Capitolul IV. Planul de afaceri a unui restaurant spaniol cu capacitatea de 100 locuri n sal.

4.1.Rezumat
Pentru iniierea unei afaceri n domeniul alimentaiei publice, i anume deschiderea unui
restaurant de categoria I cu capacitatea de 100 locuri, amplasat n or. Chiinu , avem nevoie de
o investiie n sum de 9 490 660 lei, dintre care 2 847 198 lei credit pe termin scurt, ceilali 6 643
462 lei vor reprezenta capitalul propriu. Conform calculelor, cifra de afacere pentru primul an de
activitate va constitui 14.400.000 lei/an dintre care 95 % vor constitui cheltuielile de producere i
desfacere, astfel profitul brut va constitui 4 070 930 lei/an, de aici obinem o rentabilitate de 1,56
lei la un leu de investiie. Iar timpul de recuperare a investiiilor va fi de 2,84 ani.

4.2.Istoricul
Scopul principal al unitii de alimentaie public n economia de pia este de a obine
un profit. Ideea de afacere propus spre realizare este deschiderea unui restaurant specializat in
bucatarie spaniola n orasul Chiinau, destinata spre prestarea serviciilor de alimentatie publica,
ofetind consumatorilor o gama larga de preparate din bucataria spaniola, cit si conditii pentru
savurarea acestora. Din punct de vedere al logisticii, amplasarea localului a fost stabilita sa fie in
sectorul Riscani al orasului Chisinau pe str. Bulevardul Moscovei 7, unde se intersecteaza in cel
mai favorabil mod contingentul larg de consumatori de diferite virste si profesii, precum studentii
Universitatii Tehnice din Moldova, angajatii bancilor Moldova-Agrindbank si bancii de Economii,
angajatii centrelor comerciale amplasate in regiune si inclusiv locatarii domiciliati in acest sector.

Unitatea a fost planificata si proiectata n sectorul Rcani al capitalei si va ocupa o

suprafata totala de 720 m2 , in care se vor incadra atit incaperile pentru consumatori, cit si incaperirle
de depozite si respective incaperile de producer. Programul de lucru al localului va cuprinde
intervalul de ore 12.00 - 24.00. Acest program se bazeaza pe cerintele preturii sectorului dat, cit si
pe statistica prezentei consumatorilor in salile de consum.

Forma organizatorico- juridica

Alegerea unei forme organiatoro-juridice are o importanta mare att n formalitile de
nregistrare a ntreprinderii ct i asupra activitii ei de mai departe. Proiectnd unitatea dat am
ales forma organizatorico - juridic Societate cu Rspundere Limitat, deoarece are o serie de
avantaje n comparaie cu celelalte forme organizator juridice. Legislaia Republicii Moldova
denumete societatea cu rspundere limitat ca Societate cu Rspundere Limitat, abreviat ca
"S.R.L.", avnd regulat numrul de membri ntre unul i 50, dintre care cel puin unul trebuie s
fie un membru fondator. Nu exist nici o restricie ci membri fondatori pot exista, putnd exista
ntre minimum unul, obligatoriu, pn la maximum 50 membri.
 Orice persoan dornic de a deveni un antreprenor de succes, avnd un plan de
afaceri bine stabilit, are posibilitate s-i deschid o societate cu rspundere limitat fr s-i
asume riscuri enorme. Societatea poate fi fondat de una sau de mai multe persoane, numrul
maxim de asociai constituind 50 de persoane. Capitalul social minim necesar pentru nregistrarea
societii cu rspundere limitat n Republica Moldova de 5400 MDL.
Pentru nregistrarea de stat a societii cu rspundere limitat, se depun urmtoarele acte:
Cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de
stat;
Buletinele de identitate ale fondatorilor sau reprezentantului acestora, mputernicit
prin procur autentificat n modul stabilit de lege, precum i ale administratorului
persoanei juridice;
Hotrrea de constituire i contractul de constituire sau statutul, n dou
exemplare. Fondatorii ncheie un contract de constituire, care conine prevederi
referitoare la denumirea societii, obiectul de activitate, cuantumul capitalului
social, modul de constituire i de funcionare a organelor de conducere, temeiul i
modul de reorganizare i lichidare a societii etc. n cazul n care societatea cu
rspundere limitat este fondat de o singur persoan, contractul de constituire
este substituit cu statutul societii, coninnd aceleai informaii;
Documentul ce confirm depunerea de ctre fondatori a aportului n capitalul
social al persoanei juridice. La momentul nregistrrii societii se deschide un
cont bancar provizoriu la care se depune cel puin 40 la sut din capitalul social,
fapt confirmat prin documentele bancare respective, celelalte 60% fiind trecute pe
contul societii nu mai trziu de 6 luni de la data nregistrrii ei. Asociatul unic
vars integral aportul pn la data nregistrri societii;
Avantajele oferite de societatea cu rspundere limitat sunt:
modalitatea relativ simpl de constituire formalitile pentru ntemeiere sunt
puine, iar cheltuielile relativ reduse;
statutul legal bine definit n anul 2007 a fost aprobat Legea Republicii
Moldova privind societile cu rspundere limitat, care stabilete modul de
constituire, funcionare, reorganizare i de lichidare a societii cu rspundere
limitat;
riscurile financiare mai mici;
conducerea relativ simpl;
inexistena obligaiei de a face publice rapoartele financiare, acestea prezentndu-
se doar la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial;
 rspunderea limitat a asociailor asociaii nu rspund pentru obligaiile
societii, suportnd riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii n
limitele cotei lor n capitalul social.
Dezavantajele societii cu rspundere limitat constau n:
obligaia constituirii capitalului social, spre deosebire de ntreprinderea
individual;

Fondatorii
Afacerea propus spre iniiere, va avea 2 fondatori, finanarea ntreprinderiii se va face prin
autofinanare, din venituri proprii, precum i din surse creditare. Fiecare dintre fondatori va
deine:
Rebeja Vladislav - 51% din afacerea dat
Rebeja Vitalie - 49% din afacerea dat
Pentru finanarea cu surse de creditare se vor ntocmi seturi documente speciale pentru obinerea
surselor de creditare pentru afacere propus.

Capital social
Marimea fondurilor financiare ce urmeaza a fi investite depinde de tipul intreprinderii
si de numarul de locuri in sala , de locul amplasarii s.a. Deaceea, mai intii de toate trebuie sa
asiguram banii necesari pentru crearea bazei tehnico-materiale si a mijlocelor circulante.

4.2.1.Locul amplasarii
Amplasarea restaurantului spaniol a fost stabilita sa fie in orasul Chisinau, sectorul Riscani,
bd. Moscova. Analiznd sectorul dat putem evidenia urmtoarele avantaje ale acestuia:
este o zon aglomerata cu un contingent variabil de consmutori:
teritoriul vast ofera mai multe optiuni legate de proiectarea tehnica a localui
venitul mediu al locuitorilor in regiune este suficient de inalt :
Prezenta comunicatiilor in preajma lotului prevazut pentru constructie (electricitate,
canalizare, nclzire, gazificare, telefonie);
Alegerea locului de amplasare pentru un restaurant se face in concordanta cu mai multi
parametri:
amplasarea in regiuni cu densitate sporita a populatiei, acest criteriu este respectat prin
prezenta numarului mare de domiciliati in regiunea data cit si a populatiei migrate;
prezena cilor de comunicaie, care se respecta in totalmente. Sectorul Riscani este o
regiune deja construita, care nu necesita renovari considerabile la moment. Accesul la sursele de
aprovizionare cu apa, electricitate, gaz, energie termica, etc este liber si nu necesita cheltuieli
suplimentare.

ntreprinderea va activa de la orele 1200 pn la orele 2400, 350 zile pe an n regim regulat sau
va prelungi activitatea suplimentar dac n sal vor mai fi clieni. Deoarece unitatea va fi cu acces
liber, iar ziua de lucru este egala cu 12 ore, ntreruperile pentru prnz nu sunt binevenite.

4.3.Piata tinta
4.3.1.Consumatorii
Spectru de consumatori propusi sunt cei care sunt amplasati in apropierea intreprinderii
date, oamenii care lucreaza vecinatate si beneficiaza de ore de prinzDatorita specificului
amplasarii contingentul consumatorilor va fi forma in mare parte din: angajatii bancari de la
Banca de Economii si Moldova-Agroindbank, angajatii centrelor comerciale, domilicliatii
propriuzisi ai sectorului Riscani si nu in ultimul rind studentii institutiilor de invatamint.
Astfel de contingent diversificat dupa virsta si staut social, vor avea un aport diferit
pentru localul proiectat. Angajatii bancari sunt mai limitati in timp si interes spre inovatii, insa
sunt o buna sursa de venit, pe cnd studentii sunt deschisi pentru produsele noi, insa au un venit
redus. Deci varietatea consumatorilor este nelimitata si mereu binevenita.

4.3.2.Concurentii
Concurentii sunt de regula intreprinderile care presteaza aceleasi servicii, sau activeaza in
acelasi domeniu. Prezenta concurentilor cu reputatie buna, testata in timp , cu clienti fideli, poate
fi un obstacol la proiectarea unui local nou. Insa la realizarea unui studiu, se pot stabili punctele
forte si punctele slabe pentru fiecare local. Restaurantul proiectat are avantajul sau, fiind
specilizat pe bucataria spaniola, este unic pentru regiunea data. Prestarea serviciilor de
 alimentatie publica cu accentuarea nivelului inalt de deservire, designului elaborat la comanda,
si specificul localului, permite crearea unei concurete sanatoase adversarilor prezenti in regiune.
Tabel 4.1.Caracteristica concurenilor potentiali
Nr. de Denumirea Nr. de Regim de Specificul localului Adaos
ordine ntreprinderilor, locuri lucru comercial %
tipul
1. Pizzerie Andys Pizza 150 10.00-23.00 Bucatarie italiana, 150
europeana
2. Restaurant Oliva 120 09.30.-23.00 Bucatarie italiana 200
3. Restaurant Plovdiv 120 11.00-24.00 Bucatarie 200
europeana
4. CafeneaLa Placinte 80 10.00-23.00 Bucataria 200
moldoveneasca
5. Restaurant 2nd avenue 130 12.00-24.00 Bucatarie italiana 200

Majoritatea concurentilor enumerati anterior au un dezavantaj major, reprezentat de

timpul lor de activitatea. Specificul implementat initial, a devenit un element de rutina, si nu mai
este atit de captivant. Pe cind restaurant proiectat in lucrarea data, este abia la inceputul acestei
cai, si poate cointeresa consumatorii prin produse si servicii noi.

4.3.3.Furnizorii
Furznizorii reprezinta o grupa larga de persoane juridice, mai rar fizice, cu care
intreprinderea poate realiza relatii contractuale in scopul obtinerii unor anumite resurse necesare
pentru activitatea sa economica. Cei mai solicitati furnizori de regula sunt cei care livreaza
materiile prime si utilaj.
Tabelul 4.2.Principalii furnizori (poteniali)
Nr. de Denumirea Localizarea geografica Materia prima furnizata
ordine furnizorului

1 S.A. Franzelua or. Chisinau, str. Sarmizegetusa, Pine i produse de patiserie

30
2 S.A.Carmez Sos. Munceti 121 Carne i mezeluri

3 Ocean Fish Str. Petricani 88/1 Pete de diferite specii,fructe de

mare
4 S.A. Avicola s.Floreni Ou i carne de pasre

5 SRL JLC Str. Sarmizegetusa, Lactate,smntn,lapte, cacaval

Chisinu,R.M
6 Metro Cash&Carry 5, Chisinu 4839, R.M Mezeluri spaniole

7 SRL MGM Str.Alba Iulia,75 Inventar de bucatarie,

utilaj frigorific

Mentinerea stocurilor de materie prima proaspata si in cantitati necesare, se realizeaza

prin livrarea sau achizitionarea regulata a acestora. Intreprinderea se specializaeaza pe bucataria
spaniola, ceea ce necesita o diversitatea larga de materii prime. Cele mai importante componente
cum ar fi carnea si produsele din ea, pestele si fructele de mare, se livreaza de catre furnizori,
ceea ce reduce cheltuielile suplimentare si intaresc relatiile cu furnizorii, care la rindul lor capata
un client fidel.
Optimizarea proceselor de achizitionare, respectarea cu strictete a termenilor contractuali,
garanteaza functionarea eficienta a intreprinderii proiectate, reducerea lacuniilor birocratice si
tehnologice, si permit crearea unui ritm favorabil pentru realizarea programului de producere.
Aceasta la rindul sau va afecta pozitiv cifra de afaceri.

4.4.Managementul si personalul intreprinderii

Resursele umane reprezint unul din factorii de baz ai ntreprinderii. Resursele forei de
munc ale unei firme reprezint totalitatea salariailor angajai prin contract de munc.
Iniierea/extinderea unei afaceri implic selectarea angajailor potrivii. Succesul afacerii
va depinde n mare msur de existena unui personal bine pregtit i motivat. Planul de afaceri va
trebui s prezinte numrul de angajai necesari i calificrile acestora.
Calcularea forei de munc se efectueaz n dependen de forma organizator juridic, de
structura organizatoric, de cifra de afaceri (volumul de vnzri a produciei proprii), de numrul
de locuri n sal, precum i innd cont de unele norme tehnico-sanitare.
Fora de munc se planific conform categoriilor de angajai n conformitate cu
Clasificatorul Ocupaiilor din Republica Moldova:
1. Aparatul administrativ de conducere;
2. Lucrtorii din cadrul producerii;
3. Angajaii din sfera de servire i comer;
4. Lucrtorii auxiliari
Aparatul administrativ de conducere
1. Directorul ntreprinderii - 1
2. Contabil ef - 1
Lucrtori din producere
1. ef de producere - 1
2. Buctar ef - 1
3. Buctar de categoria V - 2
4. Buctar de categoria IV 4
5. Buctar de categoria III - 3
Lucrtori din sfera deservire i comer:
1. Administratorii slii - 1;
2. Casier -2
3. Chelneri - 7
4. Barmeni - 2
5. Muncitorii serviciului auxiliar care spal vesela - 2.
Lucrtori auxiliari:
1. Paznici - 2
2. Deretictoare - 2
3. Hamal 2
4. ofer 2

4.4.1.Calculul personalului din sfera producerii

ef de producere - 1
Buctar ef - 1
Buctar de categoria V - 2
Buctar de categoria IV 4
Buctar de categoria III - 3
Stabilirea numarului necesar de personal de producere se face in baa numarului de
posturi, care au fost stabilite in urma executarii calculelor tehnologice in capitolul cu acelasi
tiltu. Rezultatele sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 4.3. Numrul de posturi n secii

Nr. Denumirea seciei Numrul de
posturi
1 Secia rece 2
2 Secia de legume 1
 3 Secia de carne-pete 2
4 Secia cald 4
TOTAL 9

Numrul de lucrtori se calculeaz dup formula:

Nl = (nkT)/Tef
unde: Nl- numrul de lucrtori;
n - numrul de posturi;
k- coeficientul de schimb; k=1,5
T- numrul de zile lucrtoare pe an, zile;
Tef - timpul efectiv al unui lucrtor;
Tef = 360 - T1 T2 T3
unde: T1- zilele de odihn, zile
T2- concediu anual, zile
T3- altele
Tef= 360 - T1 T2 T3 = 360 50 28 4 = 278 zile
N1 = (nkT)/Tef =(91,5360) /278 = 17 lucratorii

4.4.2.Calculul lucrtori din sfera deservirii i comer

Administratorii slii -1;
Deritictoare -2;
Numrul de locuri din aceste categorii se calculeaz conform unor normative stabilite.
De ntreaga activitate a saloanelor poart rspundere administratorul slii, se ocup de
organizarea brigzilor de deservire n saloane, ntocmind grafice de lucru pentru chelneri.
Dup normativ se ia un administrator la 150 locuri n sal. Respectiv vom angaja doar un
administrator.
Lucrtori auxiliari:
Paznici 2;
Derdictoare 2;
Personalul de paz asigur protectia ntreprinderii i a bunurilor contra riscurilor de incendii i
furturi. Avem nevoie de doi paznici, deoarece ei vor lucra n dou schimburi.

4.4.3.Statele de personal si organizarea/planificarea salarizarii

n continuare dupa determinarea numarului de angajati vom calcula care va fi fondul de
salarizare al acestuia
 Tabel 4.4.Schema de personal si salarizarea
Functia/postul Numarul Salariul de Salariul total, Fondul total de
de unitati functie /tarifar mii lei retribuire al
lunar stabilit , lei muncii, mii lei
1 2 3 4 (23) 5
Aparatul administrativ de
conducere:
Director 1 7 500 7 500
Contabil ef 1 5 500 5 500
TOTAL 13 000
Lucrtori din producere:
ef de producere 1 6 000 6 000
Buctar ef 1 5 000 5 500
Buctar de categoria V 2 4 000 8 000

Buctar de categoria IV 4 3 500 14 000

Buctar de categoria III 3 3 000 9 000

TOTAL 42 500
Lucrtori din sfera deservire
i comer:
administratorii slii 1 5 000 4 500
chelnerii 7 3 500 24 500
barmeni 2 4 250 8000

casier 2 3 500 7 000

spltoreasa 2 2 000 4 000

TOTAL 48 000
Lucrtori auxiliari:
paznici 2 2 000 4 000
hamal 2 2 000 4 000
ofer 2 2 500 5 000

derdictoare 2 2 000 4 000

TOTAL 17 000
TOTAL lunar 35 120 500
Total anual 1 446 000
 Salariul mediu lunar al unui lucrtor se determin ca raportul fondului de salarizare a
muncii lunar (FSML) la numrul de lucrtori n aceast lun (Nl).
Smedl = FSML/Nl
unde :
Smedl - salariul mediu lunar pentru un lucrtor, lei ;
FRML - fondul de retribuire a muncii lunar, lei ;
Nl - numrul lucrtorilor n ntreprindere.
Smedl = FRML/Nl = 120 500 /35 = 3 442 lei

Productivitatea muncii, W este indicatorul principal care exprim eficiena utilizrii

forei de munc n toate domeniile activittii economice. El exprim utilizarea intensiv a
resurselor umane. Productivitatea muncii poate fi determinat ca raportul vnzrilor totale, ctre
numrul lucrtorilor:
W = VP/Nl
unde:
W - productivitatea muncii, mii lei/om;
VP volumul produciei, lei;
Nl - numrul lucrtorilor n ntreprindere, om.
W = VP/ Nl = 14 400 000 / 35 = 414 428 lei/om

Asigurarea social:
Chasig = (FRMan * Nch%)/100%=(1 446 000*26,5)/100 = 383 190 lei
Tabel 4.5. Munca si salarizarea
Unitatea de
Indicatorii Suma
msur
Cifra de afaceri/Volumul vnzrilor lei 14 400 000
Fondul de retribuire a muncii anual lei 1 446 000
Ponderea FRM n cifra de afaceri % 10
Asigurarea social pe an lei 383 190
Numrul personalului persoane 35
din ei n producere 17
Salariul mediu lunar lei/om 3 442
Productivitatea muncii lei/om 414 428
4.5.Planul financiar
4.5.1.Programul de lucru si planificarea cifrei de afaceri/VV
Determinarea numrului de consumtori pentru o zi de munc se stabileste prin
urmatoarea formula:
N = ( P * Y * X ) / 100
unde N numrul de consumtori pentru ora dat ;
P numrul de locuri a UAP;
Y rotaia unui loc n sala n ora dat;
X - % de compectare a slii pentru ora dat.
Tabelul 4.6. Determinarea numrului de consumtori pentru o zi de munc
Orele de Rotaia unui loc n sal Procent de completare a Numrul de
lucru timp de o or, Y slii de comer pentru consumtori,
ora dat,X N
1200-1300 1 60 60
1300-1400 1 70 70
1400-1500 1 70 70
1500-1600 1 60 60
1600-1700 1 50 50
1700-1800 1 60 60
1800-1900 1 70 70
1900-2000 0,4 90 36
2000-2100 0,4 90 36
2100-2200 0,4 80 32
2200-2300 0,4 70 28
2300-2400 0,4 50 20
Total 592

Meniul restaurantului proiectat este intocmit in compartimentul tehnologic.

4.5.2 Calculm cifra de afaceri pe an

Cifra de afaceri cuprinde suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de
firm, respectiv vnzarea de mrfuri i produse ntr-o perioad de timp determinat. n cuantumul
cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare i veniturile exceptionale. n termeni coreci,
cifra de afaceri reprezint suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrrilor executate,
 serviciilor prestate, precum i a altor venituri din exploatare, mai puin rabaturile, remizele i alte
reduceri acordate clienilor.
Cifra de afaceri se determin prin mai multe metode, determinm volumul de vnzri n baza
preului mediu a unei cumprturi i numrul de cumprtori.
CA=Pm*Nc
unde:
Pm preul mediu unei cumprturi
Nc numrul de consumatori
CAan= 400*100*360= 14 400 000 lei

Pentru a determina Pm, se ntocmete lista bucatelor unei cumprturi medii:

Tabel 4.7.Volumul de desfacere n baza preului mediu a unei cumprtori
Nr. Denumirea bucatelor Gramajul unei porii Preul unei porii
(grame) (lei)
1 Paella de pui cu fructe de mare 1/350 65
2 Friptura de iepure cu ciuperci de padure 1/250/150/50 200

3 Budinca cu banane 1/150 55

4 Sangria 1/200 80
TOTAL : 400

Tabel 4.8.Structura cifrei de afaceri

Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual,
lei

Cifra de afaceri 40 000 1 200 000 14 400 000

Costul materiei prime 13 333 399 990 4 799 880
Adaos comercial 200 %

4.5.3 Calcularea cheltuielilor de producie

Costurile de producie reprezint expresia valoric a consumului de munc vie i
materializat pentru realizarea unui proces economic. Acest indicator exprim cheltuielile curente
ale firmei n expresie valoric pentru fabricarea si realizarea productiei.
 Cheltuieli directe sunt cheltuielile proprii unui produs i pot fi nemijlocit incluse n
costul lui de producie.
Cheltuieli indirecte care sunt proprii mai multor tipuri de productie, cheltuieli de sectie,
administrative i altele.
Cheltuielile se calculeaz n dependent de cifra de afaceri, volumul de desfacere a producerii
proprii, normativele tehnice i sanitare.
Planificarea cheltuielilor se efectueaz pe articole dup cum urmeaz:
1. cheltuieli de transport;
2. cheltuieli pentru retribuirea muncii;
3. cheltuieli de arend i ntreinerea cldirii;
4. cheltuieli pentru uzur i amortizare;
5. cheltuieli pentru energia electric;
6. cheltuieli pentru asigurarea social;
7. cheltuieli legate de publicitate;
8. alte cheltuieli.

Consumul de materii prime si materiale :

CAanual * 33% 14400000 * 33%
Cmat. pr 4799880lei
100% 100%
Cheltuieli privind retibuirea muncii:
CAanual *10% 14400000 *10%
Chr .m 1446000lei
100% 100%
Cheltuieli pentru asigurari sociale:
FRanual * 27,5% 1446000 * 26,5%
Chas.soc. 383190lei
100% 100%
Cheltuielei pentru intretinerea cladirilor si exploatarea utilajului de productie:
CAanual * 5% 14400000 * 5%
Ch int r. 720000lei
100% 100%
Consumuri privind uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat:
CAanual * 5% 14400000 * 3%
Cons.. 432000lei
100% 100%
Cheltuieli pentru uzura si amortizare:
CAanual * 5% 14400000 * 5%
Chuz.am. 720000lei
100% 100%
Consumuri de energie electrica si combustibil:
 CAanual * 5% 14400000 * 5%
Chen.el , comb.. 720000lei
100% 100%
Cheltuieli pentru transport:
CAanual * 0,5% 14400000 * 0,5%
Chtrans. 72000lei
100% 100%
Cheltuieli pentru publicitate:
CAanual * 2% 14400000 * 2%
Chpubl.. 288000lei
100% 100%
Cheltuieli pentru plata dobinzilor aferente creditelor bancare:
CAanual * 2% 14400000 * 2%
Chpubl.. 288000lei
100% 100%
Alte cheltuieli:
CAanual * 5% 14400000 * 5%
Chpubl.. 720000lei
100% 100%
Tabelul 4.9.Cheltuielilor i consumurilor
Nivelul
Nr. Denumirea articolelor de consumuri i cheltuieli Suma, lei cheltuielilor,
%
1. Consumul de materii prime i materiale 4 799 880 33
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii 1 466 000 10
3. Cheltuieli pentru asigurri sociale 383 190 26,5
4. Cheltuieli pentru ntreinerea cladirilor si exploatarea
720 000 5
utilajului de productie
5. Consumuri privind uzura obiectelor de mic valoare i
432 000 3
scurt durat
6. Cheltuieli pentru uzur i amortizare 720 000 5
7. Consumuri de energie electric i combustibil 720 000 5
8. Cheltuieli pentru transport 72 000 0,5
9. Cheltuieli pentru publicitate 288 000 2
10. Cheltuieli pentru plata dobnzilor aferente creditelor
288 000 2
bancare
11. Alte cheltuieli 720 000 5
TOTAl 10 329 070
95
Cifra de afacere anual 14 400 000
4.5.4.Planificarea necesarului de investiii i a surselor de finanare

Din punct de vedere financiar, investiiile reprezint acumularea capitalului pentru un

termen lung n scopul obinerii unor venituri suplimentare n perioada viitoare. Capitalul firmei se
bazeaz pe resursele financiare proprii i a celor mprumutate. Resursele proprii includ capitalul
statutar al firmei i o parte din profitul obinut, de multe ori resursele financiare proprii fiind
insuficiente pentru formarea capitalului necesar desfurrii unei activiti economice normale.
De aceea o parte din capital se formeaz pe baza resurselor financiare mprumutate.

Mrimea fondurilor financiare, ce urmeaz a fi investite, se calculeaz:

MFmfld=Sntr* n
unde:
Sntr suprafaa ntreprinderii, m2;
n normativul investiiilor capitale la o unitate de volum, lei.
Pentru stabilirea normativului de investitii se face o mica analiza a pietii imobiliare a
regiunii amplasarii intreprinderii. Pentru anul 2017 , pretul pentru un m2 in sectorul Riscani se
estimeaza la 600-700 euro. Conform cursului actual 1 euro = 20,50 lei.
Respectiv necesarul de investitii pentru un metru ptrat va constitui 12300 lei.
MFmfld = 720*12 300= 8 856 000 lei

Mijloacele investite n capitalul fix se divizeaz n capital fix

activ: 30 % - 2 656 800 lei
pasiv: 70 % - 6 199 200 lei

Pentru capitalul circulant se calculeaz n dependent de:

1. De mijloacele circulante investite n materii prime i materiale :
MCmp = S*Cmpzi
unde:
S stocul normat n zile (de la 7 15 zile n fucie de tipul ntreprinderii);
Cmpzi consumul de materii prime pe zi, lei.

MCmp =10*13 333=133 330 lei

2. De mijloacele circulante investite n inventar, instrumente, pli n avans:

MCinv=(10-15% *CAlunar)/100%
unde:
MCinv mijloace circulante investite n obiecte de mic valoare i scurt durat, lei;
CAlunar cifra de afacere lunar, lei.

Mcinv = (12*1 200 000)/100=144 000

3. Mijloacele circulante n numerar:

Banii n casa ntreprinderii se planific n mrimea cifrei de afaceri pe o zi.:
MCnum=CAzi
unde:
MCnum mijloace circulante n numerar, lei;
CAzi cifra de afaceri pe zi, lei.

MCnum= 40 000 lei

Suma necesar pentru deschiderea afacerii se calculeaz astfel:

MFtot= MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum
unde:
MFtot necesarul total de investiii, lei.

MC = MCmp + Mcinv + Mcnum = 133 330 + 144 000 + 40 000 = 317 330 lei
MFtot= 8 856 000 + 133 330 + 144 000 + 40 000 = 9 173 330 lei

Pe baza acestor date se ntocmete bilanul financiar al ntreprinderii i sursele de

finanare ale afacerii.

Tabelul 4.10.Necesarul de investiii i sursele de finanare

Nr. Surse Proprii, lei Atrase, lei Total, lei
Mijloace 70% 30%
1. Mijloace fixe 6 421 331 2 751 999 9 173 330
Cldire
Utilaj
2. Mijloace circulante
materie prim 93 331 39 999 133 330
OMVSD 100 800 43 200 144 000
numerar 28 000 12 000 40 000
3. TOTAL, lei 6 643 462 2 847 198 9 490 660
4.6.Calcularea surselor financiare creditate
Capitalul circulant al firmei se bazeaz pe resursele financiare proprii i a celor
mprumutate. Resursele proprii includ o parte din capitalul statutar al firmei i o parte din profitul
obtinut, dar resursele financiare proprii sunt insuficiente pentru formarea capitalului circulant
necesar pentru desfurarea unei activiti economice normale. De aceea o parte din capitalul
circulant se formeaz pe baza resurselor financiare mprumutate.
Pentru a primi un credit bancar trebuie s depunem cerere cu un set de documente:
statutul;
certificat de nregistrare;
bilanul contabil;
planul de afaceri.
Pentru ca banca s ne mprumute bani, noi trebuie s dispunem de cel puin 70% din
totalul investiiei.
n termenul stipulat n contractul de creditare, firma este obligat s restituie bncii
(creditorului) suma mprumutat i suma dobnzii calculat pe termenul respectiv.
Cheltuielile pentru deservirea creditului de ______________vor fi de___________________lei.

4.7.Calcularea principalilor indici economici i eficienei economice a proiectului

Scopul fiecrui agent economic este de a obtine rezultate ct mai eficiente, dar orice
activitate necesit cheltuieli.
Eficiena economic exprim raportul dintre efect i efort (cheltuieli), ea este categoria
economic care ne permite s comparm efectul obinut cu cheltuielile suportate.
Distribuirea venitului i a profitului i ntocmirea raportului pe venit i pierderi.
Venit aflux global de avantaje economice (mijloace bneti sau alt form de
compensare) obinute sau care urmeaz s fie obinute de ntreprindere pe conturile acesteia, cu
exceptia sumelor ncasate n numele terilor (TVA).
Profitul - reprezint diferena dintre ncasrile i cheltuielile efectuate pentru o activitate
economic.
Calculul indicilor economici
Profitul brut(Pb) - este rezultatul tuturor activitilor firmei i include profitul obinut de
la activitatea de baz, activitatea comercial, financiar, de la activitatea investiional i de la
alte activiti.
Se calculeaz ca diferena dintre valoarea adugat si cheltuielile totale.
Pb = CA - Chtot
unde:
 Pb profitul brut, lei;
CA cifra de afaceri, lei;
Chtot cheltuieli totale, lei.

Pb = CA Chtot = 14 400 000 10 329 070= 4 070 930 lei

Profitul net(Pn) este diferena dintre profitul brut i impozitul pe profit. Firmele pltesc
impozit pe venit n mrime de 18% din suma profitului. Profitul net rmne la dispoziia firmei, i
el poate fi folosit pentru plata suplimentar a muncii i pentru dezvoltarea firmei: reutilarea
tehnic, construcie, implementarea noilor tehnologii, completarea mijloacelor circulante.
Pnet = Pb - Ip
unde:
Pnet - profitul net, lei;
Pb - profitul brut, lei;
Ip - impozit pe profit, lei.

Ip = (Pb * 18)/100% = (4 070 930 *18)/100 = 732 767 lei

Pnet = Pb - Ip= 4 070 930 -732 767= 3 338 163 lei

Repartizarea profitului net:

1. Pentru dezvoltarea ntreprinderii: Dezn = 20% * Pnet = 667 632 lei ;
2. Pentru stimularea personalului: Stimp = 20%* Pnet = 667 632 lei
3. Pentru rambursarea creditelor: Rambc = max10%*Pnet = 333 816 lei
4. Pentru rezerve: Rez= 5%*Pnet= 166 908 lei

Profit net nerepartizat:

Pnet nerep= 3 338 163 - (667 632 +667 632 +333 816 +166 908) = 1 504 175 lei

Rentabilitatea activitii economice exprim raportul dintre profitul obtinut i eforturile depuse.
Ea se mai numete rata rentabilitii i se exprim n procente. Rentabilitatea economic(Re), este
raportul dintre profitul brut i suma activelor folosite (MF i MC):
Re = Pb/(MF+MC)*100% = (Pb/MFtotale)*100%
unde :
Re rentabilitatea economic, %;
Pb profitul brut, lei;
 MF mijloace fixe, lei;
MC mijloace circulante, lei;
MFtotale mijloace fixe totale, lei.

Re = (Pb/MFtotale)*100% = (4 070 930 /9 173 330)* 100% = 44,37 %

Rentabilitatea vnzrii, ntreprinderii(Rv),exprim raportul dintre profitul brut i suma total a

veniturilor (CAan):
Rv = (Pb/CAan)*100
unde :
Rv Rentabilitatea vnzrii, %;
Pb profit brut, lei;
CAan cifra de afacere, lei.

Rv = (4 070 930 /14 400 000) * 100% = 28,2 %

Randamentul mijloacelor fixe se determin ca raportul dintre suma total a veniturilor (CAan) i
mijloace fixe:
MF = CAan/Mftot
unde:
MF randamentul mijloacelor fixe, lei/leu;
CAan - cifra de afacere, lei;
MFtot - mijloace fixe, lei.

MF = CAan/MFtot = 14 400 000 / 9 173 330 = 1,56 lei/leu (MF)

Timpul de recuperare a investiiilor

Tr = Invcap/Pnet
unde:
Tr timpu de recuperare a investiiilor, ani;
Invcap investiii capitale la un loc n sal, lei;
Pnet profitul net, lei.

Tr = 9 490 660 /3 338 163 = 2,84 ani

Calculul solvabilitii (S)
Solvabilitatea ne arat capacitatea unui agent economic de a plti datoria pe care o are fa de un
creditor, la termenul de plata stabilit n prealabil.
S = Cpropr/Cpropr + DTL
unde:
S solvabilitatea;
Cpropr capital propriu, lei;
DTL datorii pe termen lung, lei;
Sncep=0,9
Ssfr=1

Calculul vitezei de rotaie a miloacelor circulante (V)

Viteza de rotaie este un indicator calitativ, sintetic n care se reflecta procesele de aprovizionare
i desfacere a produciei. Viteza de rotaie se exprim prin trei indicatori:
numrul de rotaii Vori
Vori=CA/S
unde:
Vori numrul de rotaii a mijloacelor circulante ntr-o perioad de timp;
CA cifra de afaceri/volumul vnzrilor, lei;
S soldul mediu al mijloacelor circulante, lei.

Vori = 14 400 000 / 317 330 = 45 rotaii

durata medie a unei rotaii Vz

Vz=S*T/CA
unde:
Vz durata medie a unei rotaii n zile;
S soldul mediu al mijloacelor circulante, lei,
CA cifra de afaceri/volumul vnzrilor, lei;
T numrul de zile ale perioadei.

Vz = 317 330 * 360 / 14 400 000 =7,9 zile

4.8 .ntocmirea bilanului financiar al restaurantului proiectat
Bilanului financiar este un document care reprezint situaia patrimonial a unei firme
la un moment dat, la sfritul unei perioade, n care se sintetizeaz ansamblul drepturilor i
obligaiilor firmei. Conceptul specific l constituie dubla reprezentare a patrimoniului: pe de o
parte sub aspect a materialitii adic a structurii fizice a formelor concrete pe care le mbrac
bunurile economice. Pe de alt parte sub aspectul surselor de provenien a bunurilor i valorilor
economice. Pentru a determina i exprima cele dou aspecte ale patrimoniului se folosesc dou
categorii economice.
Informaia din Bilanul financiar se utilizeaz pentru a primi decizii manageriale i
pentru a analiza situaia economico-financiar a agentului economic la un moment dat.

Tabelul 4.8. Bilanul financiar

Sold Sold
Active La ceput Pasive La ceput
Dup un an Dup un an
de an de an
I. Capital propriu
I.ATL
-capital statutar ________ _________
-cldiri 7 338 400 7 338 400
-profit -
-utilaje 1 834 600 1 834 600
nerepartizat 1 504 175
Total Capital ________ _________
Total ATL 9 173 330 9 173 330
Propriu
II.AC
-materii II.Datorii pe
133 330
prime termen lung
144 000
-OMSD - -
40 000
-Casa -CTL
-
-CCVN

Total AC 317 330 ___________ Total CTL

III.Datorii pe
termen scurt
- CTS 2 751 999 -
-furnizori - ___________
-retribuirea
- ___________
muncii
 -impozit - ___________
Total CTS 2 751 999 ___________

TOTAL 9 490 660 _________ TOTAL Pasive ________ ___________

Active

Tabelul 4.9. Reprezentarea indicatorilor economici

Nr. ord Indicii economici U/M Suma
1 Volumul vnzrilor Lei 14 400 000
2 Adaosul comercial Lei 9 600 000
Numrul total de lucrtori 35
3 persoane
de producere 17
4 Cheltuieli de producere i desfacere Lei 10 329 070
Nivelul relativ al cheltuielilor de producere
5 % 95
i desfacere
6 Retribuirea muncii Lei 1 446 000
7 Profitul pn la impozitare Lei 4 070 930
8 Impozitul pe profit Lei 732 767
9 Profitul net Lei 3 338 163
10 Profit nerepartizat Lei 1 504 175
11 Rentabilitatea economic % 39,5
12 Rentabilitatea vnzrilor % 28,2
13 Randamentul MF Lei/leu 1,56
14 Productivitatea muncii lei/om 414 428
15 Viteza de rulaj a mijloacelor circulante Zile 7,9
16 Timpul de recuperare a investiiilor Ani 2,84

nceput de an - 0,9
17 Solvabilitatea
Sfrit de an - 1