Corpul expertilor contabili autorizati din Romania

Filiala Bucuresti

APLICAII
SET NR.5

ARSU ALEXANDRU DORU

Anul: I
Semestrul: II

Bucuresti
2015

1
 1. Studiu de caz privind TVA deductibila.
Se livreaza marfuri clientilor n valoare de 1700 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor
pentru furnizor este de 1.000 lei

4111=% 2.023
707 1.700
4427 323

607=371 1.000

2. Studiu de caz privind TVA colectata.

Se livreaza marfuri clientilor n valoare de 1700 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor
pentru furnizor este de 1.000 lei

%=401 2.023
371 1.700
4426 323

3. Studiu de caz privind TVA de plata.

Se receptioneaza materii prime cu factura n valoare de 100.000 lei cu taxa pe valoarea

adaugata de 19.000 lei.

Se livreaza produse reziduale n valoare de 300.000 lei cu taxa pe valoarea adaugata de

57.000 lei.

nregistrarea receptiei materiilor prime:

% = 401 119.000
"Furnizori"
301 100.000
"Materii prime"
4426 19.000
"TVA deductibila"

Livrarea si facturarea produselor

411 = % 357.000
"Clienti" 703 300.000
"Venituri din vnzarea produselor
reziduale"
4427
"TVA colectata" 57.000

Soldarea la sfrsitul lunii a taxei pe valoarea adaugata deductibila si colectata

2
 4427 = 4426 19.000
"TVA colectata" "TVA deductibila"

4427 = 4423
"TVA colectata" "TVA de plata" 38.000

Virarea la bugetul de stat a taxei pe valoarea aduagata

4423 = 512 38.000

"TVA de plata" "Conturi curente la banci"

4. Studiu de caz privind TVA de recuperat.

Se receptioneaza materiale consumabile cu factura n valoare de 400.000 lei, cu taxa pe

valoarea adaugata de 76.000 lei.

Se factureaza clientilor serviciile prestate reprezentnd:

-lucrari de reparatii 100.000 lei, cu taxa pe valoarea adaugata 19.000 lei

-studii si cercetari 40.000 lei, cu taxa pe valoarea adaugata 7.600 lei
nregistrarea receptiei materialelor consumabile

% = 401 476.000
"Furnizori"
302 100.000
"Materiale consumabile"
4426 76.000
"TVA deductibila"

Facturarea serviciilor

411 = % 166.000
"Clienti" 704 100.000
"Venituri din lucrari executate si servicii
prestate"
705 40.000
"Venituri din studii si cercetari"
4427 26.000
"TVA colectata"

Soldarea la sfrsitul lunii a taxei pe valoarea adaugata deductibila si colectata

4427 = 4426 26.600

"TVA colectata" "TVA deductibila"

3
 4424 4426 49.400
"TVA de recuperat" "TVA deductibila"

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata de la bugetul statului conform decontului lunar

512 4424 49.400

"TVA de recuperat" "TVA deductibila"

4423 4424 49.400

"TVA de plata" "TVA de recuperat"

n cazul n care taxa pe valoarea adaugata de recuperat se compenseaza cu alte impozite

si taxe datorate bugetului statului de persoana impozabila, efectuata de organele fiscale din
oficiu sau, dupa caz la solicitarea expresa a persoanei impozabile, inregistrarea va fi:

Conturi din grupa 44 4424 49.400

"Bugetul statului, fonduri speciale "TVA de recuperat"
si conturi asimilate"

5. Studiu de caz privind TVA neexigibila.

Societate de telefonie mobila trimite un mesaj prin care suntem informati de valoarea facturii
ce urmeaza sa fie emisa n valoare de 595 lei inlcusiv tva. Pe baza acestei comunicari se face
nregistrarea cheltuielilor fata de furnizorul de telefonie mobila. n luna urmatoare se primeste
factura de aceeasi valoare. Decontarea acesteia se face prin cont curent.

Rezolvare:

- comunicarea datoriei de plata:

%=408 595
626 500
4428 95

- primirea facturii de la furnizor

408=401 595

4426=4428 95

- achitarea datoriei prin cont curent

401=5121595

6. Studiu de caz privind regularizarea TVA.

4
Presupunem c, la sfritul lunii aprilie N, o societate prezint urmtoarea situaie privind taxa
pe valoarea adugat: TVA deductibil 9.500 u.m., TVA colectat 7.600 u.m.

S se regularizeze TVA.

TVA de recuperat = 9.500 u.m. - 7.600 u.m. = 1.900 u.m.

- Creana privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel:

% = 4426 9.500 u.m.

4427 7.600 u.m.

4424 1.900u.m.

- Recuperarea TVA

512 = 4424 1.900 u.m.

7. Studiu de caz privind prorata TVA.

Un agentul economic desfasoara activitati care intra n sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adaugata si activitati scutite, taxa aferenta a aprovizionarilor (taxa deductibila) destinate unor
operatiuni impozabile se va deduce functie de ponderea veniturilor impozabile n total
venituri -prorata.

n cursul unei luni au loc urmatoarele operatiuni:

- aprovizionarea cu marfuri: cost achizitie 600.000 lei, taxa pe valoarea adaugata nscrisa n
facturi 114.000 lei, adaos comercial calculat si nregistrat n contabilitate 60.000 lei, taxa pe
valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor intrate n gestiune 125.400 lei;
-vnzari de marfuri cu amanuntul:pret desfacere cu amanuntul 200.000 lei, adaos comercial
aferent marfurilor livrate 20.000 lei, taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor livrate
(care cuprind si operatiuni scutite: vnzarea de manuale scolare si carti) 28.739 lei

Prorata provizorie pentru anul n curs este de 85%.

Receptia marfurilor
% = 401 714.000
"Furnizori"
371 600.000
"Marfuri"
4426 114.000
"TVA deductibila"

371 = % 185.400
"Marfuri"
378 60.000

5
 "Diferente de pret la marfuri"
4428 125.400
"TVA neexigibila"

Vnzarea marfurilor

5311 = % 200.000
"Casa n lei"
707 171.261
"Venituri din vnzarea marfurilor"
4427 125.400
"TVA colectata"

Scoaterea din evidenta a marfurilor vndute

% = 371 200.000
"Marfuri"
607 151.261
"Cheltuieli privind marfurile"
378 20.000
"Diferente de pret la marfuri"
4428 28.739
"TVA neexigibila"

nregistrarea taxei pe valoarea adaugata nedeductibila

635 = 4426 17.100

"Cheltuieli cu alte impozite taxe si "TVA deductibila"
varsaminte asimilate"

Taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor cu drept de deducere=

114.000lei x 85% = 96.900lei

TVA aferenta operatiunilor fara drept de deducere
114.000lei - 96.900lei = 17.100lei

8. Studiu de caz privind ajustarea TVA.

O persoana impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul Fiscal
achiziioneaz o autoutilitar n februarie 2009, n valoare de 32.000 lei, creia i se stabilete
o durat normal de utilizare de 4 ani (martie 2009 februarie 2012), n vederea desfurrii
de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat n sum de
6.000 lei. n luna ianuarie 2011, solicit scoaterea din evidena persoanelor nregistrate n
scopuri de TVA, deci trebuie s efectueze ajustarea taxei deduse iniial ntruct va desfura
operaiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA (ulterior anulrii nregistrrii n scopuri

6
de TVA va aplica regimul special de scutire). Ajustarea trebuie s se efectueze pentru toat
valoarea mijlocului fix rmas neamortizat (pentru perioada februarie 2011 februarie 2012)
astfel:

- amortizare lunar 32.000 : 48 luni = 667 lei

- valoarea rmas neamortizat: 667 lei x 13 luni = 8.671 lei

TVA deductibil de ajustat 8.671 lei x 24% = 2.081 lei

Taxa pe valoarea adugat rezultat n urma ajustrii TVA deductibil se declar n decontul
de TVA la rd. 28 Regularizri tax dedus.

9. Studiu de caz privind decontarile cu personalul.

Sa se nregistreze operatiile privind decontarile cu personalul.

1. nregistram ridicarea de la banca a numerarului pentru plata avansului :

ridicarea de disponibil din contul de la banca:

581 = 5121 80.000 lei

depunerea numerarului n casierie:

5311 = 581 80.000 lei

2. nregistram plata avansului:

425 = 5311 80.000 lei

3. nregistrarea salariilor brute:

641 = 421 200.000 lei

4. nregistrarea contributiei angajatorului:

CAS 10.5% 6451 = 4311 39,500 lei

CASS 5.5% 6453 = 4313 14.000 lei

CFS 0,5 % 6452 = 4371 5.000 lei

5. nregistram retinerile angajatilor:

421 = % 129.600 lei (chiria, alte debite,

425 80.000 impozitul pe salariu)

444 15.000

7
 4312 19.000

4372 2.000

4314 13.000

427 600

6. nregistram plata datoriilor la bugetul statului (angajator si angajat):

% = 5121 108.100 lei

4311 39.500

4313 14.000 angajator

4371 5.000

444 15.000

4312 19.000

4372 2.000 angajat

4314 13.000

427 600

7. nregistram ridicarea de numerar pentru plata lichidarii:

ridicarea de disponibil pentru contul de la banca:

581 = 5121 (200.000 - 129.600 = 70.400) lei

depunerea numerarului n casierie:

5311 = 581 70.400 lei

plata lichidarii :

421 = 5311 70.400 lei (421 trebuie sa se nchida)

10. Studiu de caz privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala.

Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei, la constituirea fondului pt.ajutor de somaj.

1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

8
 641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

6452 = 4371 750 lei

3. nregistram retinerile angajatilor:

421 = % 5.100 lei

4312 2.500

4372 300

4314 1.950

11. Studiu de caz privind veniturile de natura salariala.

O societate comerciala nregistreaza n luna iulie exercitiul N salarii brute n suma de 100.000
lei.Sa se nregistreze constituirea contributiilor unitatii si plata acestora din contul curent la
banca.

1. nregistram salariile brute :

641 = 421 100.000 lei

2. nregistram contributiile unitatii:

6451 = 4311 19.750 lei

6453 = 4313 7.000 lei

6452 = 4371 2.500 lei

3. nregistram plata datoriilor prin contul curent la banca:

% = 5121 29.250 lei

4311 19.750

4312 7.000

4371 2.500

12. Studiu de caz privind contributiile la asigurarile sociale.

Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului
pt.ajutor de somaj.

9
1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

6451 = 5311 5.925 lei

3. nregistram retinerile angajatilor:

421 = % 5.100 lei

4312 2.500

13. Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de

angajator.

Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului
pt.ajutor de somaj.

1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

6453 = 4311 225 lei

14. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru somaj.

Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului
pt.ajutor de somaj.

1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

6451 = 4372 750 lei CFS - 0.5%

10
3. nregistram retinerile angajatilor:

421 = % x

4372 300

15. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru sanatate.

Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei, contributiile de asigurari pentru sanatate

1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

6453 = 4313 2.100 lei

3. nregistram retinerile angajatilor:

421 = % x lei
4314 1.950

16. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale.
Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei,

1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

6451 = 4311 81 lei

17. Studiu de caz privind contributiile de ITM.

Se nregistreaza obligatia ntreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata n suma de
30.000 lei,

1. nregistram obligatia ntreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. nregistram contributia unitatii

11
 635=447 225 lei

18. Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii.

1.Se inregistreaza suma de 5000 lei depusa in numerar de asociati ( sau lasata la dispozitia
propriei societati):
5311 casa in lei = 4551 actionari /asociati conturi curente 5000
2.Se inregistreaza dividentele neridicate si cedate temporar pentru folosirea lor de catre
societate in suma de 4000 lei
457 dividente de plata = 4551 actionari/asociati-conturi curente 4000
Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului.
1. Dobanzi aferente imprumuturilor acordate in cadrul grupului:
A.cuvenite 3.000 lei
4518 dobanzi aferente decontarilor intre entitatile affiliate = 766 venituri din
dobanzi3000
b.datorate 2000 lei
666 cheltuieli privind dobanzile = 4518 dobanzi aferente decontarilor intre entitatile affiliate
2000.

20. Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi.

1. Diferentele de curs valutar rezultate cu ocazia evaluarii debitorilor diversi in valuta la
data bilantului sau la decontare:
a.nefavorabile, 3.000 lei
665 chelt din dif de curs valutar = 461 debitori diversi 3.000
b.favorabile, 2.000lei
461 deb diversi = venituri din diferente de curs valutar 2.000
2.Lipsuri de valori imputate tertilor, 2.000 lei
461 = 7588 alte venituri din exploatare 2.000
3.Sume incasate prin virament de la creditori diversi si necuvenite, 4500lei
5121 conturi la banci in lei = 462 creditori diversi 4500
Diferentele de curs valutar rezultate cu ocazia evaluarii creditorilor diversi in valuta la
data bilantului sau la decontare
Anefavorabile 1800 lei
665 cheltuieli din diferente de curs valutar = 462 creditori diversi 1800
b.favorabile 1600 lei
462=765 1600
4.Lichidare prin virament a datoriilor fata de creditorii diversi 9000 lei
462 5121 9000

21. Studiu de caz privind deprecierea creantelor.

Societatea Alfa livreaza, in ianuarie 2011, catre clientul Beta productie proprie in valoare de
100.000 lei plus TVA, in urmatoarele conditii de plata: 50% la livrare si 50% in termen de 90
de zile de la livrare.

Inregistrari contabile:

4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite cu suma de 100.000 lei

4111 Clienti = 4427 TVA colectata cu suma de 24.000 lei

12
Clientul nu efectueaza nicio plata la termenele stabilite, iar societatea incepe procedura
recuperarii silite a creantei.

Pana la 31 decembrie 2011 societatea nu incaseaza nicio creanta de la client, se afla in

procedura infatisarii in fata instantei de judecata, iar societatea apreciaza ca aceasta creanta
este nerecuperabila.

La data de 31 decembrie 2011, se efectueaza urmatoarele inregistrari:

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 491
Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti cu suma de 124.000 lei

In acelasi timp, se face inregistrarea trecerea din categoria de clienti in categoria de clienti
incerti: 4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti cu suma de 124.000 lei

22. Studiu de caz privind cheltuielile in avans.

Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar urmator, in suma de
300 lei:

471 Cheltuieli inregistrate in avans =5311Casa in lei 300 lei

23. Studiu de caz privind venituirile in avans.

Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului
viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 19%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

Emiterea facturilor:

4111Clienti=472Venituri inregistrate in avans1.000 lei

4111Clienti=4427TVA colectata90 lei

Incasarea facturilor :

5121Conturi la banci in lei=4111Clienti1.090 lei

Pentru obtinerea unei imagini reale a patrimoniului inainte de intocmirea situatiilor financiare
anuale se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate pierderile sau castigurile latente
aferente disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea valorilor
contabile cu valorile actuale, stabilite pe baza cursurilor valutare din ultima zi a exercitului
financiar.

Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:

Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:
- In cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar creste;
- In cazul datoriilor, atunci cand cursul valutar scade.
Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:
In cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar scade;In cazul datoriilor,
atunci cand cursul valutar creste.

13
Diferentele favorabile de curs valutar se inregistreaza in creditul contului 765 Venituri din
diferente de curs valutar , iar diferentele nefavorabile de curs valutar, in debitul contului 665
Cheltuieli din diferente de curs valutar .

24. Studiu de caz privind obligatiile fiscal privind impunerea veniturilor din salarii

1.Se inregistreaza statul de plata a salariilor intocmite la expirarea lunii:

641 cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 5.000
2. Se inregistreaza retinerile in contul salariilor, stopate la sursa de entitate:
-contributia individuala de asigurari sociale (10,5%)
-contributia individuala a asiguratilor la bugetul asigurarilor pentru somaj(0,5%)
-contributia pt sanatate (5,5%)
-impozitul pe veniturile de natura salariilor (668 lei)
Diverse obligatii datorate tertilor (400 lei )
421 personal salarii datorate = % 1.893
4312 525
4372 25
4314 275
444 668
427 400
3. Se deconteaza cu personalul drepturile cuvenite (salarii neridicate, 200 lei): 421 = %
3.107
5311 2.907
426 200
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile financiare
precedente.
O societate inregistreaza in anul 2009 o pierdere de 20 lei, iar in 2010 de 130 lei. Din
profiturile nete obtinute in anii precedenti (2000-2008) au fost constituite rezerve in sensul ca
profiturile nete nu s-au repartizat sub forma de dividende, ci sub forma de surse proprii pentru
finantare (contul 1068 avand sold creditor de 300 lei).
Intrucat societatea nu are posibilitatea de a-si recupera pierderile de 150 lei (2009 + 2010) in
urmatorii 5 ani si dorinta actionarilor ar fi sa obtina dividende cat mai repede posibil,
intrebarea este daca din rezervele existente de 300 lei, obtinute din profiturile nete, pot fi
acoperite pierderile acumulate (din 2009, 2010 si eventual in 2011) ?
Daca da, atunci trebuie sau nu platit impozit pe profit de 16% la suma acoperita, daca deja s-a
platit impozitul la vremea respectiva (inainte de repartizarea profitului net pentru surse proprii
de finantare)?
Care ar fi procedura si inregistrarile contabile, pentru ca organele fiscale sa nu gaseasca nimic
in neregula cu aceste operatiuni? Intrucat in anii 2000-2005 au fost inlesniri la impozitul pe
profit pentru investitii, ar fi mai corect sa fie acoperite pierderile din rezervele constituite din
profiturile nete ale anilor 2006-2008 (cand nu existau facilitati fiscale) sau exista o regula
privind ordinea (de ex. cleiologica) in care se utilizeaza rezervele pentru acoperire ?
Se poate efectua operatiunea cu data de 31.12.2011 si bineinteles in raportul consiliului de
administratie asupra situatiilor financiare ale anului 2011 s-ar cuprinde propunerea catre AGA
de acoperire a pierderilor din rezerve (in ipoteza ca AGA va si aproba acest lucru)?
Deoarece nu s-a mentionat nicaieri despre valoarea pierderii fiscale, consideram ca diferenta
clara intre pierderea fiscala si cea contabila este bine cunoscuta, iar intrebarea se refera numai
la acoperirea pierderii contabile, fara referire la recuperarea pierderii fiscale.

14
Se mentioneaza recuperarea pierderilor in urmatorii 5 ani, conditie care exista numai in
reglementarea fiscala, nu si in cea contabila. Astfel, pierderea contabila poate fi acoperita
oricand in viitor fara limita, insa pierderea fiscala poate fi recuperata numai in urmatorii 5 ani
(7 ani incepand cu 01/01/2012).
Informatii financiare:
Cont 1068 Alte rezerve = - 3.000.000 lei provenite din profituri nete ani 2000-2008
Cont 1171 Rezultat Reportat an 2009 = - 20 lei
Cont 1171 Rezultat Reportat an 2010 = - 130 lei
Potrivit prevederilor Legii Contabilitatii Republicate nr. 82 din 24 decembrie 1991 art. 19
alin. (4), pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel
reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a
actionarilor sau asociatilor.
Aceleasi prevederi se regasesc si in Ordinul nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene la punctul 222 alineat (5) cu
sublinierea ca ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea
adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratiei.
Astfel, pierderile contabile reportate pot fi acoperite din alte rezerve constituite din profituri
nete inregistrate in anii anteriori.
Reflectarea in contabilitate a operatiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectueaza
pe baza aprobarii acesteia de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor sau de catre
consiliul de administratie, dupa caz.
a) Pierderile contabile din anii anteriori pot fi acoperite la finele anului 2011 pe baza hotararii
adunarii generale a actionarilor sau asociatilor sau de catre consiliul de administratie, dupa
caz, deoarece rezultatele exercitiilor financiare precedente sunt aprobate de catre Conducere.
1068 = 117
Alte Rezerve Pierderi Reportate ani precedenti
b) Pierderea contabila aferenta anului 2011 nu poate fi acoperita decat in anul 2012 la data
aprobarii situatiilor financiare ale anului 2011 prin care conducerea ia la cunostinta rezultatul
anului si aproba acoperirea pierderii din alte rezerve.
117 = 121
Pierdere contabila reportata an 2011 Pierdere curenta an 2011
1068 = 117
Alte Rezerve Pierdere contabila reportata an 2011
Din punct de vedere al impozitarii rezervelor la momentul acoperirii pierderii, Codul Fiscal
aduce precizari la art. 22 alineatul (5) astfel: reducerea sau anularea oricarui provizion ori a
rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca
reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei,
distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii,
fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv.
Pentru rezerve constituite din profituri nete nu se pune problema impozitarii la data utilizarii
pentru acoperirea pierderii.
La alineatul 6 insa, se mentioneaza ca sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si
rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau

15
pentru acoperirea pierderilor.
Norme metodologice enumera aceste rezerve ca provenind din:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in
conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit
prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit
pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi
speciale.
In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se
recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data
aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

26. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101.

Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase.

Societatea X produce bauturi alcoolice pe care le vinde mai departe catre diverse societati.
Pentru luna august 2007, producatorul are un contract de vanzare pentru o cantitate de 1000 l
bauturi spirtoase.
Elementele acestei tranzactii sunt:
- Costul de productie 20.000 LEI
- Acciza aferenta 4.000 LEI
- Pretul negociat de vanzare fara TVA (cuprinde si acciza) 32.000 LEI
Vezi detalii
1.In factura intocmita se evidentiaza:
Venitul din vanzarea produselor 28.000
(32.000 4.000)
Acciza 4.000
Fondul pentru sanatate publica determinat
prin aplicarea unei cote de 2% la veniturile realizate
din productia de produse din tutun, tigari si bauturi
alcoolice, dupa deducerea accizelor si a tva
[(32.000 4.000) x 2%] 560
TVA 6.186
calculat asupra venitului din vanzarea produselor,
inclusiv acciza + fond 2% [(32.000+560) x 19%]
2.Tratamentul contabil
Obtinerea bauturii spirtoase la costul de productie de 10.000 lei.
6% = 2%,3%,4%,5% 20.000

345 = 711 20.000

Produse finite Venituri din variatia stocurilor
Evidentierea vanzarii produselor spirtoase
4111 = % 38.746
Clienti
701 28.000
Venituri din vanzarea produselor finite
446/Acciza 4.000
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447/Fd.2% 560

16
Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
4427 6.186
TVA colectata
Descarcarea gestiunii cu produsele spirtoase vandute
711 = 345 20.000
Venituri din variatia stocurilor Produse finite
Plata accizei si a fondului special
% = 5121 4.560
Conturi la banci in lei
446/Acciza 4.000
Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447/Fd.2% 560
Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate
.

28. Studiu de caz privind accizele la bere.

O Societate comerciala produce o cantitate de 3.000 de sticle de bere cu o capactate de 0,5
litri/sticla cu 10 grade Plato. Capacitatea de productie a societatii este de 75.000hl/an.Acciza
anuala este 0,473e. Cursul de schimb este de 1E= 4,5223 lei
Pentru bere,accizele se calc dupa formula A=C*K*R*Q
Unde C numarul de grade plato
Concentratia zaharometrica exprimata in grade plato, in functie de care se calculeaza si se
vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza
standardului in vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe
etichetele de comercializxare a sortimentelor de bere
Abaterea admisa este de 0,5 grate plato.
Gradul plato reprezinta greutatea de zahar exprimata in grame, continuta in 100g de solutie
masurata la origine la temperatura de 20grade/4grade C.
Studiu de caz privind accizele la vin.
O societate comerciala produce o cantitate de 1.000 sticle de vin spumos, cu o capactate de 1l
/sticla. Acciza unitara este de 34,05e. Cursul de schimb este de 1 e =4,5223 lei
Pentru vinuri spumoase, bauturi fermntate spumoase si produce intermediare, smele in lei
se calc dupa formula: A=K*R*Q
A=34,05*4,5223*1 =154 lei
Unde Q = cantitate hectolitri
R = curs de schimb leu/euro
K accisa specifica
A- Cuantumul accizei
30. Studiu de caz privind accizele la tutun.
O societate comerciala produce o cantitate de 5.000 pachete de tigarete ( in fiecare pachet sunt
cate 20 de tigarete). Pretul maxim cu amanuntul declarat de societatea comerciala este de 3
lei/pachet. Acciza specifica (A1) este de 2.089 e / 1.000 tigarete. Acciza ad valorem ( A2) este
de 22%. Cursul de schimb este de 1 e = 4,5223 lei
Cota procentuala se aplica asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat.
Pentru tigarete, accizele se calculeaza dupa formula: total acciza datorata = a1+a2 unde a1 =
acciza specifica si a2 = acciza ad valorem
A1=k1*R*Q1 A2=K2*PA*Q2
=>
A1= k1*R*Q1 = 48,50*4,5223*5.000*20/1000=21,933 lei
A2= k2*PA*Q2 = 22*3*5000/100 = 3300 lei

17
A=A1+A2 = 21.933+3.300= 25.233 lei

18