eliberarea mediatorului in spatiul sinaptic, prin exocitoza (Fig. XII.9).
in felul acesta, la spargerea fiecarei vezicule, se expulzeaza 0 cantitate fixa de
AcCh (continutul fiecarei vezicule), numita cuantii tteoria cuanticii a transmisiei
sinaptice).
Procesul are loc ~i spontan, 'in repaus ceJuJar, dar cu probabilitate mult
mai mica (circa lIsecundli). DepoJarizarea mernbranei mareste mult
probabilitatea exocitozei.
Asa cum am vazut 'in capitolul precedent, in timpul potentialului de
actiune exista un putemic influx de Na' si eflux de K+. Nici unul din acesti
curenti ionici nu influenteaza direct eJiberarea mediatorului. Impunand 0

depolarizare a membranei, in conditiile in care canalele de sodiu si de potasiu

sunt bJocate cu toxine, exocitoza are totusi loc.

a. b.

Fig. XII.S. Structura sinapsei chimice

a. Structura sinapsei; b. asezarca veziculelor de-a lungul barelor dense.
 BIOFIZICA CELULARA. 229

a.

b.

:.tcmbr4na
presina~ld
c.

d.

r--------
e. I '.,
~
,,:tt~-
P,;;!';o/i~~~~

Fig. XII.9. Fazele cxocitozei

a. Atasarea de barclc dense; b. contactul cu membrana; c. fuziunca cu membrana;d. deschi-
derea membranci ~ia vcziculei (fisiunea); e. cxpulzarea mediatorului in spatiul sinaptic,
in membrana celulara, si cu 0 densitate maxima in terrninatiile sinaptice,
exista lnsa ~i canale de Ca comandate electric. in urma depolarizarii, canalcle
t .,

de calciu se deschid ~i Ca" patrunde In celula in sensu! gradientului electro-

chimic, Cresterea concentratiei intracelulare de calciu initiaza complicatul
mecanism al exocitozei, mediat enzirnatic, incomplet elucidat. Ceea ce se stie
este ca, pentru a adera la membrana, veziculele trebuie sa invinga bariera
energetic a data de suprafata hidrofila a stratului bilipidic

- -

canalde~~a.. -_
Canal de K6 .-..._"""'
.... , fI.* 0 "
.. e c
e (I

Ca-o n
o '. ..
\

V':/iculc

Fig. XII.tO. Deschiderea canalelor de culciu din membrana presinaptica,

datorita depolarlzaril produse de potentlalul de actiune
 230 PRINCIPII DE BIOFIZICA UMANA

Legarea ca1ciului de locurile active si/sau de suprafata vezieulei (Fig.

Xll.l 0) mie~oreaza aceasta bariera. Prezenta calciului e, de asemenea, necesara
pentru des~area reactiilor enzimatice care due la spargerea membranei ~i la
exocitoza.
Concentratia de calciu din terrninatiile sinaptice poate deci controla
cantitatea de mediator eliberata in spatiul sinaptic. Acest lucru Ii confera sinapsei
chimice 0 mare plasticitate, in sensul ca, regland influxul de Ca++, se pot obtine
efecte de inhibare sau de facilitare presinaptica a transmisiei. Factorii care
intervin pot fi interni (proveniti din Insasi celula presinaptica) ori externi
(proveniti de la celule invecinate) (Fig. XII. I I ).

.Anhihitie
_.~ postsinaptica
f:'\
A j-------....'/ 1
(
~ B \1-- -~-
'-...."'Facl'1'rtae - -'"",
~ r: "-....
;>-I -,__,/ /
presinaptica Ie - __..,
/ Sjnapsa
/
/'_.'(
~C2 j
\...._../

Fig. XII.It. ModuJarea (faciJitarea sau lnhlbltia) eliberarll mediatorului

chimic ~i inhibarea pnstsinaptlca
A = celulii presinaptica; B = celula postsinaptica; C1 = inhibitie presinaptica: C2 = facilitate
presinapnca; D = inhibitie postsinaptica,

in concluzie, depolarizarea membranei datorita PA perrnite patrunderea

ionilor de Ca ++ In celula, ceea ce duce la cresterea corespunzatoare a
probabilit!tii exoeitozei. Mediatorul chimic este eliberat in spatiul sinaptic in
cuante, cantitatea totala fiind proportionala cu nurnarul de vezieule sparte.
Regland concentratia de calciu, se potenteaza (inhibitie sau facilitare) activitatea
sinaptica.
 BIOFIzrCA CELULARA. 231

Difuzia sinapticd
Moleculele de mediator trebuie sii parcurga spatiul sinaptic, deci 0
distanta de 20 - 50 nm. Transportul are loc prin difuzie simpla, fiind deci
puternic influentat de temperatura. Timpul de trecere e de aproximativ 0, I ms.
Receptori membranari postsinaptici
Comparativ cu membrana presinaptica, membrana postsinaptica prezinta
o structura aparte, cu 0 mare varietate morfologica, Sarcolema, de exemplu, este
pliata (Fig. XII.12), indreptand zonele receptoare spre zonele active ale
membranei pres inapt ice.

Zone active Vezicule Terminatie

nervoasa

Pliuri
jonctionale

Fig. XII.12. Structura membranei postsinaptice a jonctiunii neuro-

musculare
In membrana postsinaptica sunt incluse canale comandate chimic.
Proteina canal e 0 enzima alosterica, fiind necesara legarea a circa patru molecule
de mediator pentru a se deschide. Aceste canale se deosebesc morfologic si
functional de canalele comandate electric implicate in generarea potentialului de
actiune. De exemplu, ele nu sunt bloc ate de toxinele specifice tetrodotoxina si
tetraeti lamoni u.
Transmisia sinaptica poate produce atat inhibarea cat si excitarea
membranei postsinaptice, in functie de tipul de canale deschise,
 232 PRfNCIPII DE BIOFTZTCA UMANA.
~--~--~----~~------~---'---"---'
Transmisia inhibitoare
Efectul inhibitor se obtine prin deschiderea specifics a unor canale de K'
si/sau de CI , comandate de mediatorul chimic. Vom discuta canalele de K+.
Deschiderea unui numar mare de canale de potasiu deterrnina cresterea
conductivitatii membranei pentru acest ion, al carui potential de echilibru electro-
chimic (potentialul Nernst) se gaseste sub potentialul de repaus (V K < VR).
Consecinta este un eflux masiv de K+ si hiperpolarizarea membranei, prin
apropierea ei de potentialul de echilibru electro-chimic al potasiului (VK), deci
indepartand-o de pragul de declansare a P A.

Transmisia excitatoare
Efectul excitator este rezultatul descbiderii simultane a un or canale de
Na+ :;;i K+, ceea ce determina un influx de sodiu si un eflux de potasiu, cei doi
curenti avand tendinte contrare: apropierea, respectiv departarea de prag.
Rezultatul depinde de raportul cantitativ dintre cele doua fluxuri.
Cercetari recente au ararat ca este vorba de unul ~i acelasi canal pentru
ambii ioni, care se deosebeste esential de canalele cornandate electric. Fiind un
canallarg, cu 0 selectivitate redusa, pennite trecerea nu numai a Na+ si K'", dar ~i
fi Ca" sau NIL', imptedicand insa fluxul de anioni.
a altor ioni rnai mario cum ar
Preponderent este fluxul de sodiu: 'in interval de 1 ms, cat e III medie deschis un
canal, tree circa 20 000 de ioni de Na" si un numar mai mic de ioni de K+,
producand 0 depolarizare de 0,3 !lV.
Expulzarea unei singure vezicule de mediator comanda deschiderea a
aproximativ 1000 de canale sau mai mult, deterrninand 0 depolarizare locala de
circa 0,5 mV, numita potential miniatural. Asemenea potentiale se observa si In
stare de repaus, fiind rezultatul exocitozei spontane si aleatorii a unor vezicule,
generandfluctua!ii statistice ale potentialului sinaptic. Studiul acestor fluctuatii a
adus argumente hotaratoare in favoarea teoriei cuantice a eliberarii mediatorului
chimic.

N.B. Canalele de Na' din membrana postsinaptica nefiind

controlate electric, deschiderea lor nl{ declanseaza un proces regenerativ
(cu reactie pozitiva), ca in cazul PA. Numiirul de canale deschise e dat de
nunuirul de molecule de mediator fixate pe receptorii postsinaptici.
Fluxul de K' incepe simultan cu fluxul de Na' (folosind
acelasi canal) si nu cu intdrziere, ca in procesul generdrii potentialului
de actiune.
 BIOFIZICA CELULARA. 233
Procesul de integrare. Generarea poteruialului de actiune
Amplitudinea potentialelor miniaturale e foarte redusa tn comparatie cu
variatia de potential de aproximativ 15 mV (fafa de potennalul de repaus)
necesara pentru a atinge pragul de declansare a PA. Chiar depoJarizarea totala
produsa de un neuron presinaptic nu atinge dedit 200 !lV.
Un neuron motor face sinapsa cu mai mult de 1000 neuroni presinaptici,
de la care primeste atat semnale excitatoare (depolarizante), cat ~i semnale
inhibitoare (hiperpolarizante). La diverse momente de timp, va fi activ un numar
variabil de neuroni presinaptici, in diferite combinatii. Evident, exista si 0 anume
distributie spatiala a acestor Iegaturi de-a lungul membranei postsinaptice.
Mai mult, corpul neuronal are, de regula, un prag ridicat, aproximativ
-30 mV, fata de numai 45 mV 'in membrana axonala. Ca atare, PA se va
declansa, in general, abia la acest nivel, implicand deci 0 propagare a
potentialelor locale.
in consecinta, pentru a fi generat un potential de actiune e necesar un
proces de integrare, constand intr-o insumare spatiald ~i temporalii a
potentialelor miniaturale.
Integrarea temporala depinde de constanta de timp t a membranei
postsinaptice, iar integrarea spatiala si de constanta de lungime A. (vezi
Propagarea excitatieit.
o constanta de timp rnai mare inseamna 0 vanane mai lenta a
potentialului membranar, deci un potential local de mai lunga durata, ceea ce
favorizeaza insumarea temporala: un potential miniatural trebuie sa persiste eel
putin pana la generarea urmatorului. in consecinta, posibilitatea insumarii depinde
de relatia dintre constanta de limp a membranei postsinaptice si intervalul de timp
dintre doua PA din membrana presinaptica (Fig. XIl.13).
Se observa din consideratiile de mai sus deosebita complexitate a
proceselor implicate in transmisia sinaptica mediata chimic, precum ~i marea
varietate a combinatiilor posibile. Toate acestea confers sinapsei chimice
plasticitatea de care am vorbit la inceputul capitolului.

Inactivarea mediatorului chimic

Inactivarea acetilcolinei se face, In principal, pe cale enzimatica,
acetilcolinesteraza catalizand hidroliza AcCh, ell un turnover de sub 1 ms. Produsii
de reactie sunt apoi recaptati In celula presinaptica si ciclul poate fi reluat.
 234 PRINCIPII DE BIOFfZICA CMANA
+50 .~

Vm(mV)
2ms

-60
III"" 1" - ill"
i.
Celula presinapuca

-40

V m (mV) ,-I ms

-60
Cclul a postsi naptica

a.

I so - I

2 ms
Vm(mV)

60
~
.-
"r
._ -Ih'"
"..-.-

It"
Celula presinaptica

-40

-60
Celula postsinaptica

b.
Fig. XII.l3. Integrarea temporali a potentialelor miniaturale produse
de care un PA din membrana preslnaptica
a Constanta de limp a membranei postsinaptice C mai mica decal intcrvalul dintre doua PA
din membrana presinaptica; potentialele miniaturale nu se pot insuma; h. constanta de tirnp
postsinaptica e mai mare decat intervalul dintre doua PA presinaptice; potentiulele rniniaturale se
insumeaza, dcclansand, la atingerca pragului, un PA postsinaptic.
 BIOFIZJcA CELULARA 235
SINTEZA A ACTIVITATII ELECTRICE
MEMBRANARE. MODEL CIBERNETIC
Exista 0 serie de trasaturi cornune, dar ~i diferente importante, intre
diferitele mecanisme de transmitere a informatiei in sistemul nervos ori de la
sistemul nervos la organele efectoare somatice, in Tabelul XII.2 sunt sintetizate
principalele caracteristici ale semnalelor electrice Intalnite.
Tabelul XI1.2.Caracteristlcile semnalelor electrice membranare
I
Poteutialul Caracteristktle canalului Proarieti,Ci
Potential de repaus Cu precadcre canale de K si cr. Stationar, cuprins intre -35 si -90
cateva de Na", necomandatc I mY, funcsie de celula
Potential electrotonic Canale de Na" ~i K independente, Depolarizare sau hiperpolarizare,
comandate electric modulat in amplitudine, pana la I
I valoarca W~
Potential dc actiune Canale de Na- ~i K" indepcndentc, De tipul tot-sau-nirnic,
cornandate electric arnplitudine 100-120 mY, durata
I

I I ~ 1-10 ms
Potential de receptor" II Canale de Na+ ~i K comandate Modulat in amplitw:line,capva mV,
specific de stirnul durata dependents de stimul ~i de
I caracteristicile celulei
Potentialul postsinaptic, Canale ce leaga celulele I Prcpagarea pasiva a potentialului
I sin~psa eicctrica I p'esin.ic
Potential postsinaptic Un singur tip de canale de Na" si Modulat in amplitudine, mV;durata
I excitator K', comandatc chimic ms-s

I
Potential postsinaptic Canale de K ' si CI comandate Modulat in amplitudine, mY, durata
inhibitor chimic ms= s
Modulare postsinaptica Inchidcrea unor canale de K Modulat in amplitudine. mV.Ien~
I respectiv de Na" (rnesager durata s ._ min
excitatoarc, inhibitoare
I intracelular'I)
vczi Biofizica senzoriala, capitolelc XV -XVIII

In Figura XII.14 estc reprezentat un model cibernetic al transmisiei si

prelucrarii inforrnatiei tntre celulc neuronale, legate intre ele prin sinapsa chimica
;;1 rnodularea sernnalului prin sinapse elcctrice. Putem recunoaste urmatoarele
etape principale:
Sursele, SI si S2, sunt reprezentate de doi neuroni presinaptici, care
transmit semnale discrete modulate In frecventa (PA).
PA modifies perrneabilitatea membranei pres inaptice pentru ionii de
calciu, producand 0 depolarizare, deci semnalul discret e convertit in semnal
analogic,
Doua cai de reactie, RI (pozitiva) ~i R2 (negativa), reprezentate de
neuroni legati prin sinapse electrice, rnodulcaza semnalele, facilitare in primul
_..",,;;;.23;_;6~ ~ ~_~~!!i~IPII DE BIOFIZICA UMANA
caz si inhibitie in eel de al doilea.
Semnalul electric (potentialul membranar) e tradus 'in semnal chimic
(mediatorul chirnic), simultan eu 0 eonversie analog/numerics (numarul de
veziculc sparte).
Semnalul chimic e transmis, prm spatiul sinaptic, la membrana
postsinaptica.

a.

b.
Fig. Xll.14. Model cibernetic al un sistem neuronal de transmitere a
informatiei
a. Reprezentarea schematica a sistemului neuronal modelat; b. modelul cibernctic; S" S2 =
sursele de semnal, reprezentate de neuroni presinaptici; Rio R2 =eai de reactie introduse de ncuroni
legati prin sinapse clcctrice la membrana presinaptica; Ss = spatiul sinaptic; CNA = conversie
numeric (discren/analogica: CAN = conversie analog/numerica (discreta); MI, M2 = modulare;
TEC traducere electrochirnica: TCE = traducere chemio-electrica; CI, C2 = cai de transmiterc de-
a lungul axonului a semnalului electric (PA); C,h C,2 cai de transmitere (sinaptica) a sernnalului
chimic; L ""integrare (lnsumare) tcmporala ~i spafialli a semnalului postslnaptic: (+) '" facilitare; (-)
=inhibitie; NR =nod Ranvier; D destinatar, neuronul postsinaptic.

Prin activarea reeeptorilor membranari, se modi fica permeabilitatea

membranei postsinaptiee, determinand aparitia unor potentiale locale, deei are
loc 0 traducere chemio-electrica, simuItan eu 0 eonversie numeric/analogica.
 BIOFIZICA CELULARA 237
La nivelul mernbranei postsinaptice, potentialele locale sunt integrate
spatial si temporal.
La atingerea depolarizarii prag, se genereaza potentiale de actiune,
printr-o conversie analog/discreta, insouta de 0 schimbare a modularit din
amplitudine In frecventa.
PA de actiune sunt transmise de-a lungul axonului.
La nivelul unei urmatoare sinapse, lucrurile se petree in mod similar.