CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN

ROMANIA

APLICAII

Stagiu anul II Semestrul II

2016

Experi contabili

ARSU ALEXANDRU DORU

 Aplicatii semestrul II 2016.Categoria experi contabili

1.Diagnosticul si evaluarea economica si financiara a intreprinderilor

Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de
evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare;
- ajuta la anticiparea viitorului firmei;
- alegerea metodelor;
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final
Diagnosticul are drept scop:
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
Evaluarea unei ntreprinderi vizeaz stabilirea valorii afacerii la un moment dat,
msurarea avutiei
(bogiei) reale, precum i potenialului acesteia de sporire a valorii n perioada urmtoare.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care
se stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.

2.Metode de evaluare,continutul si structura raportului de evaluare

Metodele de evaluare a ntreprinderilor au evoluat n funcie de progresele nregistrate n
materie de inginerie financiar. Evaluarea se bazeaz tot mai mult pe analiza financiar a
conturilor, fiind marcat prin analiza fluxurilor, ceea ce nu presupune nlturarea modului
de abordare pe baz de patrimoniu, ci ameliorarea acestuia prin integrarea activelor
imateriale i a potenialului uman.
Coninutul raportului de evaluare.
Raportul de evaluare trebuie s permit: identificarea evaluatorului, identificarea entitii
evaluate, identificarea bazelor i ipotezele de evaluare utilizate, identificarea datei
efecturii evalurii i a datei raportului de evaluare.
Orice raport de evaluare trebuie:
s prezinte clar i cu acuratee concluziile evalurii, ntr-o manier neechivoc;
s specifice baza de evaluare incluznd tipul de valoare i definiia acestuia;
s descrie aria misiunii de evaluare;
s conin o declaraie prin care l informeaz pe utilizator c raportul este
confidenial pentru evaluator i pentru utilizator i c nicio responsabilitate referitoare la
raport nu poate fi acceptat de evaluator fa de o ter parte;
s conin o declaraie de conformitate care s certifice c evaluarea a fost fcut n
concordan cu standardele internaionale sau naionale de evaluare.
Structura raportului de evaluare
Elementele de baz ale unui raport de evaluare a ntreprinderii, ntr-o structur standard,
se prezint astfel:
rezumatul principalelor concluzii i recomandri cuprinde pe scurt obiectul misiunii
de evaluare i rezultatele (valorile) obinute.
prezentarea ntreprinderii cuprinde ct mai multe informaii, prezentate succint,
despre ntre
prindere, obiect de activitate i cifrele caracteristice ale activitii desfurate etc.
prezentarea evaluatorului cuprinde informaii cu privire la identitatea evaluatorului,
calitatea specific
n care particip la lucrrile de evaluare (evaluator, agent independent sau imparial,
consultana ntreprinderii sau mediator), precum i Declaraia de conformitate" care va
confirma c:
- prezentrile faptelor din raport sunt corecte i reflect cele mai pertinente
cunotine ale evaluatorului;
- analizele i concluziile sunt limitate numai la ipotezele i condiiile prezentate n
raport;
- nu a existat (sau dac a existat trebuie specificat) niciun interes al evaluatorului
asupra ntreprinderii evaluate;
- onorariul evaluatorului nu este (sau dac este trebuie specificat) condiionat de
niciun aspect al raportului;
- evaluarea a fost efectuat cu respectarea Codului etic i a standardelor naionale sau
internaionale de evaluare;
- evaluatorul ndeplinete cerinele adecvate de calificare profesional;
- evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puin o inspecie personal la
ntreprinderea evaluat;
- nicio persoan, cu excepia celor specificate n raport, nu a acordat asisten profesional
evaluatorilor.
Bazele lucrrii de evaluare care prezint pe subcapitole distincte:
- ipotezele de evaluare: macroeconomice i microeconomice;
- factorii de risc, prezentai grupat: exogeni i endogeni;
- expertize i studii (proprii sau nsuite);
- bibliografia utilizat.
- Metode de evaluare aplicate cuprinde o descriere a metodelor de evaluare aplicate i
rezultatele
obinute pentru fiecare metod aplicat. Constatrile sunt prezentate grupat pe principalele
grupe de metode utilizate: metode patrimoniale, metode bazate pe performanele
financiare, metode combinate,
metode bazate pe comparaii i alte metode.

3.Metode de evaluare a elementelor intangibile si evaluarea entitatilor aflate in

dificultate
Imobilizrile necorporale trebuie, n general, s fie evaluate la cost. Aceasta va include,
printre altele, preul de achiziie i orice cheltuieli care pot fi direct legate de pregtirea
activului pentru utilizare. Singura excepie de la aceast regul este costul oricrei
imobilizri necorporale obinute n timpul unei achiziii.Asemenea imobilizri necorporale
trebuie recunoscute la valoarea just, care este preul, determinat obiectiv, pentru care
poate fi schimbat un activ, de bunvoie, ntre pri n cunotin de cauz.
Metodele de evaluare sunt aplicabile i n cazul ntreprinderilor n dificultate, cu condiia
ca ele s foloseasc date pozitive despre patrimoniu sau rentabilitate.
Metodele cele mai pertinente de evaluare, n situaia ntreprinderilor n dificultate
redresabile, sunt cele care se bazeaz pe estimri viitoare i nu pe date istorice. Evaluarea
unei astfel de ntreprinderi cu pierderi nu constituie o problem tocmai dificil; un
investitor nu se intereseaz de preluarea unei firme deficitare dect dac el conteaz pe
faptul c o va face rentabil dup un anumit timp; dac el nu ntrevede c toat activitatea
actual va deveni rentabil, el se va asigura s cunoasc acele segmente sau activiti care
pot fi profitabile, ntreprinderea n ansamblul ei putnd constitui o baz de plecare pentru
noi activiti generatoare de ctiguri. Previziunile stabilite vor face deci s apar, dup un
anumit timp, rezultate pozitive
Valoarea unei ntreprinderi n dificultate nu poate fi apreciat dect n urmtoarele dou
cazuri:
ntreprinderea este neredresabil, dar dispune de un astfel de patrimoniu nct, dup
lichidare, rmne un activ net pozitiv.
ntreprinderea este redresabil.

4.Evaluarea economica si financiara a unei entitati

Evaluarea economic este definita ca un complex de tehnici, procedee i metode prin care
un bun, o grup de bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o
ntreprindere n ansamblul su sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieei i
prin care li se asigur comparabilitatea cu aceasta sau, ntr-o accepiune mai restrns, a
evalua integral sau n parte o ntreprindere const n a determina zona cea mai probabil n
care s-ar putea situa preul la care o tranzacie s-ar putea ncheia n condiii normale de
pia. Rspunznd diferitelor cerine din viaa ntreprinderii, evaluarea constituie un
instrument de orientare a operatorilor economici n spaiul economic al rii i nu numai.
Evaluarea economic i financiar este singurul tip de evaluare bazat pe expertiz i
diagnostic i care are drept obiectiv determinarea valorii de pia (valorii de circulaie) a
bunurilor i ntreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de pia

5.Diagnosticul-sursa elementelor si informatiilor necesare evaluarii unei entitati

Diagnosticul de evaluare permite:
identificarea factorilor de risc i stabilirea ipotezelor de evaluare, anticiparea
viitorului ntreprinderii.
alegerea metodelor de evaluare a ntreprinderii i tot el poate explica diferenele
dintre valorile determinate de evaluatori diferii
Elementele necesare evaluarii sunt activele reale (echipamentele), activele imateriale
(brevetele, contractele), know-how, aptitudinile de rambursare a datoriilor (solvabilitatea
final), solvabilitatea imediat, capacitatea de a distribui dividende i cea de a realiza
plusuri de valoare, existena de sinergii cu o alt ntreprindere i posibilitatea de a realiza
economii de scar sau de a atinge mrimea critic, controlul unei aprovizionri sau a unei
vnzri i altele
Diagnosticul trebuie s cuprind toate laturile i sectoarele activitii i toate funciile
ntreprinderii scond n eviden oportunitile, atuurile i factorii de succes ai
ntreprinderii, pe de o parte, si ameninrile, slbiciunile ntreprinderii, pe de alt parte.
Principalele obiective urmrite i mijloace de realizare pentru fiecare latur a activitii
ntreprinderii sunt prezentate n cadrul diagnosticelor sectoriale, dup cum rezult n cele
ce urmeaz: se consider c, n evaluarea unei ntreprinderi, diagnosticului de evaluare i
se atribuie cea 80% din resursele necesare, iar calculelor propriu-zise de evaluare cea
20%.
 6.Activul net corijat
Activul net corijat (ANC) se obine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilan
prin corectarea acestora, potrivit metodologiei prezentate n capitolul anterior.
Activul net corijat se poate stabili prin dou metode:
metoda substractiv de calcul care const n scderea din totalul activelor
reevaluate corijate a tuturor datoriilor ntreprinderii;
metoda aditiv care const n adugarea la capitalurile proprii ale ntreprinderii a
tuturor influenelor rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale
elementelor din bilanul ntreprinderii.
Valoarea real sau valoarea matematic, respectiv ANC, se obine fie prin metoda
substractiv (total activ reevaluat corijat minus total datorii) fie prin metoda aditiv
(totalitatea capitalurilor proprii plus sau minus influenele din reevaluarea tuturor
elementelor de activ). La aceast valoare se recurge numai n situaia n care se are n
vedere continuitatea activitii ntreprinderii, si n orice caz ea nu reprezint valoarea
global a ntreprinderii, deoarece nu s-a luat n calcul partea invizibil a acesteia.
Corectarea valorilor din bilanul contabil se poate face n funcie de trei moduri de
abordare, obinndu-se trei valori distincte ale activului net corijat:
n funcie de valoarea lor probabil de negociere;
n funcie de valoarea lor de utilizare, de folosin sau intrinsec;
n funcie de valoarea lor de lichidare.

7.Capacitatea beneficiara
Capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi:
poate fi definit ca fiind aptitudinea unei ntreprinderi de a degaja un beneficiu n
viitorul apropiat, n condiii de gestiune normale, identice cu cele din perioadele trecute,
dac nu au loc schimbri semnificative n viaa ntreprinderii.
creeaz uor o confuzie suplimentar: nu este vorba de un beneficiu, de un profit n
sensul uzual, ci de un randament financiar al totalitii capitalurilor care finaneaz
exploatarea.
se exprim prin indicatorii: profitul brut, profitul net, dividendul si fluxul de
trezorerie (cash-flow).
Sub aspectul performanelor, al rentabilitii, cifrele contabile nu constituie dect un punct
de plecare pentru evaluare; ceea ce conteaz cu adevrat sunt rezultatele viitoare pentru un
cumprtor sau un ter, altul dect vnztorul. Cifrele nregistrate de ntreprindere,
referindu-se la trecut, nu reprezint dect un nceput; analiza trecutului nu are importan
dect dac permite stabilirea evoluiei viitoare.
Capacitatea beneficiar, acest profit viitor al ntreprinderii, se determin parcurgndu-se
succesiv trei etape: studiul rezultatelor trecute, examenul previziunilor si - pornind de la
constatrile efectuate n aceste prime dou etape - calculul matematic al capacitii
beneficiare.
Rezultatele publicate ca atare de ntreprindere sunt adesea puin semnificative, ca urmare a
cel puin 3 categorii de factori a cror inciden trebuie stabilit, msurat; influena
acestor factori asupra valorii ntreprinerii trebuie analizat distinct, i anume:
incidena fiscalitii;
incidena metodologiei contabile;
distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar.
Pornind de la bilan i evidenele contabile se determina rezultatul economic rezonabil la
care un eventual cumprtor ar putea s se atepte. Este ceea ce se numete capacitatea
beneficiar.

8.Rata de capitalizare,de fructificare,de actualizare

Rata de capitalizare sau de actualizare este format, de regul, dintr-o rat de baz (neutr)
la care se adaug prima de risc. Rata neutr corespunde unor plasamente fr ridcuri i cel
mai adesea mrimea ei se stabilete la nivelul dobnzii practicate la obligaiunile de stat.
Prima de risc este cu att mai mare cu ct exploatarea prezint riscuri. Riscurile interne se
stabilesc n cadrul diagnosticului, iar cele externe din documentarea i investigaiile
exterioare fcute de experi, inclusiv n legtur cu rentabilitatea ramurii din care face parte
ntreprinderea. Rata de baz care intr n componena ratei de capitalizare, de fructificare
sau de actualizare se mai numete i rata neutr, pentru c se determin pornind de la
dobnda pieei care are un caracter obiectiv fa de agentul economic respectiv. Mrimea
acestei rate poate fi:
la nivelul ratei dobnzilor pentru obligaiunile emise de stat (considernd c statul
este cel mai solvabil i sigur c-i respect obligaia plii dobnzilor datorate);
la nivelul ratei de reescont (dobnzile datorate de bncile comerciale ctre banca
central a statului pentru resursele puse la dispoziie);
la nivelul ratei medii a dobnzilor practicate de bncile comerciale (inclusiv CEC);
la nivelul mediei calculate la 2 sau la toate 3 mrimile de la cele 3 poziii de mai
sus;
rata de actualizare poate fi calculat si pe baza costului capitalului.
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor
economici i indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Fr
a intra n detaliile doctrinei economiei de pia referitoare la rolul pieei financiare pentru
economia real, menionm totui c acest rol este strict legat de proprietatea singurei
mrfi existente n piaa financiar - banii, aceea c stnd, aduce beneficii, spre deosebire
de mrfurile din piaa de bunuri i servicii, care, stnd, aduc pierderi.
Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n
calcul factorul timp, i anume:
- dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete
de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o
sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau n viitor) suma
Y, numai dac pe X o amplificm cu (l + i)n:
n care n = numrul de ani i i = rata de capitalizare sau de fructificare.
Metodele de actualizare joac un rol important n evaluarea ntreprinderilor.
Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite
teoretic mai multe metode:
rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat
fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar, n condiii
de macrostabilitate i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare
a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu exigena de rentabilitate din piaa de
bunuri si servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a
ntreprinderilor.
 rata egal cu dobnda practicat de banca central; ca mrime este egal cu cea de
la alineatul precedent, plus o prim de risc.
rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.

9.Abordarea patrimoniala in evaluarea entitatilor

Urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul ntreprinderii pornind de la
situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de potenialul economic al
ntreprinderii; este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate un minim de
garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o
contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv.
Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o ntreprindere sunt:
1. Valoarea contabil a unei ntreprinderi este dat de activul net contabil (Ane),
patrimoniul net sau situaia net stabilit pe baza situaiilor financiare ale acesteia. Activul
net contabil reprezint excedentul tuturor bunurilor i creanelor unei ntreprinderi asupra
tuturor datoriilor acesteia sau totalitatea capitalurilor proprii precum si a rezultatului
financiar, net (dup distribuire).
Ane = Active totale - Datorii totale sau Ane = Capitaluri proprii + Rezultatul net (dup
distribuire)
Este o valoare puin semnificativ datorit limitelor pe care orice sistem contabil n vigoare
le are n ce privete asigurarea unei coerene ntre valoarea contabil i valoarea economic
a bunurilor ntreprinderii.
2. Valoarea real sau valoarea matematic
Activul net contabil trebuie corectat, innd seama de uzanele contabile i fiscale, care se
ndeprteaz de realitatea economic i mai ales de factorii care produc distorsiuni ntre
bilanul contabil i bilanul economic al ntreprinderii, din care cei mai importani pot fi:
eroziunea monetar, raportul de schimb al monedei naionale, evoluia preurilor, sistemul
de amortizare etc. Se procedeaz n primul rnd la eliminarea nonvalorilor, la ajustarea
provizioanelor, la reevaluarea titlurilor de participare a crenelor si obligaiilor n devize
etc., precum si la corectarea valorilor din activ n funcie de criteriul utilitii. Se obine,
astfel, activul net reevaluat (Anr) sau activul net corijat (ANC), dup cum s-au adus
corecii numai n legtur cu actualizarea preurilor i a raportului de schimb (Anr) sau au
fost luate n calcul influenele tuturor factorilor care au produs distorsiuni ntre bilanul
contabil i bilanul economic care ine cont de exigenele pieei (ANC).

10.Abordarea performantelor financiare in evaluarea entitatilor

Pentru a evalua prin rentabilitate o ntreprindere, sunt necesare elementele de calcul, care,
direct sau indirect, sub o forma sau alta de exprimare, intr n logica lucrrilor:
indicatorul de performan financiara care poate fi profitul net, dividendul sau fluxul de
trezorerie degajat de ntreprindere. Aceti indicatori se determin de ctre experi,
pornind de la cei raportai prin situaiile financiare ale ntreprinderii, care sunt retratai
conform metodologiei referitoare la capacitatea beneficiar a ntreprinderii (CB);
rata de capitalizare sau de actualizare determinat de experi
Perioada de referin este exprimat n numr de ani (n). La stabilirea perioadei de referin se
are n vedere ca aceasta s corespund perioadei de prognoz a ntreprinderii, adic perioada la
sfritul creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea fa de afacerea sa. Schimbarea
de atitudine const n provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i
permit s-i reia ciclul vieii; astfel de modificri constau n iniierea unor ci de restructurare,
cum ar fi: formarea de noi societi comerciale, fuziunea, divizarea, asocierea cu pri ale
ntreprinderii, injecii de capital pentru nlocuirea tehnologiilor, modernizarea echipamentelor,
renoirea produselor etc. Perioada de referin se exprim de regul n ani si corespunde limitei de
prognoz stabilit de experi pe baza constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de
vedere al cumprtorului, aceast perioad coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe
care acesta este pe cale s o fac.

11.Abordarea patrimoniala si a performantelor financiare in evaluarea entitatilor

Abordarea patrimoniala urmrete estimarea unei valori de pia pentru patrimoniul
ntreprinderii pornind de la situaiile sale financiare, de o manier static, fr a ine seama de
potenialul economic al ntreprinderii. Este o abordare minimalist care furnizeaz prilor interesate
un minim de garanie asupra unei valori, la un moment dat, probnd unui investitor c exist o
contrapartid pentru aciunile pe care el le deine la ntreprinderea respectiv.
Pentru a evalua prin rentabilitate o ntreprindere, sunt necesare elementele de calcul, care,
direct sau indirect, sub o forma sau alta de exprimare, intr n logica lucrrilor:
-indicatorul de performan financiara care poate fi profitul net, dividendul sau fluxul de
trezorerie degajat de ntreprindere. Aceti indicatori se determin de ctre experi, pornind de la cei
raportai prin situaiile financiare ale ntreprinderii, care sunt retratai conform metodologiei
referitoare la capacitatea beneficiar a ntreprinderii (CB);
-rata de capitalizare sau de actualizare determinat de experi
Perioada de referin este exprimat n numr de ani (n). La stabilirea perioadei de referin se
are n vedere ca aceasta s corespund perioadei de prognoz a ntreprinderii, adic perioada la sfritul
creia proprietarul ar trebui s-i schimbe atitudinea fa de afacerea sa. Schimbarea de atitudine
const n provocarea unor astfel de modificri n viaa ntreprinderii care s-i permit s-i reia
ciclul vieii; astfel de modificri constau n iniierea unor ci de restructurare, cum ar fi: formarea de
noi societi comerciale, fuziunea, divizarea, asocierea cu pri ale ntreprinderii, injecii de capital
pentru nlocuirea tehnologiilor, modernizarea echipamentelor, renoirea produselor etc. Perioada de
referin se exprim de regul n ani si corespunde limitei de prognoz stabilit de experi pe baza
constatrilor din diagnosticele sectoriale. Din punct de vedere al cumprtorului, aceast perioad
coincide cu termenul de recuperare a investiiei pe care acesta este pe cale s o fac.

12.Evaluarea pentru fuziuni,divizari,si asocieri

In condiiile n care pieele se globalizeaz, iar dezvoltarea economic depinde
fundamental de capacitatea, n general, a economiei de a exporta, este preferabil o politic
bazat pe neutralitatea stimulentelor economice ntre industrii, pe asigurarea unui mediu
competitiv pentru ntreprinderi, pe libertatea acestora de a se adapta la piee i pe
promovarea agresiv a exporturilor.
 Restructurarea i reorganizarea ntreprinderilor are drept scop nsntoirea i
competitivitatea produciei naionale, modernizarea tehnologiilor, mbuntirea
performanelor economice ale ntreprinderilor si, pe aceste baze, sporirea salariilor si
veniturilor.
Asocierea, fuziunea si divizarea sunt tot attea ci prin care se pot realiza
restructurarea i reorganizarea unei ntreprinderi, care presupun schimbri aduse structurii
capitalurilor acesteia, n mod voluntar sau din raiuni juridice.
Prin msurile de restructurare i reorganizare, cel mai adesea se realizeaz o
operaie de concentrare economic, concretizat n:
doi sau mai muli ageni economici, anterior independeni, care fuzioneaz;
una sau mai multe persoane care dein deja controlul cel puin asupra unui agent
economic, ori unul sau mai muli ageni economici dobndesc, direct sau indirect, controlul
asupra unuia sau mai multor ageni economici sau asupra unor pri ale acestora, fie prin
luarea de participare la capital, fie prin cumprarea de elemente de activ, prin contract sau
prin alte mijloace.
In ceea ce privete cumprarea de elemente de activ", prin aceasta se realizeaz o
dezinvestire" a capitalului societii comerciale blocat n active imobilizate sau circulante.
Dezinvestirea se realizeaz fie prin vnzarea activului ca atare, fie c partea de
capital propriu aferent acestui activ se deduce din totalul aciunilor societii aferent
capitalului propriu total actualizat i se vinde numai pachetul aferent acestui activ.
De multe ori, operaiile de dezinvestire se efectueaz n etape:
n prima etap are loc o divizare a activitilor ce sunt considerate secundare n
cadrul ntreprinderii prin externalizarea lor sub forma unor ntreprinderi independente;
n a doua etap urmeaz oferirea acestor ntreprinderiactive dezinvestite - la
vnzare i recuperarea capitalurilor acestora, n vederea dezvoltrii activitilor principale.
Legea romn a societilor comerciale consider fuziunea sau divizarea societilor ca un
act de voin hotrt de proprietarii fiecrei societi n parte, n cadrul adunrilor generale
extraordinare, n condiiile stabilite pentru actul constitutiv al societii iar, dac se
nfiineaz o nou societate, aceasta se constituie n condiiile pentru forma de societate
respectiv.

13.Evaluarea unui holding

Un holding, de regul, are ca unic activitate deinerea de aciuni n alte societi;
aceast deinere fiind n principal de natur financiar, sunt excluse societile mam care
posed n mod majoritar filiale, n acest ultim caz avem de-a face cu un grup integrat a
crei evaluare se face conform normelor i metodelor clasice. Conceptul de holding reinut
aici privete societile care dein procente semnificative dar nu majoritare n alte societi;
el nu coordoneaz activitatea filialelor.
Se procedeaz mai nti la evaluarea fiecrui element deinut de societatea holding,
apoi se va proceda la totalizarea prin simpl adunare. La suma obinut se va aplica o
decotare justificat de faptul c holdingul nu are vreo putere de decizie n filiale (spre
deosebire de mam") i orice eroare sau proast gestiune n filiale nsemneaz diminuarea
costurilor sau pierderi pentru holding.
Decolarea se poate situa ntre 10% i 15% pentru filialele deinute n majoritate, ntre 20%
i 25% pentru filialele n care este deinut o cot de 33% la 50% i ntre 25% i 30%
pentru filialele n care participaia este sub 33%.
14.Evaluarea unei entitatilor pentru intocmirea situatiilor financiare
Valorile utilizate pentru recunoaterea activelor i pasivelor n situaiile financiare
ale unei entiti difer n funcie de referenialul contabil utilizat i sunt prevzute prin
standardele naionale sau internaionale de raportare financiar.
In Romnia pot fi utilizate, n principal, urmtoarele sisteme contabile:
- sistem contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene (Directiva
a IV-a i Directiva a VH-a), care poate fi sistem de baz sau sistem simplificat;
- sistem contabil bazat pe Standardele Internaionale de Raportare Financiar.
La cererea anumitor utilizatori pot fi elaborate situaii financiare avnd la baz alt
referenial contabil.

15.Evaluarea valorilor mobiliare ale unei entitatilor

Evaluarea aciunilor unei societi pe aciuni conduce chiar la evaluarea societii.
Valoarea aciunilor se stabilete prin referine la mai multe baze:
- piaa prin care se negociaz aciunile (burse de valori);
- patrimoniul societii ca ansamblu al performanelor trecute acumulate;
- rezultatele societii (capacitatea beneficiar ca indicator al acumulrilor
poteniale);
- perspectivele pe termen mediu, ca indicator al creterii economice;
- imaginea ntreprinderii n faa terilor;
- modul n care societatea i stpnete tehnologia;
- calitatea personalului.
Valoare bursier au numai firmele care coteaz la burs i sunt ndeplinite condiiile
cerute pentru folosirea referinelor bursei. Valoarea bursier provine din prelucrarea
cotaiilor la burs ale aciunilor firmei, cotaii rezultate din confruntarea cererii i ofertei de
titluri. Valoarea bursier nu este totdeauna semnificativ pentru c se bazeaz numai pe
aprecieri externe i cotaiile pot evolua sub influena unor factori strini firmei considerate.

16.Reevaluarea stocurilor de materii prime ale entitatilor supuse evaluarii

Dup ce ne-am asigurat c stocurile din contabilitate se sprijin pe inventare fizice
i am studiat metodele de evaluare folosite de ntreprindere, se procedeaz la elaborarea
unei balane pe vechimi a tuturor stocurilor i constituirea de provizioane pentru stocurile
fr micare sau cu micare lent.
Valorile de exploatare, n general, sunt evaluate la valoarea lor de realizare ntr-o
perspectiv de continuitate a exploatrii, la evaluarea stocurilor urmnd s fie avute n
vedere urmtoarele reguli particulare:
- Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb,
obiecte de inventar etc.) se evalueaz la preurile de achiziie practicate n luna anterioar
celei n care se face evaluarea, iar dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de
achiziie din cea mai recent perioad.
- Stocurile din interior (producie neterminat, semifabricate din producie
proprie etc.) se evalueaz la nivelul costurilor efective corectate cu gradul de naintare n
realizarea fizic a produselor.
- Stocurile la ieire (produsele finite) se evalueaz la nivelul preurilor de vnzare,
mai puin beneficiile estimate n aceste preuri.
17.Reevaluarea mijloacelor fixe ale entitatilor supuse reevaluarii
Imobilizrile corporale necesare exploatrii sunt evaluate la valoarea de folosin a
activelor respective atunci cnd evaluarea nu se face ntr-o optic de vnzare sau de
lichidare a acestor active.
Valoarea unei imobilizri corporale va fi cu att mai mare cu ct durata de via
rmas va fi mai mare; n sens contrariu, acioneaz uzura moral i funcional, precum i
performanele n utilizare a bunului respectiv.
De exemplu, o main cumprat acum 10 ani pentru 100.000 lei permite realizarea
a 50 produse/or i este deservit de doi muncitori. Fiind robust, experii apreciaz c va
mai putea fi folosit nc 10 ani. Pe pia ns a aprut un model nou cu performane
echivalente (50 produse/or), care cost 300.000 lei. Valoarea de folosin se va determina
n acest caz pornind de la costul actual al mainii noi, la care se vor aplica 3 coeficieni de
corecie pentru randament, rentabilitatea si utilizarea curent:
- randament: identic (50 produse/or);
- rentabilitate: maina nou funcioneaz automat (niciun muncitor);
contabilitatea analitic demonstreaz c aceast economie dubleaz rentabilitatea, respectiv
profitul realizat pe fiecare produs;
- utilizarea curent: maina nou este mai silenioas, mai curat, mai uoar
i durata sa de via este superioar(20 ani).
Valoarea mainii deinut de ntreprindere se va calcula astfel:
- valoarea de nou 300.000 lei
- decotare 50% datorat rentabilitii - 150.000 lei
- decotare datorat unei utilizri curente mai bune - 20.000 lei
- decotare datorat duratei de via rmas (10 ani n loc de 20 ani) - 70.000
lei
Valoarea actual a mainii din dotare 60.000 lei
Presupunem c, n evaluarea societii comerciale Oltina SA, soldul tuturor
diferenelor din reevaluare la imobilizrile corporale este favorabil fa de valorile
contabile cu 75.000 lei.

18.Influente ale necesarului de fond de rulment (NFR) la o intreprindere supusa

evaluarii
Indicatorii echilibrului financiar calculati sunt:
1. SN = SITUATIA NETA
- reflecta situatia averii actionarilor

- formula de calcul:

SN (Situatia Neta) = Total activ Total datorii- Venituri in avans= CPR+

PRCH
SN = TA (DFIN + DCR)
(SN = CPR Subv. pt investitii Provizioane reglementate)
Asadar, SN arata situatia capitalurilor proprii ca indicator
2. FR = FONDUL DE RULMENT
- reflecta echilibrul pe termen lung al intreprinderii
 - formula de calcul:

FR (Fondul de Rulment) = Resurse Permanente Nevoi Permanente

FR = RP NP
FR = CPR + PRCH + DFIN IMO FR
FR poate fi: FRP (Fond de Rulment Propriu) = CPR+ PRCH IMO
FRS (Fond de Rulment Strain) = FR FRP = DFIN
Sau FR= NT (Nevoi Temporare) RT (Resurse Temporare)
FR = ACR nete = (ACR + CH AVS) (DCR + VEN AVS)
Dar stim ca NT+ NP = RT + RP. Scadem RT si NP la stanga si la dreapta si
obtinem:
NT- RT = RP- NP = FR= FRpropriu + Frstrain
Kperm= CPR+DFIN.
NP= 80 RP=85 FR= NT-RT= 20 um- 15 um= 5 um>0 .
Nevoile temporare sunt finantate din resurse
NT=20 permanente. Avem lichiditate iar firma este sanatoasa
dpdv financiar. Stare de echilibru pe t.l. data de faptul ca
RT=15 existenta unor capitaluri cu exigibilitate > 1 an asigura
acoperirea necesarului de finantare al imobilizarilor.
Fondul de rulment este un fond de rezerva care poate finanta deficitele ce pot aparea intre
alocarile si resursele de finantat pe t.s. Nu trebuie insa ca dimensiunile FR sa fie
exagerate deoarece costurile capitalului procurat pe t.l. sunt mai mari decat cele pe t.s.
FR= NT-RT= 15 um- 20 um= -5 um<0
NP = 85 RP= 80 lipsa de lichiditate nu este o firma sanatoasa dpdv
financiar. Firma nu poate asigura un excedent de resurse
financiare pe t.l. din care sa poata fi acoperite necesitatile de
finantare pe t.s.
RT= 20
NT= 15

3. NFR = NEVOIA/NECESARUL DE FOND DE FULMENT

- reflecta echilibrul pe termen scurt al intreprinderii
- formula de calcul:
NFR= (NT- ATrez) (RT- PTrez)- scad activele cele mai lichide si adun
pasivele cele mai solvabile.
NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.] [Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati,
stat, furnizori, actionari)+ VEN. AV.]

O valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna
daca stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri
usor vandabile iar clientii sunt buni platnici.
O valoare negativa a NFR (stocuri+ creante< datorii din exploatare) este buna,
desi am datorii mari, daca exista pentru ca am investit in active aducatoare de
valoare adaugata.
4. TN = TREZORERIA NETA
- reflecta echilibrul general al intreprinderii
 - formula de calcul:
TN (Trezoreria Neta) = FR NFR TN
= CF
TN = A Trez. P Trez.
In sistemul francez, variatia trezoreriei nete da cash flow-ul:
CF = TN = FR NFR = ATrez- PTrez
In sistemul anglo-saxon: CF = CFgest + CFinv + CFfin

19. Indicati cteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n
capacitate beneficiar (metode de randament).
Corectiile aplicate rezultatului contabil in vederea estimarii beneficiilor n general,
corectiile aplicate rezultatelor contabile constau in:
- corectarea veniturilor si cheltuielilor la nivele care sunt in mod rezonabil
reprezentative in ipoteza continuarii activitatii de exploatare
- corectarea veniturilor si cheltuielilor neeconomice
- corectarea veniturilor si cheltuielilor aferente activelor in afara exploatarii
Exemple de corecii:
- eliminarea evenimentelor intmplatoare, cum ar fi greve, inundatii
- eliminarea influentei elementelor in afara exploatarii (venituri si cheltuieli aferente
activelor in afara exploatarii), cum ar fi surplus de personal, active imobilizate care
nu mai sunt necesare exploatarii

Formule de calcul
Odata stabilita forma beneficiului care va fi utilizata, pentru a gasi marimea
corespunzatoare acestuia, care va fi inclusa in formulele de calcul specifice, se opteaza
pentru una din urmatoarele variante:
- se utilizeaza beneficiul determinat pentru ultimul an incheiat
- se utilizeaza media beneficiilor aferente unei perioade trecute (de regula 3 ani)
- se efectueaza previziuni privind beneficiul pentru a se gasi anul in care acesta
devine relativ constant, moment din care se capitalizeaza
- se determina asa numitul beneficiu reproductibil sau recurent, prin intermediul unei
analize istorice, curente si prospective.

Concret se determina beneficiul pentru ultimii trei ani (analiza datelor mai vechi de 2-3 ani
nu este semnificativa, mai ales in cazul unei evolutii economice rapide), pentru anul curent
si se estimeaza beneficiile pe un orizont de prognoza de aproximativ trei ani. Pentru a se
identifica beneficiul reproductibil se procedeaza la eliminarea beneficiilor pentru acei ani
care reflecta evolutii extreme sau brutale si mai putin credibile, dupa care se face media
beneficiilor pentru anii ramasi.

20. Prezentai cauzele dizolvrii societilor comerciale.

Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de
fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare.
Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin:
- trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
 - imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
- declararea nulitatii societatii;
- hotararea adunarii generale;
- hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii;
- insolventa societatii;
- alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot

inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de contracarare a
efectelor.

21. Salariatul Vasile Doru este ncadrat cu un salariu de 2.640 lei; norma de lucru de
8 ore; numarul de zile lucratoare 22; spor de conducere 20%; numrul orelor lucrate
160, restul reprezinta concediu fara plata. Are o persoana in intretinere. Cota de de
contribuie la fondul de risc se considera 0,5%. Deteminati regimul contabil si fiscal
al datoriilor salariale si sociale ale societatii.
Regimul contabil si fiscal al datoriilor salariale si sociale ale societatii :

Salariul brut : 2.640 lei *20% spor de conducere = 528 lei

Salariul brut 2.640 lei /22*8 = 2.640 lei /176 ore =15 lei /h
Salariul functie de numarul orelor lucrate =160 ore*15 lei = 2.400 lei
Salariul brut impozabil =2400 lei +528 lei = 2.928 lei
Deducere personala 20 lei
Deducere suplimentara 100 lei
Astfel:
1. nregistrarea salariilor datorate
641 = 421 2.928 lei
Chelt.cu salariile Personal - salarii datorate
2. nregistrarea reinerilor din salariu

Retineri salariati:
421 = % 855 lei
4312 307 lei cas individuala salariat 10.5%
4372 15 lei somaj salariat 0.5%
4314 161 lei cass individuala salariat 5.5%
444 372 lei impozit salariat 16%
3. nregistrarea contribuiilor societii

Contributii societate = % 677 lei

6451 = 447 15 lei fond accidente munca
0.5%
Contributia unittii la asigurrile sociale
6452 = 4371 15 lei somaj angajator 0.5%
Contributia unittii pentru aj. de somaj
6453 = 4313 152 lei cass angajator 5.2%
Contributia angaj. pentru asig. Soc. de sntate
6451 = 4311 463 lei cas societate 15.8%
Contributia unittii la asigurrile sociale
6453 = 447 25 lei concedii si indemnizatii
0.85%
Contributia angaj. pentru asig. Soc. de sntate
6452 = 447 7 lei fd.gar. creante sal. 0.25%
Contributia unittii pentru aj. de somaj
4. Plata cheltuielilor cu salariile in valoare de 1.532 lei , pana in 25 ale lunii
urmatoare se efectueaza din contul societatii astfel:

Plata in bugetul asigurarilor sociale si fonduri speciale :

% = 5121 1.160 lei
4312 = 5121 307
4372 = 5121 15
4314 = 5121 161
447 = 5121 15
4311 = 5121 463
4313 = 5121 152
4371 = 5121 15
447 = 5121 25
447 = 5121 7
Plata la bugetul de stat a impozitului salariat :
444 = 5121 372 lei
5. Plata salariului net

421 = 5121 sau 5311 2.073 lei

22. In ianuarie N societatea primeste factura de energie electrica pentru perioada

15.12.N-1 14.01.N in suma de 1.400 lei, TVA 20%. Care este impactul acestei
tranzaciiasupra impozitului pe profit si asupra TVA , atat in N, cat si in N+1.
a) In anul N-1pentru perioada 15.12.N -31.12N

% = 401 1.400,00
605 = 401 583,34
Chelt. privind energia si apa
4426 = 401 233,33
TVA deductibil
471 = 401 583,33
Cheltuiala in avans pentru anul N-1
Inchiderea contului de profit si pierdere in anul N-1:
121 = 605 583,34
Inchiderea TVA in anul N-1:
4424 = 4426 233,33
TVA de recuperate TVA deductibil
Plata furnizor in 28.12 N-1 :
401 = 5121 1.400 lei
b) In anul N 01.01N -14.01N :
Recunoaterea anual a cheltuielii n avans n contul de profit i pierdere:
605 = 471 583,33

Inchiderea contului de profit si pierdere in anul N:

121 = 605 583,33

23. La inventarul de Ia nchiderea exerciiului N s-a constatat o crean incert

(dubioas) a unui client B n valoare de 7.200 lei, inclusiv TVA. grad de recuperare 60
%. In cursul i la nchiderea exerciiului N+1 s-a constatat c B a fcut o plat
definitiv n contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.200 lei. restul fiind
considerat irecuperabil. Prezentati impactul acestei situaii asupra impozitului pe
profit si asupra TVA, atat in N, cat si in N+1.
a) In anul N :

1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 20% :

4111 = % 7.200 lei

70XX 6.000 lei
4427 1.200 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 60% si

constituire provizion depreciere :

4118 = 4111 4.320 lei

Clienti incerti sau n litigiu Clienti
6814 = 491 4.320 lei
Chelt. de exploatare privind ajustrile pentru deprecierea activelor circulante

provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ

conditiile mentionate mai sus :
6814 deductibil = 1.296 lei
6814 nedeductibil = 3.024 lei
b) In anul N+1:
3. In cazul incasarii clientului incert :

5121 = 4118 4.200 Lei

Banca Clienti incerti sau n litigiu
491 = 7814 4.200 Lei
 Ajustri ptr. Depr. creantelor client Venituri din ajustri pentru deprecierea activelor
circulante

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe

venituri in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:

7814 impozabil = 1.296 lei

7814 neimpozabil = 3.024 lei

4. Se decide conform HOT.AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :

654 = 4118 120 Lei

Pierderi din creante si debitori diversi

491 = 781 120 Lei

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe

venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:

7814 impozabil = 1.260 lei

7814 neimpozabil 2.940 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,

inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit.:

654 deductibil = 36 lei

654 nedeductibil = 84 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit

lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:

654 = 4118 100 Lei

4118 = 4427 -20 Lei
491 = 7814 120 Lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii

din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%

7814 impozabil =36 lei, 7814 neimpozabil = 84 lei

24. In cursul exerciiului N o ntreprindere este angajat intr-un un proces juridic

initiat de un client. Ea estimeaz o probabilitate de pierdere a procesului si de plata
de daune de 12.000 lei. Procesul se finalizeaz n N+1 si societateasuporta daspaguniri
de 9.000 lei. Care este impactul acestei situatii asupra impozitului pe profit in anii N i
N+1?
In cursul anul N se constituie provizion in valoare de 12.000 lei.Provizioanele pentru
litigii nu sunt deductibile din punct de vedere al impozitului pe profit.In anul N nu afecteaza
impozitul pe profit insa afecteaza profitul net si dividendele.
In anul N+1 impozitul pe profit va fi diminuat cu suma de 9.000 x 16% = 1.440 lei,
despagubirea acordata fiind deductibila din punct de vedere fiscal.

25. Rezolvati urmatorul caz: Societatea INA SA cumpara din import 100 bucati
echipamente sportive, valoarea pe bucata este de 150 EUR. Cu ocazia intocmirii
declaratiei vamale de import se calculeaza i se platesc in vama: taxa vamala 10% i
TVA 20%. Cursul valutar de schimb la data ntocmirii declaraiei este de 4,5 lei/
EUR, la 31.12.N este de 4,6 lei/ EUR, iar la data platii (10.01.N+1) este de 4,3 lei/EUR.

Valoarea in lei la data intocmirii declaratiei = 15.000 Euro x 4,5 = 67.500 lei
Taxa vamala = 10% x 67.500 lei = 6.750 lei
Comision vamal = 0,5% x 67.500 lei = 337,50 lei
Valoare totala in vama = 74.587,50 lei
TVA = 20% x 74.587,50 lei = 14.917,5 lei
Inregistrari contabile:
-cumpararea echipamentelor sportive:
371= % 89.505 lei
401 67.500 lei
446 7.087,5 lei
4426 14.917,5 lei

-plata taxe in vama :

446 = 5121 7.087,5 lei
4426 = 5121 14.917,5 lei

-reevaluarea datoriei fata de furnizor la 31.12.N, la cursul de schimb 4,6 lei/Euro =

15.000Euro x4,6 = 69.000 lei > 67.500lei =>dif. nefavorabila de 1.500 lei
665 = 401 1.500 lei
-plata se realizeaza la 10.01.N+1 la cursul de schimb de 4,3 lei/Euro = 15.000 Euro x
4,3=64.500 lei < 69.000lei => dif. favorabila de 4.500 lei
401 = 765 4.500 lei
-plata datoriei fata de furnizor:
401 = 5124 64.500 lei

26. O persoana angajata pe perioada nedeterminata la compania de mai sus

realizeaza, n mod ocazional, ntr-un an urmtoarele venituri: 12.000 lei, in luna mai
din publicarea unor articole/volume de cri si 15.000 lei in luna septembrie din
vanzarea unei picturi. Stabilii plile anticipate i impozitul pe venitul anual datorat
de contribuabil din drepturile de proprietate intelectual, precum i suma de plat
sau de recuperat.
 Pentru venitul in suma de 12.000 lei provenit din publicarea unor articole, considerata
venit din drepturi de proprietate intelectuala, se retine de catre platitotul de venit 10% din
venitul brut ca plata anticipata a impozitului pe venit.
In 25 iunie se retine si se plateste:
12.000 x 10% = 1.200 lei
Pentru venitul in suma de 15.000 lei, daca pictura se vinde printr-o societate specializata,
se retine 10% si se vireaza:
15.000 x 10% = 1.500 lei
In anul urmator se intocmeste decl.200 in care se declara urmatoarele:
venit brut realizat 27.000 lei
cheltuieli deductibile 10.800 lei (27.000 x 40%)
venit net realizat 16.200 lei
Impozit calculat 16.200 x 16% = 2.592 lei
Impozit retinut = 1.200 + 1.500 = 2.700 lei
Diferenta impozit = 2.700 2.592 = 108 lei impozit achitat in plus

27. O societate comercial pltitoare de TVA nregistreaz n anul 200X venituri n

sum de 175.000 lei (reprezentnd n totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt
urmtoarele:
- cheltuieli cu materiile prime i materialele 35000 lei;
- cheltuieli de personal 10000 lei;
- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;
- cheltuieli cu provizioanele pentru garanii de bun execuie acordate clienilor
15000 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;
- cheltuieli fcute n favoarea asociailor 1200 lei (cu chiria spaiilor puse la
dispoziia acestora);
- cheltuieli cu amortizarea contabil a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea
fiscal este 23.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei
S se calculeze impozitul pe profit annual datorat i diferena de virat statului.

Venituri totale = 175.000 lei

Cheltuieli totale = 35.000+10.000+3.000+15.000+1500+1.200+20.000+2.500=88.200 lei
Cheltuieli nedeductibile = 3.000+1.200+2.500 = 6.700 lei.
Rezultat contabil = venituri totale - cheltuieli totale = 175.000-88200 = 86.800 lei
Rezultat fiscal = venituei totali -cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli
nedeductibile + amortizre contabila - amortizare fiscala = 175000-88200 +6700 +20000-
23000 = 90500 lei
Rezultatul contabil > Rezultatul fiscal => diferenta temporara impozabila de 3000 lei =>
datorie privind impozitul amanat : 3000 x 16% = 480 lei
- in contabilitate se face inregistrarea :
ch.cu impozite amanate = datorie privind impozite amanate - 480 lei
Impozitul pe profit inaintea scaderii cheltuielilor cu sponsorizarea = 90.500 x 16%=14.480
Aplicarea limitelor ptr. stabilirea cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile fiscal :
- 3 din cifra de afaceri = 525 lei
- 20% din imp. pe profit datorat inainte de deducerea ch. de sponsorizare = 2896 lei
Suma de scazut din impozitul pe profit este de 525 lei .
Impozitul pe profit datorat la nivelul anului = 14.480 525 = 13.995 lei
Diferenta de virat statului = 13.995 3000 = 10.995 lei

28. O societate comercial a trimis n luna august n delegaie 5 salariai, fiecare cte
5 zile. Diurna acordat a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de
1500 lei, iar cheltuielile reprezentnd cazarea sunt de 5.000 lei. S se precizeze care
este nivelul cheltuielilor deductibile i care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

Valoarea diurnei deductibile conform legislatiei actuale

13 * 2,5 = 32,5 lei
Calcul diurna deductibila 5 * 5 * 32,5 = 812,5 lei
Calcul diurna nedeductibila5 * 5 * (80 32,5) + 1.187,5 lei
Nivelul cheltuielilor deductibile:
- cheltuieli cu transportul = 1.500,00 lei
- cheltuieli cu cazarea = 5.000,00 lei
- cheltuieli cu diurnal = 812,50 lei
Total cheltuieli deductibile = 7.312,50 lei
Total cheltuieli nedeductibile = 1.187,50 lei

29. Rezolvati urmatorul caz: SC INA SA vinde mobilier la SC ARO SA. Factura
cuprinde : preul de livrare 20.000 lei, rabat 10%, TVA 20%.
a) Contabilizati operaiile la furnizor i la client, tiind c un scont de 5% se
acord ulterior facturrii.
b) Efectuai operaiunea de regularizare a TVA la sfritul lunii curente la furnizor
i la client, tiind c soldul iniial al contului 4424 este n ambele de 560 lei.
1. Calculul facturii la SC INA SA :
Aplicarea rabat (10 %)= 20.000 ( 20.000*20%)*20%= (20.000-
2.000)*20%=18.000*20%=18.000+3.600=21.600 lei

1.1) La SC INA SA vanzarea propriu zisa vom avea:

4111 = % 21.600 lei
707 20.000
667 -2000
4427 3.600

1.2) La SC ARO SA vom avea :

% = 401 21.600 lei
371 20.000
767 -2.000
4426 3.600
a) Scontul se aplica ulterior facturii la SC INA SA :
Pret de vanzare/ cumparare 20.000
Rabat 10% - 2.000
Neta comerciala 18.000
Tva (20%) 3.600
Scont ulterior (5%) 900
Tva( 20%) 180
Contabilizarea scontului la SC INA SA
% = 4111 1.080 lei
709 900 Reduceri comerciale acordate
4427 180
Incasarea clientului SC ARO SA
5121 = 4111 20.520 lei
Aplicarea scontului la SC ARO SA :
401 = % 1.080 lei
609 900 Reduceri comerciale primite
4426 180
Plata furnizorului SC INA SA
401 = 5121 20.520 lei
b) Efectuai operaiunea de regularizare a TVA la sfritul lunii curente la furnizor i la
client, tiind c soldul iniial al contului 4424 este n ambele de 560 lei
La SC INA SA vom avea TVA astfel:
4424 =560 lei
4427= 3.600-180 = 3.420 lei
4427=4423 3.420
4423=4424 560
4423 =2.860 lei (3.420-560)
La SC ARO SA vom avea TVA astfel
4424= 560 lei
4426= 3.600 -180 = 3.420 lei
4424= 4426 3.420 lei
4424= 3.980 lei ( 560+3.420)

30. O societate comercial a nregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de
afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care
10.000 lei reprezint impozitul pe profit pltit n cursul anului, 30.000 lei reprezint
cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezint majorri de ntrziere rezultate n
urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezint contravaloarea unor servicii de
consultan furnizate de un partener, pentru care nu exist contract ncheiat i nu
este justificat necesitatea lor. S se determine impozitul pe profit de virat statului.

- Determinarea profitul impozabil:

Venituri impozabile = 790.000 lei
Analiza cheltuielilor:
- cheltuieli cu impozitul pe profit pltit 10.000 lei nedeductibile
- cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei nedeductibile
- cheltuieli cu majorri de ntrziere in urma controlului fiscal 3.000 lei
nedeductibile
- cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei
nedeductibile
Total cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei
Profit impozabil = 790.000 600.000 + 48.000 = 238.000 lei
- Determinarea impozitului pe profit datorat:
Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei
- Determinam impozitul pe profit de plat:
Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare,
contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, precum i cei care
acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente,
dac totalul acestor cheltuieli ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:
1. este n limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depete mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculam:
3 x CA = 3 x 750.000 = 2.250 lei
20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei
=> din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea n sum de 2.250 lei
Impozit pe profit de plat = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit pltit Cheltuieli
cu sponsorizarea care se pot scdea= 38.080 - 10.000 2.250 = 25.830 lei