Despre Yom HaKipurim sau Ziua Ispirilor

In legatura cu originea cuvantului kipurim, este pluralul de la kipur, care vine de la kafar, care
inseamna a acoperi si are sensul de ispasire sau rascumparare in contextul
jertfelor/sacrificiilor. Gasim acest termen in VaYikra (Lev.) 17;11. Este interesant ca, in traditia
evreiasca, de obicei se zice Yom Kipur (Ziua Ispasirii) cu referire la ispasirea unui an de greseli,
pacate acumulate sau comise de la ultimul Yom Kipur. In realitate insa, este vorba nu doar de
ispasirea pe un an, ci de mai multe jertfe pentru mai multe feluri de pacate.

Acest eveniment are loc in ziua a zecea a lunii a saptea (Tishri) si este o zi de smerire si pocainta
obligatorie conform Torei (Pentateuhul), VaYikra (Lev.) 23;27,29,30,32. Este o zi in care
trebuie tinuta o adunare sfanta.
Aceasta zi este singura ocazie din intreg anul in care Kohen haGadol (Marele Preot) intra in
Kodesh HaKodashim (Sfanta Sfintelor). Pentru aceasta se fac anumite pregatiri preliminare si
anume: 1. Se face o curatire / baie rituala, in ebraica mikveh. 2. Se echipeaza un preot de rezerva.
3. Se aduc diferite jertfe. 4. Se pronunta de trei ori Numele divin (a carui pronuntie originala NU
se cunoaste in zilele noastre). Numele divin putea fi pronuntat numai de catre Kohen haGadol
(Marele Preot). Pronuntia numelui divin NU este Iehova. Aceste nume a fost inventat si
raspandit in lumea crestina de catre Galatinus, un teolog catolic al Papei din anii 1519/1520.
Acest teolog, a amestecat cele patru litere din Numele Divin (YHVH) cu vocalele din ebraicul
ELOAH. Deci acest termen nu este nici pronuntia corecta si nici cea originala a numelui
Creatorului, la fel cum nu este nici Iahve sau orice alt derivat. Este foarte incorect si periculos sa
ne inchinam Creatorului adresandu-i-ne cu oricare dintre aceste derivate false, pentru ca, ne-am
putea trezi ca, ne rugam la alt dumnezeu si nu lui Adonay Elohey Israel (Domnul D-zeul lui
Israel).

Se pregatesc doi tapi unul pentru Adonay si unul pentru Azazel, care sunt alesi pe baza unei
trageri la sort a doua tablite de aur. Pe o tablita scrie: pentru Adonay si pe cealalta scrie
pentru Azazel. Azazel se spune ca este combinatia numelor a doi ingeri cazuti Uza si Azel si
ca reprezinta pe demonul pustiei, care de fapt este satan insusi. Tapul care a iesit la sort pentru
Azazel se trimite cu un preot prin poarta de rasarit a Yerushalayimului, (Ierusalimului) la o
distanta de cca 15-20 km. Pe coarnele acestui tap se lega o panglica rosie, ca semn distinctiv,
pentru ca oricine il vedea/intalnea sa nu se atinga de el sau sa-l prinda pentru ca era jertfa pentru
Azazel.

In traditia moderna nu se mai aduc jertfe din cauza lipsei Templului din Yerushalayim. In
sinagogi, rabinii imbraca un halat alb, numit kittel, care aminteste de preotie si sacrificiile de
odinioara. Iar iertarea pacatelor in iudaismul mozaic se face pe baza faptelor bune (mitzvot), a
caintei si a rugaciunilor. Acest lucru a fost introdus in religia evreiasca de catre Yochanan ben
Zakkai, inca din primele secole de dupa distrugerea Templului. Care a ramas scris in scrierile
talmudice la capitolul Avot, semnat de Rabi Natan 4:18. Acest principiu a fost introdus pe baza
unei interpretari rabinice al versetului 6 din capitolul 6 al cartii profetului Hoshea (Osea).
Pe baza acestor principii s-a dezvoltat un ritual evreiesc religios care se numeste Kaparot. Este
un ritual in care capul familiei ia un cocos alb si il invarte de trei ori deasupra capului in timp ce
spune: Acesta este inlocuitorul meu, jertfa mea inlocuitoare, ispasirea mea. Aceasta pasare
moare ca eu sa am o viata lunga, fericita si plina de pace.

1
Acest ritual, desigur, nu este scriptural ci este menit doar sa pastreze in constiinta evreilor ideea
nevoii de o jertfa de ispasire pentru a fi absolviti de pacate. Tot de obiceiul evreiesc mozaic tine
si recitarea faimosului cantec de pocainta Kol Nidre (toate juruintele noastre).

De mentionat ca in cartea de rugaciune evreiasca (Machzor LYom Kipur) la rugaciunea de

Musaf apare urmatorul text: Al nostru Mesia cel Neprihanit ne-a parasit. Groaza ne-a cuprins si
nu avem cine sa ne indreptateasca. El a purtat jugul greselilor si pacatelor noastre si este ranit
pentru nelegiuirile noastre. El poarta pacatele noastre pe umerii Lui ca sa avem iertare pentru
faradelegile noastre. Noi vom fi vindecati prin ranile Lui.
Se pare ca acest pasaj, care nu apare in toate cartile de rugaciune evreiesti, a fost introdus de
catre evreii mesianici.

Yeshua HaMashiach (Isus Hristos) a implinit toate felurile de jertfe pentru toate felurile de
pacate. Pacatul comis intentionat, pacatul comis din slabiciune si pacatul comis in ciuda. Atunci
cand el a fost pe cruce a intrunit in persoana Lui, atat rolul tapului pentru Adonay (care a pus
pacatele omenirii asupra Lui) cat si rolul tapului pentru Azazel, care cere pedeapsa pentru orice
pacat. Asa ca, a fost achitata, atat dreptatea lui Adonay cat si acuzatia si dorinta de pedeapsa a lui
satan.
Ca atare, nu este salvare/mantuire in nici o fapta buna, in nici o rugaciune, in nici un ritual, in
nici un sacrificiu de animale (pentru ca fiinta umana este superioara animalelor), in nici o
meditatie, nici un merit personal si nici o religie. Pentru ca, sacrificiul de pe cruce, care a
implinit toate cerintele dreptatii lui Adonay si a ispasit pentru toate pacatele omenirii, a fost
realizat de catre o persoana, Yeshua HaMashiach (Isus Hristos).

In acest context al celor sapte sarbatori anuale, Yom HaKipurim se va implini la revenirea lui
Yeshua HaMashiach (Isus Hristos), moment in care conform Rom. 11:26, TOT Israelul va fi
salvat/mantuit.

Rabin David Nagy