Portofoliu Marketing

Contents
1 Coca - Cola Company.......................................................................................3
2. In functie de sex......................................................................................................................................8
3 Pragul optim = consumatori/populatia totala =800/1000=80%.............................................................10
4................................................................................................................................................................ 11
6................................................................................................................................................................ 12
7. Aria de atractie comerciala a localitatii A...............................................................................................14
8................................................................................................................................................................ 15
9). Cota absoluta de piata..........................................................................................................................15
10). Ritmul annual al inoirii........................................................................................................................16
13).............................................................................................................................................................16
14.Alegerea strategiei de prt...................................................................................................................16
15) Reclama eficienta:...............................................................................................................................19

2
1 Coca - Cola Company
Bauturile racoritoare carbogazoase se adreseaza n special tinerilor, iar
cele necarbogazoase n special adultilor. Dar aceasta targetare nu nseamna ca nu
exista consumatori de toate vrstele pentru fiecare brand n parte. "La baza strategiei
noastre de marketing se afla consumatorul si nevoile sale, dar si o cultura
organizationala bine definita prin care compania QAB isi propune, la nivel international
si local sa fie cea mai respectata companie, urmandu-si misiunea de a-si racori
consumatorii oriunde n lume, de a le inspira momente de optimism, de a crea
valoare si a face diferente. Prin strategia noastra ne dorim sa oferim consumatorilor o
varietate de marci si produse care sa vina n ntmpinarea nevoilor lor si stilului lor de
viata." Director general QAB.
Consumatorul de produse necarbogazoase sau de nectaruri provine, n
general, din mediul urban, este dinamic, modern. Aceste produse i vizeaza n egala
masura pe acestia, dar si pe copii sau varstnici.
Apoi, consumatorul de produse light face parte din categoria "image achievers" ce
cuprinde persoane carora le pasa in mod deosebit de imaginea lor si, prin urmare,
acorda atentie produselor consumate, alegerea lor tinand cont atat de brand cat si de
beneficiul adus.?
In schimb, consumatorul de sucuri naturale este tanar, modern, deschis catre
experiente noi, cu o viata dinamica si care isi doreste o cariera. Vorbim despre
persoane educate, preocupate mai mult de sanatatea lor, cu venituri medii si peste
medie, oameni activi, cu un loc de munca foarte solicitant, cu un stil de viata dinamic,
carora le place sa incerce lucruri noi, le pasa de imaginea lor si au nevoie de produse
sanatoase. Ei cumpara brand-uri si nu doar produse, iar atunci cand aleg un produs
sunt foarte importante si beneficiile emotionale ale acestuia.

Receptorul reprezinta intr-un fel finalitatea intregului demers

communicational, avand in vedere faptul ca el este destinatarul mesajului emis de

3
sursa. Ca urmare a stabilirii caracteristicilor socio-demografice, publicul tinta care intra
sub incidenta influentei marcii Coca-Cola Light este reprezentat in procent majoritar de
tineri cu varste intre 15 si 25 ani. Perioada analizata a fost exploatata din plin din
acest punct de vedere, determinand gradul de informare si implicit de achizitionare a
acestui produs in randul tinerilor.

O a doua categorie este reprezentata de femei tinere, pana in 30 de ani, care

doresc recunoastere sociala si obtinerea unei forme fizice optime. Din punctual de
vedere al caracteristicilor economice, produsul este destinat persoanelor cu un venit
atat mic, cat si mare.

Prin urmare, practice oricine poate sa achizitioneze acest

produs, pretul nereprezentand o problema covarsitoare. Determinarea criteriilor
psihografice este cel mai important aspect in cadrul comunicarii cu publicul tinta. Intre
aceste criterii se disting stilul de viata si personalitatea.

In viziunea Coca-Cola Light, consumatorul trebuie sa aiba un stil de viata

dinamic si o viata sociala activa. Personalitatea trebuie sa se bazeze pe atribute
precum: optimismul, sociabilitatea, curajul sau mandria. Criteriile comportamentale
vizeaza comportamentul de cumparare si consum. Astfel, produsul este destinat tuturor
celor care prefera bauturi racoritoare pe baza de cola. Fiind distribuit eficient, produsul
este destinat practice tuturor, avand in vedere ca este o bautura care in anumite
circumstante poate inlocui cu succes apa, care de altfel este un lichid vital.

QAB

Ca urmare a stabilirii caracteristicilor socio-demografice, publicul tinta care intra

sub incidenta influentei marcii Pepsi Light este reprezentat in procent majoritar de tineri
cu varste intre 15 si 25 ani. Perioada analizata a fost exploatata din plin din acest punct
de vedere, determinand gradul de informare si implicit de achizitionare a acestui produs
in randul tinerilor. O a doua categorie este reprezentata de femei tinere, pana in 30 de
ani, care doresc recunoastere sociala si obtinerea unei forme fizice optime. De
asemenea Pepsi Light este destinat si persoanelor tinere de sex masculin care sunt
preocupate de mentinerea formei fizice. Din punct de vedere al caracteristicilor
economice, produsul este destinat persoanelor cu un venit atat mic, cat si mare. Prin
urmare, practic oricine poate sa achizitioneze acest produs. Determinarea criteriilor
psihografice este cel mai important aspect in cadrul comunicarii cu publicul tinta. Intre
aceste criterii se disting stilul de viata si personalitatea. In viziunea Pepsi Light,
consumatorul trebuie sa aiba un stil de viata dinamic si o viata sociala activa.
Personalitatea trebuie sa se bazeze pe atribute precum: optimismul, sociabilitatea,
curajul. Criteriile comportamentale vizeaza comportamentul de cumparare si consum.
Astfel, produsul este destinat tuturor celor care prefera bauturi racoritoare pe baza de
cola.

In urma sondajului prinvind stabilirea consumului de bauturi racoritoate la diferite

persoane diferntiate de varsta ,sex, venituri :

4
In urma prelucrarii raspunsurilor obtinute la chestionare am oservat:
- 40% din cei chestionati consuma bauturi racoritoare in fiecare zi, 0,41%
consuma cel putin o data pe saptamana si doar 18,88% consuma cel mult o data pe
saptamana.
- persoanele din primul strat, adica cele care au varsta cuprinsa intre 14 si 34 de
ani cunosc destul de bine produsele, iar celelalte persoane cunosc bine aceste
produse. Pe total, persoanele cunosc bine produsele, acestora corespunzandu-le o
nota de 1,077 (cu putin peste pragul bine).
- toate persoanele,indiferent de varsta, au aceeasi parere despre calitatea
acestor produse - superioara.
- 17,6% personae considera ca ar trebui imbunatatita calitatea produselor,in
timp ce 64,8% considera ca acestor produse nu le trebuie aduse imbunatatiri.

Se observa ca raportul calitate - pret este apreciat de consummator in procent

de 23,33%. Extinzand, numarul persoanelor din populatia totala care apreciaza raportul
calitate - pret si calitatea de bautura cu efect racoritor rapid poate fi cuprins intre
14,31% si 32,35%, respectiv 9,70% si 34,74%.
- dintre produsele COCA-COLA, cel mai apreciat este Kinley 3,5 (pe o scala de
la 1 la 4), urmat de Fanta 2,7,Sprite 2,1 si Coca-Cola 1,7.
- peste jumatate (57,7%) din persoanele chestionate isi permit sa cumpere cel
putin o data la trei zile aceste produse, in timp ce 12,22% nu isi permit.
- majoritatea (81,11%) dintre consumatori considera ca raportul pret - calitate
este satisfacator, iar restul de 18,89% considera acest raport nesatisfacator.
- 75,55% considera ca produsele COCA_COLA sunt mai bune calitativ decat
celelalte bauturi racoritoare si doar 3,33% considera ca sunt mai slab calitativ.
- peste jumatate din personae au considerat ca modul de ambalare al
produselor i-au influentat in alegerea lor; 57,77% considera ca nu ar trebui schimbat

nimic din designul ambalajelor.

- consumatorii apreciaza favorabil reclama facuta produselor COCA-COLA
acordandu-i o nota medie de 8,02. Consumatorii din primele doua straturi sunt mai
incantati de aceasta reclama decat cei din al treilea strat.Aceste rezultate pot ajuta
pentru a stabili consumatorii spre care sa se indrepte reclamele facute.
- tinand cont de veniturile celor chestionati, 26,66% au un venit sub 1500000 lei,
28,88% intre 1500001 si 5000000, 34,44% intre 5000001 si 8500000,si 10% peste 8,5
milioane
- 62,2% din persoanele chestionate sunt femei si 37,8% barbati.

Dezvoltarea pietei

Analizand numarul de consumatori de pe piata bauturilor racoritoare s-a

constatat ca la nivelul anului 2004 existau 17 milioane de consumatori potentiali din
care doar 15 milioane au achizitionat efectiv produsele , deci piata efectiva este de 15
milioane si cea potentiala de 17 milioane de consumatori . Volumul total al vanzarilor pe
piata in 2004 a fost de aproximativ 324000 miliarde lei (luand in considerare ca in medie

5
un consumator consuma 2 sticle de suc in sezonul estival si doar o stical in sezonul
rece ) .

Piata bauturilor racoritoare s-a dezvoltat , in 2004 fata de 2003 , pe cale mixta
adica atat prin cresterea numarului de consumatori cat si a cantitatii consummate de
consumatorii vechi . Astfel in anul 2004 nr. de consumatori a crescut de la 13.5milioane
cat era in 2003 la 15 milioane si cantitatea consumata a crescut de la 1 litru de suc pe zi
in 2003 la 2 litri de suc pe zi in 2004.acesta este doar un studio generalizat , pe piata
existand produse la care cresterea a fost realizata doar pe una din cai ( extensive sau
intensive ) , dar si produse la care volumul vanzarilor a stagnat sau a scazut.

Principalii producatori de bauturi racoritoare sunt : Coca-Cola, Pepsi si European

Drinks.

2006 a fost, pana acum, nu numai un an cu vanzari deosebite (posibil chiar

vanzari record pe durata intregului an), ci si un an al noutatilor. QAB a lansat pe piata
Prigat Limonada, Prigat Portocala Rosie, Lipton Green, Pepsi Gold si a relansat Prigat
Activ.

Oferta se diversifica prin aparatia unor arome de fructe exotice sau mixuri de
fructe si adaos de vitamine

Coca-Cola HBC a introdus sase produse noi pe piata racoritoarelor: Fanta

Mango, Cappy Portocale Rosii, Schweppes Clear Lemonade, Nestea Green Tea Citrus,
Cappy Ananas 100% si Cappy Ice Fruit (cu trei variante - multivit, orange & grapefruit si
red fruits).

Dupa intrarea pe piata din anul trecut, Orangina si-a dezvoltat sortimentatia cu
doua noi arome lansate in primavara acestui an: Orangina Light si Orangina Rouge.
Carlsrom a mai inregistrat un succes important anul acesta, devenind unic distribuitor in
Romania al sucurilor Granini, dupa o negociere de aproape doi ani.

Despre Prigat Limonada, Claudia Iacobuta, PR Manager QAB, spune ca este

unul dintre succesele companiei in acest sezon: "Succesul sau nu a fost intamplator,
intrucat produsul a reprezentat raspunsul prompt al Quadrant la preferintele
consumatorilor pentru citrice si la nevoia acestora de a primi un plus de hidratare si un
efect racoritor in zilele de vara".

Cappy Ananas 100%, cel mai tanar produs din portofoliul Coca-Cola HBC, face
parte din gama Cappy Premium si este un suc integral natural, fara zahar si fara
conservanti. In gama Cappy Premium sunt alte trei bauturi din fructe: Cappy Portocale
100%, Cappy Multivitamin (combinatie de guava, mango, fructul pasiunii, caise si
portocale si cu ados de sase vitamine) si Cappy Coacaze (fruct bogat in antioxidanti).

Noutati au aparut si in privinta ambalajelor folosite de Coca-Cola HBC: ambalajul

de 1,5 l pentru Nestea, cel de 2,5 l pentru Coca-Cola si ambalajele aseptice de 1,5 l si

6
de 0,5 l pentru Cappy Ice Fruit. Janina Trotea (Coca-Cola HBC)spune ca noile ambalaje
sunt menite "sa intampine toate ocaziile de consum". Inovatia realizata prin ambalajul
de 1,5 l la Nestea este solutia gasita de companie pentru "nevoia ridicata de consum
din timpul verii asociata cu necesarul de hidratare, ceaiul verde raspunzand foarte bine
acestor nevoi", explica reprezentanta Coca-Cola HBC. Ambalajul a fost obiectul unor
innoiri si la QAB si la Carlsrom. O data cu relansarea sa, Prigat Activ a primit si o noua
sticla, cu sport cap.

Dupa ce a introdus in portofoliul sau marca Granini, Carlsrom Beverage a lansat

noul ambalaj cu capacitatea de 1l si format "din trei straturi de plastic prevazute cu o
bariera de oxigen la mijloc, ce pastreaza aromele naturale ale sucului".

Cum se realizeaza vnzarea catre consumatori ?

n ciuda enormelor schimbari ale trecerii Romniei la economia de piata si la

privatizare, infrastructura n comert a ramas nedezvoltata n perioada de referinta, cu
majoritatea vnzarilor nca facuta prin "celelalte" canale (chioscuri, curti, garaje, tarabe
pe strada si n piata, mici magazine unde se desfaceau si tutun, etc.).

Puterea scazuta de cumparare a fost principalul factor determinant pentru

cresterea rapida a acestor "alte" canale care si-au mentinut suprematia n perioada de
referinta. Pietele de desfacere n aer liber au cea mai mare contributie n aceste "alte"
canale.

Chioscurile si tarabele de pe strada si piata au fost cele mai importante dintre

acestea. n regiunile rurale, vnzarile de bauturi racoritoare sunt importante n
magazinele generale si alimentare. "Alte" canale includ garaje si curti, care sunt
importante pentru vnzarile de apa n ambalaje din sticla returnabile.Ele necesita o
investitie minima, au costuri mici si vnd cu preturi mai mici dect n alte locuri.

Magazinele alimentare reprezentate de statii de benzina sunt importante n

vnzarile de bauturi functionale, n special energizante (29,0%) si ceai gata de baut
(RTD - 3,0%), dar preturile mai mari ale acestora le fac mai putin vandabile si practic
necunoscute majoritatii consumatorilor.

Magazinele alimentare independente au continuat sa fie cel de-al doilea canal

ca importanta si sunt importante pentru vnzarile de sucuri de fructe si legume (39,0%)
care sunt considerate ca produse de prima clasa comparate cu alte bauturi racoritoare.
Au ramas de asemenea importante pentru vnzarile de carbogazoase (38,0%) si apa
minerala (31,0%), pe tot parcursul perioadei de referinta, datorita loialitatii
consumatorilor pentru acest canal si perceptiei ca pune la dispozitia consumatorilor
produse de calitate la preturi avantajoase.

Masinile automate pentru vnzarea bauturilor racoritoare, foarte populare

pentru vnzarile de carbogazoase au fost scoase de pe piata pna n 2001. Erau
confruntate cu o crescuta competitie din partea carbogazoaselor mbuteliate, de o

7
 calitate mai buna si cu un pret mai mic, marci bine cunoscute cu retele de distributie
puternice si disponibilitatea produsului n formate mici.

Supermarketurile sunt localizate n principal n marile regiuni urbane si n

statiuni de vacanta. n timp ce n trecut supermarketurile vindeau n principal produse
de prima calitate si importate, aceste magazine au nceput sa tina seama de nivelul
vnzarilor n timpul recesiunii puternice din Romnia si deci au nceput sa vnda cu
succes produsele fabricate local. Lanturile de supermarketuri: La Fourmi, Mega Image,
Nic, Univers'all si Billa s-au dovedit cu mare succes, dar prezenta lor este limitata la
Bucuresti si cteva mari orase.

Hipermarketurile au aparut deasemenea n Bucuresti cu Gima, Carrefour si

Cora, n ultimii ani ai perioadei de referinta. Bucurestiul a continuat sa aiba cea mai
mare densitate a pietei de desfacere. Prezenta institutiilor de stat si ale guvernului,
birourile straine, concentrarea industriala si veniturile mai mari comparativ cu alte
regiuni, au fost stimulii importanti n cresterea consumului.

2. a) In functie de sex

Oij Aij Oij Aij TOTAL

Consumator 560 480 240 320 800

i

Non 40 120 160 80 200

consumatori

Total 600 - 400 - 1000

8
 b) In functie de variabila varsta

Oij Aij Oij Aij Oij Aij TOTAL

consumato 240 240 430 400 130 160 800

r

Non 60 60 70 100 70 40 200

consumato
r

Total 300 - 500 - 200 - 1000

9
 Variabila care segmenteaza cel mai bine consumul de vin , bere al populatiei
este sexul , deoarece are cea mai mare valoare .

3 Pragul optim = consumatori/populatia totala =800/1000=80%

Sex Populatie totala Consumatori Ponderea

M 600 560 93.33%

F 400 240 60%

560/600=93.33

240/400=60

Varsta populatia totala consumatori Ponderea

Sub 30 ani 300 240 80%

10
30-50 ani 500 430 26%

Pete 50 ani 200 130 65%

240/400=0.8 430/500=0.26 130/200=0.65

Compararea numarului de consumatori cu pragul optim de 80%

Criteriu ( sex) Populatia totala 80%din populatia consumator

totala

M 600 600*80%=480 560

F 400 400*80%=320 240

Varsta

Sub 50 800 800*80%=640 670

Peste 50 200 200*80%=200 130

Puterea discriminatory a variabilei sex

560-480=80

240-320=80

Puterea discriinatorie a variabilei varsta

670-640=30

130-160=30

In concluzie puterea discriminatory a sexului este superioara celei corespunzatoare

varstei ,sexul este cel mai bun criteriu de segmentare a pietii berii, vinului.

Nr Sucursala Volum vanzari Pi Pi 2

1 Brasov 25.6 0.275269 0.75723

11
2 Cluj 27.5 0.295699 0.087438

3 Alba-Iulia 8.2 0.088172 0.007774

4 Timisoara 17.3 0.186021 0.034604

5 Arad 14.4 0.154838 0.023975

Total 9300 0.114782 0.229564

Pi = volum vanzari /total vanzari

In concluzie reultatul obtinut indica ca distributia geografica a vanzarilor ete una

uniforma , deoarece coeficientul de concentrare este aproape de zero .

In concluzie localitatea A atrage 37,98% din vanzari iar localitatea B atrage 62,02% din vanzari

12
96,85 % din populatia din localitatea X isi valideaza cererea.in localitatea X va migra
3.15 din populatie pentru satisfacerea cererii.

13
7. Aria de atractie comerciala a localitatii A

Localitati Distanta dintre localitati

A-B 80 KM

A-C 55KM

A-D 45 KM

A-E 35 KM

14
8

Microzone Distanta Populatia Vanzari Atractia

X 0-1 9.450 6000 23.23%

Y 1-2 16.200 3.380 22.43%

Z 2-3 29.500 1650 19.94%

V 3-4 50.000 880 18.02%

W >4 - - 16.38%

Vanzari estimative =populatia*vanzari

Vx=9450*6000=54.756.000

Vy=16200*3380=54.756.000

Vz=29500*1650=48.675.000

Vv=50.000*880=44.000.000

Vw=----------------=40.000.000

Vanzari totale estimate =244.131.000

Atractie = Vi/E = (56700000/244130000)*100=23.22

=Vi/E=(54756000/244130000)*100=22.43

Vanzari/m2=vanzari totale /suprafata magazin =

244.131.000/1150=212.287.830vanzari m2

9). Cota absoluta de piata = vanzarile firmei reale/vanzarile din intreaga

firma * 100

Nr crt Compania Cifra de afaceri Cota de piata Cota relative de

piata
15
1 Kodak 110.8 51.27% 2.28

2 AGFA 48.5 22.64% 0.44

3 Konica 23.1 10.69% 0.21

4 Polaroid 11.7 10.18% 0.1055

Total 216.1 5.42%

110,80/216.1*100=51.27 48.5\216,1*100=22.44

23,10/216,1*100=10,69 22/216,1*100=10,18

11,7/216,1/100=5.42 cota relative de piata = vanzarile firmei reale/vanzarile celui

mai important competitiv

110/48,5=2.28 48,5/110.1=0,44 23,1/110.8= 0,21 11,7/110,8=0,21

10). Ritmul annual al inoirii

Ris =(Pn/Pe +Pn Ps)*100

Ris= (16/32+16-5)*100=(16/43)*100=37,21

Ritmul annual al diversificarii sortimentale :

Rls=(Pn-Ps/Pe)*100

Rls=(16-5/32)*100=34,38

13).

Nume produs Cifra de afaceri Vanzari Rata de Cota relative

crestere

A 500.000 12.8 1.000.000 12%

B 1.500.000 36.23 1.100.000 15%

C 890.000 21.5 950.000 8%

D 1.250.000 30.19 1200.000 14.7%

16
TOTAL 4.140.000 4.250.000 ---------

Vanzari=(cifra de afaceri a firmei/total)*100

14.Alegerea strategiei de prt

Conceptul de ciclu de viata al produsului rezulta dintr-un efort de interpretare a istoriei

comerciale a unui numar mai mare de produse, istorie de-a lungul careia pot fi
identificate faze avand caracteristici si cerinte distincte.

Prin ciclul de viata al unui produs se intelege perioada scursa intre momentul aparitiei
produsului (sau a ideii de produs), destinat satisfacerii unei anumite nevoi, si momentul
disparitiei acestuia de pe piata.

Ciclul de viata al unui produs reflecta evolutia acestuia in raport cu celelalte produse
concurente.

Conceptul reprezinta un model util pentru descrierea caracteristicilor comune ale

cresterii si descresterii vanzarilor pe parcursul vietii unui produs. Desigur, nu toate
produsele urmeaza acelasi model, iar produsele diferite trec prin ciclul de viata cu viteze
diferite (unele durand mai mult, altele disparand dupa o scurta perioada de succes).

In cadrul ciclului de viata al unui produs se disting doua subcicluri:

unul inovational, care inglobeaza perioadele de cercetare fundamentala si

aplicativa, in cadrul carora sunt pregatite premisele aparitiei propriu-zise a produsului si
care influenteaza evolutia acestuia in fazele care urmeaza;
altul de dezvoltare economica care este expresia relatiei care exista intre timp si
vanzari (in cazul ciclului comercial de viata) sau intre timp si profitul obtinut din
vanzarea produsului (in cazul ciclului de rentabilitate).

Ciclul de via al produsului se refer la durata medie de via a unui produs: se face
o analogie cu (produsele se nasc, se dezvolt, ajung la maturitate i apoi mbtrnesc);
n funcie de perioada din via n care se afl produsul, sunt influenate i vnzrile
acestuia.
ntregul ciclu de via al produsului, de la concepia i dezvoltarea sa pn la dispariia
sa definitiv din arena schimburilor de mrfuri, include urmtoarele faze : achiziia
materiilor prime, producia, ambalarea, distribuia, utilizarea, reciclarea i retragerea
produsului de pe pia.[1] O definiie a ciclului de via care descrie detaliat toate fazele
succesive ale "vieii" produsului este urmtoarea: "Ciclul de via include fazele:
conceptualizare, dezvoltarea ideilor proiectului, studiul de inginerie, planificarea

17
proceselor, fabricaie, operare, ntreinere (reparare) i retragere". Definiia general a
ciclului de via al produsului este formulat n standardul SR EN ISO 14040:
2002[2] sub forma urmtoare : ciclul de via reprezint "etape consecutive i
intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziia materiilor prime sau generarea
resurselor naturale pn la post-utilizare". Un ciclu de via (complet) al produsului ar
putea consta din fazele : 1) concept/viziune; 2) fezabilitate; 3) proiectare/dezvoltare; 4)
producie; 5) retragere treptat din uz.[3] ntr-o exprimare concentrat, etapele ciclului de
via al produsului sunt: concepie, proiectare, realizare, service. n cazul n care acest
termen se utilizeaz ca un concept de marketing, ciclul de via este "orientat spre
pia", acesta se refer la viaa comercial a produsului (viaa produsului pe pia) i
descrie tendina de dezvoltare a cifrei de afaceri i a profitului unui produs, de-a lungul
vieii sale comerciale.
Fazele ciclului de via tipic al produselor supuse comercializrii sunt urmtoarele:

introducerea produsului pe pia (sau lansarea);

creterea;

maturitatea;

saturaia;

declinul.
Introducerea (lansarea) este perioada de cretere uoar a vnzrilor pe msur ce
produsul este lansat pe pia. n aceast perioad costul produsului este ridicat,
concurena se desfoar pe baza caracteristicilor de performan ale produsului.
Datorit incertitudinii pieei, o strategie de fabricaie adecvat trebuie s se bazeze pe
criteriul competiional flexibilitate, pentru a face fa schimbrilor frecvente ale
construciei produsului.
Creterea este perioada acceptrii masive de ctre pia a produsului i a profiturilor n
cretere. Preurile produselor pot fi mai mici dect n prima perioad, concurena are loc
n special pe baza calitii produselor.
Maturitatea este perioada de ncetinire a ritmului vnzrilor, intensitatea vnzrilor se
menine n jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere i ofert. Principalele
preocupri ale fabricaiei sunt reducerea costurilor de producie i creterea
productivitii. Concurena din ce n ce mai agresiv are loc pe baza preului produsului.

18
Saturaia este perioada n care produsul, dei a ajuns la cea mai nalt cot de
acceptare de ctre majoritatea cumprtorilor, nu se mai poate vinde pe pia ca
nainte, din cauza apariiei altor produse cu parametri superiori.Vnzrile se ncetinesc
sau creterea vnzrilor nceteaz.
Declinul este perioada n care vnzrile i profiturile scad ntr-un ritm rapid. Preurile
sunt mai mici, exist supracapacitate de producie i apare riscul ca n cele din urm
produsul s fie scos din fabricaie, deoarece vnzrile pot ajunge la zero sau pot
scdea la un nivel destul de redus.
Graficul de variaie a volumelor de vnzri ale produsului n timp are forma bine-
cunoscutelor curbe "n S". In mod normal, curba "n S" prezint o cretere relativ lent
la nceput i dup o perioad considerabil, "decoleaz" rapid. Dup aceast urcare
brusc, creterea se ncetinete, curba se aplatizeaz i apoi descrete lent,
corespunztor fazei finale de declin. Totui, nu toate produsele au o evoluie a volumului
de vnzri dup curba "n S".[6] Unele produse sunt introduse pe pia i "cad" rapid,
altele "staioneaz" n faza de maturitate foarte mult timp (Kotler, op.cit.,p.638). Un
astfel de ciclu de via n care vnzrile staioneaz la maturitate este denumit ciclu "cu
platou"[7]; staionarea vnzrilor se explic, de regul, prin aceea c nu exist o
alternativ mai bun disponibil. Platoul se poate nclina uor n sensul cresctor, dac
vnzrile cresc la o rat corespunztoare cu creterea economic. Uneori, produse
ajunse n faza de declin pot fi readuse n faza de cretere printr-o campanie de
promovare sau repoziionare.
Conceptul ciclului de via poate fi folosit pentru descrierea modului n care evolueaz
produsele pe piee i poate fi utilizat pentru elaborarea unor strategii
de marketingcorespunztoare diferitelor faze ale ciclului de via.

15) Reclama eficienta:

Majoritatea reclamelor nu dureaza mai mult de 30 de secunde, asadar acestea trebuie
sa atraga imediat atentia consumatorului si sa ii transmita un mesaj puternic, care sa il
impresioneze pe acesta intr-atat de mult incat sa cumpere produsul sau serviciul
promovat.
Bebelusii adorabili

Nimic nu misca inima privitorilor mai mult decat imaginea unui bebelus dragut si
simpatic.
Reclama ineficienta

19
O reclama la crema antirid a celebrei firme de produse cosmetice Estee Lauder a fost
interzisa in Marea Britanie dupa ce mai multe femei au sustinut ineficienta ei, contrar
mesajului spotului publicitar.

Autoritatea de protectie a consumatorului din Marea Britanie a primit numeroase

plangeri care au vizat ineficienta acestui produs. In raportul intocmit s-a precizat ca
femeile care au cumparat produsul nu au observat nici o imbunatatire a starii tenului lor.

Mai mult, potrivit autoritatilor britanice, posibilii consumatori sunt inselati de mesajul
ferm al spotului, care este contrar realitatii. Potrivit declaratiilor reprezentantilor Estee
Lauder, testele realizate inainte de lansarea produsului au aratat reale imbunatatiri ale
tenului femeilor.

Ei cred ca autoritatea pentru protectia consumatorului s-a grabit atunci cand a interzis
spotul. Crema antirid, prezentata sub forma de tub de 30ml, costa 25 de lire si este
realizata din polimeri cu proprietati de netezire a pielii.

Spotul publicitar anunta un efect imediat al cremei, iar durata de patru saptamani de
folosire se recomanda pentru intretinere.

20