Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.BRONHII MARI:
Ronflante
1.Subcrepitante
A.Rezult din conflictul aer-secreii de la nivelul cilor respiratorii mijlocii, mici, sau n
dilataiile acestora.
C. seamn cu spargerea bulelor de gaz din apa carbogazoas sau produse prin suflarea cu
paiul n ap.
D.Sunt zgomote numeroase, cu intensitate mai mare, inegale ntre ele, au timbru umed
(umed=caracter disparat al vibraiilor)
a.Ralurile subcrepitante medii: edem pulmonar acut. Apar iniial la baza plmnului,
urc spre vrf i o dat cu ncetarea crizei se retrag la baz i dispar n ore...zile (maree). Se nsoesc de
expectoraie patognomonic, asfixie, cianoz.
d.Raluri cavernoase, cavitare: zgomotul are timbru cavernos, asociat cu suflu cavitar:
garguilment.
1.Sibilante
C.Apar pe bronhiile mici i bronhiole, ca urmare a trecerii aerului prin tuburi ngustate
datorit edemului, hipersecreiei de mucus i spasmului muscular, fiind prezente n inspir i expir, mai
pronunat n expir.
E.Pot fi difuze (bronit sau astm bronic) sau localizate (corp strin, neoplasm bronic).
IV.ALVEOLE
1.Crepitante
B.Cauze:
C.Caractere:
f.n pneumonie exist o relaie n timp i topografic ntre ralurile crepitante i suflul
tubar:
V.PLEURA
1.Frecturi pleurale
B.Zgomotele sunt prezente n inspir i expir, nemodificate de tuse. Au timbru uscat scrit,
intensiti net diferite, dar relativ egale, tonalitate relativ nalt. Dau senzaia c se produc aproape, sunt
mai bine audibile cnd se apas stetoscopul mai intens. Dispar n apnee (spre deosebire de frecturile
pericardice).
C.Sunt caracteristice n inflamaia pleurei: pleurit (cnd e lichid puin) sau pleurezie la
marginea superioar a lichidului. Se asociaz cu alte semne de afectare: durere de tip junghi pleural.
VI.VOCEA
1.Se recepteaz un zgomot neclar n timpul vorbirii (n oapt - mai nimic).Transmiterea vocii
normale sau optite se poate face uneori mai bine:
3.Pectorilocvie afon: ntr-o transmitere mai bun, oapta se transmite foarte clar, cu nelegerea
cuvintelor i silabelor. Apare la bolnavii cu condensare pulmonar cu bronhie liber, asociat eventual cu
lichid, n anumite zone.