Sunteți pe pagina 1din 2

Spectroscopie I.R.

1.PRINCIPII SI REGULI DE SELECTIE

Radiatia IR caracterizata de numere de unda mai mici de 100 cm -1 poate fi absorbita de


moleculele compusilor organici si convertita in energie moleculara de rotatie. Aceasta absorbtie este
cuantificata, ceea ce determina inregistrarea unui spectru de rotatie moleculara format din linii
discrete. Radiatia IR din domeniul 10.000-100 cm -1 poate fi de asemenea absorbita de moleculele
compusilor organici, conducand la modificari ale starilor de vibratie moleculara. Desi aceasta
absorbtie este la randul sau cuantificata, spectrele vibrationale inregistrate prin spectroscopie IR sunt
formate din benzi de absorbtie, deoarece fiecare modificare a energiei de vibratie este acompaniata
de modificari ale energiei de rotatie.
Un spectru IR contine benzi de absorbtie datorate vibratiilor care au loc simultan cu
participarea tuturor atomilor din structura moleculelor compusului organic analizat (vibratii
normale). Pozitia unei benzi de absorbtie formate prin excitarea vibrationala a unei anumite grupari
functionale este bine precizata in spectru, variind in limite restranse odata cu ambianta gruparii
functionale in cadrul moleculei. O banda de absorbtie caracteristica aceleiasi grupari functionale se
regaseste la aproape aceeasi valoare a numarului de unda in spectrul IR al oricarei molecule (vibratii
caracteristice de grup). Acest fapt permite identificarea elementelor structurale componente ale unei
molecule, prin atribuirea benzilor de absorbtie caracteristice din spectrul IR.

2.EXEMPLE DE SPECTRE IR
Spectrul IR al unui amestec de hidrocarburi saturate cu catene lungi (comercializat sub
denumirea de Nujol) este redat in figura 1.

Fig. 1. Spectrul IR al Nujolului in film lichid (amestec de alcani cu catene lungi)


Observati numarul redus de benzi inregistrate, in comparatie cu numarul mare al vibratiilor
normale posibile:
-vibratii de alungire cuplate ale legaturilor C-H din gruparile -CH 2- si -CH3: 2854 cm-1 vibratie de
alungire simetrica sim, 2919 cm-1 vibratie de alungire asimetrica asim.
- 1456 cm-1 vibratii de deformare in plan (forfecare ) ale legaturilor -CH3 si -CH2-.
- 1373 cm-1 vibratii de deformare in afara planului ale legaturilor -CH3 si -CH2-.
- 724 cm-1 vibratii de deformare in plan (rotire ) ale legaturilor -CH2-.
Spectrul IR al acidului p-metil benzoic (p-toluic) este redat in figura 2. Observati asocierea
puternica prin legaturi de hidrogen care genereaza banda larga din regiunea 2400-3000 cm -1 si care
mascheaza vibratiile de alungire C-H.

cm-1
Fig. 2. Spectrul IR al acidului p-toluic in stare solida.
Prezenta gruparii carboxil poate fi atribuita pe baza existentei urmatoarelor benzi de
absorbtie:
- 2400-3100 cm-1 banda larga datorata vibratiilor de alungire a legaturilor O-H puternic asociate
prin legaturi de hidrogen intermoleculare,
-1668 cm-1 banda intensa datorata vibratiei de valenta a legaturii C=O care apare la valori mici ale
numerelor de unda datorita efectului de conjugare cu nucleul aromatic si asocierii prin legaturi de
hidrogen.
-1278 cm-1 banda intensa datorata vibratiei de valenta a legaturii C-O
-1411 cm-1 banda mai putin intensa datorata vibratiei de deformare a legaturii O-H (in aceeasi
regiune apar si vibratii de deformare a legaturilor C-H din gruparea CH3).
Prezenta nucleul benzenic poate fi atribuita identificand urmatoarele benzi de absorbtie:
- 1604 cm-1 banda de intensitate medie datorata vibratiilor de alungire a legaturilor C=C din inelul
benzenic
- 832 cm-1 vibratii de deformare in afara planului a legaturilor C-H din nucleul benzenic para-
disubstituit.